Sunteți pe pagina 1din 2

Dupit destritmarea Imperiului Roman de Apus, popoare migratoare germanice au pittruns in Europa ~i zona mediteraneanii. .

Preocupitrile civilizate ~i ~tiinta au cunoscut un declin ~i au trecut multe secole piinit ciind o nouit Europit a inceput sit se contureze.
~ secolul4 d.Hr., Imperiul Roman, proasp;lt I cre~tinat, l~i p;lstra granitele europene de-a lungul Rinului ~i Dun;lrii. In spatele acestor

granite erau popoarele numite de romani barbare. jn acea perioad;l, barbarii din vecin;ltatea acestor frontiere erau triburile germanice -.vandalii, francii ~i burgunzii pe Rin, iar vizigotii ~i ostrogotii dincolo de Dun;lre. Vreme 1ndelungat;l Roma a f;lcut comert ~i a luptat cu astfel de popoare. jn 370, Ins;l, hunii din Asia au invadat Europa, zdrobindu-i ~i punandu-i pe fug;l pe barbarii stabili1;i aici. jn'376, un Intreg popor, vizigo1;ii, s-au refugiat 1n Imperiul Roman. S-au stabilit acolo 1n calitate de alia1;i ai romanilor, dar In curand au 1nceput nelntelege,rile cu ace~tia, ajungandu-se la conflicte de mari proportii care au dus la asedierea Romei 1n 410 ~i la 1nf1intarea unui regat vizigot In Franta, iar mai tarziu In Spania. inceputul sfar~itului Numeroase arrnate romane s-au concentrat pe Rin pentru a 1ntampina amenintarea vizigot;l, iar 1n 406, vanda1ii ~i alte popoare au trecut fluviul spre Galia. Un an mai tarziu, ultimele trupe imperiale au p;lr;lsit Britania, unde anglli, saxonii ~i go1;ii din nordul Gerrnaniei 1ncepeati s;l renunte la jafuri, ~i s;l se stabileasc;l pe aceste meleaguri. Dup;l o serie de migratii ~i rnzboaie, francii ~i burgunzii au ocupat Galla, vizigo1;ii au ajuns la conducerea Spaniei, iar vandalli au ocupat Africa de Nord. In Italia, conduc;ltorul

O In 455, Roma a fost invadata de barbari, pentru a doua oara in mai pu,in de 50 de ani. De aceasta data a fost atacata de vandali, condu~i de Gaiseric, care a recurs la metode foarte violente: ucideri, jafuri ~i distrugeri. O Teadaric. reprezentat pe aceasta maneda de aur. a fast insarcinat de imparatul bizantin sa preia Italia de la Odaacru. Scapul imparatului a fast sa indeparteze armatele astragate din pravinciile dunarene ale Bizan,ului. O Ravenna, pe vremuri o baza navala romana. a fost capitala ostro9ota in Italia. Acest mozaic se afla in biserica Sf. Apollinaire Nuovo. Mozaicurile 91orificau conducerea ostro9ota ~i preamareau arianismul. care sus,inea ca Isus are un 9rad de divinitate inferior fa,a de Dumnezeu. Cre~tinii considerau aceasta teorie o erezie.
" ~ o I -0; -5 ~

barbar Odoacru l-a detronat pe ultimul :imp~rat al Imperiului Rornande Apus, 1n 476. Acestaa fost 1ntr-adevarsfar~itul Imperiului Roman de Apus, 1ns~Odoacru ~i alti conduc~tori conti:nuau s~ recunoasc~suprernatia:imp~ratuluidin Constantinopol. De fapt, barbarii doreau prosperitatea imperiului, nu distrugerea lui: ei i1 admirau realiz~rile ~i luxul ~i ~tiau c~ nu aveau cu ce s~ le 1nlocuiasc~. Conducerea exercitat~ de triburile germanice ~i conflictele repetate 1ntre acestea au acceleratdeclinul civilizatiei romane, inceput~ 1nainte de sosirea lcir. Restrangerearelatiilor comerciale a dus la dec~dereavietii urbane ~i la declinul ~tiintei de carte, a cuno~tintelor ~i a diferitelor ocupatii. Acestea sunt motivele pentru care perioada dintre anii 500-1000 d.Hr. a fost denumi~ Epoca intunecat~. popoarele germanice aveau totu~i propria lor cultura, iar in unele privinte -foloseau plugul greu pe solurile nordice -erau mai priceputi decat romanii. ins~, in ceea ce 39

EPOCAiNTUNECATA privea metodele de Incalzire centrala, arta, arhitectura ~i literatura, realizarile romanilor nu au fost egalate In Europa timp de multe secole. O vreme, prnbu~irea imperiului nu a fost evidenta. Cand ostrogotii au amenintat Imperiul Roman de Rasmt, 1mparatul a reu~it sa-i alunge 1n ltalia, unde liderullor, Teodoric, l-a detronat pe Odoacru ~i a condus, teoretic, 1n calitate de reprezentant al1mparatului. Dupa moartea lui Teodoric, 1mparatul Iustinian (527-565) a facut un efort suprem pentru a 1ntregi vechea Rorrul, reu~ind sa recupereze ltalia, Africa de Nord ~i sudul Spaniei, pentru ca Marea Mediterana sa fie din nou "un lac roman". Victoriile sale au fost de scurta durata, deoarece 1ncepand cu 568, noii invadatori germanici, lombarzii, au 1nceput cucerirea ltaliei. Aceste rnzboaie au distrus 1n ftnal viata civilizata din peninsula. jntre timp, o noua putere se ridicase In nord-vest. Regatul francilor s-a extins treptat spre sud, sub Clovis (481-511) ~i urma~ii sai, pana cand a ajuns sa controleze Intreaga Galie, care a devenit inima Franciei, sau Frantei.. jn jurul anului 496, Clovis a trecut la cre~tinism; el a ales catolicismul In locul arianismului, preferat de majoritatea popoarelor germanice, iar legatura stransa care s-a f6hnat Intre regii franci ~i Biserica a fost deosebit de importanta pentru ambele parti. Puterea Bisericii prnbu~irea celorlalte institutii romane a conferit Bisericii o importanta deosebita 1n vestul barbarizat, care avea sa influen~eze Intreaga sa istorie ulterioarn. Stiinta de carte ~i domeniul administrativ au intrat In atributiile clerului. Episcopii au devenit conducatori ai comunitatilor locale, iar In absenta unei autoritati imperiale competente, episcopii de Roma papii -au jucat un rol important In afacerile italiene. Cu un dublu prestigiu -In calitate de urma~ al Sf.-ului Petru, primul episcop al Romei, ~i de conducator al vechii capitale O Totila, ultimul rege ostrogot al Italiei, este prezentat in acest manuscris din secolul 13, in audien~3 la Sf. Benedict al Nursiei, pe care l-a vizitat in 542. Evenimentul a avut loc la m3n3stirea din Cassino, fondat3 de Benedict in 529.

imperiale -papa a fost acceptat in Vest drept conduc~tor al Bisericii $i a devenit o prezen~ impun~toare in stat. Aceast~situatie a devenit $i mai marcant:l deoarece barbarii au renuntat treptat la arianism. intre timp, monasticismul oferea un refugiu fat~ de lumea agitat~, iar in camerele lor de scris c~lug~rii p~strau elemente de $tiint~ clasic~ $i cultur~. A Na~terea Europei? In secolul 7, arabii au traversat Africa de Nord $i au ajuns in Spania. Acesta a fost un eveniment decisiv, lumea mediteranean~ fiind imp~rtit~ intre dou~ religii ostile, iar centrul Vestului cre$tin s-a mutat spre nord: pe scurt, in acea perioad~ ap~ruse ideea unei Eu(ope. Forta dominant:l a Europei era regatul francilor. De$i dinastia lui Clovis (Merovingienii) i$i pierduse din putere, adev~rata putere era exercitat~ de c~tre magistratii palatului regal. Unul dintre ei, Charles Martel, a oprit invazia arabilor asupra Europei, in b~t~lia de la Tours, in Franta. Fiul s~u, pepin cel Scurt, i-a dat papei o man~ de ajutor impotriva longobarzilor, l-a detronat pe ultimul merovingian, cu aprobarea papalit:ltii, iar in 751 s-a proclamat rege. pepin a fost fondatorul dinastiei carolingiene. Fiul s~u, Charlemagne, avea s~ construiasc~ un imperiu care p~rea s~ pun~ cap~t Epocii intunecate.

~,

O Scena din Epoca intunecata. Tehnicile agricole ale noilor conducatori din vestul Europei erau probabil mai avansate decat cele ale romanilor . Barbarii au inventat un plug special pentru solurile dure din nordul Europei.

(,~ ~ 1.?,,

(/ ((

1/
;"""" ,'" ,;.0

ii

if

O Charlemagne (742-814), tiullui pepin Imperiul cel Scurt. sau a pus

capat Epocii intunecate.

00 Un tier de plug, o cazma de lemn cu dou3 t3i~uri ~i seceri de tier, de tipul celor care erau tolosite in perioada Epocii intunecate.

40