Descrierea Lucrarilor - Tehnologia, Resurse, Utilaje

SC OYL COMPANY HOLDING AG SRL
Sos.Brailei Nr. 1-Slobozia , Ialomita Tel/fax:004 0243230230

RO18741783; J21/275/2006 Capital Social:656.960
RO53RNCB0170052421920001 BCR Slobozia
SA 8000:2008
ISO 9001:2000
ISO 14001: 2004
OHSAS 18001:2004
ISO 27001:2006
OBIECTIV: ,, REABILITARE SI MODERNIZARE STRADA I.L.CARAGIALE DIN MUNICIPIUL

CALARASI
DESCRIEREA LUCRARILOR
Descrierea lucrarilor care vor fi executate
Suprafaa terenului aferent prezentului proiect face parte din intravilanul municipiului
Clrai i face parte din domeniul public aflat n administrarea primriei municipiului
Clrai. Terenul aferent strzii I. L. Caragiale face parte din domeniul public al municipiului
Clrai conform H.G. nr.1349 /2001 i anexa publicat n M.O. nr.630 bis/26.08.2002.
Pentru aceasta suprafa de teren primria municipiului Clrai a emis, conform Legii
50/1991, certificat de urbanism.
Amplasament, situaia existenta
Terenul pe care este amplasat strada este situat n intravilanul municipiului Clrai, pe
terenul ocupat de strada existent.
Suprafaa terenului ce va fi ocupat de obiectiv:
-pe tronsonul Varianta Nord strada Ion Creang suprafata terenului va fi de cca. 2.800
mp, lungimea tronsonului de strad este de cca. 215 ml;
-pe tronsonul Ion Creang CF Uzinal (str. Avram Iancu) suprafaa terenului va fi de
cca. 2.500 mp, lungimea tronsonului de strad este de cca. 187 ml
-pe tronsonul CF Uzinal (str. Avram Iancu).- B-dul Republicii suprafata terenului va fi
de cca. 2.700 mp, lungimea tronsonului de strad este de cca. 187 ml
-pe tronsonul B-dul Republicii strada Grivita suprafata terenului va fi de cca 3.510 mp,
lungimea tronsonului de strad este de cca 260 ml
-pe tronsonul strada Grivita strada Bucuresti suprafata terenului va fi de cca 1.660 mp,
-pe tronsonul strada Bucuresti strada Independentei suprafata terenului va fi de cca
2800 mp, lungimea tronsonului de strad este de cca 213 ml
pe tronsonul strada Independentei CF (Bdul 1 Mai) suprafata terenului va fi de cca
1770 mp, lungimea tronsonului de strad este de cca 147 ml
pe tronsonul CF (B-dul 1 Mai) Bratul Borcea suprafata terenului va fi de cca 3000 mp,
Traseul strzii :
Tronsonul Varianta Nord strada Ion Creang este n aliniament, lungimea
tronsonului de strad este de cca. 215 ml;
Sistemul rutier existent:

- 12- 18 cm material pietros (piatr spart n amestec cu balast).
Pantele n profil transversal sunt variabile i nu se ncadreaz n standarde in pantele n profil
longitudinal sunt cuprinse ntre 0,10 % i 0,60 %. Strada se afl situat pe un teren foarte uor
denivelat, pe primul subtronson n lungime de cca. 215 ml diferena de nivel, ntre punctul de
maxim i punctul de minim este de cca. 0,28 m.
Tronsonul Ion Creang CF Uzinal (str. Avram Iancu) este n aliniament, lungimea
tronsonului de strad este de cca. 187 ml;
Pantele n profil transversal sunt variabile i nu se ncadreaz n standarde in pantele n profil
longitudinal sunt cuprinse ntre 0,18 % i 0,27 %. Strada se afl situat pe un teren foarte uor
denivelat, pe primul subtronson n lungime de cca. 187 ml diferena de nivel, ntre punctul de
Tronsonul CF Uzinal (str. Avram Iancu).- B-dul Republicii este majoritar n
aliniament prezentand si o curba cu unghiul de 191.99.79. lungimea tronsonului de strad este
de cca. 187 ml
Pantele n profil transversal sunt variabile i nu se ncadreaz n standarde in panta in profil
longitudinal este de 0,14 %. Strada se afl situat pe un teren foarte uor denivelat, diferena
de nivel, ntre punctul de maxim i punctul de minim este de cca. 0,24 m.
Tronsonul B-dul Republicii strada Grivita este n aliniament, lungimea tronsonului
de strad este de cca. 260 ml.
Pantele n profil transversal sunt variabile i nu se ncadreaz n standarde iar in profil
longitudinal pantele sunt cuprinse intre 0,16 % si 0,47%. Strada se afl situat pe un teren
foarte uor denivelat, pe primul subtronson n lungime de cca. 260 ml diferena de nivel, ntre
punctul de maxim i punctul de minim este de cca. 0,39 m.
Tronsonul strada Grivita strada Bucuresti, lungimea tronsonului de strad este de
cca 128 ml
Pantale n profil transversal sunt variabile i nu se ncadreaz n standarde iar in profil
longitudinal panta este de 0,16 %.
Strada se afl situat pe un teren foarte uor denivelat, pe primul subtronson n lungime de
cca. 128 ml diferena de nivel, ntre punctul de maxim i punctul de minim este de cca. 0,20
m.
Tronsonul strada Bucuresti strada Independentei, lungimea tronsonului de strad
este de cca 213 ml , este majoritar n aliniament prezentand o curba cu unghiul 193.86.00.
longitudinal pantele sunt cuprinse intre 0,16 % si 0,47%.
Strada se afl situat pe un teren foarte uor denivelat, diferena de nivel ntre punctul de
Tronsonul strada Independentei CF (Bdul 1 Mai), lungimea tronsonului de strad
este de cca 147 ml, este majoritar n aliniament prezentand si trei curbe cu unghiurile :
U 5 = 185.67.74.
U 4 = 193.61.96.
U 2 = 164.20.82.
denivelat, diferena de nivel, ntre punctul de maxim i punctul de minim este de cca. 4,30 m.
Tronsonul CF (B-dul 1 Mai) Bratul Borcea, lungimea tronsonului de strad este de
cca 200 ml, este majoritar n aliniament prezentand o curba cu unghiul 168.96.73
foarte uor denivelat, pe subtronsonul n lungime de cca. 200 ml diferena de nivel, ntre
punctul de maxim i punctul de minim este de cca. 1,17 m.
Solutia proiectata
Cerintele impuse prin tema de proiectare emise de autoritatea contractant sunt:
- modernizarea strzii I.L. Caragiale, tronson Varianta Nord strada Ion Creang n
lungime de 215 ml, cu respectarea elementelor geometrice conform STAS 863/1985 i a
Normelor tehnice privind proiectarea i realizarea strzilor n localitile urbane aprobate cu
Ordinul M.T. nr.49/27.01.1998.
- realizarea infrastructurii strzii;
- realizarea suprastructurii strzii;
- realizarea trotuarelor;
- relizarea spaiilor verzi;
- asigurarea prin proiectare a scurgerii apelor, spre gurile de scurgere ale canalizrii
pluviale existente ;
- lucrri de aducere la cot a cminelor i gurilor de scurgere existente.
-modernizarea strzii I.L. Caragiale, tronson strada Ion Creang CF Uzinal (str. Avram
Iancu). n lungime de 187 ml, cu respectarea elementelor geometrice conform STAS
863/1985 i a Normelor tehnice privind proiectarea i realizarea strzilor n localitile urbane
aprobate cu Ordinul M.T. nr.49/27.01.1998.
- asigurarea prin proiectare a scurgerii apelor, spre gurile de scurgere ale
canalizrii pluviale existente ;
- lucrri de aducere la cot a cminelor i gurilor de scurgere existente
-modernizarea strazii I.L.Caragiale, tronson CF Uzinal (str. Avram Iancu)- B-dul
Republicii n lungime de 187 ml, cu respectarea elementelor geometrice conform STAS
863/1985 i a Normelor tehnice privind proiectarea i realizarea strzilor n localitile urbane

aprobate cu Ordinul M.T. nr.49/27.01.1998.
canalizrii pluvuiale existente ;
- modernizarea strazii I.L.Caragiale, tronson B-dul Republicii strada Grivita in lungime
de 260 ml cu respectarea elementelor geometrice conform STAS 863/1985 i a Normelor
tehnice privind proiectarea i realizarea strzilor n localitile urbane aprobate cu Ordinul
M.T. nr.49/27.01.1998.
- modernizarea strazii I.L.Caragiale,tronson strada Grivita strada Bucuresti. n lungime
de 128 ml, cu respectarea elementelor geometrice conform STAS 863/1985 i a Normelor
tehnice privind proiectarea i realizarea strzilor n localitile urbane aprobate cu Ordinul
M.T. nr.49/27.01.1998.
pluvuiale existente ;
-modernizarea strazii I.L.Caragiale, tronson strada Bucuresti strada Independentei
n lungime de 213 ml, cu respectarea elementelor geometrice conform STAS 863/1985 i a
Ordinul M.T. nr.49/27.01.1998.
-modernizarea strazii I.L.Caragiale, tronson strada Independentei CF (Bdul 1 Mai) n
Ordinul M.T. nr.49/27.01.1998.

-modernizarea strzii I.L. Caragiale, tronson strada CF (B-dul 1 Mai) Bratul Borcea n
Ordinul M.T. nr.49/27.01.1998.
- lucrri de aducere la cot a cminelor i gurilor de scurgere existente
In urma studiului , pentru modernizarea strzii I.L. Caragiale, au rezultat urmtoarele soluii:
- tronson Varianta Nord strada Ion Creang n lungime de 215 ml:
- reabilitarea strzii existente prin refacerea total a sistemului rutier;
- realizarea de trotuare noi pe ambele pri ale strzii;
- amenajarea de spaii verzi.
- tronson strada Ion Creang CF Uzinal (str. Avram Iancu), in lungime de 187 ml:
- tronson CF Uzinal (str. Avram Iancu).- B-dul Republicii n lungime de 187 ml:
-tronson B-dul Republicii strada Grivita in lungime de 260 ml
-tronson strada Grivita strada Bucuresti n lungime de 187 ml
- tronson strada Bucuresti strada Independentei in lungime de 213 ml
-tronson strada Independentei CF (Bdul 1 Mai) n lungime de 147 ml
-tronson strada CF (B-dul 1 Mai) Bratul Borcea n lungime de 200 ml

Traseul n plan :
tronson Varianta Nord strada Ion Creang , din punct de vedere al traseului nu au fost
necesare amenajri n plan orizontal
tronson strada Ion Creang CF Uzinal (str. Avram Iancu), din punct de vedere al
traseului nu au fost necesare amenajri n plan orizontal.
-tronson CF Uzinal (str. Avram Iancu).- B-dul Republicii, din punct de vedere al traseului
s-a amenajat curba U 7 = 191.99.79 ; R7 = 185,00m ;T7 = 12,94 m ; B7=0,45 m ; C7 = 23,24
m.
-tronson B-dul Republicii strada Grivita, din punct de vedere al traseului nu au fost
necesare amenajari
tronson strada Grivita strada Bucuresti , din punct de vedere al traseului nu au fost
necesare amenajari
-tronson strada Bucuresti strada Independentei, din punct de vedere al traseului s-a
amenajat curba 6 dupa cum urmeaza :
U 6 = 193.86.00, R6 = 400,00 m, T6 = 21,45 m, B 6=0,57m, C6=38,56m
tronson strada Independentei CF (Bdul 1 Mai), din punct de vedere al traseului s-au
amenajat curbele dupa cum urmeaza :
U2 = 164.25.82, R3 = 25,00 m, T2 = 8,06 m, B2=1,27m, C2=14,03m
U4 = 193.61.96, R4 = 320,00 m, T4 = 17,83 m, B4=0,50m, C4=32,06m
U5 = 185.69.74, R5 = 100,00 m, T5 = 12,55 m, B5=0,78m, C5=22,46m
tronson CF (B-dul 1 Mai) Bratul Borcea, din punct de vedere al traseului s-a amenajat
curba 1 dupa cum urmeaza :
U 1 = 168.96.73, R1 = 20,00 m, T1 = 5,55 m, B 1=0,76m, C1=9,74m
Profilul n lung:
tronson Varianta Nord strada Ion Creang, profilul n lung proiectat a urmarit
ndeaproape profilul n lung al strzii existente.
Declivitile n profil longitudinal sunt cuprinse ntre 0,10 % i 0,60 %.
tronson strada Ion Creang CF Uzinal (str. Avram Iancu), profilul n lung proiectat a
urmarit ndeaproape profilul n lung al strzii existente.
Declivitile n profil longitudinal sunt cuprinse ntre 0,18 % i 0,27 %.
-tronson CF Uzinal (str. Avram Iancu).- B-dul Republicii, profilul n lung proiectat a
urmarit ndeaproape profilul n lung al strzii existente.
Declivitatea n profil longitudinal este de 0,14 %.
-tronson B-dul Republicii strada Grivita, profilul n lung proiectat a urmarit ndeaproape
profilul n lung al strzii existente.
Declivitatile n profil longitudinal sunt cuprise intre 0,16 % si 0,47%.
tronson strada Grivita strada Bucuresti, profilul n lung proiectat a urmarit ndeaproape
profilul n lung al strzii existente.
Declivitatea n profil longitudinal este de 0,16 %.
tronson strada Bucuresti strada Independentei, profilul n lung proiectat a urmarit
-tronson strada Independentei CF (Bdul 1 Mai), profilul n lung proiectat a urmarit
tronson CF (B-dul 1 Mai) Bratul Borcea, profilul n lung proiectat a urmarit

Profilul transversal:
n profil transversal s-a urmrit crearea confortului n trafic i ndeprtarea apelor
pluviale n afara carosabilului.
n profil transversal strada are urmtoarele caracteristici:
-tronson Varianta Nord strada Ion Creanga.
- ampriza = 10,70 11,90 m;
- parte carosabil = 7,00 m;
- trotuare pe ambele pri ale strzii cu limea de 1,10 - 1,90 m;
- tronson strada Ion Creang CF Uzinal (str. Avram Iancu).
- ampriza = 10,90 14,80 m;
- trotuare pe ambele pri ale strzii cu limea de 1,50 m;
-tronson CF Uzinal (str. Avram Iancu).- B-dul Republicii
- ampriza = 13,10 13,90 m;
- trotuare pe ambele pri ale strzii cu limea de 1,10- 1,85 m;
-tronson B-dul Republicii strada Grivita
-ampriza = 12,90 13,20 m;
-tronson strada Grivita strada Bucuresti
- ampriza = 13,30 13,50 m;
-tronson strada Bucuresti strada Independentei.
- ampriza = 13,20 13,70 m;
- trotuare pe ambele pri ale strzii cu limea de 1,50 m;
tronson strada Independentei CF (Bdul 1 Mai)
- ampriza = 8,90 15,80 m;
-tronson CF (B-dul 1 Mai) Bratul Borcea.
- ampriza = 10,20 13,30 m;
- trotuare pe ambele pri ale strzii cu limea de 0,70-1,50 m;
Sistemul rutier
Sistemul rutier prevzut pentru un trafic greu de 1,0 m.o.s. va avea urmtoarea
structur:
-tronson Varianta Nord strada Ion Creanga.
- 5 cm beton asfaltic BA 16;
- 6 cm beton asfaltic BAD 25;
- 25 cm piatr spart;
- 20 cm balast.
- 15 strat din pmnt stabilizat cu material pietros recuperat.
- terenul din patul strazii se va compacta la un grad de compactare 100%.

- se vor amenaja 4 strzi laterale pe lungimea de 15 m i limea variabil
cuprins ntre 4,00 m i 5,50 m funcie de condiiile din teren .
Pentru strzile laterale s-au prevzut:
- 15 cm balast.
Pentru intrrile n curi s-au prevzut:
- 15 cm balast.
Pentru trotuare s-au prevzut:
- aternerea unui strat din beton asfaltic BA8 de 4 cm grosime peste existent
(beton)
sau
- 4 cm BA8
- 10 cm piatr spart
- 5 cm nisip
Aceast sistem se va realiza n condiiile n care trotuarele existente sunt deteriorate i nu
prezint structura necesar.
Trotuarele vor fi ncadrate cu borduri mici 10 x 15 cm.
- tronson strada Ion Creang CF Uzinal (str. Avram Iancu).
- 20 cm balast.
- 15 cm balast.
- 15 cm balast.
(beton)
sau
- 4 cm BA8
- 10 cm piatr spart
- 5 cm nisip
- 20 cm balast.
- 15 cm balast.
- 15 cm balast.
(beton)
sau
- 4 cm BA8
- 10 cm piatr spart
- 5 cm nisip
- 20 cm balast.

- 15 cm balast.
- 15 cm balast.
(beton)
Sau
- 4 cm BA8
- 10 cm piatr spart
- 5 cm nisip
- 20 cm balast.
- 15 cm balast.
(beton)
Sau
- 4 cm BA8
- 10 cm piatr spart
- 5 cm nisip
-tronson strada Bucuresti strada Independentei
- 20 cm balast.
- 15 cm balast.
- 15 cm balast.
(beton)
sau
- 4 cm BA8
- 10 cm piatr spart
- 5 cm nisip
-tronson strada Independentei CF (Bdul 1 Mai)
- 20 cm balast.
- 15 cm balast.
- 15 cm balast.
(beton)
sau
- 4 cm BA8
- 10 cm piatr spart
- 5 cm nisip
-tronson CF (B-dul 1 Mai) Bratul Borcea
- 20 cm balast.
- 15 cm balast.
- 15 cm balast.
(beton)
sau
- 4 cm BA8
- 10 cm piatr spart
- 5 cm nisip
Lucrri de drumuri
Lucrri necesare:
- trasarea elementelor necesare pentru execuie inclusiv reperii de nivelment dupa
primirea amplasamentului ctre constructor;
Lucrrile de terasamente.
Aceste lucrri sunt necesare pentru realizarea profilelor transversale i vor consta din:
- scarificarea mecanic a platformei strzii pentru recuperarea materialului pietros;
- strngerea n grmezi, ncrcarea, transportul i depozitarea materialului pietros existent,

recuperat;
- spturi mecanice i manuale de pmnt pentru a aduce patul strzii la cotele din proiect,
conform profilelor transversale;
- ncrcarea i transportul pmntului;
- executia stratului de pmnt stabilizat cu material pietros.
Pmntul n exces rezultat n urma lucrrilor de terasamente (pmnt vegetal) va fi
transportat dup compensarea volumelor de sptura i umplutur pe total ansamblu conform
listei de cantiti de lucrari de terasamente.
La lucrrile de terasamente se vor respecta prescripiile STAS urile 2914/1994 i 9850/1989,
precum i caietul de sarcini - terasamente.
Lucrri de suprastructur
Pentru lucrrile de suprastructur s-au avut n vedere urmtoarele :
- trafic solicitat n completare la tema de proiectare;
- studiile geotehnice efectuate;
- vizualizare n teren.
Dimensionarea s-a facut conform traficului menionat n tema de proiectare respectiv pentru
un trafic mediu avnd la baza Normativ AND550/1999 i CD-155/2001, folosind programul
CALDEROM.
Dimensionarea sistemului rutier este anexat prezentului proiect.
Prin calculele pentru dimensionare a rezultat c sistemul rutier este corespunztor pentru un
trafic greu.
Sistemul rutier va fi urmtorul:
- 6 cm mixtur asfaltic BAD 25;
- 20 cm balast;
- pmnt stabillizat cu material pietros existent n grosime de 15 cm.
n funcie de posibilitile financiare ale beneficiarului, menionate de acesta, realizarea
mbrcminilor asfaltice se va face pe subtronsoane ale strzii:
-tronson Varianta Nord strada Ion Creang) :
Structura rutier avizat se verific la nghe-dezghe.
Profilul transversal este de tip acoperi cu dou pante egale de:
- 2,50 % pentru carosabil;
- 2,00 % pentru trotuare.
Lucrrile ce se vor executa vor fi urmtoarele :
- aducerea la cota a cminelor i gurilor de scurgere;
- aternerea stratului de balast;
- plantarea bordurilor;
- aternerea stratului de piatr spart;
- aternerea stratului din BAD 25;
- aternerea stratului din BA 16;
- execuia trotuarelor;
- amenajarea spaiilor verzi i plantarea arborilor;
- execuia semnalizrii rutiere.
-tronson Ion Creang CF Uzinal (str. Avram Iancu).

Structura rutier avizat se verific la nghe-dezghe

-tronson strada Bucuresti strada Independentei
- execuia semnalizrii rutiere
-tronson strada Independentei CF (Bdul 1 Mai)
-tronson CF (B-dul 1 Mai) Bratul Borcea).

Pantele n profil longitudinal i transversal vor asigura scurgerea apelor spre gurile de
scurgere ale canalizrii pluviale existente.
Prin lucrrile prevazute n proiect se va asigura o bun suprafaare a carosabilului, oferind
condiii ca traficul s se desfoare fluent.
Lucrrile proiectate nu introduc efecte negative suplimentare fa de situaia existent asupra
solului, drenajului, microclimatului sau asupra peisajului.
Prin executarea acestor lucrri vor apare unele influene favorabile asupra factorilor de mediu
ct i din punct de vedere economic i social:
- va scadea gradul de poluare al aerului;
- se va reduce volumul de praf;
- se vor crea noi locuri de munc pe perioada execuiei lucrrilor;
- realizarea unei strzi moderne care vor asigura deplasarea n deplin
siguran a autovehiculelor;
- reducerea consumului de carburani;
- asigurarea rapid a deplasrii locuitorilor spre locurile de munc i spre obiectivele de
interes administrativ, dotrile spitaliceti, magazine, coli ,etc. situate n centrul municipiului.
Lucrri de mutri i protejri de instalaii
Lucrrile de terasamente vor putea ncepe numai dup obinerea avizelor societilor care
dein utiliti pe amplasamentul obiectivului.
n urma executrii proiectului vor rezulta: Strada I.L. Caragiale
- tronson Varianta Nord strada Ion Creang:
- 215 ml. strad modernizat;
- 1574 mp mbrcminte asfaltic;
- 565 ml anuri trotuare;
- 65 mp intrri n curi;
- 45 mp spaii verzi;
Limea trotuarelor i a spaiilor verzi se va adapta la condiiile existente din teren, cotele n
profil trasversal fiind deasemenea raportate la cotele existente ale terenurilor aferente
proprietilor riveranilor.
-tronson Ion Creang CF Uzinal (str. Avram Iancu):
- 441 mp trotuare;
- tronson CF Uzinal (str. Avram Iancu).- B-dul Republicii:
- 340 mp trotuare;
- tronson B-dul Republicii strada Grivita.
- 555 mp trotuare;
- 357 mp trotuare;
- tronson strada Bucuresti strada Independentei
- 503 mp trotuare;
Limea trotuarelor i a spaiilor verzi se va adapta la condiiile existente din
teren, cotele n profil trasversal fiind deasemenea raportate la cotele existente ale
terenurilor aferente proprietilor riveranilor.
- tronson strada Independentei CF (Bdul 1Mai).
- 400 mp trotuare;
tronson CF (B-dul 1 Mai) BratulBorcea
- 400 mp trotuare;
Limea trotuarelor se va adapta la condiiile existente din teren, cotele n profil
trasversal fiind deasemenea raportate la cotele existente ale terenurilor aferente
DESCRIEREA TEHNOLOGIEI FOLOSITE IN CADRUL

PROCESULUI DE LUCRU, RESURSELE UTILIZATE PENTRU
REALIZAREA ACESTORA, UTILAJELE / ECHIPAMENTELE
INGLOBATE IN LUCRARE
SC OYL COMPANY HOLDING AG SRL intruneste toate mijloacele tehnice si
organizatorice pentru executia lucrarilor de modernizare a strazii I.L.Caragiale, din cadrul
acestui proiect.
Societatea detine instalatii, echipamente si utilaje specifice activitatii de constructii de
drumuri cea ce permite executia lucrarilor in conditii de inalta calitate. Societatea poate
disponibiliza pentru executia lucrarii un numar mare de ingineri in specialitatea drumuri si
poduri, precum si mai multe formatii de lucru muncitori, specializate in executia lucrarilor
aferente prezentului proiect, cea ce va permite abordarea executiei lucrarilor in paralel, pe
mai multe fronturi de lucru, pentru cursul normal al executiei lucrarii.
Materialele de constructii semifabricatele si prefabricatele vor fi transportate cu mijloace
specifice functie de tip:
- mixturile asfaltice se vor transporta cu autobasculante specifice
- materialele de masa si in vrac se vor transporta cu autobasculante de 25 to
- emulsia bituminoasa se va transporta cu transportoare specifice
- betoanele de ciment se vor transporta cu autobetoniere
- celelalte materiale se vor transporta cu autobasculante sau masini de mic tonaj in functie de
greutatea sau dimensiunile lor
SC OYL COMPANY HOLDING AG SRL detine toate aceste tipuri auto de transport nefiind
nevoita sa inchirieze, ceea ce va permite asigurarea la timp a materialelor semifabricatelor si
prefabricatelor necesare executarii lucrarilor.
Pentru executarea lucrarilor unitatea detine instalatii, statii , echipamente si utilaje specifice
activitatii de drumuri si poduri, utile executiei de modernizare a strazii aferente acestui
proiect de executie, conform formular ,,Lista utilajelor din oferta.
Lucrarile de reparatii si/sau intretinere a mijloacelor de transport si a utilajelor terasiere, in
cazuri de aparitie accidental, se vor face in baza de productie Slobozia sau in unitati
specializate in acest sens.
Asigurarea calitatii
Societatea are implementat un sistem de asigurare si control al calitatii care sa acopere toate
aspectele contractului si pe toata durata acestuia. Sistemul este in conformitate cu prevederile
standardului SR 456SO 7001. Lucrarile vor fi supravegheate si coordinate de catre
Responsabilul cu Executia, impreuna cu Responsabilul Controlul Calitatii. Verificarea
calitatii materialelor de constructii , semifabricatelor si prefabricatelor va fi facuta de catre
personalul laboratorului de incercari in constructii la societatii SC OYL COMPANY
HOLDING AG SRL.
Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele introduse in lucrare vor fi obligatoriu
insotite de certificate de calitate, declaratii de conformitate si buletine de analiza. Incercarea
materialelor si in teren a lucrarilor se va face in conformitate cu prevederile Planului Control
al Calitatii / Plan Calitate, Incercari si Verificari.
Pentru executia lucrarilor se vor asigura instalatii, echipamente , resurse umane si materiale
performante in concordanta cu prevederile proiectului tehnic.
Urmarirea respectarii conditiilor de calitate se va face de catre personal tehnic atestat ( RTE,
CQ, sef laborator).
Controlul calitatii executiei pe santier se va face prin verificari in urmatoarele etape :
- Inainte de inceperea executarii lucrarilor
- Pe parcursul executiei lucrarilor
- La terminarea lucrarilor
Verificarea executiei lucrarilor se va face sub raportul incadrarii in conditiile dimensionale si
de calitate prevazute in proiectul tehnic de executie si de reglementarile tehnice in vigoare.
Verificarea calitatii lucrarilor executate se va face prin :
-Constatarea existentei si examinarea documentelor de atestare a calitatii materialelor
utilizate si a confirmitatii acestora cu prevederile proiectului si a prescriptiilor tehnice in
vigoare,
-Examinarea vizuala si prin masurare a elementelor componente ale lucrarii din punct de
vedere al pozitiei, formelor, dimensiunilor si a celorlalte conditii de calitate, inclusiv
incadrarea in limitele abaterilor admisibile
-Verificari si determinari de laborator pe materiale si semifabricate incluse in opera
TEHNOLOGII PROPUSE
Avand in vedere specificul lucrarilor, executia lucrarilor de constructie se va realiza tinanduse cont de un flux de lucru optim si ergonomic pentru asigurarea realizarii in bune conditii a
investitiei pe faze de lucru si procese specifice.
Executia lucrarilor se va face in conformitate cu prevederile proiectului, a tehnologiilor de
executie specifice si a normativelor in vigoare.
Abordarea lucrarilor pe categorii de lucrari se va realiza in paralel prin asigurarea cu personal
de specialitate, utilaje de constructii si mijloace de transport specifice lucrarilor.
Asigurarea cu materiale de constructii se va face de la producatori si furnizori atestati.
Procesele tehnologice se vor adopta in functie de categoriile de lucrari pe subcapitole
prevazute in proiectul tehnic si devizele oferta.
Lucrarile de constructii sunt structurate pe categorii, procese de lucru si tehnologii care sunt
in consens cu graficul de executie.
La realizarea sistemului rutier se vor avea in vedere urmatoarele :
-utilizarea agregatelor naturale locale
-reducerea distantelor de transport
Pentru executarea lucrarii se va acorda o atentie sporita utilarii lucrarii, atat prin calitatea
muncii cat si prin utilaje si cu materialele necesare care sa asigure progresul continuu al
lucrarii, conform graficului de executie prezentat.
Personalul alocat pentru executarea lucrarii va fi calificat in executia lucrarilor de drumuri.
Lucrrile de execuie vor fi conduse de un "responsabil tehnic cu execuia", atestat conform
Legi nr.10/95 i se vor desfura in conformitate cu proiectul si cu legislaia in vigoare.
Se vor detasa pentru executarea lucrarii mai multe echipe de muncitori, specializati in lucrari
de drumuri.
Cetatenii de pe strada vor fi anuntati prin fluturasi sau verbal de inceperea lucrarilor si vor fi
rugati sa elibereze carosabilul de autovehicule si sa-si parcheze masinile in alta parte, mai
departe de zona de lucru pentru a se evita eventuale accidente si pentru a se elibera frontul de
lucru.
Nu se vor folosi utilaje de mare capacitate in localitate.
Nu se vor folosi cilindrii compactori vibratori, doar cilindrii compactori Lis in localitate.
Utilajele folosite in lucru vor fi de generatie noua si nepoluante.
Nu se vor folosi in lucru utilaje cu defectiuni care sa pericliteze siguranta circulatiei sau a
cetatenilor.
Lucrarile vor fi in flux continuu, fara intreruperi si pe termen scurt pentru reducerea stresului
cetatenilor si pentru reducerea pe cat posibil a poluarii.
Personalul de executie va fi n permanenta supravegheat.
Realizarea lucrarilor se va face conform graficului de executie al lucrarilor .
Dupa primirea ordinului de incepere a lucrarilor si preluarea amplasamentului lucrarii se
va proceda la :
- organizare de santier
- drumuri de acces corespunzatoare
- mijloace adecvate pentru transport
- panouri si indicatoare de semnalizare pentru circulatie conform planului management al
traficului.
- asigurarea fortei de munca cu echipe pe specific de lucrari precum si a supravegherii
tehnice pe specialitati
- dotarea echipelor de lucru cu echipamente de protectie conform NTS in vigoare
- asigurarea pe santier a proiectelor tehnice de executie precum si a procedurilor.
- instruirea personalului care contribuie la realizarea lucrarilor de executie a proiectului
drumului.
- asigurarea pe santier a utilajelor, personalului si materialelor necesare executarii lucrarilor
pregatitoare
- asigurarea pe santier a utilajelor si materialelor necesare pentru lucrarile de drumuri
Tehnologii de lucru:
Modernizarea strazii I.L.Caragiale se va face pe tronsone, cu respectarea elementelor
geometrice specificate in proiectul tehnic de executie, astfel:
Sistemul rutier va fi alcatuit din:
- 20 cm balast.
Se vor amenaja strzile laterale pe lungimea de 15 m i limea variabil cuprins ntre 4,00
m i 5,50 m funcie de condiiile din teren .
Pentru strzile laterale sistemul rutier ce se va executa :
- 15 cm balast.
Pentru intrrile n curi se va executa un sistem rutier alcatuit din:

- 15 cm balast.
Pentru trotuare se va executa:
(beton)
sau
- 4 cm BA8
- 10 cm piatr spart
- 5 cm nisip
prezint structura necesar. Trotuarele vor fi ncadrate cu borduri mici 10 x 15 cm.
Pantele n profil longitudinal i transversal vor asigura scurgerea apelor spre gurile de
scurgere ale canalizrii pluviale existente.
Prin lucrrile prevazute n proiect se va asigura o bun suprafaare a carosabilului, oferind
condiii ca traficul s se desfoare fluent.
Lucrri necesare:
- trasarea elementelor necesare pentru execuie inclusiv reperii de nivelment dupa primirea
amplasamentului
Lucrrile de terasamente.
recuperat;
Lucrri de suprastructur
Sistemul rutier va fi urmtorul:

- 6 cm mixtur asfaltic BAD 25;
- 20 cm balast;
- pmnt stabillizat cu material pietros existent n grosime de 15 cm.
Planul de management al traficului pe perioada de executie a lucrarilor

Inainte de inceperea lucrarii, reprezentantul beneficiarului va receptiona semnalizarea
sectorului de lucru si va intocmi proces verbal semnat de ambele parti.
Incepand cu data semnarii procesului verbal, se va asigura in permanenta semnalizarea
sectorului de lucru, in conformitate cu schita anexata la procesul verbal, atat pe timpul zilei
cat si noaptea. Se vor inlocui sau reface imediat partile lipsa sau deteriorate. Se va avea in
vedere realizarea unui plan de semnalizare rutiera, impreuna cu organele din cadrul Politiei
Rutiere, ce vor asigura conditii de munca optime si trafic in zona santierelor, in siguranta
pentru evitarea oricarui pericol.
Lucrarea se va desfasura pe un sens de circulatie pentru a asigura fluiditatea traficului.
Circulatia rutiera va fi dirijata prin indicatoare de circulatie rutiera si va fi semnalizata
corespunzator atat in timpul zilei cat si noaptea, in conformitate cu prevederile din,,Normele
metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de
circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea
drumului aprobate prin Ordinul comun MI si MT nr 1124/411/2000.
Personalul de executie va fi in permanenta suprafegheat.
La executarea lucrarilor de constructii-montaj se vor respecta toate normele de protectia
muncii specifice categoriilor de lucrari proiectate.
Indicatoarele de restrictie a circulatiei vor fi confectionate din fibra de sticla, cu folie
reflectorizanta pe fond galben, conform STAS 1848/7-85.
Se va echipa personalul muncitor ce executa lucrarile cu echipament de protectie adecvat
conform art 1.4 din Ordinul nr 225/21 iulie 1995 pentru perioade ale stadiului fizic ale
lucrarii.
Instituire restrictii de circulatie - Management de trafic
Nr Descriere activitate
Responsabilitati
1. Instituirea restrictiilor de circulatie
1.1 Desemnare, prin decizie scrisa a
Conducere
responsabilului cu organizarea si
Antreprenor
siguranta traficului pentru lucrarea
respectiva
1.2 Stabilirea de catre Antreprenor, in urma Conducere
incheierii unui contract de executie de
Antreprenor
lucrari care, prin natural lor, impun
lucrul sub trafic, a graficului de
esalonare a executiei.
Transmiterea de catre Antreprenor la
proiectantul planului de management al
treficului de planse cu sectorul propus
pentru restrictive de circulatie, precum si
o propunere a sa privind desfasurarea
Inregistrari
Decizie de numire
Grafic de esalonare
a executiei
Obs
circulatiei in zona restrictiei.

Termenele precizate vor fi adaptate in
functie de situatia concreta si de
propunerile constructorului
1.3
Studiere documentatie tehnica de

executie a lucrarii.
Studierea propunerii Antreprenorului de
organizare a circulatiei in zona
restrictiei, amendarea ei sau stabilirea
unui nou mod de organizare a
desfasurarii circulatiei rutiere pe durata
instituirii restrictiilor de circulatie si
alcatuirea schemei de semnalizare
detaliate, pentru fiecare tip de restrictive,
in functie de categoria de lucrari ce se
efectueaza si de sectorul de drum afectat.
Intocmire documentatie tehnica privind
instituirea de restrictii de circulatie,
documentatie ce va cuprinde:
-Lungimea maxima a sectorului de drum
restrictionat stabilit in functie de
valoarea volumului de traffic si structura
acestuia estimate in cadrul unei analize
de trafic, distanta minima dintre doua
sectoare succesive de drum in lucru,
astfel incat sa se previna blocajele
rutiere, intersectarea fluxurilor de
circulatie in zonele restrictionate si
accidentele.
-Perioada de timp pentru care sunt
instituite restrictiile de circulatie si care
corespund cu timpul afectiv de executie
stabilit prin clauzele contractual si/sau
autorizatia de construire. Daca, din
motive obiective, termenele stabilite
initial nu pot fi respectate, constructorul
va solicita, in prealabil, o
redimensionare a perioadei de instituire
a restrictiilor de circulatie.
Documentatia tehnica privind instituirea
restrictiilor de circulatie va cuprinde :
-Prezentarea categoriilor de lucrari , a
proceselor de executie si a modului de
desfasurare a circulatiei rutiere pe durata
executiei lucrarii
-Scheme de semnalizare rutiera,
temporara, a zonei de drum in lucru
-Lungimea maxima a sectorului de drum
restrictionat
Responsabil
elaborare planuri de
management al
traficului
Documentatia
tehnica privind
instituirea
restrictiilor de
circulatie
-Perioada de timp pentru care se solicita

instituirea restrictiilor de circulatie
-Nominalizarea responsabilului cu
organizarea si supravegherea traficului si
datele personale cuprinse in actul de
identitate a persoanei nominalizate
-Modalitati de informare a
participantilor la trafic
1.4 Transmitere documentatie tehnica
Responsabil
Cerere de aprobare
privind instituirea restrictiilor de
elaborare planuri de si avizare
circulatie, impreuna cu cererea de
management al
documentatie
aprobare si avizare a instituirii restrictiei, traficului
tehnica
administratorului drumului spre aprobare
si Serviciului Politiei Rutiere spre
avizare, in trei exemplare
1.5 Verificare documentatie tehnica privind Administrator drum Aprobare
instituirea restrictiilor de circulatie,
+ Consultant
administrator drum
solicitare modificari si completari, atunci
cand este cazul si aprobarea instituirii
restrictiilor
1.6 Transmitere documentatie aprobata spre Administrator drum Aviz Serviciul
avizare catre Serviciul Politiei Rutiere in
Politiei Rutiere
portofoliul careia se regaseste drumul
( sectorul de drum) afectat de lucrari
1.7 Stabilire modalitati de informare a
Administrator drum
participantilor la trafic in legatura cu
+ Antreprenor
restrictia instituita, pentru a spori
siguranta traficului pe sectorul
restrictionat
1.8 Inceperea executiei lucrarilor contractate Antreprenor
Documentatia
de catre Antreprenor, dupa primirea
tehnica privind
aprobarii si avizarii scrise a
instituirea
documentatiei tehnice privind instituirea
restrictiilor de
restrictiilor de circulatie. La punctual de
circulatie
lucru va exista in permanenta un
exemplar al documentatiei tehnice
privind instituirea restrictiilor de
circulatie precum si adresele prin care se
specifica aprobarea si avizarea acesteia,
in vederea demonstrarii legalitatii
instituirii restrictiei si corectitudinii
semnalizarii
2. Semnalizarea rutiera a restrictiilor de circulatie instituite prin indicatoare rutiere si piloti
2.1 Asigurarea infrastructurii necesara
Conducere
realizarii semnalizarii restrictiilor de
Antreprenor
circulatie si dirijarii traficului la toate
punctele de lucru care le impun
2.2 Dupa aprobarea si avizarea
Responsabil cu
Decizii de numire
documentatiei tehnice privind instituirea organizarea si
Proces verbal de
restrictiilor de circulatie, numeste si
supravegherea
instruire
2.3
2.4
2.5
efectueaza instructajul tehnic specific,

teoretic si practice al personalului si
pilotilor de dirijare a circulatiei
Verificare pe teren, inainte de inceperea
efectiva a executiei lucrarii, de catre
reprezentantul administratorului
drumului ( convocat in prealabil de
Responsabilul cu organizarea si
supravegherea traficului), a
componentelor si amplasarea
semnalizarii rutiere, solicitare modificari
si completari, atunci cand este cazul si
mentioneaza intr-un document aprobarea
inceperii executiei lucrarii
Instruire personal din punct de vedere al
protectiei muncii si sigurantei circulatiei
cu admitere la lucru numai a persoanelor
odihnite,apte de a executa procesele de
executie, dotate cu echipament de
avertizare
Numire si instruire personal care
raspunde de amplasarea, transportul,
manipularea si intretinerea setului de
semnalizare rutiera, optiuni in care se va
tine cont de urmatoarele :
-Indicatoarele rutiere se monteaza , de
regula, la nivelul partii carosabile dar se
pot monta si la o inaltime de pana la
1,50 m fata de carosabil, pe partea
dreapta a drumului si, atunci cand nu pot
fi vazute de participantii la traffic, se
repeta si pe partea stanga;
-Transportul indicatoarelor rutiere la si
de la punctual de lucru precum si
mutarea lor, se va face astfel incat sa se
previna degradarea simbolurilor
inscriptionate sau a suportilor
-In cazul in care semnalizarea existenta
in zona contravene semnalizarii instituite
pentru restrictia de circulatie respectiva,
indicatoarele de circulatie existente se
vor acoperi provizoriu cu o husa, pana la
ridicarea restrictiei de circulatie
-Pe perioadele de timp cat sunt ridicate
restrictiile de circulatie instituite
( sarbatori legale, intreruperi de
activitate, etc) atunci cand partea
carosabila nu este afectata de nici un
obstacol in legatura cu executia lucrarii,
semnalizarea rutiera a restrictiei este
traficului
Administrator drum Aprobare de
incepere a executiei
lucrarii; Avizare
Serviciul Politiei
Rutiere;
Responsabil cu
organizarea si
supravegherea
traficului
Proces verbal de
instruire
Responsabil cu
organizarea si
supravegherea
traficului
Proces verbal de
verificare a
semnalizarii rutiere
2.6
retrasa sau sunt acoperite cu huse

indicatoarele rutiere
-Dirijarea circulatiei se face astfel incat
sa nu se produca intersectari ale
fluxurilor de circulatie pe secorul de
drum restrictionat, sa se asigure o
omogenitate a intensitatii si fluentei
traficului in ambele sensuri sis a se
previna producerea de evenimente
rutiere.
-Pilotii de dirijare a traficului sunt
pozitionati la extremitatea sectorului de
drum restrictionat, in ambele sensuri de
circulatie, in dreptul indicatoarelor
rutiere care semnifica terminarea
restrictiilor instituite, astfel incat sa
poata vizualiza intre ei comenzile
effectuate si vazuti de participantii la
trafic
Urmarire mod de semnalizare a
restrictiilor de circulatie instituite, mod
de dirijare a traficului si verificare
implementare actiuni corrective si
preventive dispuse la sesizarea aparitiei
unor neconformitati;
Materializare, la punctual de lucru, in
conformitate cu schemele de
semnalizare adoptate in documentatia
tehnica privind instituirea restrictiilor de
circulatie, a lungimii sectorului
restrictionat, numarul si semnificatia
indicatoarelor rutiere utilizate precum si
distantele de amplasare fata de
extremitatile sectorului restrictionat
Montare, eventual mutare semnalizare
atunci cand se schimba pozitia sectorului
de drum restrictionat in cursul unei zile
de lucru. Operatia este efectuata de
personal instruit special, dotat cu
echipament de avertizare, care se
deplaseaza, in permanenta, cu fata spre
sensul de circulatie
Responsabil cu
organizarea si
supravegherea
traficului +
Responsabil
elaborare planuri de
management al
traficului
Documentatia
tehnica privind
instituirea
restrictiilor de
circulatie
Raport de actiuni
corrective/preventi
ve
3.Modul de executie, sub trafic, a lucrarilor ce nu impun instituirea de restrictii de circulatie

3.1 Numire personal competent pentru
Conducere
conducerea acestor lucrari
Antreprenor
3.2 Efectuare instructaj tehnic specific
Responsabil cu
Proces verbal de
pilotilor de dirijare a circulatiei
organizarea si
instruire a
Aceste lucrari nu implica instituirea de
supravegherea
personalului care
restrictii de circulatie si nici un sistem de traficului
executa lucrari
semnalizare rutiera bine definit, protectia

nesemnalizate
personalului fiind asigurata, atunci cand
este necesar, de piloti de dirijare a
circulatiei, si atunci cand deplasarea la
lucrare s-a facut cu un mijloc auto, de
catre acesta, daca este dotat cu girofar si
un indicator rutier cu semnificatie
,,Lucrari
Accesul si apoi retragerea de pe
carosabil se va face dupa o asigurare
temeinica asupra traficului si, in
permanenta, cu fata spre sensul de
circulatie.
Personalul care executa aceste lucrari
este instruit, odihnit, apt si este,
obligatoriu, dotat cu echipament de
avertizare.
Aceste lucrari nu se vor executa pe timp
de ploaie, furtuna, ceata, noapte sau alte
conditii care perturba atentia de la
traficul rutier si posibilitatea
participantilor la traffic de a sesiza, in
timp util, situatia de pe carosabil
3.3 Instruire personal din punct de vedere al Responsabil cu
Proves verbal de
protectiei muncii si sigurantei circulatiei organizarea si
instruire
cu admitere la lucru numai a persoanelor supravegherea
odihnite, apte de a efectua procesele
traficului
respective si dotate cu echipament de
avertizare
4.Modul de efectuare a controlului semnalizarii rutiere. Actiuni corective si preventive
4.1 Analiza rapoarte intocmite de
Conducere
Raport de actiuni
Responsabilul cu organizarea si
antreprenor
corective si
supravegherea traficului cu privire la
preventive
constatarile facute referitoare la
semnalizarea rutiera a restrictiilor de
circulatie instituite si dispune de actiuni
corrective si preventive, cu caracter
general, care se vor implementa in
vederea imbunatatirii desfasurarii acestei
activitati
4.2 Verificare la punctele de lucru, pe baza
Responsabil cu
Aprobare
documentatiei tehnice privind instituirea organizarea si
administrator drum;
restrictiilor de circulatie, aprobata de
supravegherea
Aviz Serviciul
administratorul drumului si avizata de
traficului +
Politiei Rutiere
Serviciu Politiei Rutiere a:
Responsabil cu
-Existentei schemelor de semalizare
elaborarea planului
aprobate si avizate
de management al
-Existenta indicatoarelor rutiere si
traficului
mijloacelor auxiliare de semnalizare
-Amplasarea si fixarea indicatoarelor
4.3
4.4
4.5
rutiere
-Modul de dirijare si desfasurare a
traficului
-Respectarea perioadei de instituire a
restrictiilor de circulatie si retragerea
semnalizarii temporare
Verificare perioadica si inopinata a
componentelor seturilor de semnalizare,
modul de amplasare, de manipulare si
intretinere a acestora, existent si modul
de utilizare a mijloacelor auxiliare de
semnalizare si a echipamentului de
avertizare, stabilire actiuni corrective
si/sau preventive la constatarea de
neconformitati si termene de
implementare
In urma acestor verificari, atunci cand
sunt constatate neconformitati majore,
adica :
-Amplasarea sau fixarea
necorespunzatoare a indicatoarelor
rutiere
-Lipsa sau deteriorarea unuia sau a mai
multora dintre ele
-Lipsa pilotilor de dirijare a circulatiei
-Neutilizarea echipamentului de
avertizare,
Se intocmesc rapoarte de neconformitate
si se dispun actiuni corrective in vederea
remedierii imediate a deficientelor
constatate si actiuni care sa previna
aparitia neconformitatilor.
La constatarea de neconformitati minore
precum:
-Caderea unui indicator rutier sau
murdarirea lui
-Distante necorespunzatoare intre
indicatoare
Se implementeaza actiuni immediate de
remediere fara a se intocmi rapoarte de
neconformitate
Realizare instruire periodica a pilotilor
de dirijare a circulatiei si a personalului
numit pentru efectuarea amplasarii si
supravegherii semnalizarii rutiere
Intocmire rapoarte de activitate
periodice cu privire la modul de
semnalizare a restrictiilor de circulatie
instituite si de dirijare a traficului la
punctele de lucru, neconformitatile
Responsabil cu
organizarea si
supravegherea
traficului +
Responsabil cu
elaborarea planului
de management al
traficului
Raport de
neconformitate
Responsabil cu
organizarea si
supravegherea
traficului
Responsabil cu
organizarea si
supravegherea
traficului
Proces verbal de
instruire
Raport de activitate
4.6
majore constatate si actiunile preventive

si corective implementate, concluziile
verificarilor efectuate de administratorul
drumului si Serviciul Politiei Rutiere si
prezentarea lor conducerii
Coordonare activitati legate de
semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea
personalului pe durata executiei lucrarii;
Implementare actiuni corrective si/sau
preventive stabilite, la termenele
dispuse.
Responsabil cu
organizarea si
supravegherea
traficului
Instructajul privind sanatatea si securitatea muncii

Responsabilul in materie de securitate si sanatate pe durata lucrarii stabileste un plan de
securitate si sanatate precizand regulile aplicabile santierului respective, tinand cont de
activitatile desfasurate pe santier. Stabileste un dosar adaptat caracteristicilor lucrarii,
continand elementele utile in materie de securitate si sanatate de care sa se tina seama in
cursul eventualelor lucrari ulterioare.
Instructajul de protectie a muncii ( introductie general , la locul de munca si periodic) se va
consemna in mod obligatoriul in fisa individuala de instructaj, cu indicarea materialului
predate, a duratei si data instruirii.
Dotarea cu echipament individual de protectie pentru intreg personalul , in scopul prevedirii
accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. Pentru neutilizarea echipamentului
individual de protectie se vor acorda sanctiuni individuale.
Echipamentul individual de lucru se va acorda de catre angajator si conta in:
-casca
-bocanci cu talpa lemn, etc
In functie de natura riscurilor, pot fi utilizate urmatoarele echipamente de protectie:
-dispozitiv de protectie a auzului
-ochelari de protectie
-manusi de protectie
-pelerina impermeabila, etc
Materialele igienico-sanitare se acorda obligatoriu si gratuit angajatilor in scopul asigurarii
igienei si protectiei personale, in completarea masurilor generale luate pentru prevenirea unor
imbolnaviri profesionale. Materialele igienico-sanitare, cantitatile respective si periodicitatea
acordarii acestora sunt stabilite prin contractual colectiv de munca, la recomandarea
medicului de medicina muncii, pe baza caracteristicilor locurilor de munca.
Lucrari topografice
Dupa preluarea amplasamentului de catre constructor, compartimentul Topo va efectua
trasarea axului si ampriza platformei drumului, precum si efectuarea de masuratori
topografice ( nivelment, verificarea reperilor si bornelor), inaintea atacarii lucrarilor
Compartimentul Topo este responsabil de trasarea corecta a lucrarilor fata de reperele date de
achizitor precum si de furnizarea tuturor echipamentelor, instrumentelor, dispozitivelor si
resurselor umane necesare indeplinirii responsabilitatii respective.
In cazul in care, pe parcursul executiei lucrarilor, survine o eroare in pozitia, cotele,
dimensiunile sau aliniamentul oricarei parti a lucrarilor, compartimentul Topo are obligatia
de a rectifica eroarea constatata, cu exceptia situatiei in care eroarea respective este rezultatul
datelor incorecte furnizate, in scris, de catre proiectant. Pentru verificarea trasarii de catre
proiectant, compartimentul Topo are obligatia de a proteja si pastra cu grija toate reperele,
bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrarilor.
De regula, la pichetarea axei taseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale
traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi
amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajului este insotit si de o retea de reperi de
nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului cel putin cate doi
reperi pe km.
Inainte de inceperea lucrarilor se va trece la restabilirea si completarea pichetajului, realizand
o pichetare detaliata a profilelor transversal, la o distanta maxima intre acestea de 30 m in
aliniament si de 20 m in curbe. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi
legati in plan si in profil in lung de aceeasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, topograful va materializa prin
tarusi si sabloane toate lucrarile pe faze de executie.Traseaza si urmareste pe timpul executiei
lucrarilor toate cotele si elementele geometrice pe faze de executie la realizarea tuturor
categoriilor de lucrari din cadrul contractului.
Intocmeste tabele de cote si masuratori pe fiecare faza de executie la toate lucrarile
ce se executa.
Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene,
electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii
sau protejarii acestora. Pe parcursul derularii executiei lucrarilor pe faze de executie,
topograful va trasa,urmari si verifica evolutia lucrarilor pe faze, respectand proiectul si
detaliile de executie.
Pentru implementarea lucrarii va dispune de o echipa cu experienta, formata din :
- inginer topograf
- ajutori topografi
- conducator auto
- autoutilitara transport echipa topo + materialele necesare
Acesti tehnicieni vor dispune de statii complete de lucru.
Lucrari de terasamente
recuperat;
Saparea cu buldozerul
Saparea se executa in intregime cu buldozerul, in straturi succesive orientate de sus in jos si
deplasarea materialului rezultat in lungul drumului. Pentru a spori productivitatea este indicat
ca taierea straturilor sa se faca sub forma dintilor de fierastrau care contribuie la diminuarea
frecarii dintre lama si pamant.
Saparea cu autogrederul se utilizeza la :

-scarificarea platformei strazii si adunarea materialului rezultat in sul pentru recuperarea
materialului pietros
-profilarea patului drumului
Scarificarea, taierea si profilarea patului drumului, se realizeaza prin treceri succesive de
taiere si deplasare a pamantului cu lama
Viteza de lucru in cazul autogrederelor este de 4-4,5 km/h.
Saparea cu excavatorul
La saparea cu excavatorul materialul rezultat va fi incarcat direct in mijloacele de transport.
Incarcarea este operatia prin care pamanturile sapate cu utilaje adecvate ( excavatoare,
buldoexcavatoare) sunt incarcate in mijloacele de transport.
Operatia de incarcare se executa cu ajutorul incarcatoarelor autopropulsate , in situatia in care
utilajele de sapare nu fac aceasta operatiune.
Transportul se va executa cu autobesculanta.
Principalele probleme puse de transport constau in :
-alegerea tipului de transport
-amenajarea caii de circulatie
-asigurarea numarului de vehicule necesare
-organizarea circulatiei continue
-intretinerea vehiculelor
Buna organizare a transporturilor asigura o productivitate ridicata si un ritm de executie
rapid.
Descarcarea si depozitarea
Descarcarea din mijloacele de transport se face mecanizat prin basculare. Descarcarea se face
in gramezi, fie in depozite definitive ( pamant vegetal), fie pe amplasamentul lucrarii ( in
cazul materialului de umplutura)
Imprastierea pamantului se face mecanizat, in straturi succesive care sa aiba grosimi
uniforme si pante transversale suficiente care sa evite stationarea apelor.
Compactarea este in general o operatie simpla insa pentru a putea fi eficace trebuie
indeplinite doua conditii:
alegerea compactorului si a modalitatii de compactare adecvata la materialele puse in
opera.
- Asigurarea si urmarirea executarii lucrarii care sa permita compactarea intregii suprafete
a stratului si adaptarea rapida a modalitatilor de compactare la schimbarile care intervin
pe santier in ceea ce priveste materialul pus in opera umiditatea ,conditiile
meteorologice.
Alegerea tehnologiei optime de compactare trebuie sa se faca pe criterii calitative si
economice.
-
Tehnologia compactarii cuprinde urmatoarele faze:

- alegerea utilajelor si tehnologiilor de compactare
- stabilirea parametrilor de compactare
- modificarea umiditatii pamantului
- realizarea compactarii.
Alegerea utilajelor de compactare si a tehnologiilor de compactare se face de catre executant,
in functie de elementele proiectului de executie,caietelor de sarcini ,de experienta anterioara a
executantului si de dotarea de care dispune.
Stabilirea parametrilor de compactare

grosimea stratului
numarul necesar de treceri
Acesti parametrii se stabilesc pe tronsoane de proba executate in conditii de santier cu
utilajele si materialele la umiditati apropiate de Wopt. de compactare , tronsoane situate in
general in ampriza lucrarii.
-
In cadrul acestor tronsoane de proba se studiaza urmatoarele aspecte ale tehnologiei de

executie.
- eficacitatea utilajelor de compactare propuse
- grosimea optima a stratului
- numar de treceri necesar pentru realizarea gradului de compactare prescris
- umiditatea optima a materialului
Rezultatele obtinute pe tronsonul de probe se raporteaza la conditiile de admisibilitate
prevazute in caietul de sarcini .
Metode de modificare a umiditatii pamantului.
Compactarea pamanturilor se face cu umiditati apropiate de umiditatea optima de
compactare, in general admitandu-se o abatere de 2 % fata de aceasta , in general
pamanturile au umiditati apropiate de umiditatea optima de compactare . In aceasta situatie in
procesul de executie a terasamentelor apare incarcare transport , se recomanda a se lua
masuri de pastrare a umiditatii naturale .
La executia terasamentelor pot apare doua situatii diferite in ceea ce priveste umiditatea
pamantului la punerea in opera.
pamanturi cu umiditate mai mica decat umiditatea optima de compactare (uscate si
foarte uscate )
- pamanturi cu umiditate mai mare decat umiditatea optima de compactare (umede si
foarte umede) aceasta se poate face prin urmatoarele metode:
- stropirea suprafetei stratului asternut inainte de compactare, in cazul in care pamanturile
sunt permeabile (procente 4% sub umiditatea optima de compactare)
- adaugarea apei la locul de excavare prin stropire, in cazul cand pamanturile sunt mai
putin permeabile si umiditatile sunt cu mai mult de 4% sub umiditatea optima de
compactare (10-15% )
- stropirea suprafetei stratului in timpul procesului de compactare, in cazul unor roci
degradate care in timpul procesului de compactare sufera o sfaramare imbogatindu-se cu
material fin.
- Adaugarea apei in instalatiile de stabilizare sau clasare a materialului unde modificarea
umiditatiieste strict contolata si nu pune probleme deosebite, metoda utilizata in cazul
pamanturilor tratate (imbunatatite)
Stropirea cu adaosul de apa se face cu cisterna. Dupa stropire ,timpul necesar pentru ca apa sa
patrunda in material difera in functie de plasticitatea materialului.
-
Dupa stropire este necesara omogenizarea umiditatii materialului prin amestecare cu

autogreder, scarificatoare, dupa caz.
In cazul cand apare necesitatea reducerii umiditatii , dificultatile legate de realizarea acestor
operatiuni sunt mult mai mari decat in cazul precedent. Dificultatile sunt legate in principal
de situatia meteorologica din timpul executiei lucrarilor.
Problema reducerii umiditatii se pune aproape exclusiv pentru pamanturile coezive si

plastice (argile,prafuri). Pamanturile necoezive, permit reducerea umiditatii prin drenare ,
datorita permeabilitatii lor ridicate.
Metode de reducere a umiditatii:
-
amestecarea cu un alt material mai uscat

scarificarea si aerisirea materialului in strat in cazul cand conditiile meteorologice o
permit, operatie care conduce la o evaporare puternica a apei
coborarea nivelului hidrostatic in gropile de imprumut sau la locul excavarii.
Tratarea pamanturilor cu var nestins in bulgari sau in pulbere
Inlocuirea materialului supraumezit cu alt material cu umiditate apropiata de umiditatea
optima de compactare.
Realizarea compactarii:
Terasamentele rutiere se realizeaza in straturi elementare orizontale care se compacteaza
separat.
Nu se va trece la compactarea unui alt strat atata timp cat nu se confirma de catre laboratorul
de specialitate compactarea corespunzatoare a stratului conform conditiilor de
admisibilitate prevazute in specificatiile tehnice.
Compactarea straturilor se face prin treceri succesive ale utilajului de compactare, pana la
realizarea gradului de compactare prescris, care se verifica de catre executant.
Parametrii de compactare (grosime strat si numar necesar de treceri ) sunt cei stabiliti pe un
tronson de proba in cazul unor lucrari cu un volum mai mare de 5000 mc sau luati din
literatura de specialitate in cazul unor lucrari cu volum mai redus.
Compactarea se face pe fasii paralele cu axul drumului in functie de latimea utilajului de
compactare. Fasiile trebuie sa se suprapuna pe o latime de 10-20 cm.
Este indicat ca numarul de treceri prescris pentru utilajul ales sa nu se faca la inceput pe
acelasi loc, ci sa acopere intreaga suprafata a stratului supus compactarii dupa care se reia
operatia de la inceput pana la concurenta numarului de treceri impus (stabilit)
Se recomanda ca profilul longitudinal al terasamentului in timpul lucrului sa fie cat mai
apropiat de linia orizontala umplandu-se mai intai zonele depresionare.
Lungimea tronsonului de compactare trebuie astfel aleasa incat sa permita mentinerea
umiditatii stratului.
In cazul unor precipitatii neasteptate lungimea tronsonului aleasa trebuie sa permita
compactarea superficiala a suprafetei stratului.
In mod curent lungimea tronsonului se alege intre 300-500m.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executie :
- Utilaje care imprastie si niveleaza materialul prin impingere ( autogreder)
- Utilaje care executa sapaturi ( buldozere, excavatoare)
- Utilaje care asigura incarcarea materialelor ( excavatoare, incarcatoare)
- Utilaje de compactare ( cilindrii compactori)
- Utilaje de asigurare a umiditatii ( autocisterne)
- Mijloace de transport ( autobasculante)
Se va aloca o echipa formata din :
- Sef echipa
- Muncitori asfaltatori
- Mecanici utilaje
- Conducatori auto
- Topo
- Laboranti
Executare strat de pamant stabilizat mecanic pe loc cu adaos de balast

Prin stabilizare mecanic se nelege complexul de operaii prin care se realizeaz
mbuntirea granulozitii i ridicarea gradului de compactare a materialelor, n vederea
executrii de straturi rutiere cu o capacitate portant sporit, fr ntrebuinare de liani.
De asemenea, materialul de stabilizat nu trebuie s conin bulgri de argil, resturi organice
sau alte impuriti i nici elemente moi i gelive.
Apa pentru lucrrile de stabilizare trebuie s satisfac cerinele tehnice prevzute pentru
lucrrile de betoane i mortare de ciment.
Dupa decaparea terasamentului cu lama autogrederului se procedeaza la pregatirea patului
drumului in vederea executarii stratului de pamant stabilizat cu material pietros prin
readucerea pamantului in patul drumului si intinderea lui in strat uniform. Se faramiteaza
pamantul si se umezeste apoi se va asterne in strat uniform, materialul de adaos.
Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 m lungime de drum, in
vederea asigurarii unei productivitati corespunzatoare. Grosimea optima de compactare,
componenta atelierului de compactare si numarul de treceri se va stabili de catre Antreprenor
la inceputul lucrarilor, pe un tronson experimental.
Materialele componente se vor asterne in straturi cu grosime uniforma pe patul drumului, cu
ajutorul autogrederului.
Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu
autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, se va controla permanent
umiditatea amestecului care se va corecta pana la realizarea umiditatii optime de compactare,
dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se reduca
continutul de apa prin zvantare.
Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si cu rectificare
manuala la sablon.
Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrul compresor cu rulouri netede, cu
sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea
gradului de compactare mentionat in caietul de sarcini.
In zonele unde din motive de stabilitate, utilajul nu poate fi folosit, compactarea stratului se
va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare.
Compactarea se efectueaz mecanic, cu cilindrii compactori, ncepnd de la margine,
avansnd progresiv ctre axa drumului, prin treceri succesive. Inversarea sensului de mers al
utilajelor de compactare trebuie fcut lin i progresiv, pentru a se evita vlurirea suprafeei.
Se vor evita de asemenea mersul erpuit i ntoarcerile utilajelor de compactare pe suprafaa
stratului.
Dup primele 23 treceri ale utilajului de compactare se verific uniformitatea
suprafeei stratului i realizarea pantelor transversale, fcndu-se eventualele rectificri,
completri i nlocuiri de material n zonele cu segregri, astfel nct dup terminarea
compactrii s se asigure grosimea i suprafaa corespunztoare a stratului.
Compactarea se va face pana la obtinerea unui grad de compactare 100%
Se va intretine suprafata stratului rezultat pana la executarea stratului urmator superior.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executie :
- Utilaje care faramiteaza patul drumului ( tractor cu plug, grapa, freza rutiera)
- Utilaje care asigura incarcarea materialelor ( incarcatoare)
Sef echipa
Muncitori asfaltatori
Mecanici utilaje
Conducatori auto
Topo
Laboranti
Executie strat balast

Dupa receptia lucrarilor de terasamente se trece la asternerea unui strat de balast cu rol
isolator si anticapilar in grosime de 20 cm dupa compactare.
Fluxul tehnologic corespunzator executiei stratului de fundatie din balast, este alcatuit din
etape distincte care impun si procese specifice , astfel :
- Conditii de mediu si tehnice
Conditiile de mediu se refera la temperature atmosferica si precipitatii, astfel incat procesele
nu se pot executa la temperature negative, atunci cand patul drumului este acoperit cu zapada
sau cu gheata; deasemeni, nu se pot executa pe timp de polaie, atunci cand stratul suport,a
fost afectat de precipitatii.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia straturilor de fundatie din balast sunt:
Pentru a se putea executa aceste lucrari, este necesara buna functionare a tuturor utilajelor
folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de
inceperea activitatii a starii utilajelor sau uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie
de frontal de lucru si graficul de executie si a adaptarii lor la conditiile specific de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a modului de
functionare a utilajelor mentionate precum si o curatare, la incheierea programului, a tuturor
uneltelor si subansamblurilor. De asemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care
cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblurilor, instalatiilor si dispozitivelor, in
vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cause care favorizeaza aparitia defectiunilor sau
disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii sunt : balast
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii, lubrifiantii , apa si
piesele de schimb.
Procese premergatoare:
Deoarece aceste lucrari se executa imediat dupa realizarea terasamentelor , procesele
premergatoare cuprind stabilirea, in conformitate cu prevederile documentatiei tehnice, a
tehnologiei de executie, precum si dimensionarea fortei de munca si a utilajelor necesare, in
functie de volumul de lucrari si termenul de executie, considerandu-se ca semnalizarea rutiera
a lucrarilor si instructajul referitor la siguranta circulatiei au fost efectuate la demararea
lucrarilor.
Seful formatiei convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea verificarii si
receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor anterioare de executie.
Procese curente:
In cazul in care balastul nu are curba granulometrica corespunzatoare cu cea solicitata in
proiect, acesta se corecteaza prin trecere prin statia de preparare a amestecului si eliminarea
sau adaugarea sorturilor necesare;
Atunci cand se utilizeaza balast din mai multe surse de aprovizionare, depozitarea se face
astfel incat sa se evite amestecarea cat si impurificarea lor iar sectoarele de drum realizate
sunt delimitate in functie de sursa folosita.
Pentru stabilirea conditiilor specifice de executie, se realizeaza un tronson experimental, de
minim 30 m lungime si latimea a doua utilaje de compactat, pe care se stabileste grosimea
optima de compactare a stratului asternut, component atelierului de compactare si numarul de
treceri necesar; Acesti parametrii fiind stabiliti si insusiti de catre client, se trece la executia
propriu zisa a stratului de fundatie
Balastul este adus la locul de punere in opera si descarcat in gramezi situate la o distanta care
sa asigure realizarea grosimii optime a stratului;
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaz balastul, ntr-un singur strat, avnd
grosimea rezultat pe tronsonul experimental astfel ca dup compactare s se obtin grosimea
prevazuta in proiectul tehnic de executie.
Asternerea si nivelarea se vor face la sablon, cu respectarea ltimilor si pantelor prevzute n
proiect.
Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umidittii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adaug prin stropire.
Stropirea va fi uniform, evitndu-se supraumezirea local.
Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental, respectndu-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia si
intensitatea Q/S de compactare.
Compactarea se va face prin treceri succesive in lungul drumului, astfel incat sa se suprapuna
trecerile pe o latime de minim 20 cm;
Daca in timpul compactarii sau produs denivelari din cauza neuniformitatii materialului,
acestea se reprofileaza, se completeaza cu material si se cilindreaza din nou;
Denivelrile care se produc n timpul compactrii stratului de fundatie sau care rmn dupa
compactare, se corecteaz cu material de aport si se recompacteaz.
Suprafetele cu denivelri mai mari de 4 cm se completeaz, se reniveleaz si apoi se
compacteaz din nou.
Pe suprafetele in care nu se poate asterne si compacta balastul cu mijloace mecanizate ( in
jurul gurilor de canalizare), lucrarea se va executa manual cu atentie , pentru a nu deteriora
dotarile existente.
Este interzis executia stratului de fundatie cu balast nghetat.
Este interzis de asemenea asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zpad sau cu
pojghit de gheat
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia straturilor de fundatie din balast sunt:
- Utilaje de incarcare ( incarcatoare volla)
- Sef echipa
- Mecanici utilaje
- Conducatori auto
- Topo
- Laboranti
Executie strat piatra sparta
Dupa executia si receptia stratului de balast cu rol izolant si anticapilar se trece la executarea
fundatiei din piatra sparta in grosimea prevazuta in proiectul tehnic de executie 25 cm dupa
compactare.
Fluxul tehnologic, este alcatuit din etape distinct care impun si procese specifice , astfel :
- Conditii de mediu si tehnice
Conditiile de mediu se refera la temperatura atmosferica si precipitatii, astfel incat procesele
nu se pot executa la temperaturi negative, atunci cand patul drumului este acoperit cu zapada
sau cu gheata; deasemeni, nu se pot executa pe timp de polaie, atunci cand stratul suport,a
fost afectat de precipitatii.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia straturilor de fundatie din piatra sparta sunt:
Pentru a se putea executa aceste lucrari, este necesara buna functionare a tuturor utilajelor
folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de
inceperea activitatii a starii utilajelor sau uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie
de frontal de lucru si graficul de executie si a adaptarii lor la conditiile specific de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a modului de
functionare a utilajelor mentionate precum si o curatare, la incheierea programului, a tuturor
uneltelor si subansamblurilor. De asemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care
cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblurilor, instalatiilor si dispozitivelor, in
vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cause care favorizeaza aparitia defectiunilor sau
disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii sunt : piatra parta
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii, lubrifiantii , apa si
piesele de schimb.
Procese premergatoare:
Seful formatiei convoaca, in prealabil, reprezentantul beneficiarului lucrarii in vederea
verificarii si receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor anterioare de executie.
Compozitia granulometricaa piatrei sparte utilizate trebuie sa fie conform specificatiilor din
documentatia tehnica de executie, dupa care se transporta la locul de punere in opera
Procese curente:
Pentru realizarea straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal, se
utilizeaza piatra sparta care corespunde conditiilor de calitate specificate in caietul de sarcini;
In cazul in care piatra sparta nu are curba granulometrica corespunzatoare cu cea solicitata in
caietul de sarcini, aceasta se corecteaza prin trecere prin statia de preparare a amestecului si
eliminarea sau adaugarea sorturilor necesare;
Atunci cand se utilizeaza piatra sparta din mai multe surse de aprovizionare, depozitarea se
face astfel incat sa se evite amestecarea cat si impurificarea lor iar sectoarele de drum
realizate sunt delimitate in functie de sursa folosita. Agregatele se vor aproviziona din timp n
depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calittii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii n oper se va face numai dup ce analizele de
laborator au artat c acestea au calitatea corespunztoare. n timpul transportului de la
furnizor la santier si al depozitrii, agregatele trebuie ferite de impurificri. Depozitarea se va
face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pstrate n conditii care s le fereasc de
imprstiere, impurificare sau amestecare.
Laboratorul santierului va tine evidenta calittii agregatelor astfel:
- ntr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor;
- ntr-un registru (registru pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de

laboratorul santierului.
Apa necesar realizrii straturilor de fundatie poate s provin din reteaua public sau din alte
surse, dar n acest din urm caz nu trebuie s contin nici un fel de particule n suspensie.
nainte de nceperea lucrrilor Antreprenorul este obligat s efectueze experimentarea
executrii straturilor de fundatie. Experimentarea se va face pe tronsoane de prob n
lungimea mentionata in caietul de sarcini. Experimentarea are ca scop stabilirea, n conditii
de executie curent pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de
actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini,
dac grosimea prevzut n proiect se poate executa ntr-un singur strat sau dou si reglarea
utilajelor de rspndire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corect.
Compactarea de prob pe tronsoanele experimentale se va face n prezenta Inginerului,
efectund controlul compactrii prin incercri de laborator sau pe teren, dup cum este cazul,
stabilite de comun acord.
n cazul n care gradul de compactare prevzut nu poate fi obtinut, va trebui s se realizeze o
nou ncercare, dup modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de
compactare folosit.
Aceste ncercri au drept scop stabilirea parametrilor compactrii si anume:
- grosimea maxim a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier;
- conditiile de compactare (verificarea eficacittii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare a utilajului).
Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referint
pentru restul lucrrilor.
Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna n registrul de santier
pentru a servi la urmrirea calittii lucrrilor ce se vor executa.
Piatra sparta se asterne si se compacteaz conform prevederilor caietului de sarcini. Numrul
de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.
Piatra sparta este adusa la locul de punere in opera si descarcata in gramezi situate la o
distanta care sa asigure realizarea grosimii optime a stratului; Asternerea si nivelarea pietrei
sparte se face la sablon, respectandu-se grosimea, latimea si pantele transversale prevazute in
documentatia tehnica de executie.
Compactarea se va face prin treceri succesive in lungul drumului, astfel incat sa se suprapuna
trecerile pe o latime de minim 20 cm; Compactarea se considera realizata atunci cand o piatra
aruncata in fata tamburului cilindrului compactor nu intra in stratul compactat si este
sfaramata
Daca in timpul compactarii sau produs denivelari din cauza neuniformitatii materialului,
acestea se reprofileaza, se completeaza cu material si se cilindreaza din nou;
Dup terminarea cilindrrii, piatra sparta se mpneaz cu split, care se compacteaz si apoi
urmeaz umplerea prin nnoroire a golurilor rmase dup mpnare, cu savur.
In conformitate cu documentatia tehnica de executie , se efectueaza verificarile referitoare la
grosimea stratului, gradul de compactare precum si la elementele geometrice ale stratului
executat;
Pe suprafetele in care nu se poate asterne si compacta stratul de piatra sparta cu mijloace
mecanizate ( in jurul gurilor de canalizare), lucrarea se va executa manual cu atentie , pentru
a nu deteriora dotarile existente.
Este interzisa executia stratului de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec
optimal cu agregate inghetate sau pe pat acoperit cu zapada sau pojghita de gheata.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia straturilor de fundatie din piatra sparta sunt:

- Utilaje de incarcare ( incarcatoare volla)
- Sef echipa
- Mecanici utilaje
- Conducatori auto
- Topo
- Laboranti
Asternere mixtura asfaltica
Dupa executarea stratului de piatra sparta si receptionarea lui se trece la executarea stratului
de legatura din beton asfaltic deschis BAD 25 in grosime de 6 cm dupa compactare .
Dupa receptionarea stratului de BAD25 se va executa stratul de uzura din beton BA 16 in
grosime de 5 cm dupa compactare.
Lucrari pregatitoare:
-Pregtirea stratului suport nainte de punerea n oper a mixturii asfaltice
nainte de aternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curtat, iar dac este cazul se
remediaz i se reprofileaz. Materialele neaderente, praful i orice poate afecta legtura ntre
stratul suport i stratul nou executat trebuie ndeprtat.n cazul stratului suport din piatra
sparta, acesta se curt i se mtur.Cnd stratul suport este realizat din mixturi asfaltice
deschise ( binder de cribluri), se va evita contaminarea suprafetei acestuia cu impuritti
datorate traficului. n cazul n care acest strat nu se acoper imediat cu stratul urmtor se
impune curtarea prin periere mecanic i splare. Dup curtare se vor verifica cotele
stratului suport, care trebuie s fie conform proiectului de executie.
Verificarea preliminara a diferentei intre cota finala si cota actuala a suprafetei ce urmeaza a
fi acoperita de stratul de mixtura asfaltica va fi determinata prin 5 puncte pe fiecare profil
transversal
Examinarea va fi utilizata :
- Pentru definirea grosimii stratului ce se va aplica
- Pentru evaluarea cantitatii de mixtura asfaltica necesara
- Reglarea repartizatorului-finisor si verificarea atelierului de compactare; stabilirea
conditiilor de lucru pe un tronson experimental pentru fiecare tip de strat si inaintarea spre
aprobare de catre consultant
- Existenta procesului verbal intocmit pentru faza determinant premergatoare
asternerii
fiecarui strat de mixtura
Pregatirea stratului suport:
- Verificarea cotelor stratului suport. Aducerea stratului suport la cotele prevazute in
proiect .
- Emiterea comenzii catre statia de preparare a mixturilor asfaltice cu precizarea
tipului
de mixtura, ritmului de livrare si a locului de punere in opera
- Curatarea stratului suport prin maturarea mecanica a partii carosabile
- Amorsarea mecanizata a suprafetei stratului suport si a rosturilor de lucru cu emulsie
cationica bituminoasa cu rupere rapida. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorseaz stratul suport i rosturile
de lucru cu o emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid. Amorsarea stratului suport se
realizeaz uniform cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru ptrat
n functie de natura stratului suport. Amorsarea se va face pe suprafata curtat i uscat, n

fata finisorului la o distant maxim de 100 m, n aa fel nct aternerea mixturii s se fac
dup ruperea emulsiei bituminoase.
Transportul mixturilor asfaltice
Transportul pe santier al mixturii asfaltice preparate, se efectueaz cu autocamioane cu bene
metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatur, care trebuie s fie
curtate de orice corp strin si uscate inainte de incrcare. La distante de transport mai mari
de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece
(+10C...+15C), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dup
incrcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
(motorin, pcur, etc.) este interzis.
Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatiei de preparare a
mixturii asfaltice si de punerea in oper, astfel incat s fie evitate intreruperile procesului de
executie a imbrcmintii.
Pregtirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curtat. Materialele neaderente,
praful si orice poate afecta legtura intre stratul suport si imbrcmintea bituminoas trebuie
indeprtat.
In cazul stratului suport din piatra sparta, acesta se curt si se mtur, urmrindu-se
degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare. Dup curtare se vor verifica,
cotele stratului suport, care trebuie s fie conform proiectului de executie.
Compactarea si umiditatea trebuie s fie uniform pe toat suprafata stratului suport.
Suprafata stratului suport trebuie s fie uscat.
Amorsarea
La executarea imbrcminti lor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport
cu o emulsie de bitum cationic cu rupere rapid.
Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de
liant pe metru ptrat in functie de natura stratului suport.
Dup amorsare se asteapt timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei bituminoase.
Caracteristicile emulsiei trebuie s fie de asa natur incat ruperea s fie efectiv inaintea
asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie s fie compatibil cu cel utilizat la folosirea
mixturii asfaltice. Amorsarea se va face in fata finisorului la o distant maxim de 100 m.
Asternerea
Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie-octombrie la temperaturi
atmosferice depeste 10C, in conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80
asternerea se face pan la 15septembrie.
Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare
prevzute cu sistem de nivelare automat si care asigur o precompactare.
Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu pe fiecare strat si pe toat lungimea unei benzi
programat a se executa in ziua respectiv.
In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scdere temperaturii mixturii rmas
necompactat in amplasamentul repartizatorului, pan la 120C, se procedeaz la scoaterea
acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaz imediat suprafata nivelat si se
indeprteaz resturile de mixturi, rmase in captul benzii. Concomitent se efectueaz si
curtirea buncrului si grinzii vibratoare a repartizatorului.
Aceast operatie se face in afara zonelor pe care exist sau urmeaz a se asterne mixtura
asfaltic.
La asternerea mixturilor asfaltice se vor respecta temperaturile mentionate in caietul de
sarcini. Msurarea temperaturii la asternere va fi efectuat din masa mixturii, in buncrul
finisorului. Mixturile asfaltice a cror temperatur este sub cea prevzut vor fi refuzate si
evacuate urgent din santier. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se rcesc
in buncrul finisorului, ca urmare a unei intreruperi accidentale.
Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu, in mod uniform, atat din punct de vedere al
grosimii cat si cel al afanrii. Asternerea se va face pe intreaga ltime a cii de rulare. Atunci
cand acest lucru nu este posibil, antreprenorul supune aprobrii Beneficiarului, ltimea
benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinal ce urmeaz s fie executate.
Grosimea maximal a mixturii rspandite printr-o singur trecere este cea fixata dup
realizarea unui sector experimental.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie s fie adaptat cadentei de sosire a mixturilor de la
statie si cat se poate de constant ca s se evite total intreruperile.
Antreprenorul dispune de personal calificat pentru a corecta eventualele denivelri, imediat
dup asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspt depus inainte de compactare.
In buncrul utilajului de asternere, trebuie s existe in permanent suficient mixtur necesar
pentru a se evita o rspandire neuniform a materialului.
La executarea imbrcmintilor bituminoase o atentie deosebit se va acorda realizrii
rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie s fie foarte regulate si etanse.
La reluarea lucrului pe aceeasi band sau pe banda adiacent, zonele aferente rostului de
lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toat grosimea stratului, astfel incat s rezulte
o muchie vie vertical. In cazul rostului longitudinal, cand benzile adiacente se execut in
aceeasi zi, tierea nu mai este necesar. Suprafata nou creat prin tiere va fi amorsat, iar
mixtura pentru banda adiacent se asterne, depsind rostul cu 5... 10 cm, acest surplus de
mixtur repartizat, impingandu-se inapoi cu o raclet, astfel incat s apar rostul, operatie
dup care se efectueaz compactarea pe noua band.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzur se vor decala cu
minimum 10 cm fat de cele ale stratului de legtur, cu alternarea lor. Rosturile de lucru ale
straturilor se vor executa intretesut.
Compactarea
La compactarea mixturilor asfaltice se aplic tehnologii corespunztoare, care s asigure
caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevzute pentru fiecare tip de mixtur
asfaltic si fiecare strat in parte. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaz,
cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevzute cu dispozitive de
vibrare adecvate, astfel incat s se obtin un grad de compactare conform.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevzut, se determin pe un sector experimental,
numrul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele
acestora, de tipul si grosimea stratului de imbrcminte.
Aceast experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea respectiv,
utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru productia
curent. Incercrile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului.
Urmare acestor incercri, Antreprenorul propune Beneficiarului:
- sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecrui utilaj;
- planul de lucru al fiecrui utilaj, pentru a asigura un numr de treceri pe cat posibil constant,
in fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecrui utilaj;
- incrctura compactorului;
- temperatura de asternere, fr ca aceasta s fie inferioar celei minime fixat in articolul
precedent.
Metoda de compactare propus va fi considerat satisfctoare dac se obtine pe sectorul
experimental gradul de compactare minim Conform SR 174-2, pentru obtinerea gradului de

compactare prevzut se consider c numrul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este
cel din tabelul de mai jos.
Compactarea se execut pentru fiecare strat in parte.
Tipul stratului
A
Compactor cu pneuri de
160kN
Strat de uzura
10
Strat de legatura
12
Compactor cu rulouri
netede de 120 kN
Numr de treceri minime

4
4
B
Compactor cu
rulouri netede
de 120 kN
12
14
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Numrul atelierelor de

compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, in
tandem, etc.) si de numrul punctelor de asternere-compactare.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executat astfel incat s se
obtin valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare.
Compactarea se execut in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre
benzi, apoi de la marginea mai joas spre cea ridicat.
Pe sectoarele in ramp, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.
Compactoarele trebuie s lucreze fr socuri, cu o vitez mai redus la inceput, pentru a evita
vlurirea imbrcmintii si nu se vor indeprta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului.
Locurile inaccesibile repatizatorului se astern manual. Locurile inaccesibile compactorului, se
compacteaz cu maiul mecanic.
Suprafata stratului se controleaz in permanent, iar micile denivelri care apar pe suprafata
imbrcmintii vor fi corectate dup prima trecere a rulourilor compactoare pe toat ltimea
benzii.
Controlul punerii in oper
In cursul executiei imbrcmintilor rutiere bituminoase, controlul punerii in opera se va face
conform prevederilor caietului de sarcini.
Controlul compactrii
In cursul executiei compactrii, trebuie st vegheze in permanent la:
- etapele executiei s fie cele stabilite la incercri;
- utilajele prescrise atelierului de compactare s fie efectiv pe santier si in functiune continu
si regulat;
- elementele definite practic in timpul incercrilor (sarcina fiecrui utilaj, planul de mers,
viteza, presiunea in pneuri, distanta maxim de deprtare intre finisor si primul compactor cu
pneuri) s fie respectate cu strictete.
Calitatea compactrii straturilor imbrcmintilor bituminoase, se va determina de ctre
Antreprenor, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator sau in situ.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia straturilor de mixturi asfaltice sunt:
- Utilaje de asternere mixture asfaltice ( repartizator mixture asfaltice)
- Utilaje de curatare a partii carosabile ( autocisterne, perii mecanice)
- Utilaje de amorsare ( autogudronator)
- Utilaje de preparare a mixturii asfaltice ( statie automata de 210 to/ora)
- Utilaje de deservire a statiei de preparare mixture asfaltice( incarcatoare volla)
- Statie de preparare emulsie cationica
- Mijloace de transport ( autobasculante, autocisterne, autogudronatoare)

- Sef echipa
- Mecanici utilaje
- Electricieni -operatori statie preparat mixturi asfaltice
- Conducatori auto
- Topo
- Laboranti
Executia lucrrilor de borduri noi si de remediere a bordurilor existente

Se vor monta 3130 ml borduri prefabricate din beton 20x25 cm pe fundatie din beton 30x15
si 4602 ml borduri prefabricate din beton 10x15cm pe fundatie din beton 10x20 cm.
Lucrrile de remediere a bordurilor existente sunt necesare n cazurile cnd se constat
defectiuni, care pot fi:
- tasarea sau spargerea unor borduri izolate
- distrugeri de rosturi ntre borduri
- denivelarea unor portiuni de borduri
- necesitatea ridicrii cotelor liniei bordurilor existente, datorit ridicrii nivelului prtii
carosabile
Lucrrile de borduri se execut cu asigurarea reducerii la strictul necesar a suprafetelor
ocupate, cu semnalizri si luarea msurilor de protectia muncii, n concordant cu prevederile
legale.
La executia lucrrilor de borduri, pe timp friguros, lucrrile pot fi continuate, numai cu luarea
de msuri speciale, prevzute de Normativul C 16. Astfel, temperatura pmntului prelucrat
n fundatia bordurilor, s fie de minimum +10C, n orice stadiu de executie, iar pmntul s
nu contin bulgri de ghiat sau zpad. Lucrrile se vor opri, oricnd conditiile de executie
prevzute de prezentul caiet de sarcini sunt compromise de vremea nefavorabil, de excesul
de umiditate n pmntul utilizat sau influenta apelor de suprafat.
Bordurile de beton trebuie s ndeplineasc conditiile STAS 1139 privitoare la dimensiuni si
caracteristici mecanice.
Bordurile de beton se aprovizioneaz si se receptioneaz pe loturi, pe baza documentului
nsotitor de certificare a calittii, ntocmit conform reglementrilor n vigoare si pe baza
verificrilor directe privind forma, dimensiunile si aspectul, determinate prin sondaj, pe un
numr de 30 borduri/lot, luate la ntmplare.
Betonul de ciment va fi de tipul prevzut n proiect.
Montarea de borduri noi
Spturile vor avea ltimea egal cu ltimea bordurii, majorat cu 0,20 m sau ct este ltimea
fundatiei, prevzut de proiect. Fundul spturii este adus cu grij la cotele prevzute n
proiect, cu material granular si este compactat, dac este nevoie, ca s ating 95% din
densitatea maxim Proctor normal.
In cazul unor diferente fat de cota prescris, executantul trebuie s compenseze diferenta de
cot prin cresterea grosimii fundatiei bordurii. Beneficiarul va verifica si unde este cazul, va
aproba propunerile executantului pentru ndeprtarea pmntului excavat si pentru depozitele
de pmnt. Bordurile noi care se aprovizioneaz vor indeplini conditiile de calitate prevzute
de STAS 1139.
Bordurile se monteaz pe o fundatie de beton, potrivit planselor din proiect, dar de
minimum 10 cm grosime. Cotele prevzute n Proiect pentru partea superioar a bordurilor,

se fixeaz precis pe trusi, cu ajutorul nivelei, reducndu-se din aceste cote, nltimea
bordurilor, pentru a rezulta cotele la care se va aduce fundatia bordurilor. Cotele de pe trusi
se vor transmite cu lata si bolobocul pe martori de mortar sau beton turnat din 2 n 2 m, pe
amplasamentul fundatiei pentru borduri (pozitionat in plan, conform proiectului, prin
msurarea cu ruleta, a distantei pn la marginea dinspre rigol a bordurilor). Stratul
suport, se umezeste, executndu-se apoi completri cu beton, care dup batere cu maiul
manual, trebuie s ajung la nivelul martorilor pentru fundatie, cu o depsire de ctiva
milimetri, care se vor reduce cu ocazia montrii bordurilor.
Bordurile trebuie s fie asezate, urmrind cotele, aliniamentele si declivittile stabilite prin
detaliile de executie.
Bordurile se aseaz, apasndu-le pe suprafata fundatiei proaspt turnate, verificndu-se
respectarea cotei si pozitiei n plan, corectndu-se eventualele devieri sau neregularitti,
adaugnd sau scotnd, dup caz, beton sau mortar din stratul suport.
Intre borduri se las rosturi de 2 cm, care se umplu cu mortar de ciment cu dozaj de 600
kg ciment / m3.
Remedierea bordurilor existente
Lucrrile de remediere a bordurilor existente implic remedierea defectiunilor de tipul
celor mentionate si const n:
- curtirea de noroi, resturi de materiale, etc. a suprafetei zonei de bordure care necesita
remedieri, inclusiv suprafata rigolei
- dislocarea bordurior care necesit refaceri, utiliznd pikamere sau alte dispozitive manuale
sau mecanice
- recuperarea bordurilor corespunztoare, curtirea si depozitarea lor
- bordurile noi care se aprovizioneaz, inclusiv cele pentru nlocuirea bordurilor existente
necorespunztoare, vor indeplini conditiile de calitate prevzute de STAS 1139.
- stratul suport, respectiv fundatia de beton rmas dup ndeprtarea bordurilor, se curt de
noroi si de resturile de beton care se desprind.
- cu ajutorul nivelei se fixeaz precis pe trusi, cotele prevzute n proiect pentru partea
superioar a bordurilor, reducndu-se din aceste cote, nltimea bordurilor, pentru a rezulta
cotele la care se va aduce fundatia bordurilor.
Cotele de pe trusi se vor transmite cu lata si bolobocul pe martori de mortar sau beton
turnat din 2 n 2 m pe amplasamentul fundatiei pentru borduri (pozitionat n plan, conform
proiectului, prin msurarea cu ruleta a distantei pn la marginea dinspre rigol a bordurilor).
Se umezeste stratul suport, respectiv fundatia de beton existent, executndu-se, apoi,
fundatia sau completri ale fundatiei, cu beton cu agregate 0...16 sau 0...8 (cnd completarile
au dimensiuni mai mici de 2cm). Betonul, dup batere cu maiul manual, trebuie s ajung la
nivelul martorilor pentru fundatie, cu o depsire de cativa milimetri care se vor reduce cu
ocazia montrii bordurilor.
Bordurile se aseaz, apsndu-le pe suprafata fundatiei de beton, proaspt turnate,
verificndu-se respectarea cotei si pozitiei n plan, corectndu-se eventualele devieri sau
neregularitti, adugnd sau scotnd, dup caz beton sau mortar din stratul suport. In cazul
remontrii unor borduri izolate se va verifica pozitia bordurilor remontate, care trebuie s se
integreze n linia bordurilor existente, ca pozitie fat de rigol si cot.
Intre borduri se las rosturi de 2cm, care se umplu cu mortar de ciment .
Controlul calittii
Pe parcursul executiei lucrrilor de borduri, se verific si receptioneaz stratul suport pentru
fundatia de beton sau completarea de fundatie de beton, calitatea betonului si pozitia (n plan
si cote) fundatiei de beton, calitatea bordurilor si a montrii lor, calitatea rostuirii bordurilor.
Lucrrile de borduri se receptioneaz, verificndu-se calitatea executiei si respectarea

pozitiilor din proiect (pozitie n plan si cote).
Utilajele si dispozitivele utilizate la demontarea , montarea bordurilor sunt:
- Utilaje de desfacere a bordurilor existente( pikamer)
- Utilaje de incarcare ( incarcatoare frontale)
- Utilaje de preparat beton de ciment ( statii automate de preparare beton de ciment)
- Mijloace de transport ( autobasculante, autocamioane,autobetoniere, auto special
pentru transport ciment)
- Sef echipa
- Muncitori betonisti
- Mecanici utilaje
- Electricieni -operatori statie preparat beton ciment
- Conducatori auto
- Topo
- Laboranti
Aducere la cota a caminelor retelelor de canalizare pluviala si menajera
Pentru a asigura evacuarea apelor uzate menajere si pluviale este necesara aducerea la cota a
caminelor si gurilor de scurgere ale canalizarilor existente in zona conform profilului in lung
si profilelor transversale proiectate pentru lucrarile de modernizare ale strazii I.L. Caragiale.
Aceste lucrari se vor executa conform memoriu si caiet de sarcini.
Canalizarea menajera si pluviala sunt executate fiind necesara aducerea la cota a caminelor
existente. Executia lucrarilor se va efectua pe trasel strazii I.L.CARAGIALE.
Executia lucrarii va incepe printr-o recunoastere a caminelor exitente pe traseul strazii,
verificand corespondenta proiectului cu terenul si facand o verificare generala a
nivelmentului pe care s-a bazat proiectul. Operatia de trasare se incepe prin materializarea pe
teren a axului viitoarei strazi modernizate, apoi se traseaza axele caminelor ce vor fi aduse la
cota proiectata a strazii.
Lucrarile de sapatura vor incepe numai dupa incheierea unui proces verbal intre executantul
sapaturii si intreprinderile detinatoare de retele subterane, cu respectarea conditiilor pe care
normele de tehnica securitatii muncii le impun.
Se vor intrerupe lucrarile daca vom intalni alte retele decat cele indicate pe plan si vom
solicita prezenta si asistenta tehnica din partea intreprinderii detinatoare a retelei respective.
Sapatura se va executa manual la intersectia cu retele existente, a caror pozitie exacta va fi
indicata de detinatorii de retele subterane.
Conform planului de coordonare, inainte de inceperea executiei se vor efectua sondaje pentru
pozitionarea exacta a retelelor subterane si marcarea pe teren a acestora.
Se va da in mod deosebit atentie asupra lucrarilor ce se vor executa la intersectia sau la o
distanta mai mica de 2 m de conducte de gaze, lucrari care se vor face cu luarea tuturor
masurilor de protectie a conductelor si a izolatiei acestora, atat la sapatura cat si la umplutura.
Se interzice lovirea, miscarea sau atingerea conductelor de gaze.
Sapatura pentru caminele de vizitare de pe canalizarea proiectata va avea dimensiunile
de 1.50 x 1.50m; pentru guri de scurgere sapatura va avea dimensiunile 1.2x1.2x2 m.
Compactarile se vor executa manual.
Pe durata lucrarilor in transee, se vor lua masuri de sustinere a bransamentelor de gaze
si apa si a celorlalte retele cu care canalul se intersecteaza.
Latimea strazii nu permite depozitarea pamantului rezultat din sapatura pe strada. Excedentul
se va incarca direct in auto si se va transporta direct la groapa. Restul cantitatii de pamant
pentru umplutura, se transporta in santier la un depozit intermediar. Incarcarea pamantului
excedentar si a volumului de umplutura transportat, se face mecanizat in procent de 90% si

manual 10%. Umplerea pentru camine se va face conform listelor de cantitati.
Executia umpluturilor se va realiza in doua etape, dupa cum urmeaza:
a)Etapa I: Umpluturi partiale in straturi de 10 cm grosime, compactate manual, cu grija
pentru a nu se produce deplasari ale corpului canalului, pana la o inaltime de 50 cm deasupra
generatoarei superioare a tuburilor, cu lasarea descoperita a mufelor de imbinare, in vederea
efectuarii probei de etanseitate.
b) Etapa II: Dupa efectuarea probei de etanseitate se executa umplerea totala a transeii, pana
la nivelul patului sistemului rutier al strazii.
Umpluturile se compacteaza mecanizat in straturi de 20 cm grosime, cu udarea fiecarui strat
pentru usurarea acestei operatii si realizarea unui grad optim de compactare.
Umiditatea optima de compactare stabilita conform STAS 1913/1 -82 se asigura prin stropire
cu apa.
Compactarea umpluturilor pe zona intersectiei cu retelele existente, a gurilor de scurgere si
racordurilor se va face numai manual, in straturi de 10 cm.
Executia sistemului rutier se va face numai dupa receptia lucrarilor de terasamente executate
pana la cota patului drumului; se va face verificarea gradului de compactare PROCTOR
NORMAL, conf. STAS 2914/84.
Amplasarea gurilor de scurgere, in cazul accesului apei prin rigole se face astfel incat latura
lunga a gratarului sa fie paralela cu bordura trotuarului, cu balamaua catre acesta, la distanta
de 5 cm, conform STAS 6701/82. Corpul gurii de scugere va fi astfel amplasat pe verticala
incat oglinda apei retinuta de sifon sa fie la o adancime cel putin egala cu adancimea de
inghet
Verificarea lucrarilor de canalizare se efectueaza esalonat pe toata durata lucrarii si are drept
scop sa verifice corespondenta cu terenul pentru toate acele lucrari care dupa executie raman
ascunse sau greu accesibile, precum si verificarea calitatii si modul de punere in opera a
materialelor.
In acest scop, in timpul executarii lucrarilor se vor verifica fata de prevederile proiectului:
- panta canalului si natura terenului de fundare;
- respectarea dimensiunilor tuburilor si a tuturor celorlalte constructii care alcatuiesc reteaua
- modul de compactare;
- aducerea sistemului rutier la starea initiala.
Asupra constatarilor se incheie procese verbale in care se consemneaza rezultatele
verificarilor. Fiecare lot de livrare al materialelor trebuie sa fie insotit de documentele de
certificare a calitatii.
Dupa terminarea lucrarilor de montaj, inainte de executia umpluturilor se va executa proba de
etanseitate a canalelor inchise, pe portiuni, fiind in prealabil mentinute cu apa 1h (conf. STAS
3051/ 91).
Pentru proba de etanseitate se vor executa mai intai partial umpluturile de pamant, lasand
libere imbinarile, inchiderea etansa a tuturor orificiilor si blocarea extremitatilor canalelor si a
tuturor punctelor susceptibile de deplasare in timpul probei.
Verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate a acestora se vor face
concomitent cu verificarea si proba de etanseitate a retelei de canalizare.
Dupa realizarea gurilor de scurgere si a racordurilor aferente se va face proba de etanseitate,
dupa ce gurile de scurgere, au fost umplute cu apa si mentinute astfel timp de 24 h. Gura de
scurgere, inclusiv racordul se vor umple din nou cu apa, pana la nivelul fetei interioare a
ramei gratarului; dupa trecerea unui timp de 20 min, nivelul apei nu trebuie sa scada cu mai
mult de 4 cm.
Verificarea legarii racordului gurii de scurgere la canalizare se face turnand apa in gura de
scurgere si urmarind scurgerea apei la canal. Calitatea executiei gurilor de scurgere se
verifica pentru fiecare gura de scurgere in parte. Verificarea tuburilor din beton simplu se va
face in conformitate cu STAS 816/80. Apele evacuate in reteaua publica de canalizare trebuie
sa corespunda calitativ NPTA 002/97.
Receptia lucrarilor
Receptia lucrarilor se face conform HG 273/94, se desfasoara in 2 etape si anume:
a) - receptia la terminarea lucrarilor
b) - receptia finala
Utilajele si dispozitivele utilizate la aducerea la cota a caminelor retelelor de canalizare
pluviala si menajera sunt:
- Utilaje de preparare beton de ciment ( betoniera)
- Utilaje de incarcare ( incarcatoare frontale)
- Utilaje de compactare beton ( vibratoare de interior)
- Mijloace de transport ( autobasculante, autocamioane)
- Sef echipa
- Muncitori betonisti , dulgheri, alimentator alimentare apa , sapatori, zidari,etc
- Mecanici utilaje
- Conducatori auto
- Topo
- Laboranti
SEMNALIZARE SI MARCAJE RUTIERE
Montare indicatoare rutiere
In cadrul prezentului proiect se vor monta 40 buc indicatoare noi. Pentru semnalizarea pe
verticala se utilizeaza indicatoare rutiere din tabla otel si folie reflectorizanta, montate pe
stalpi metalici.Toate indicatoarele vor respecta cerintele de conformitate cu legislatia
romaneasca de semnalizare pe drumurile publice, inclusiv documentele normative si STAS
1848 si/sau standardele europene. Se va utiliza betonul la montarea stalpilor indicatori avand
clasa conform specificatiilor din plansele de executie.
Dupa criteriul functionalitatii, indicatoarele rutiere sunt : de avertizare, de reglementare, de
orientare si informare sau semna aditionale la indicatoare.
Din punct de vedere al dimensiunilor, indicatoarele sunt: normale, mari si foarte mari
Indicatoarele de dimensiuni foarte mari se folosesc pe autostrazi si pe unele trasee de drumuri
stabilite de administratorul drumului, cele de dimensiuni mari se folosesc pe restul drumurilor
nationale si cele de dimensiuni normale se folosesc pe drumuri judetene, comunale , strazi, pe
drumurile private deschise circulatiei publice si pe unele drumuri vicinale cu trafic mai
important.
Indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumului, in sensul de mers, astfel incat sa fie
asigurata o vizibilitate a acestora de la o distanta de minim 50 m. Tipul indicatoarelor si
pozitionarea lor se stabilesc de comun acord de catre administratorul drumului si politia
rutiera, care asigura siguranta circulatiei pe sectorul respectiv.
Distanta de instalare a indicatorului in profilul transversal al drumului de la marginea
platformei sau bordurii trotuarului pana la marginea indicatorului este de cel putin 0,50 m si
cel mult 2,00m. Amplasarea stalpilor se face in afara marginii exterioare a santurilor sau
rigolelor, respectandu-se prevederile caietului de sarcini.
La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizanta se vor respecta urmatoarele:
- unghiul in plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 5 la
indicatoarele de avertizare si de 10 la cele de localizare si de presemnalizare
- inclinarea ( in fata ) a indicatorului in raport cu verticala este de 2.
Echipajul pentru montarea indicatoarelor rutiere este alcatuit din:

-Sef echipa
-betonisti
-montatori
-conducatori auto
Utilajele ce vor fi folosite:
-pentru transportul materialelor ( autobasculante, autobetoniera)
-pentru prepararea betonului ( betoniera)
Executare marcaje rutiere
Marcajele rutiere nu trebuie s formeze proeminene mai mari de 6 mm n raport cu suprafaa
cii. Culoarea utilizata la executia marcajelor va fi culoarea alba.
Marcajul rutier se aplica numai pe suprafete curate si uscate. Pe sectoarele de drum unde
suprafata nu este corespunzatoare, aceasta se curata prin suflare cu aer comprimat sau periere
cu mijloace mecanizate
Executia marcajului rutier, cu ajutorul esantionului de lucru, poate demara in urmatoarele
conditii:
- S-a obtinut aprobarea administratorului drumului si acordul politiei rutiere pentru
instituirea restrictiilor de circulatie pe drumul public, in vederea executarii lucrarilor
- Existenta in dotarea executantului a indicatoarelor rutiere si a panourilor mobile de
avertizare, pentru presemnalizarea si semnalizarea lucrarii
- Existenta dispozitiei de lucru din partea administratorului drumului
- S-a incheiat procesul verbal de receptionare a premarcajului
Activitatea de marcaj rutier cuprinde urmatoarele etape:
- Receptia vopselelor si microbilelor de sticla sosite de la fabricant:
Verificarea documentelor de calitate care insotesc produsele;
Receptionarea cantitatilor de vopsea si microbile de sticla primite;
Inregistrarea cantitatilor primite;
Depozitarea ambalajelor cu produse in conditii corespunzatoare, cu respectarea

Normelor PSI si de Protectia Ocupationala.
Executia marcajului rutier:

- Determinarea locului de aplicare a marcajului si inceperea activitatii.
Beneficiarul lucrarilor comunica locatia unde se va executa marcajul rutier
Reprezentantul Seviciului Tehnic contacteaza Beneficiarul si stabileste data la care

echipajul de marcaj se va deplasa la locatia respectiva.
Beneficiarul va pune la dispozitia echipajului de marcaj planul marcajului si filmul

marcajului.
In functie de conditiile atmosferice precum si de tipul suportului asfaltic, se stabileste

tipul de vopsea care urmeaza a fi utilizata.
- Pregatirea echipajului pentru efectuarea marcajului
Echipajul pentru executarea marcajelor este de regula alcatuit din: masina de marcaj,
UNIMOG cu perie, remorca pentru transportul masinii de marcaj rutier, remorca pentru
semnalizarea lucrarilor si autoturism pentru patrulare si culegere conuri de protectie a
marcajului.
Executia marcajului rutier, parcurge urmatoarele etape:
- Pregatirea masinii de marcaj:

Se curata la exterior de vopseaua depusa in timpul marcajului, pistoalele de vopsea si
microbile. Apoi, pistoalele de vopsea fix si manual se demonteaza si se curata in interior de
vopseaua existenta.
Se verifica compresorul de aer si sistemul aferent care utilizeaza aer comprimat
(pistoale, etc)
Se verifica calculatorul si sistemul de transmisie roata calculator.
Se verifica sistemul de omogenizare a vopselei din rezervorul de vopsea.
Se verifica etanseitatea robinetilor din circuitul apei de spalare, pentru a se evita
introducerea apei in rezervorul de voposea.
Se verifica buna functionare a sistemului de semnalizare optica.
Se verifica cauciucurile masinii de marcaj.
Se incarca rezervorul masinii de marcaj in urmatoarele etape:
- Galetile cu vopsea se coboara din masina de transport sau din platforma
remorca;
- Se detasaza capacul galetii si se omogenizeaza vopseaua din galeata cu un
amestecator actionat pneumatic, aflat in dotarea masinii;
- Galetile din care s-a descarcat vopseaua se spala cu o cantitate de diluant sau
apa ( in functie de tipul de vopsea utilizata) de cca. 0.5%, raportata la capacitatea rezervorului
de vopsea a masinii. Diluantul se trece din galeata in galeata si in final, intreaga cantitate se
varsa in rezervorul masinii.
- Se incarca rezervorul masinii de marcaj cu microbile pana la capacitatea
utila;
- Autospeciala UNIMOG, masina si platforma pentru transportul vopselei si a microbilelor de
sticla:
- Se verifica buna functionare a motorului si compresorului de aer;
- Se verifica buna functionare a sitemului de maturare, inclusiv daca peria mai poate fi
utilizata;
- Se verifica semnalizarea optica, care asigura protectia ocupationala.
- Efectuarea marcajului rutier:
- Se procedeaza la pregatirea suprafetei de marcare, prin perierea mecanica a acesteia
cu autospeciala UNIMOG.
- Se pozitioneaza masina de insotire cu remorca de semnalizare in spatele masinii de
marcaj pentru atentionarea participantilor la trafic asupra faptului ca in zona se executa
lucrari;
- Se programeaza dozajul de vopsea si microbile. Verificarea realizarii dozajului
optim se face luand in considerare filmul marcajului furnizat de catre Beneficiar. Aceasta
operatiune contine urmatoarele etape:
a) Se pozitioneaza pistolul de vopsea pentru a se obtine o banda de vopsea cu
suprafata plana si latimea prevazuta in documentatia tehnica de executie.
b) Se pozitioneaza pistolul de microbile pentru a se obtine o distributie uniforma a
microbilelor, pe suprafata marcajului.
c) Se procedeaza la reglarea dozajelor de vopsea si microbile prin variatia presiunii de
aer la pistoale si viteza de croaziera a masinii de marcaj.
d) Se fixeaza programul pe calculator pentru a se realiza geometria benzii, conform
filmului marcajului. Dupa inceperea marcajului, se masoara lungimea benzilor de vopsea si a
spatiului dintre benzi, in conformitate cu prescriptia metodologiei de lucru. In caz de
nerealizare a geometriei marcajului se reprogrameaza calculatorul pentru o alta geometrie,
specifica vitezei de croaziera a masinii de marcaj, care asigura dozajul optim de vopsea si
microbile.
- Se verifica temperatura atmosferica, cea la nivelul solului, se masoara viteza

vantului si umiditatea suprafetei de marcare pentru a se stabili daca sunt instruite conditiile
tehnice de aplicare.
- Odata realizata tehnologia de lucru, masina de marcaj se programeaza pe aplicare
automata si marcarea se face in flux continuu. Periodic, echipajul efectueaza verificari de
rutina, pentru dozaj si geometria benzii, intervenind cu corectii, daca este cazul.
- Imediat dupa aplicarea marcajului un membru al echipajului aseaza la inceputul
benzii pionii de dirijare a circulatiei rutiere pentru protejarea suprafetei marcate.
- Dupa verificarea uscarii peliculei de vopsea, se ridica pionii si se inlatura restrictia
de circulatie.
Echipajul pentru executarea marcajelor este alcatuit din:
-masina de marcaj,
- UNIMOG cu perie,
-remorca pentru transportul masinii de marcaj rutier,
-remorca pentru semnalizarea lucrarilor
- autoturism pentru patrulare si culegere conuri de protectie a marcajului
-sef echipa
- mecanici utilaje
-conducatori auto
- muncitori
Semnalizare rutiera pe durata executiei lucrarilor
Se va realiza un plan de semnalizare rutiera, ce va fi avizat de beneficiarul lucrarii si organele
Politiei Rutiere, menit sa asigure conditii de munca optime in zona executiei lucrarilor de
drumuri, si in siguranta, pentru evitarea oricarui pericol. Lucrarile se vor desfasura pe un sens
de circulatie pentru a asigura fluiditatea traficului. Circulatia rutiera va fi dirijata prin
indicatoare de circulatie auto si va fi semnalizata corespunzator atat in timpul zilei cat si
noaptea in conformitate cu prevederile din Normele metodologice privind conditiile de
inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de
lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului, aprobate prin Ordinul
comun M.I. si M.T. nr.1124/411/2000. Semnalizarea rutiera temporara va fi in concordanta
cu natura pericolului la care se refera si categoria de participanti careia i se adreseaza.
Semnalizarea rutiera temporara va fi realizata astfel incit sa existe o adaptare la
caracteristicile arterei rutiere potrivit: functiunii, modului de desfasurare a circulatiei, situatia
care trebuie evitata, gradul de periculozitate, vizibilitatea si la caracteristicile traficului prin
componentele care il definesc.
Pentru perceperea in timp util a semnificatiei rutiere temporare, de catre participantii la trafic
si asigurarea timpului necesar efectuarii manevrelor ce se impun, indicatoarele se vor
amplasa si vor avea dimensiuniile conform STAS 1848/1,2,3 si normelor metodologice in
vigoare Norme Metodologice privind Conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a
restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru
protejarea drumului. De asemenea pe timpul functionarii acestora, ele vor fi intretinute astfel
incit sa fie curate si in buna stare.
Indicatoarele utilizate la semnalizarea rutiera temporara , indicatoare reflectorizante, vor fi
solid montate pe suporti si vor avea stabilitate.
Ordinea de instalare a indicatoarelor va fi :
- semnalizarea premergatoare lucrarilor;
- semnalizare de pozitionare a lucrarilor;
- semnalizarea de terminare a sectorului restrictionat.
Se vor pstra mereu curate i lizibile toate semnele de circulaie si barierele i se vor
poziiona, repoziiona, sau muta de cte ori este nevoie n conformitate cu progresul
lucrrilor.
O grija deosebita va fi acordata vehiculelor implicate in executarea lucrarilor la drum (vor fi
colorate in conformitate cu regulile metodologice). Limitarea in latime si lungime pentru
vehicule si utilaje, va fi semnalizata atat in fata cat si pe spate, cu stegulete albe si rosii
alternative, cu o lungime de 10 cm, inaltime de minim 30 cm, cu inclinatie de 45
descrescatoare, in exteriorul vehiculelor.
Utilajele si vehiculele care vor fi antrenate in executarea lucrarilor vor fi prevazute cu:
lumina galbena intermitenta;
indicator lucrari" executat din hartie reflectorizanta;
Indicator cu sageti luminate.
Utilajele vor fi verificate din punct de vedere tehnic si vor fi echipate cu dotarile tehnice
necesare executarii lucrarilor de calitate si in timpul stabilit .
Personalul implicat in lucrarile de drum va fi echipat cu echipament ce poate fi vazut de la
distante mari de catre toti soferii. Echipamentele vor fi de culoare portocalie fosforescenta.
Pilotii de trafic vor fi echipati cu semne si echipamente de protectie pentru a fi vizibili pentru
soferii din trafic.
Nu se va trece la executarea lucrarilor pe drumurile publice decat numai dupa ce s-a
montat semnalizarea rutiera pentru asigurarea continuitatii circulatiei rutiere in timpul
executarii lucrarilor si s-a efectuat instruirea personalului atat din punct de vedere al
sigurantei circulatiei , protectiei muncii cat si din punct de vedere al tehnologiei de executie
al lucrarilor.
Pentru asigurarea semnalizarii pe timpul executarii lucrarilor vor fi alocate:
- Set semnalizare
- Piloti pentru dirijarea circulatiei
- Autovehicol tip LEA
CONTROLUL LUCRARII
Materiale si semifabricatele necesare pentru executarea lucrarii vor fi furnizate de companii
recunoscute pentru competenta lor pe piata, ale caror produse sunt certificate si ofera
garantia calitatii precum si posibilitatea de a furniza ritmic si la timp, in vederea respectarii
cerintelor lucrarii, satisfacerea exigentelor de calitate stabilite in Specificatiile Contractului, si
nu in ultimul rand , companii cu care avem relatii de afaceri excelente. Toate aceste companii
sunt certificate si au implementat Sistemul Calitatii.
Lucrarile vor fi executate conform cerintelor definite in Specificatiile tehnice, evitand
executia lor pe timpul iernii, in conditii meteorologice nefavorabile ( ploaie, zapada, etc.)
daca se compromite calitatea lucrarii.
Documentele calitii: certificatele de calitate pentru materiale i echipamente, procese
verbale de lucrri ascunse, buletine de incercri, dispoziii de antier de constatare i
remediere, procese verbale de faze determinante etc., vor fi accesibile i inute la zi.
Materialele puse in oper vor avea certificat de calitate de la furnizor, acolo unde este cazul
vor fi agrementate conform Legii 10/95.
Calitatea lucrrilor se va verifica pe parcursul execuiei pentru fiecare categorie de lucrri n
parte, n conformitate cu prevederile prescripiilor n vigoare
Controlul lucrarii se va efectua in conformitate cu normativele in vigoare, reglementarilor
din caietele de sarcini si celelalte elemente ale proiectului.
Eventualele lucrari suplimentare , daca va fi cazul, vor fi executate cu stricta respectare a

standardelor .
Echipamentele folosite si materialele ce vor fi puse in opera vor fi aprobate in prealabil de
Inginer.
REGULI DE SANTIER
Poluarea aerului
Calitatea aerului poate fi afectata prin emisii de particule in timpul lucrarilor de constructie,
functionarii statiilor de preparare si din trafic.
In timpul perioadei de executie a lucrarilor de ,,Reabilitare si modernizare strada
I.L.Caradiale din municipiul Calarasi, poluarea aerului poate fi provocata de :
- Motoarele cu ardere interna din dotarea masinilor si utilajelor ( excavatoare,
buldozere, camioane, etc) prin arderea combustibilului ( emisii fugitive de gaze de
ardere);
- Particule de praf ( pulberi in suspensie) rezultate in urma activitatilor de terasamente
si excavare, precum si ca urmare a preceselor de fabricare a mixturilor asfaltice si
preparare beton de ciment.
- Pulberi in suspensie dislocate de vehiculele si utilajele aflate in miscare, pe santier,
pentru transportul materialelor sau a personalului, sau pulberile in suspensie dislocate
de circulatia utilajelor pe santier
- Depozitarea temporara in locuri special amenajate a unor tipuri de deseuri ( din
constructii drumuri) sau materiale
- Transportul deseurilor si materialelor rezultate , cu un continut mare de particule si
praf
Utilajele de orice tip, dotate cu un motor diesel, odata cu evacuarea gazelor elimina un
complex de poluanti specifici arderii interne precum : oxizi de azot ( NOx), compusi organici
care nu contin metan ( nmVOC), metan (CH 4), oxid de carbon ( CO,CO 2), amoniac (NH3),
particule de metale grele (Cd, Cu, Cr,Ni,Se,Zn), PAH-uri, dioxid de sulf (SO2).
Complexul poluant organic si anorganic evacuat in atmosfera prin tevile de esapament
contine substante cu un diferit nivel toxic. Prezenta substantelor cancerigene impreuna cu
elementele poluante comune (SO2, CO, CO2 particule) este mentionata in normele
epidemiologice de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Acestea sunt : cadmiul (Cd), crom (Cr),
Nichel (Ni), hidrocarburi policiclice aromate (HAP).
Poate fi mentionata de asemeni prezenta monoxidului de azot (NO) substanta acuzata de
contributia la reducerea stratului de ozon si a metanului (CH4) care impreuna cu monoxidul
de carbon (CO), au efecte la nivel global asupra deteriorarii mediului, fiind gazele
responsabile de producerea efectului de sera.
Este demonstrat stiintific ca emisiile de gaze scad odata cu cresterea performantelor
motorului, de aceea la executarea lucrarii se vor utiliza utiliza camioane si utilaje de ultima
generatie, performante, cu motoare cu un consum mai mic de combustibil si un volum mai
mic de emisii de gaze.
Influenta acestor surse de emisii fugitive de pulberi in suspensie si gaze de ardere este
puternic atenuata si de marimea amplasamentului si repartizarea utilajelor la diversele puncte
de lucru.
In vederea reducerii la minim a posibilului impact asupra mediului al activitatilor de
constructii pentru ,,Reabilitare si modernizare strada I.L.Caradiale din municipiul Calarasi,
se au in vedere urmatoarele :
Utilajele tehnologice vor respecta prevederile HG nr 332/2007
Se vor utiliza vehicule corespunzatoare din punct de vedere tehnic
Se vor utiliza mijloace de transport acoperite pentru materialele si deseurile ce pot
produce emisii de praf

Restrictionarea vitezei de circulatie pe suprafetele generatoare de emisii de praf
Pe santier vor fi luate in considerare toate cerintele referitoare la limitarea
substantelor si emisiilor fugitive periculoase
Stropirea cu apa a platformei de lucru si a drumurilor de acces in perioadele lipsite
de precipitatii
Monitorizarea emisiilor de praf datorate prepararii betoanelor de ciment si a
mixturilor asfaltice
Protectia apelor
In santier apa va fi utilizata pentru activitati specifice ( stropirea cu apa a platformei de lucru
si a drumurilor de acces in perioadele lipsite de precipitatii, pregatirea materialelor de
constructii) precum si in scopuri igienico-sanitare.
Apele uzate rezultate din activitatile igienico-sanitare ale personalului ( ape uzate
fecaloidmenajere) in perioada de executie a lucrarilor ( in cadrul organizarii de santier) vor fi
colectate in bazine vidanjabile. Pe amplasamentul lucrarii se vor utiliza grupuri sanitare de tip
toaleta ecologica- pentru care este necesara asigurarea intretinerii zilnice, in care scop vor fi
incheiate contracte de prestari servicii cu operatorii locali autorizati.
Indicatorii de calitate ai apelor uzate vidanjabile si descarcate ulterior in reteaua de canalizare
sau dupa caz la statia de epurare , trebuie sa respecte prevederile HG nr 352/2005 (NTPA002).
Cerintele generale privind asigurarea protectiei solului si apelor subterane presupun:
Organizarea de santier la amplasamentul lucrarii va fi facuta cu toalete ecologice
Nu vor fi depozitate materii prime, materiale, si deseuri in canalele de
scurgere/drenare din vecinatate
Reparatia utilajelor si a mijloacelor de transport se va utiliza in unitati specializate
Spalarea utilajelor si mijloacelor de transport se va face numai in locuri special
destinate acestui scop
Nu se vor descarca ape uzate sau deseuri in apele de suprafata
Nu se vor crea depozite de carburanti langa amplasamentul lucrarii
Echipamentul adus in interiorul santierului va in in conditii tehnice
corespunzatoare - nu se admite prezenta utilajelor si echipamentelor la care
scurgerile de carburant, lubrifiant sau lichid hidraulic sunt evidente
Schimbarea uleiurilor si incarcarea bateriei vor fi facute in locuri special
amenajate
Pentru toate substantele toxice si periculoase se vor amenaja locuri speciale de
depozitare si incarcare, prevazute cu platforma betonata
Realimentarea mecanismelor si masinilor vor fi facute in locuri special amenajate
cum ar fi : platforma de beton unde este aproape imposibila punerea in pericol a
solului sau apelor subterane
Se va reduce la minimum riscul de poluare a pnzei freatice pe perioada execuiei lucrrilor
la depozitele de carburanti din cadrul organizarii de santier proprii executantului prin
implementarea urmtoarelor msuri de control:
rezervoarele de depozitare a carburanilor lichizi vor fi amplasate ntr-o carcas de

protecie sigilat, care s poat susine cel puin 110% din volumul total al rezervorului cu
o nlime de gard de 200 mm. evile de umplere / descrcare vor fi amplasate pentru a
asigura meninerea substanei vrsate n rezervor i toate supapele vor putea fi blocate.
Rezervoarele vor fi verificate i curate la intervale regulate, inclusiv trapele i filtrele de
ulei i carburant;
orice rezervoare mari / autocisterne cu furtun de evacuare integral i duz vor fi prevzute
cu mijloace de protecie i cu blocarea duzei deasupra nivelului maxim de umplere, duza
fiind blocat pe poziie atunci cnd nu este utilizat;
se va indica o zon de alimentare n preajma rezervoarelor de depozitare i va include
platform din beton nclinat, cu scurgere ntr-o tav de oel sau un alt
recipient etan;
toate containerele pentru substane chimice i lubrifiani (de ex., solveni, lichid
hidraulic, ulei de formare etc.) vor fi depozitate n tvi din oel sau din alt material
aprobat cu volum corespunztor.
n cazul scurgerilor accidentale de carburant sau substane chimice, lucrrile din

preajma scurgerii vor fi ntrerupte, sursa va fi oprit i pmntul contaminat va fi
excavat i ndeprtat i transportat imediat ctre o locaie de evacuare aprobat.
Protectia solului si a subsolului

Vor fi luate urmatoarele masuri :
se vor utiliza numai mijloace auto si utilaje care corespund din punct de vedere
tehnic normelor specifice
deseurile provenite din procesul de executie se vor colecta si valorifica/elimina
nu se vor realiza depozite exterioare. La finalul lucrarilor terenul va fi curatat si
eliberat
depozitarea provizorie a materialelor rezultate din frezari, excavari, se va face pe
suprafete cat mai reduse
se va reface solul ( daca este cazul) in zonele unde acesta a fost afectat temporar
prin lucrarile de excavare, depozitate de materiale, stationare de utilaje, in scopul
redarii in circuit la categoria de folosinta initiala
platformele bazelor de productie ( producere mixturi asfaltice, beton de ciment)
vor fi betonate pentru a preveni sau reduce infiltratiile de substante poluante
La bazele de productie, platforma unde se realizeaza intretinerea si spalarea
utilajelor va avea o panta care sa asigure colectarea apelor reziduale ( rezultate din
spalarea utilajelor), a caderilor accidentale de uleiuri sau carburanti , si apoi
dirijarea acestora intr-un decantor care va fi periodic curatat iar depunderile
transportate la cea mai apropiata statie de epurare
In cazul utilajelor care functioneaza la fronturile de lucru, alimentarea se va
realiza cu autocisterne, in locuri special amenajate
Transportul betonului de ciment cu autobetoniere va fi strict controlat pentru a
preveni in totalitate deversarea accidentala pe traseu si spalarea benei si evacuarea
apei cu ciment in perimetrul lucrarilor de constructie sau pe drumurile publice
Gospodarirea deseurilor
Santierele de constructii necesita asigurarea unui bun management al materialelor,
incluzand in aceasta categorie si deseurile

Tehnicile care vor fi implementate pentru precolectarea, stocarea temporara si eliminarea
deseurilor vor respecta cerintele de baza mentionate in legea cadru, respectiv :
deseurile vor fi predate , pe baza de contract, exclusiv unor colectori sau unor
operatori autorizati
va fi nominalizata o persoana, din randul angajatilor SC OYL COMPANY
HOLDING AG SRL ( in timpul executarii lucrarilor) care sa urmareasca si sa
asigure
indeplinirea
obligatiilor
prevazute
de
lege
in
sarcina
detinatorilor/producatorilor de deseuri
va fi pastrata evidenta tipurilor si cantitatilor tuturor categoriilor de deseuri
generate pe amplasamente
Prin modul de gestionare a deseurilor se va urmari reducerea riscurilor pentru mediu si
populatie si limitarea cantitatilor de deseuri eliminate prin evacuare la depozitele de
deseuri
Modul de gestionare eficienta si conforma a deseurilor generate au in vedere :
Toate materialele cu potential util generate din activitatile proprii ( lemn, hartie,
metal, materiale plastice, sticla) vor fi colectate separat si valorificate prin agentii
economici autorizati
Deseurile periculoase ( uleiuri uzate si unsori) vor fi livrate pe baza de contract si
evidente stricte operatorilor autorizati
Stocarea temporara a tuturor materialelor pe amplasament se va realiza astfel incat
sa reduca riscul poluarii si a apei freatice
Depozitele de deseuri rezultate din constructia lucrarilor de terasament vor fi pe
cat posibil reutilizate
Deseurile ramase se transporta la depozitele existente, putand a fi utilizate ca
material de acoperire a depozitelor locale de deseuri urbane, pentru a reduce
emisiile atmosferice si preintampinarea accesului animalelor si persoanelor
Zgomote si vibratii
Zgomotul din timpul lucrarilor va proveni in principal de la utilajele folosite in activitatea
executie a sistemului rutier, utilaje de producere a mixturilor asfaltice si a betoanelor de
ciment, camioanele pentru transportul materialelor si deseurilor generate si alte
ehipamente folosite in constructii.
Impactul zgomotului generat de statiile de producere a mixturilor asfaltice si a betonului
de ciment va fi redus pemntru ca locatiile acestora sunt situate la distanta de ariile locuite
Producerea zgomotului trebuie eliminata oriunde este posibil. Aceasta se poate obtine prin
schimbarea metodei si de lucru. Acolo unde acest lucru nu este posibil, zgomotul trebuie
redus.
Protectia proprietatilor invecinate dar si a lucratorilor fata de zgomot, prin luarea unor
masuri tehnico-organizatorice, presupune trei pasi :
Combaterea zgomotului la sursa
Adoptarea de masuri de protectie colectiva, incluzand si organizarea muncii
Folosirea mijloacelor individuale de protectie a auzului
Masurile de combatere la sursa includ:
Utilizarea de utilaje care emit mai putin zgomot
In afara de masurile luate pentru combaterea la sursa, vor fi intreprinse diverse actiuni
pentru reducerea expunerii la zgomot a tuturor persoanelor susceptibile de o asemenea
actiune.
Masurile includ:
Organizarea lucrului in asa fel incat timpul petrecut in zonele zgomotoase sa fie
limitat
Planificarea activitatilor producatoare de zgomot, astfel incat desfasurarea
acestora sa afecteze un numar cat mai mic de lucratori
Itinerariul rutelor de transport trebuie sa fie studiat cu atentie pentru a evita pe cat
posibil tulburarile cauzate de zgomot si vibratii si apoi respectat cu strictete
Se va actiona pentru minimizarea zgomotului si vibratiilor produse de catre operatiile de
executare a lucrarilor.aceasta se va face in conformitate cu SR 10009/1988, respectand
urmatoarele cerinte:
Toate vehiculele si echipamentele mecanice folosite vor fi prevazute cu
amortizoare de zgomot si vor fi mentinute intr-o stare buna de functionare
Masinile si echipamentele care nu sunt utilizate permanent vor fi oprite in
intervalul in care nu lucreaza
Lucrarile ce trebuie sa se desfasoare la distante mai mici de 200 m de zonele
populate se vor desfasura numai in timpul zilei
In cazul executiei de lucrari in localitati sau in cazul in care se vor folosi rute de
transport prin localitati, viteza de transport va fi limitata la maximum 40 km/h
Se vor evita operatiunile de transport si executie lucrari in timpul noptii
Depozitarea materialelor in organizarile de santier sau in bazele de productie
trebuie facuta astfel incat sa se creeze bariere acustice in directia asezarilor umane
Sistemul de absorbtie al zgomotului cu care sunt dotate utilajele trebuie intretinute
in mod regulat
Zgomotul emis de orice echipament utilizat va respecta cerintele HG 1756/2006
Managementul substantelor periculoase
Lucrarile de constructii presupun utilizarea urmatoarelor substante cu potential periculoase :
vopseluri , bitum, emulsie , carburanti
Stocarea vopselelor se va realiza in ambalaje originale, in magazia amenajata.Se va evita
stocarea in exces a acestor materiale
Nu se va realiza stocarea pe amplasamente a carburantului necesar utilajelor.
Bitumul folosit la fabricarea mixturilor asfaltice va fi stocat in rezervoare special destinate
acestui scop, parte componenta a statiilor de preparare a mixturilor asfaltice
Emulsia bituminoasa va fi stocata, perioada limitata de timp, in autocistene.
Situatii neprevazute
In timpul lucrarilor de excavatii este posibil sa fie descoperite diferite amplasamente de
instalatii de utilitati, obiecte periculoase, etc
In asemenea situatii, personalul constructorului va opri imediat lucrul si va proceda la
anuntarea imediata a Sefului de santier si concomitent beneficiarii instalatiilor respective ,
precum si beneficiarul lucrarii. Decizia privind continuarea lucrului va fi luata numai dupa
exprimarea scrisa a acordului.
Intreg personalul va fi informat cu privire la :
- Procedurile principale pentru raportarea urgentelor sau un numar intern de urgenta;
- Descrierea ( si similarea) sistemului de alarma ce va fi folosit pentru a anunta
muncitorii pentru evacuarea zonei de lucru sau pentru demararea oricarei alte actiuni;
- Procedurile pentru adapostirea la loc sigur in situatiile de evenimente meteorologice
periculoase ( grindina, furtuna, descarcari electrice)
- Descrierea procedurii de evacuare si asumarea unei rute de evacuare pentru ca
muncitorii sa inteleaga cine este autorizat sa ordoneze evacuarea, in ce conditii va fi

necesara, cum se face si ce ruta sa aleaga
Va fi facut cunoscut intregului personal modul de avertizare si comunicare pentru cazurile de
necesitate.
MODUL DE ALOCARE A RESURSELOR UMANE
Pentru executarea lucrarii de ,,Reabilitare si modernizare strada I.L.Caradiale din
municipiul Calarasi se va acorda o atentie sporita utilarii lucrarii, atat prin calitatea muncii
cat si prin utilaje si cu materialele necesare care sa asigure progresul continuu al lucrarii,
conform graficului de executie prezentat.
Personalul alocat pentru executarea lucrarii va fi calificat in executia lucrarilor de drumuri.
Lucrrile de execuie vor fi conduse de un "responsabil tehnic cu execuia", atestat conform
Legi nr.10/95 i se vor desfura in conformitate cu proiectul si cu legislaia in vigoare.
Se vor detasa pentru executarea lucrarii mai multe echipe de muncitori, specializati in lucrari
de drumuri :
- echipa ce va executa lucrarile de terasamente, pregatire pat drum si de asternere materiale
granulare de masa;
- echipa care se va ocupa cu asternerea betonului asfaltic BAD25 si BA16;
- echipa care se va ocupa cu montarea bordurilor
- echipa care se va ocupa cu ridicarea la cota a capacelor caminelor de canalizare
- echipa care se va ocupa de executia trotuarelor
- echipa care se va ocupa de semnalizarea rutiera ( semnalizare in timpul executiei,
semnalizare verticala permanenta, executare marcaje rutiere)
ECHIPA TEHNICA - Responsabilitati :

Sef de santier
-
Coordoneaza efectuarea intregii activitati de productie ( executia, aprovizionarea,

respectarea cerintelor de calitate, instruirea personalului tehnic, productiv)
Asigura documentele tehnice de executie ( proiecte, caiet de sarcini, STAS-uri si
Normative tehnice in vigoare_
Instruieste periodic personalul din subordine privind executia si asigurarea calitatii

lucrarilor
Asigura personal calificat si autorizat
Verifica insusirea cunostintelor tehnice si aplicarea lor in procesul de executie
Organizeaza si asigura intocmirea si gestionarea tuturor documentelor care atesta executia

lucrarilor
Conduce operativ intreaga activitate a inginerilor si a formatiilor de muncitori din

subordine
Asigura aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale si utilaje necesare fiecarei etape

de executie
Sef punct lucru
Supravegheaza direct si permanent procesul de executie cu respectarea tuturor principiilor

tehnice din proiect, norme si normative in vigoare
Anunta seful de santier imediat ce constata situatii in care nu sunt realizate prescriptiile
tehnice
Inginer topometru
Asigura efectuarea masurotorilor topo-geodezice necesare in vederea executiei lucrarilor

Preia de la investitor si proiectant reperele topo pentru lucrarile ce urmeaza sa fie
executate de constructor, asistat de seful de santier sau seful de punct de lucru
Intocmeste schemele de trasare generala si de detaliu a lucrarilor si completeaza

formularele specifice
Sef compartiment mecanizare
Asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare efectuarii

procedurii
Coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu graficul
de aprovizionare a acestora
Laborator
Prevalarea probelor de laborator din posibilele gropi de imprumut

Executarea incercarilor de laborator pentru stabilirea naturii materialelor
Incercari pe fiecare sursa de pamant in care se precizeaza si frecventa incercarilor
Executarea incercarilor de laborator la frecventele impuse pentru materialul de umplutura
Verificarea materialelor utilizate la executia straturilor
Asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini
Instiiteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele neconformitati

sesizate la produsele componente sau la produsul final
Intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate

Responsabil CQ
Efectueaza inspectii de urmarire a calitatii executiei in punctele obligatorii de stationare

din PCCVI si valideaza documentele de atestare calitativa specifice lucrarii
Responsabilul CQ de lucrare urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a
prezentei proceduri si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate.
LISTA CU ECHIPAMENTELE
CE VOR FI DISPONIBILIZATE PENTRU INDEPLINIREA CONTRACTULUI
Pentru executarea lucrarilor de ,,Reabilitare si modernizare strada I.L.Caragiale din
municipiul Calarasi vor fi disponizilizate urmatoarele utilaje din dotarea unitatii :
1 Statie de asfalt SPEEDY BATCH cu o productivitate de 210 to/ora
- 1 buc
2 Finisor asfalt VOGELE Germania
- 2 buc
3 - Cilindru compactor terasamente HAMM Germania 12-14 tone
- 3 buc
4 Cilindru compactor asfalt HAMM Germania 8-16 to
- 4 buc
5 Cilindru compactor pe pneuri HAMM Germania 16 to
- 2 buc
6 Autogreder ZOOMLION China ; Caterpilar SUA
- 2 buc
7 Excavator CATERPILAR SUA ; VOLVO Germania
- 2 buc
8 Buldozer CATERPILAR SUA ; HANOMAG Germania
- 2 buc
9 Incarcator frontal CATERPILAR Germania ; JCB Anglia
- 2 buc
10 Buldoexcavator JCB Anglia
- 2 buc
11 Autogudronator dotat si cu matura RENAULT Franta
- 1 buc
12 Autocisterna cu dispozitiv stropire AB Romania
- 2 buc
13 Masina de marcaj rutier HOFMANN Germania
- 1 buc
14 Trailer transport utilaje, materiale MAN Germania ; IVECO Italia 60 to 2 buc
15 Autobasculante MAN, MERCEDES Germania ; IVECO Italia 24 tone - 16 buc
16 Autospeciale ptr transport muncitori MERCEDES, VW Germania
- 3 buc
17 Autobetoniere MAN,MERCEDES Germania
- 4 buc
18 Automacara FAUN 30 tone

19 Statie de betoane EUROMIX 100 mobila 100mc/ora
- 1 buc
- 1 buc

Descrierea Lucrarilor - Tehnologia, Resurse, Utilaje

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Descrierea Lucrarilor - Tehnologia, Resurse, Utilaje

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC OYL COMPANY HOLDING AG SRL

Sos.Brailei Nr. 1-Slobozia , Ialomita Tel/fax:004 0243230230

ISO 14001: 2004

OBIECTIV: ,, REABILITARE SI MODERNIZARE STRADA I.L.CARAGIALE DIN MUNICIPIUL

Sistemul rutier existent:

863/1985 i a Normelor tehnice privind proiectarea i realizarea strzilor n localitile urbane

- realizarea infrastructurii strzii;

-tronson strada CF (B-dul 1 Mai) Bratul Borcea n lungime de 200 ml

tronson CF (B-dul 1 Mai) Bratul Borcea, profilul n lung proiectat a urmarit

- terenul din patul strazii se va compacta la un grad de compactare 100%.

Pentru strzile laterale s-au prevzut:

- strngerea n grmezi, ncrcarea, transportul i depozitarea materialului pietros existent,

-tronson Ion Creang CF Uzinal (str. Avram Iancu).

Profilul transversal este de tip acoperi cu dou pante egale de:

- 2,00 % pentru trotuare.

DESCRIEREA TEHNOLOGIEI FOLOSITE IN CADRUL

- 5 cm beton asfaltic BAD 25;

Sistemul rutier va fi urmtorul:

Planul de management al traficului pe perioada de executie a lucrarilor

circulatiei in zona restrictiei.

Studiere documentatie tehnica de

-Perioada de timp pentru care se solicita

efectueaza instructajul tehnic specific,

retrasa sau sunt acoperite cu huse

3.Modul de executie, sub trafic, a lucrarilor ce nu impun instituirea de restrictii de circulatie

semnalizare rutiera bine definit, protectia

majore constatate si actiunile preventive

Instructajul privind sanatatea si securitatea muncii

Saparea cu autogrederul se utilizeza la :

Tehnologia compactarii cuprinde urmatoarele faze:

Stabilirea parametrilor de compactare

In cadrul acestor tronsoane de proba se studiaza urmatoarele aspecte ale tehnologiei de

Dupa stropire este necesara omogenizarea umiditatii materialului prin amestecare cu

Problema reducerii umiditatii se pune aproape exclusiv pentru pamanturile coezive si

amestecarea cu un alt material mai uscat

Executare strat de pamant stabilizat mecanic pe loc cu adaos de balast

Executie strat balast

- ntr-un registru (registru pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de

- Utilaje de asigurare a umiditatii ( autocisterne)

n functie de natura stratului suport. Amorsarea se va face pe suprafata curtat i uscat, n

experimental gradul de compactare minim Conform SR 174-2, pentru obtinerea gradului de

Numr de treceri minime

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Numrul atelierelor de

- Mijloace de transport ( autobasculante, autocisterne, autogudronatoare)

Executia lucrrilor de borduri noi si de remediere a bordurilor existente

minimum 10 cm grosime. Cotele prevzute n Proiect pentru partea superioar a bordurilor,

Lucrrile de borduri se receptioneaz, verificndu-se calitatea executiei si respectarea

excedentar si a volumului de umplutura transportat, se face mecanizat in procent de 90% si

Echipajul pentru montarea indicatoarelor rutiere este alcatuit din:

Verificarea documentelor de calitate care insotesc produsele;

Receptionarea cantitatilor de vopsea si microbile de sticla primite;

Inregistrarea cantitatilor primite;

Depozitarea ambalajelor cu produse in conditii corespunzatoare, cu respectarea

Executia marcajului rutier:

Beneficiarul lucrarilor comunica locatia unde se va executa marcajul rutier

Reprezentantul Seviciului Tehnic contacteaza Beneficiarul si stabileste data la care

Beneficiarul va pune la dispozitia echipajului de marcaj planul marcajului si filmul

In functie de conditiile atmosferice precum si de tipul suportului asfaltic, se stabileste

- Pregatirea masinii de marcaj:

- Se verifica temperatura atmosferica, cea la nivelul solului, se masoara viteza

Eventualele lucrari suplimentare , daca va fi cazul, vor fi executate cu stricta respectare a

produce emisii de praf