Sunteți pe pagina 1din 4

.

..

,
In ciiutarea drumului care ducea spre Orient, marinarii europeni s-au aventurat cu 'indarjire pe oceane ~i au schimbat cursul istoriei. Pe vapoarele lor mici ~i fragile au cutreierat toate miirile Piimantului, punand capiit izoliirii dintre continente.
~ secolul al XV-lea in Europa erau deja

II

I multi marinari experimentati ~i multe corabii. Cu toate acestea, navigatorii se departasera doar in cazuri exceptionale de apele mai sigure ale Marii Mediterane ~i cele din aproprierea r;armului Oceanului Atlantic. Schimburile comerciale cu Orientul se desfa~uramai ales pe uscat. Marfa trecea de la un negustor la altul, unii dintre occidentali ajungind pina 1n "Indii"; astfel era denumita India ~i Asia Orientala de catre europeni. in con~tiinta europenilor Asia, Africa ~i oceanele erau 1nvelite 1n mister. in imaginatia lor O O Corabia adancii de comandament "Santa Maria" a lui Cristofor Columb, care a debarcat in 1492 in Antile.

E ~ " ~ ~ " " 0)

Harta

lui

Henricus Martellus; a fast facuta d1,1pa naviga~iile lui Diaz, in 1489

O Prin,ul portughez, Henrik marinarul ( 1 3941460) a infiin,at in Jares o sta,ie cercetare de de navi-

ga,ie, punand bazele ~tiin,ifice ale expedi,iilor marine.

aceste regiuni erau populate de mon~tri, fiinte din basme, de oameni fara capete ~i figuri legendare. Ei credeau ca in Africa dornne~te un imparat cre~tin, popa loan. Prin anii 1400, negustorii arabi, care navigau pe drumul maritim ce lega India de Africa de Est, deci pe oceane "adevarate", se pare ca ~tiau mai multe despre lumea reala decat navigatorii europeni, dar nu peste mult timp a inceput secolul expeditiilor extrem de indraznete.
Henrik marinarul Portugalia Intinsa de-a lungul coastei Oceanului Atlantic, era evident un punct de pomire extraordinar de bun pentru navigatia oceanica, dar portughezii nu ar fi realizat prea multe fara talentatul print Henrik{13941460). De obicei, este pomenit ca Henrik marinarul, cu toate ca nu a participat niciodata la vreo expeditie organizata de el. In 1415 a fost prezent la cucerirea teritoriului marocan Ceuta, dandu-~i seama ca prin extinderea In Africa pot obtine un rol de conducere In comertul cu aur, sclayi, filde~ de elefant ~i vin. A sperat probabil, ca va putea Incheia o alianta cu popa loan. A ""

~ -;; .x

covert3

cala

vela cu pripon

CORABIA SANTA MARIA

EXPEDITII

,. '" IX

pomit mai multe expeditii spre sud, pe coastele de vest ale Africii, iar In Sagres a Infiintat un centru de cercetare, pentru a aduna datele despre navigatie ~i pentru a perfectiona construirea cornbiilor. in ~aptezecide ani, navele portugheze au ajuns din ce fu ce rhai departe de-a lungul .ta:rmurilor Africane. La Inceput au atins Capul Num, apoi Capul Bojador, iar mai tatziu Capul Blanco ~i Verde. Avansand pas cu pas d~-a lungul coastei au descoperit ~i au colonizat insulele Madeira, Canari, ~i insulele din Capul Verde; acestea au devenit mai tarziu centre de aprovizionare ~i refugiu pentru marinari. Armele, In special armele de foc le-au fost de mare folos In timpul cuceririi unor regiuni, iar atunci, cand ~i-au dat seama c~ sursele de aur din Africa nu sunt atat de bogate pe cat se credea, au urmat exemplul arabilor ~i s-au apucat de una din cele mai resping~toare ramuri comerciale: au devenit negustori de sclavi. Drum in jurul Africii in cursul secolului al XV-lea -portughezii au fost din ce In ce mai preocupati de ideea de a ajunge In Indii, navigand de-a lungul Africii. Drumul pe uscat c~tre Orient era obositor ~i plin de pericole, deoarece turcii otomani li atacau foarte des pe negustori. Din acest motiv pretul aurului adus din Indii era foarte ridicat. La fel era ~i pretul

O Principalele trasee maritime

ale

neinfrica,ilor exploratori portughezi, spanioli, olandezi. englezi ~i

O Magellan (Fernando de Mega!haes) ~i o harta de epoca care reprezinta trecatoarea af!ata la co!'u! sudic a! Americii de Sud, care astazi ii poarta nume!e.

mirodeniilor, fa:rn de care carnea europeana: era practic de nemancat (in lipsa pbsibilita:tii de ra:cire, sa:rarea,respectiv condimentarea, era singura metoda: de conservare). Evenimentele de mai tarziu au demonstrat ca:pana: ~i drumurile lungi ~i soldate cu pierderea unor cora:bii puteau aduce ni~te profituri uria~e, daca:ma:carun transport de mirodenii ajungea la destinatie. Cu toate ca: nimeni nu putea afirma cu certitudine ca:Africa are o coasta: sudica:navigabila:, portughezii nu au dat inapoi. Pe hartile din vremea respectiva:,Africa se extindea adanc spre sud, pana: in "fundul" lumii. Aceasta:presupunere nu i-a putut lini~ti pe navigatorii portughezi. Pe vremea domniei lui loan alll-lea (1841-1495),un alt sustina:tor entuziast al expeditilor, Bartolomeu Diaz, in anul 1487 a navigat mai spre sud decat predecesorii europeni, o furtuna: puternica: ducandu-l pana: la punctul cel mai sudic al Africii. Diaz a intentionat sa: mearga: mai departe, insa:echipajull-a silit sa:se intoarca:. cand la intoarcere a ajuns din nou la extremitatea sudica:a Africii, a numit-o Capul Furtunilor. Mai tarziu, regele loan a schifibat numele in Capul Bunei Sperante. Debarcarea in Indii Totul era prega:titpentru a ajunge in lndii, cu un ultifi efort. Multumita: unui curier portughez care a ajuns pana:la coastele de vest ale prin Marea Mediterana:, s-a dovedit ca: , lndiei, exista: o cale maritima: intre Africa ~i Asia: Astfel s-a adeverit presupunerea ca:s-arputea ajunge ~i din Portugalia in Asia. in anu11497, sub conducerea lui Vasco de Gamma, a pornit o noua: expeditie. Da Gama a pla:nuit sa:iasa: cu cora:biile in largul Oceanului Atlantic ~i sa: le lase pe seama vanturilor de vest; totul a ie~it precufi se a~tepta. Vanturile l-au dus direct la Capul Bunei Sperante; a reu~it sa: evite curentii din apropierea ta:rmului. L-au a~teptat insa: destule pericole pe drumul ce ducea in sus, de-a lungul coastei de est al Africii, inai~te de a debarca in Calicut, strnba:-

~ ~
100

1415 Prin cucerirea teritoriului Ceuta, aflat inainte sub stapanirea marocanilor, incepe expansiunea portugheza 1418 Henrik, marinarul isi muta sediul la Sagr~s 1434 Portughezii inconjoara extremitatea sudica a lumii cunoscute, Capul Bojador 1441 Portughezii ajung la Capul-Blanco 1445 Portughezii ajung la Capul Verde 1473 Lopo Gon~alves trece peste Ecuator 1487-88 Expedi,ia lui Bartolomeu Diaz inconjoara capul Bunei Speran~e 1492 Primul drum al lui Columb; descoperirea insulelor Bahamas, Cubei ~i Hispaniei 1494 Conven,ia din Tordesillas imparte noile teritorii intre Spania ~i Portugalia 1497-98 Vasco da Gama ajunge in India inconjurand Capul Bunei Speran,e 1497-98 Fiind insarcinat de catre regele englez Henrik al Vll-lea, John Cabot organizeaza doua expedi,ii, descoperind Terra Nova ~i Noua Sco,ie 1500 Pedro Alvarez Cabral descopera Brazilia ~i o pune sub jurisdic,ia Portugaliei 1509-13 Victorie portugheza asupra arabilor. infin,area unor sta~ii portugheze in India ~i insulele Indiei de Est 1513 Balboa zare~te Oceanul Pacific 1521 Cortez cucere~te Mexicul 1519-22 Magellan inconjoara lumea 1532 Pizzaro cucere~te Peru pentru spanioli 1S35 Cartier descopera raul canadian Sfantul-Lauren,iu 1549 Portughezii ajung in Japonia 1553 Sir Hungh Willoughby dispare in expedi,ia care cerceta Trecatoarea de Nord-Vest 1565 Spaniolii incep colonizarea insulelor Filipine 1569 Mercator editeaza o noua harta a lumii 1594 Wilhem Barents, explorator olandez, descopera Novaia Zemlia 1608 Champlain pune bazele unei colonii in Quebec 1607-11 Navigatorul englez Henry Hudson cerceteaza trecatori de nord-est ~i nord-vest 1607 in Jamestown, Virginia, apar primii coloni~ti englezi

tand Oceanul Indian. intoarcerea lui Da Gamma, In septernbrie 1499, a fast sa:rba:torita: ca un evenirnent epoca.l, ca un pas care a fa:cut ca Portugalia sa: fie principalul intermediar tntre Est ~i Vest. Portughezii l~i pa:strau toate secretele, vecinii lor spaniolii dovedindu-se incapabili In a Infrange rnonopolul portughezilor asupra cornertului africano-asiatic. Probabil acesta a fost rnotivul pentrU care dornnitorii spanioli regele Ferdinand ~i regina Izabela au putut fi convin~i sa: sprijine un ba:rbat care afirma ca: se paate g~si un drum rnai scurt spre Indii. Acest ba:rbat a fost Cristofor

lncercat sa:-l convinga: pe Columb sa: se lntoarca:.Columb le-a promis pana:la urma:ca: in cazulln care nu vor ajunge in apropierea ta:rmului in cateva zile, se vor lntoarce. Dupa: doua: zile, in 12 octombrie, la ora doua: in zori, santinela a observat o mica: insula: la lumina lunii. Ziua, Columb a trimis in San Salvador, o insula: din Bahamas, un mic deta~amentde recunoa~tere. Primii europeni ajun~i in Lumea Noua:au fost impresionati de bijuteriile purta~ede ba:~tina~ii prieteno~i, dar nici in Cuba, nici in Hispania nu au dat de mult visatele boga:tii. Columb nu mai ~tia exact in ce loc al Indillor se afla:, dar nici o data:nu s-a indoit de faptul ca:au ajuns in Indii. in urma acestei erori, insulele Caraibe sunt cunoscute paI)a: in zilele noastre sub denumirea de insulele Indiei de yest, iar ba:~tina~iiamericani sunt numitl indieni. Columb nua avut noroc nici in privinta denumirii continentului ga:sit de el. Cativa ani mai tarziu, un navigator pe nume Amerigo Vespucci a adus argumente convinga:toarein sprijinul faptului ca:aceasta: zona: din oceanul Atlantic este de fapt un lntreg continent ~i ca: cel mai corect ar fi sa: se numeasca: Lumea Noua:. Rationamentul
O Un marinar din 1 572 care cerceteaza inal,imea pozi,iei unei stele cu ajutorul unui astrolabiu. Cu ajutorul acestui aparat marinarii din epoca Rena~terii stabileau pozi,ia corabiei lor ~i drumul spre destina,ie. Indicatoarele curbate arata cate o stea pe astrolabiu, cu inscrip,ie latina. Aparatul putea fi reglat in a~a fel incat sa indice pozi,ia unei planete sau stele in oricare perioada a zilei.

I~
I I

Columb, un c~pitan de vas italian, care in urma studiilor sale s-a convins c~ Indiile sunt la doar 3500 de mile peste Oceanul Atlantic. Calculele sale erau acceptabile pentru oameni inv~tati din acele vremuri care ~tiau deja c~ P~mantul este sferic, dar habar nu aveau de existenta Americii. Evident, Columb a gre~it, dar aceasta a fost una din cele mai norocoase gre~eli ale istoriei. Dup~ ani de a~teptare, Columb a primit pan~ la urm~ 3 nave spaniole: Santa Maria, Nina ~i Pinta. in 3 august, 1492 a pomit din portul Palos al Oceanului Atlantic. Cu noroc, sau datorit~ experientei a apreciat bine unde bat elizeele, navigand u~or in fruntea lor. Echipajul, la 30 de zile dup~ p~r~sirea insulelor Canare, a devenit nelini~tit, ~i a

acestuia l-a impresionat In a~a m:lsurn pe Marin WaldseemUller, un tipograf german, Incat la editarea unei noi h:lrti a lumii, In cinstea lui Amerigo Vespucci, a denumit noul continent America. Columb a mai f:lcut trei drumuri peste ocean, crezand de fiecare dat:l c:l a debarcat In Indii, dar nu a g:lsit nici aurul, nici mirodeniile promise lui Ferdinand ~i Izabellei. jntre. timp portughezii au ajuns In Indii, g:lsind mult ravnitele comori, dup:l care descoperirea Lumii Noi nu a mai p:lrut atat de promit:ltoare. Spaniolii, ~i In curand portughezii, au continuat expeditiile, au cucerit ~i au pus st:lpanire pe noile Indii. jn 40 de ani Cortez a Int:lrit st:lpanirea spaniol:l In Mexic, iar Pizarro In Peru, adunand cu
101

sirguint~ b~nurile c~rora bietul Columb nu le d;1.duse de urm~. Dup~ gre~eala lui Columb, navigatorii au c~utat in continuare cel~lalt drum spre Indii c~tre vest, incerc~rile continuind ~i dup~ 1523, cind Vasco Nunez de Balboa a strab~tut stramtoarea Panama, ~i a z~rit o intindere imens~ de ap~, un alt ocean, care ii desp~rtea pe spanioli de Indii. Cu ~ase ani mai tirziu, un aventurier portughez, Magellan (Fernando de Megalhaes), in fruntea unei expeditii spaniole, a incercat s~ g~seasc~ extremitatea sudic~ a noului continent ~i s~ treac~ apoi spre est. Trecind prin stramtorea denumita: ulterior cu numele s~u, Magellan a ajuns in Oceanul Pacific. ~ia pierdut viata in urma unor altercatii in insulele Filipine, dar una dintre corabiile sale a reu~it s~ scape ~i s~ ajung~ prin capul Bunei Sperante inapoi in Spania. Practic, aceastaa fost prima corabie care a inconjurat P~mintul. De~i aceasta:performanta a fost repetata:de mai multe ori intre anii 1577 ~i 1580 de c~tre Francis Drake, cu scopul de a face piraterie, navigatorii care l-au urmat pe Magellan ~i-au dat seama la timp c~ navigarea in jurul Capului Horn este pericu!oas~ ~i din punctu! de vedere a! comertului, dificil de rea!izat.
Ora~e de aur Spaniolii au fost prea ocupati de cautarea celor ~apte Ora~e de Aur, iar Intre timp ~i alte natii europene au pornit In cautarea

A drumului spre Orient. In 1454 conventia din Tordesillas a f~cut ca toate teritoriile descoperite sa ajunga sub st~panirea spaniolilor ,'ii a portughezilor; linia trasata peste Oceanul Atlantic a dat pe mana spaniolilor aproape Intregul continent American, iar portughezii au primit Africa ,'ii

Brazilia, care era in curs de a fi descoperiti!. Dar nici Anglia, nici Franta nu au fost dispuse si! accepte aUtocratia spaniolo-portughezi! asupra teritoriilor noi. in 1497 un marinar italian angajat de ci!tre englezi, Giovanni Cabato (sau in englezi! John Cabot) a fost insi!rcinat cu rnisiunea de a ajunge prin

O Aceasta harta facuta de Battista Agnese. in 1 545 pentru regele spaniol Carol al V-Iea, reprezinta drumul lui Magellan in jurul Pamantului. Precizia acesteia merita sa fie comparata cu ha~ile facute inainte, de catre Martellus.

teritariile deja descaperite de catre spaniali mai spre nard, in Cathay, adica in China. Cabat 1nsa,in lac de China, a dat de Canada. La fel a patit ~i francezul Jaques Cartier, cu expeditia candusa de el in 1535, respectiv Martin Frabisher ~i Henry Hudsan. pana la urma, daar partughezii au gasit ceea ce au cautat. Navigatarii eurapeni 1nsa, -,

O Cvadrant din secolul al XVI-Iea; erau folosi'i pe vasele COmerciale la masurarea unghiului de ascensiune al soareIui. Avand in vedere ca unghiul de ascensiune al soarelui difera de la o latitudine geografica la " alta. se poate stabili :, din aceasta masuratoare pozi,ia geope lang~ c~ au descoperit Lumea Nou~, care grafica a vaporului. s-a dovedit a fi cea mai bogat~ surs~ de O Manual de naviga,ie din secolul al XVI-Iea cu tabele de astronomie care facilitau stabilirea latitudinii geografice.

bog~tie a tuturor timpurilor, in ~apte secole au ajuns pe toate oceanele ~i continentele cu exceptia Australiei, insulelor M~rii Sudice, ~i a Antarticii. Navele lor au infiintat pentru prima oar~ in istorie o retea de talie mondial~ a comunicatiilor ~i comertului -cu consecinte care d~inuie ~i in prezent.
LUMEA NovA Istorie universal:l 41SPANIA

102

Istorie universal:l 34-

EUROPENIIiN