Timp de peste un secol, Anglia a luptat pentru consolidarea ~i miirirea posesiunilor sale in Franta ~i chiar ~i-a revendicat pretentiile

la tronul Frantei. lnsii, in ciuda unor victorii spectaculoase, eforturile Angliei s-au dovedit zadarnice.
~ ZbaiUl de a suta de ani dintre Anglia ~i Franta a durat din 1337 pan;l in 1453.

cesta nu a fast de fapt un singur r;lzbai, ci a serie de canflicte intrerupte de periaade lungi de pace. Principala sa cauz;l, dac;l privim in urm;l la cucerirea narmand;l din 1066, era faptul c;l regele Angliei era ~i unul dintre cei mai rnari n:obili ai Frantei, cansabie lata

,"..,,",i'
" -0

~ ~

.jl~j

suli,3

ril~ij '~i"~ !!'1 "

troland teritorii Intinse din interiorul acesteia. Regii francezi au privit aceasta situatie ca pe o amenintare ~i au Incercat sa reduca din proprietatile monarhului englez. Din acest punct de vedere, Razboiul de o suta de ani reprezenta etapa finala a unui conflict ce durase deja peste 300 de ani. Izbucnirea razboiului cand Edward al lll-lea a devenit rege al Angliei, principala sa proprietate din Franta era ducatul de Aquitaine din sud-vest.

O Prima batalie a fast data la Sluys, in Flandra, in 1340. Scapul flatelar militare medievale era aprapierea de inamic ~i legarea carabiilar unele de altele, farmand astfel a platfarma pe care sa se poata lupta. Nelntelegerile asupra acestuia ~i faptul ca francezii li sprijineau pe du~manii scotieni ai lui Edward, au dus la izbucnirea unui razboi la care Edward probabil se a~tepta. Aces~ era o figura militara, avand alaturi o aristocratie nelini~tita pe care o tinea ocupaia cu aventuri straine incitante. Razboiul le-a oferit englezilor posibilitatea de a jefui ~i de a-~i Insu~i averi In urma rascumpararii prizonierilor de rang malt; de fapt multe campanii engleze~ti pareau expeditii de jafuri m timpul carora zone Intinse ale Frantei erau devastate. Din fericire pentru englezi, toate invaziile se Indreptau m aceea~i directie, iar razboiul a avut loc doar pe teritoriu francez, din pricina unei victorii navale la Sluys (1340) ce i-a oferit Angliei controlul asupra Canalului Manecii pentru rnai mult de 30 de ani. Preten~ie la tron La Inceputul conflictului, Edward al lII-lea a ridicat miza prin pretentia la tronul Frantei, bazandu-se pe faptul ca mama sa fusese fiica unui rege francez, Filip cel Drept, In timp ce Filip al VI-lea era doar descendent al fratelui mai tanar al acelui rege. Ca replica, avocatii ~ francezi au declarat ca dreptul la tron nu ~ putea fi asigurat de o femeie.

I
:"

'

ghioaca

O Arme folosite de luptatori cu arbaleta, arca~i ~i oameni in armuri, inclusiv rapidul arc alungit.

O Regele francez Carol al V-Iea, la incoronarea sa. in ciuda victoriilor engleze de la Crecy ~i Poitiers, pana in 1375 Carol a recuperat majoritatea teritoriilor franceze.

89

RAzBOIUL DE O SUTA DE ANI

De vreme ce Filip se afla In functie, Edward nu se putea a~tepta sa i se implineascadorinta. insa, probabil ca acestaa considerat-o o buna tocmeala, cand cele doua parti au ajuns la negociere; ~i, de asemenea, a creat motive de nemultumire fata de Filip al VI-lea, in special celor din familia Fleming, o scuza legitima pentru a-~i schimba loialitatea. Totu~i, victoriile Angliei in Franta au fost insemnate, iar pretentia la tron a jucat un rol important Inultimele etape ale razboiului. Pe uscatnu au avut lac batalii decisiveIn primele faze. Urn1ind o traditie engleza,Edward a

00 Victoria englezilor de la Crecy, din august 1346, a fost rezultatul deciziei de a lua o pozi,ie defensiva avantajoasa, folosind o fort,a militara mai bine organizata ~i o arma deosebit de eficienta: arcul alungit.

H3r1:i

ale

teri-

toriilor stapanite de Anglia ~i alia1ii sai in diferite stadii ale razboiului. O Figura Prin~ului Negru, Edward pe mormantul acestuia din catedrala Canterbury. Cel mai mare dintre fiji lui Edward a! 111-lea, l-a captu rat pe regele francez Jean al Il-

lea in lupta de la Poitiers (1356).

1nftintat o coalitie anti-fumceza ce cuprindea Flandra ~i printii gel1llani. Aceste aliante n-au reu~it mare lucru, iar propriile inc4rsiuni ale lui Edward in Franta au fost distrug~toare, dar f~ o valoare rnilitarn directa. Uneori ambele Parti propuneau rezolvarea conflictelor intr-o maniera cavalereasc~, la o singura intalnire. inainte de a se gandi mai bine ~i de a se retrage. I Prima victorie Prima mare victorie nu a fost deloc una cavalereasc~. in 1346, armata lui Edward a fost incoltit~ pe teritoriu str~in, ~i silil.I s~ dea b~l.Ilia de la Crecy .Mai degrab~ disperarea decat priceperea militar~ i-a determinat pe englezi s~ foloseasc~ tacticile neortodoxe pe care le

90

O Portret al regelui englez Henric al V-Iea (1387-1422). Prima campanie militara a sa din 141 5, l-a facut posesorul portului Harfleur in septembrie ~i ca~tigatorul bataliei de la Azincourt o luna mai tarziu.

experimentaser:l,I:nainte,pe scotieni; in loc sa incalece ~i sa intalneasca cavaleria franceza intr-o confrontare deschisa, ei au descalecat, luind o pozitie defensiva, aliniind arca~ii in apropierea taberei adverse. Cind frnncezii au atacat, au fost decimati de un puhoi de sageti, pr:lbu~indu-sein fata englezilor. Acest lucro a .fost repetat de mai multe ori, multi membri ai " aristocrntiei frnnceze cazind pe cimpul de lupta, inainte ca insu~i Regele Filip sa fuga. Batalia de la Crecy l-a trnnsformat in erou pe Edward all1l-lea ~i a mentinut entuziasmul englezilor fata de razboi. Aceasta i-a determinat pe frnncezi sa fie precauti in atacuri, in timp ce Edward a asediat ~i a capturat portul Calais -victorie insemnata, deoarece acest p~orta r:lmas in miinile englezilor o perioada de peste 200 de ani. Razboiul continua in ciuda suferintelor provocate de ciuma Moartea Neagr:l -in ambele tari, razboiul a continuat. Filip al Vl-lea a murit in 135Q~i a fost urmat la tron de Jean alll-lea, un rege ce tineafoarte mult la onoarea feudala. in 1356,fiul regelui Edward, Printul Negro, s-a aflat.la PG)itiers in aceea~isituatie ca tatal sau la Crecy cu 10 ani in urma. Jean alll-lea a respins toate incercarile Printului de a negocia ~i a atacat. Batalia de la Poitiers a avut un curs similar cu cea de la Crecy, insa Regele Jean a intreprins un alt atac dezastruos dupa o perioada de trei ani. Cind lupta a luat sfir~it, floarea cavaleriei franceze a fost doborita, regele insu~i cazind prizonier. in urma acestui dezastru, s-au iscat multe tensiuni in cadrul societatii frnnceze. Au lzbucnit mi~cari sociale la Paris, iar marea r:lscoalaa tarnnilor, denumita Jacqueria, a tulburnt tara pentru o perioada de timp. Capacitatea guvemului frnncez de a inabu~i aceste crize -chiar ~i in absenta regelui -a demonstrat marea putere a monarhiei ~i dificultatile englezilor de a-~i insu~i victoriile. in fmal, prin Trntatul de le Bretigny (1360), Jean -al ll-lea a recunoscut suvernnitatea lui

Edward (nu stapanirea feudala, ci suveranitatea absoluta), asupra zonei din jurul portului Calais~i asupra unei Aquitaine marite la aproxirnativ o treime din teritoriul Frantei. in plus, Jean insu~i a trebuit sa fie rascumparatcontra imensei sume de 3 milioane ecu de aur. De~i Edward renuntasela pretentiile sale la tron, tratatul reprezenta un mare triurnf in favoarea sa. De~i aparent defmitiv, triumful a fost de scurta durata. Jean a rarnas corect pana la sfar~it; cand unul dintre fiii sai a cazut In captivitate ~i apoi a evadat, s-a predat, murind ca prizonier la englezi in 1364. Succesorulsau, Carol V, a avut rnai mutine scrupule, iar cand razboiul a izbucnit din nou in 1369, a fost rnai bine pregatit -rnai ales datorita lui Bertrand Duguesclin, care fortificase multe puncte de rezistenta pe teritoriul francez ~i elaborase o strategie bazata pe evitarea luptei, lasandu-i pe englezi sa-~iepuizeze singuri fortele. Aceastatactica a functionat atat de bine incat, fara c~tigarea unor batalii foarte importante, francezii au recuperat treptat rnajoritateateritoriilor cedate la Bretigny. Dornnia lui Edward a luat sfaroit intr-un mod ru~inos in 1377 ~i, deoar~ce Printul Negru murise cu un an In urma, tronul a fost mo~tenit de baiatul de 10 ani, Richard alll-lea, ce avea sa se confrunte curand cu o revolta a taranilor ~i cu alte probleme serioase. Avantajul francezilor Dupa cum arata evenimentele prezentate mai sus, In cele din urma situatia li favoriza pe francezi, care puteau pierde multe batalii, fara sa piarda neaparat razboiul. Franta era o tara mult mai mare ~i mai bogata decat Anglia, cele 12 milioane de locuitori ai acesteia depa~ind nurru1rulenglezilor de aproape 4 ori. Francezii beneficiau de avantajul de a lupta pe pamant propriu, de~i aceastalnsem00 Lupta de la Azincourt din octombrie 1415 a izbucnit cand o imensa armata franceza a surprins armata lui Henric al V-Iea, mult mai redusa la numar, in timp ce se deplasa de la Harfleur spre Calais.

na ca poporul francez suferea in unna actiunilor ambelor armate. Pe masura ce conflictul evolua, francezii incepeau sa-i priveasca pe englezi nu ca pe ni~te lorzi feudali, ce puteau fi chiar preferati in locul unui despot francez, ci ca pe ni~te intru~i ce trebuiau alungati de pe pamantul Frantei. Monarhii neputincioase Francezii ar fi putut foarte bine sa profite de dificultatile englezilor in timpul dornniilor agitate ale lui Richard alll-lea ~i Henric allY -lea, momente in care Anglia era incapabila sa ca~tige razboiul. insa, de~i o flota franceza re1nnoitaa devastat coasta de sud a Angliei la 1nceputul domniei lui Richard al ll-lea, monarhia franceza a devenit in curand la fel de incapabila ca ~i rivala sa. Carol al Vl-lea a venit la putere la varsta de 12 ani ~i a 1nnebunit in tinerete. in cea mai mare parte a domniei sale de lunga durata (1380- 1422),Franta s-a aflat sub controlul rudelor regale care au pradat veniturile coroanei ~i au avut numeroase divergente 1ntre ele. pana la 1nceputul secolului al15-lea, tara a fost dezbinata de razboiul civil dintre doua grupari, Armagnacii ~i Burgunzii; ~i de vreme ce regele era controlat de primii, era aproape

, f ~ I ; ! I "

91

RAzBOIUL DE O surA

DE ANI

sigur c;l Ducele de Burgundia nu se va opune unei eventuale invazii engleze. Regele razboinic al Angliei in acest timp, Infruntea Angliei se afla un rege tamr, ambitios ~i mzboinic, Henric al V -lea (1413-22). in 1415, Henric a trecut Canalul ~i, sperand s;l cucereasc;l Normandia, a Inceput asedierea ~i capturarea portului-cheie de la Harfleur. Deoarece aceasta era a operatiune dificil;l, In octombrie, Hemic s-a Indreptat spre nord-est, pentru a petrece iama la Calais. Ne~tiind In ce pozitie se aflau francezii, acesta s-a pomenit fat;l In fata cu a mare armat:l inamic;l. Nereu~ind s;l ajung;lla un compromis cu trnncezii, a fost silit s;l lupte In b;lt:llia de la Azincourt. in ciuda exemplelor de la Crecy ~i Poitiers, cavaleria francez;l, atacat:l dea lungul unui front lngust sub o ploaie de s;lgeti, nu a reu~it s;l stmpung;l ap;lrarea englezilor. Combatantii s-au strivit unii pe altii, c;lzand In noroi, fiind masacrati In numar mare. B;lt:llia de la A2;incourt nu a contribuit direct la realizarea planului de cucerire allui Henric, lns;l i-a col1ferit un prestigiu important, lncurajandu-i pe englezi s;l continue mzboiul. a alt:l consecint;l important:l a acestei b;lt:llii a constat In faptul c;l francezii nu doreau s;l-l mai lntalneasc;l pe Hemic pe campul de lupt:l, astfel acesta ~i-a petrecut doi ani asediind ~i cucerind nestingherit ora~e din Nortnandia. in timp ce figura lui Henric se impunea, Ducele de Burgundia a renuntat la neutralitate, formand o alianta cu inamicul. Aliatii au Inceput In curand s;l-~i exercite controlul asupra regelui Frantei ~i asupra Intregii regiuni din nordul Loarei; iar prin tratatul de la Troyes (1420) s-a decis c;ls;ltoria lui Hemic al V-lea cu fiica lui Carol al Vl-lea, Caterina, urmand ca Hemic s;l devin;l rege dup;l moartea socrului s;lu. Singura opozitie, din sudul Loarei, a fost sustinut:l de fiul lui Carol, Dauphin; Ins;l acesta a fost respins, fiind considerat bastard, ~i p;lrea condamnat. Moartea subit:l a lui Henric al V-lea a complicat situatia. Dup;l moartea lui Carol, cateva luni mai tarziu, existau doi rivali la tronul

O Carol al VIl-Iea a venit la putere la o varsta frageda, cand cea mai mare parte a nordului Fran~ei se afla sub stapanirea englezilor. A fost incoronat la Rheims, tradi~ionalul loc in care erau incorona~i regii francezi.

Frantei: fiul lui Hemic, In varst:1de un an ~i fostul Dauphin, ce purta acum numele de Carol al Vll-lea. De~i pozi1;ia englezilor era mai pu1;in consolidata, francezii nu au Imegistrat progrese pana la apari1;ia celebrei Ioana d'Arc. Cruciada religioasa Aceast:1 tanara tarancuta s-a Infa1;i~at la curtea lui Carol, ca trimisa a lui Dumnezeu, devenind o figura marcanta In lupta Impotriva ~ englezilor, care luase alura unei cruciade reli- ~ gioase. Istoricii nu au cazut niciodat:1de acord daca Ioana d'Arc a fost un geniu sau o simpla marionet:1,Insa scurta sa cariera a fost cu siguranta remarcabila. Punctele importante ale acesteiaau fosteliberarea ora~ului Orleans, In 1429,~i o serie de succeseale francezilor ce 1au adus pe Carol la Rheims, unde a fost Incoronat -eveniment de mare importanta. in 1430, Ioana a fost prinsa de Burgunzi. Ace~tia au predat-o englezilor, care au judecat-o In calitate de eretica ~i vrajitoare, crezand ca prin condamnarea ei II vor discredita pe Carol al Vll-lea. S-au In,5elat,Insa, deoarece, dupa condamnarea ~i arderea sa pe rug In 1431, francezii au venerat-o ca pe o martira. Treptat, razboiul s-a Incheiat. in 1435, Carol ~i Ducele de Burgundia s-au Impacat, iar Parisul a cazut In anul urmator. Dupa un armisti1;iu, francezii au lansat o campanie care a eliberat Normandia In 1449-50,culminand Intr-o victorie decisiva la Formigny. Rezistentaenglezilor In sud-vest s-a prabu~it, lnt:1rireaacesteiafiind imposibila, deoarece Razboiul Rozelor a afectat ? mare parte a An~liei. In 1453, Razboiul de O Suta de Ani a luat sfar~it. Anglia ~i-a men1;inutst;lpanirea doar asupra Calais-ului, care a fost recuperat, Insa, In 1558. in urma acestor razboaie, Anglia ~i Franta au renuntat la statutul lor de regate feudale, devenind s~atede drept.
O casatoria lui Henric al V-Iea cu fiica lui Carol al VIlea al Fran1ei a fost una dintre prevederile Tratatului de la Troyes. O loana d' Arc pretindea ca Dumnezeu a trimis-o sa elibereze Fran1a de sub stapanirea engleza.

~ "3 "'

92