Lucian Blaga: Mesterul Manole

Ca si poezia, dramaturgia lui Blaga atesta stranse legaturi cu miscarea modernista. Chiar insesi denumirile pe care le da unora din piesele sale sunt marturie directa a inrauririi expresioniste: mister pagan (Zamolxe); joc dramatic (Ivanca); pantomima (Invierea). In teatrul lui Blaga, ca si in teatrul expresionist, personajele nu sunt decat sim oluri pentru !ortele stihiale ale vietii. In consecinta, la aza con!lictului dramatic vor sta contradictiile dintre aceste !orte, care actioneaza in spatele personajelor, si nu motive psihologice sau sociale, determina ile istoriceste. "rama #esterul #anole a !ost pu licata la $i iu in %&'(. )este doi ani in %&'&, la * aprilie, piesa vedea si lumina rampei, in premiera a soluta, pe scena +eatrului ,ational din Bucuresti. )iesa se sprijina pe cunoscuta legenda a #anastirii -rgesului, iar autorul altoieste pe sensul meta!oric al aladei populare ideea ca tot ce e cu adevarat dura il se o tine prin jert!e. Cunoscuta tema a jert!ei zidirii este cunoscuta la toate popoarele din sud.estul /uropei, dar alada romaneasca este unanim recunoscuta ca !iind cea mai aleasa intruchipare artistica. Innoirea si inno ilarea acestui mit stravechi prin valorile nemuritoare do andite de indrazneala, tenacitatea si jert!a generatiilor mai noi este strans legata de ogatia, stralucirea si unicitatea arhitectonica a manastirii de pe -rges. 0ucian Blaga comprima datele o!erite de partea introductiva a aladei si expozitiunea dramei incepe cu motivul surparii zidurilor. "erutat si aproape descurajat de acest !enomen de nepatruns, #anole masoara si socoteste in odaia sa de lucru, in prezenta staretului Bogumil si a unui personaj ciudat 1aman, care doarme intins pe dusumea un somn agitat, antuit de vedenii teri!iante, ce.l !ac uneori sa tresara si sa se comporte in nestire. $taretul Bogumil are pentru situatia desperata in care se a!la constructorii o singura solutie . jert!a. )entru #anole, jert!a unei !iinte umane este irationala si el continua sa se !ramante in nehotarare. Con!lictul dramei incepe in momentul in care intra in scena #ira, sotia lui #anole. #ira cunoaste !ramantarea interioara a sotului sau si a inteles s!atul staretului Bogumil. Intre cei doi soti are loc un schim de replici, la care contri uie si 1aman in visurile sale, din care #anole intelege ca s!atul staretului Bogumil nu e lipsit de talc, dar in acelasi timp isi da seama si de puternica dragoste ce.i leaga pe cei doi soti. -cum con!lictul e clar si de!initiv instalat; el e de natura interioara, izvorat din in!runtarea luciditatii mesterului care construieste inca multe altare, cu necesitatea, care pentru #anole e irationala, de a sacri!ica un om, si nu pe oricine, ci pe propria.i sotie. /lementele con!lictului sunt, asadar, pe de o parte, devoranta pasiune pentru constructie, pe de alta, intensa dragoste pentru viata, pentru !rumusetea si puritatea ei, toate intruchipate de #ira. #anole este o ligat de jocul sortii sa aleaga intre iserica . sim ol al 2ocatiei creatoare . si #ira . sim ol al vietii, al dragostei, al puritatii omenesti: iserica si #ira sunt cele doua 3jumatati3 ale personalitatii eroului. 4ara una din ele, mesterul e anulat ca om. Constatam deci un echili ru per!ect al !ortelor con!lictului, si de aici caracterul tragic al acestuia. Blaga va insista asupra acestor !ramantari interioare, !acand din personajul sau un erou de tragedie antica, acolo unde alada rezolva aparent simplu . mai mult prin sugestie . un con!lict starnit de clari!icarea in vis a cauzei pra usirii zidurilor. Con!lictul piesei lui Blaga e tragic pentru ca e !ara iesire. Iesirea din con!lict nu poate avea loc decat prin moartea eroului, o moarte necesara, !ara indoiala, iar nu o sinucidere, cum am !i tentati, poate, sa credem, sau o moarte accidentala, ca in alada. Intreaga des!asurare a actiunii releva conditia tragica a creatorului de valori dura ile, a!lat in lupta cu propriul sau destin. Iar dincolo de aceasta semni!icatie, mitul con!era momentului intelesuri ne anuite. #eta!ora !emeie. iserica, devenita transparenta prin insasi des!asurarea actiunii, trimite cu gandul la vocatia zamislirii, in care iserica e sim ol al plasmuirii, unei valori estetice eterne, asa cum !emeia reprezinta sim olul eternitatii prin neclintitul ei destin de a perpetua, nascand, 5mul. "in acest punct de vedere in conceptia lui Blaga #ira nu este un personaj cu o identitate sociala si temporala precisa, e un sim ol, si in acelasi timp, un purtator de cuvant al autorului, care o data cu des!asurarea intamplarilor desci!reaza si semni!icatiile lor. In acelasi !el tre uie vazut si 1aman, personaj stihial el insusi si sim ol, totodata, al !ortelor irationale dezlantuite impotriva rationalului. #anole, desi sim ol si el ca mai toate celelalte personaje, evolueaza totusi ca un caracter cu o puternica si pro lematica personalitate, cu o individualitate distincta, traindu.si intens si nea atut destinul sau de martir al !rumosului etern. "ar intamplarile se precipita. Zidurile cad din nou si mesterii lui #anole sunt tentati tot mai mult de ideea a andonarii lucrarii. $I, ca si cum noul esec nu era de ajuns, din partea lui 2oda un sol aduce un ultimatum. #istuit de arderea patimii sale creatoare si urmarit de ideea jert!ei, #anole
referat.clopotel.ro

!agaduieste spre uluirea zidarilor o noua incercare. Cu raspunsul dat de #anole lui 2oda actiunea se apropie de punctul culminant. "ar complexitatea compozitionala a dramei izvoraste din complexitatea personajului ei principal. In permanenta #anole evolueaza pe doua planuri !undamentale a!late intr.o stransa conditionare reciproca: unul psihologic si unul al !aptelor. In ordine psihologica, actiunea ei, si o data cu ea, personajul atinge punctul maxim al incordarii in momentul hotararii de a jert!i (cand #anole spune solului ca 3 iserica se va ridica3, hotararea e de!initiva); in ordinea !aptelor, punctul culminant e marcat de zidirea #irei in temeliile isericii. $olul pleaca si #anole tre uie sa desluseasca zidarilor talcul !agaduielii lui. 6nii vor sa.l paraseasca, dar marele mester le strecoara in su!let sentimentul unui destin implaca il care cere o jert!a. 7otararea e pecetluita prin juramant. "upa trei zile de asteptare in!rigurata, in care mesterii se istovesc in tot !elul de anuieli de incalcare a juramantului, ale unuia, impotriva celuilalt si ale tuturor impotriva lui #anole, apare #ira. $e !ace un nou pas spre implinirea unui destin. #ira insa vine pentru a preintampina un omor pe care.l !ace raspunzator pe staretul Bogumil. +recand prin chinuri mai presus de puterea unui om, #anole incearca sa evite jert!irea #irei, dar zidarii sai il constrang cu virtutea juramantului !acut. -colo deci unde alada incerca evitarea zidirii -nei prin invocarea !ortelor naturii, Blaga isi pune eroul in con!runtare directa cu propriii sai cola oratori pentru a releva !inetea mecanismelor su!letesti antrenate in trairea de catre marele mester a propriului sau destin. In alada natura era un personaj oarecum exterior intr.o intamplare oarecare; nevoile teatrului modern o liga pe poet la intruchiparea !ortelor naturii in oameni. "ramatismul va !i mai intens, data !iind con!runtarea directa dintre ei. #anole implineste destinul, caci patima de a zamisli !rumosul e neinduratoare. In psihologia !ramantata a lui #anole, momentul hotararii de a jert!i, reprezinta in ordinea luptei omului cu natura, la scara istorica, momentul trans!igurat artistic al neutralizarii opozitiei dintre natura si cultura. #anole e aici, prin sacri!iciul !acut, un erou civilizator, care da oamenilor o noua valoare, etern.dura ila, asa cum )rometeu, tot prin sacri!iciu, le daduse !ocul. Blaga nu paraseste nici o clipa conditia omului. Zidarii traiesc din plin !e ra constructiva a celorlalti, dar o sesia vaierului care raz ate din zid si comportarea #irei in ultimele ei clipe de viata il ro esc tot mai mult. +ot mai puternica devine constiinta ca pentru el, ca individ, sacri!iciul nu mai inseamna iz anda, ci secatuirea tuturor puterilor su!letesti. Bolnav de iu irea lui pentru #ira, muncit de inutilitatea sacri!icarii celei mai de pret !iinte, care.i apartinea trup si su!let, in gestul suprem al renuntarii nemaigasind iarasi nici un sens, #anole se razvrateste impotriva propriei sale !apte si a celui care i.o ceruse si vrea sa sparga zidul pentru a.si eli era iu ita. "ar zidarii il opresc: iserica pe care o concepuse, opera pentru care sacri!icase totul nu mai apartine autorului ei, ci eternitatii. 1. Calinescu gaseste in aceasta scena esenta clasica a interpretarii 3pe care o da 0. Blaga mitului #esterului #anole... #esterul vrea sa darame iserica, dar norodul il da la o parte. #ultimea nu vrea sa stie de autor, el nu recunoaste decat opera3. 4inalul dramei din nou se disociaza de alada. In alada, dupa terminarea isericii, marele mester declara, ca vrea sa construiasca 3-lta monastire,8 )entru pomenire,8 #ult mai luminoasa8 $i mult mai !rumoasa93. In drama, insistenta autorului se concentreaza asupra conditiei dramatice a creatorului, de unde gestul de razvratire impotriva propriei lui opere. Biserica ramane dreapta /a are acum zugraveli, clopote si carti. "omnitorul vine cu alai sa vada minunea si sa se ucure de stralucirea ei. Boierii si calugarii insa il acuza pe #anole de crima si socotesc iserica lui 3intaiul lacas al lui -nticrist3. -cest con!lict in aparenta secundar nu este, de !apt, altceva decat exteriorizarea unor contradictii existente in su!letul lui #anole, inca de la inceputul dramei. /l se si mani!esta de alt!el prin dezacordul dintre marele mester si staretul Bogumil si prin ezitarile lui #anole de a se hotari asupra jert!ei. Izvorul acestei contradictii se a!la in incompati ilitatea mitului precrestin al jert!ei cu religia crestina, care nu accepta ideea uciderii. $e clari!ica ast!el sensurile mitice pe care le aduce in drama Bogumil, calugar atemporal, alt!el decat calugarii care cer osandirea lui #anole pentru crima. "ar osanda nu mai ajunge la marele mester. /l si.a depasit conditia, cucerind eternitatea si atingand a solutul prin creatia sa zamislita din su!erinta. :udecarea lui #anole prin raportarea la cea ce tocmai ispravise nu mai e posi ila. /l nu mai apartine clipei, nici macar timpului istoric, ci pur si simplu timpului. ,u intamplator Blaga isi localizeaza drama pe -rges in jos, dar intr.un timp mitic romanesc, adica intr. un timp initial, !ara determinare precisa, in care se incheaga, prin expresia miturilor, situatiile arhetipale, etern repeta ile, ale unui popor, in speta poporului roman. #ultimea insasi care.l apasa pe #anole impotriva calugarilor si oierilor, sancti!ica esenta mitica a eroului: 3,oi strigam, oierii urla, noi aparam, calugarii osandesc . toti suntem jos, #anole
referat.clopotel.ro

singur e sus, singur deasupra noastra, deasupra isericii93 0a propriu si la !igurat, caci #anole se urca in adevar in turla, trage clopotul, dupa care se arunca in gol. )ropria lui moarte, eterna ca orice moarte, ii eternizeaza opera. -st!el amandoi, autor si opera, ating a solutul. "esi #anole este cel ce !iltreaza intreaga putere si !orta a jert!ei, zidarii nu raman nici ei straini de su!erinta se de ideea ca au dat minunii cladite de ei tot ce aveau mai un, inclusiv linistea si echili rul su!letesc. /i au invesnicit capodopera lor cu propriile lor su!lete. "upa cum stim alada se incheie cu moartea tuturor constructorilor, semni!icatie nu numai a sacri!iciului total, dar si a raz unarii voievodului egoist care vrea sa !ie singurul ctitor al unei asemenea capodopere. Blaga lasa in viata pe mesteri ca pe niste dovezi vii si concrete ale adevarului ca marile iz anzi ale omului vor cere neintrerupt noi si mari sacri!icii umane. In esenta lor, !iecare dintre zidari e un #ester #anole.

referat.clopotel.ro