Sunteți pe pagina 1din 23

IV. SISTEMUL BANCAR IN ECONOMIA DE PlATA 4.1. Conceptul de siste !

"nc"# $i st#uctu#" "cestui"

Sistemul bancar reprezint ansamblul instituiilor autorizate s efectueze operaiuni bancare pe teritoriul unei ri. Aceste instituii sunt entiti economice specializate pe comeru1 cu bani, precum i pe furnizarea de produse i servicii bancare, avnd drept scop al activitii desfurate obinerea de profit. In economia de pia, sistemul bancar e organizat pe dou niveluri (subsisteme ! banca central i respectiv, ansamblul bncilor. "alitatea de sistem decurge din relaiie care se stabilesc #ntre cele dou subsisteme #n dublu sens! dac bncile dispun de resurse e$cedentare, surplusul poate fi preluat de banca central% dac bncile au nevoie de resurse suplimentare, pentru a le procura pot apela la banca central pentru a obine credite. 4.%. B&ncile co e#ci"le 4.%.1. Rolul $i 'unc(iile !&ncilo# co e#ci"le In prezent, locul i rolul bncilor #n economie este strns legat de calitatea lor de principali intermediari #n relaia economii & investitii, relaie 'otartoare #n cresterea economica. (otodata, ele au calitatea de interrnediari monetari a caror caracteristica esentiala este posibilitatea de a realiza creatie monetara, transformand active nemonetare (cambii, obligatii, etc. #n moneda. )esi, istructurile nationale ale sistemelor bancare sunt foarte diferite, totusi in ma*oritatea tarilor se face o delimitare intre bancile comerciale (de depozit si bancile specializate. +ancile comerciale sunt acelea care efectueaza toate tipurile de operatiuni bancare. (otusi, constituirea de depozite si acordarea de credite constituie operatiunile de baza ale acestora. in ultima perioada se remarca o tendinta de universalizare a bancilor comerciale, in sensul ca acestea desfasoara toate operatiunile bancare permise de lege si nu isi limiteaza activitatea la anumite sectoare (la noi, societatile bancare sunt, prin lege, banci universale . +ancile comerciale indeplinesc trei functii de baza! sa atraga resursele disponibile ale clientilor (persoane tizice si *uridice sub forma de depozite (atragerea fondurilor % sa permita clientilor sa&si retraga banii sau sa&i transfere in alte conturi% sa acorde imprumuturi clientilor care solicita credite, folosind depozitele atrase (plasarea fondurilor . 4.%.%. Ope#"tiunile !"ncilo# co e#ci"le ,n #ndeplinirea funciilor lor, bncile comerciale desfaoar operatiuni specifice, delimitate, dupa sensul lor, #n pasive i active. -entru a analiza operaiunile pasive i active ale bncilor comerciale amintim c #n pasivul bncilor se reflect constituirea resurselor i datoriile bncii fa de e$terior, iar #n activ utilizrile resurselor. .lementele de activ i pasiv se structureaz #n funcie de destinaie i gradul de

e$igibilitate! A"(I/ 1. 0i*loace fi$e 1. 2umerar 3. -lasamente & sume de primit de la + "entral & certificate de trezorerie & depozite constituite la alte bnci & sume de primit de la guvern & credite i avansuri acordate clienilor & participaii la alte societi 6. Alte active -ASI/ 1. "apitaluri proprii "apital social 4ezerve 5ond de dezvoltare -rofit nedistribuit 1. )epozite ale clienilor 3. )epozite de la alte bnci 6. ,mprumuturi de la + "entral 7. ,mprumuturi de la alte bnci 8. ,mprumuturi e$terne

Ope#"tiunile de p"si) *ope#"(iuni p"si)e+ 9peratiunile pasive sunt cele prin care bncile #i constituie resursele! 1+ Ope#"(iuni de constitui#e si co plet"#e " c"pit"lului p#op#iu & dein o pondere redus #n totalul operaiunilor pasive (: & 11; . 5iind #n marea lor ma*oritate societi pe aciuni, bncile #i formeaz capitalul propriu prin emisiunea si subscrierea de actiuni. "apitalul social al unei bnci trebuie vrsat integral i #n form bneasc #n momentul subscrierii. "ompletarea acestuia se realizeaza pe seama fondurilor de rezerv constituite prin repartizarea unei pri din profit. %+ Ope#"(iunile de depune#i & reprezint cea mai important operaiune de paviv a bncilor de depozit, prin care se mobilizeaz capitalurile disponibile temporar din eonomie. )epunerile pot fi constituite de ageni economici, de populaie, precum i de alte bnci. depozite la vedere & prezint o mare elasticitate, #n sensul c depuntorii pot dispune #n orice moment utilizarea lor pentru plile prin cont sau retragerile din cont. depozite cu preaviz < deintorii pot realiza retrageri doar dup #ntiinarea prealabil a bncii, #ntr&un anumit termen, prevzut #n contract. depozite la termen se realizeaz prin conturi de depozite (de economii , creand o baza sigura de fructificare in procesul de creditare, pe termene corelate cu natura si durata aces& tor resurse. ,+ Ope#"(iunile de - p#u ut < sunt operaiuni de procurare a reurselor de la +anca "entral. Aceste operaiuni de refinanare pot fi operaiuni de rescont (operaiuni de rescont, de #mprumut pe ga* de cambii sau de #mprumut prin pensiunea cambiilor, de la alte bnci, bnci de scont sau, de regula, banca de emisiune operaiunile de lombardare, operaiuni de #mprumut pe garanii de efecte publice (obligaiuni i bonuri de tezaur , prin care banca comercial obine de la banca de emisiune resurse pe termen scurt. 4+ Alte ope#"tiuni p"si)e! emiterea de certificate de depozit (pentru acoperirea unor goluri temporare sau de obligatiuni (pentru procurarea de resurse pe termen mediu si lung .

Ope#"tiunile de "cti) 9peraiunile active (plasamente bancare & sunt operaiuni prin care bncile anga*eaz resursele procurate #n vederea obinerii profitului. Acestea sunt! 1+ ope#"tiunile de c#edit"#e se difereniaz dou categorii distincte i anume a operatiuni de creditarea a agenilor economici < acestela putnd fi clasificate #n funcie de destinaie, astfel! credite pentru procurarea de ec'ipament ( credite de investitii & se acord pe termen mi*lociu i lung i sunt destinate procurrii de ec'ipamente, maini, realizarea de construcii etc.% credite de e$ploatare & sunt destinate acoperirii c'eltuielilor de e$ploatare, realizandu& se pe doua ci! creditarea creanelor comerciale < operaiune prin care bncile preiau creanele firmelor asupra clienilor lor #n sc'imbul monedei. Astfel, avem! scontarea cambiilor, #mprumutul pe ga* de cambii, pensiunea cambiilor, #mprumutul pe ga* de efecte publice i aciuni% credite de trezorerie < sunt acordate #n vederea satisfacerii nevoilor de finanarea firmelor din activitatea de producie i comercializare. Aceste sunt acordate pe termen scurt i #mbrac dou forme principale! avansurile #n cont curent < reprezint posibilitatea agenilor economici de a efectua pli c'iar dac nu sunt disponibiliti #n cont% se acord pentru creditarea activitii curente a agenilor economici credite specializate (credite de campanie pentru activiti sezoniere, credite pentru stocuri garantate cu =aranturi sau credite pentru marfuri aflate #n curs de transport pe baz de scrisori de trsur sau conosament . b operaiuni de creditare a persoanelor fizice, constau #n urmtoarele tipuri de credite! o credite pentru locuine% o credite pentru bunuri de folosin #ndelungat% o credite pentru c'eltuieli curente (nevoi personale . c operaiuni de creditare a statului! prin ac'iziionarea de titluri de stat. %+ ope#"(iuni de pl"s" ent & pot consta in! cumprarea de aur i devize, acestea fiind plasamente deosebit de lic'ide% ac'iziia de efecte publice i aciuni & constituie o cale de plasare a resurselor #n vederea obinerii de profit din activitatea bancar. Aceste sunt active uor lic'idabile% operaiunile efectuate cu bunurile dobndite #n urma e$ecutrii silite, acestea fiind valorificate prin vnzare #n vederea recuperrii sumelor #mprumutate. ,+ Pl"s" ente inte#!"nc"#e & constituirea de depozite la alte banci Ope#"(iunile de co ision < nu sunt cuprinse #n bilanul bncilor comerciale 9peraiunile de comision sunt operaiunile pe baza crora bncile #ncaseaz comisioane i speze bancare pentru serviciile prestate clienilor. "ea mai mare parte a serviciilor bancare nu comport anga*area bilanier (nu contribuie la ma*orarea resurselor i nu afecteaz activul bncilor , dar anga*eaz riscuri, aducnd concomitent anumite venituri. Aceste operatiuni se refer la! 1 efectuarea de transferuri banesti 1 efectuarea de operatiuni de incasso & primesc de la clienti diferite documente

(facturi, cambii, cecuri pe care le trimit spre incasare% 3 efectuarea de operatiuni de mandat & sunt cele pe care le realizeaza #n numele bancii dar pentru contul clientului, care, in general, se refera la efectuarea unor operatiuni pentru client! vanzare & cumparare de titluri pentru client, administrarea portofoliilor de 'artii de valoare si c'iar la administrarea patrimoniului acestuia% 6 acordarea de garantii & consta In efectuarea de acte prin care banca se obliga sa&si asume anga*amentele tertilor, cele mai cunoscute fiind! o cautiunea & este anga*amentul bancii ca, in caz de faliment al c1ientului sau, sa realizeze operatiunile la care acesta s&a anga*at% o acceptarea, avalizarea si andosarea (girarea tratelor & sunt formalitati prin care banca se anga*eaza sa ac'ite la scadenta cambiile care nu au fost onorate de c1ientul sau% o acreditivul documentar & banca se obliga sa plateasca e$portatorului care prezinta documentele cerute, in caz ca importatorul nu va plati% 7 asumarea de anga*amente propriu&zise% desc'iderea de linii de credit confirmate & reprezinta anga*amentul luat de banca de a acorda clientului sau, in anumite conditii, un credit de o valoare determinata% creditul va fi inclus in activul bilantului in momentul in care clientul il va utiliza efectiv% anga*amente de a cumpara sau vinde titluri la termen% operatiuni legate de variatia dobanzilor si a cursurilor va>utare & sunt operatiuni pe care banca le efectueaza pe baza anticipatiilor proprii referitoare la evolutia viitoare a ratelor dobanzii si cursurilor valutare% pot fi operatiuni de acoperire (prote*area impotriva riscurilor! operatiuni de s=ap & se sc'imba la un moment dat o suma de dolari cu una de euro, urmand ca la o data viitoare prestabilita sa aiba loc operatiunea inversa sau operatiuni speculative (obtinerea de castig % facilitiiti de emitere a titlurilor & banca se anga*eaza, fie sa cumpere titlurile emise de clientul sau si ramase neplasate, fie sa&i desc'ida o linie de credit care sa inlocuiasca operatiunea de emisiune a titlurilor. 4.%.,. Lic.idit"te" !"nc"#& ?ic'iditatea bancar reprezint capacitatea bncii de a asigura #n orice moment efectuarea plilor cerute de creditorii si (pli directe ctre clieni #n numerar sau pli dispuse de clieni #n favoarea altor firme care au conturi la alte bnci . In gestionarea lic'iditii, bncile #mbin doi factori care actioneaz contradictoriu! interesul bncii de&a efectua ct mai multe plasamente pentru a obine un profit ct mai ridicat (dar aceasta conduce la un nivel sczut de lic'iditate si, respectiv, preocuparea bncii de&a asigura un grad ridicat de lic'iditate (dar astfel obine un profit mai sczut . 4ealizarea unei lic'iditi adecvate necesit asigurarea unui raport optim #ntre durata de constituire a resurselor i destinaia plasamentelor, #n sensul #ndrumrii resurselor cu caracter temporar (provenite din depuneri la vedere #n plasamente pe termen scurt, iar a resurselor permanente #n plasamente pe termen mi*lociu i lung. (otodat, resursele cu caracter temporar trebuie angrenate doar parial #n plasamente, #ntruct o parte din acestea e necesar a fi pastrat sub forma rezervei de lic'iditate. In ultimul timp, analitii acord o mare atenie orientrii politicii bancare #n funcie de structura activelor. 9peraiunile active ale bncilor comerciale sunt structurate pe trei grupe principale! numerar, 'rtii de valoare (obligaiuni de stat, bonuri de tezaur, certificate de

depozit ale altor bnci etc. i credite. ?und #n considerare situaia activelor, banca se confrunt cu alternativa risc & profit, adic ea trebuie s asigure deopotriva o lic'iditate adecvat i un profit ridicat. -lasamentele bancare nu sunt omogene, #n literatura de specialitate fiind evideniate deosebirile dintre acestea! Acti)e !"nc"#e 2umerar @rtii de valoare "redite /#"d de lic.idit"te #nalt mediu sczut /#"d de p#o'it sczut mediu #nalt

+anca trebuie s optimizeze structura activelor, aceasta bazndu&se pe dou atitudini semnificative! selectia active lor, prin confruntarea profitabilitii cu riscurile, lundu&se #n considerare nu numai gradul de lic'iditate, ci i riscul neplii% diversificarea portofoliului, acesta urmrind, pe de o parte, minimizarea riscului, iar pe de alt parte, meninerea i creterea, nivelului de profit e$istent% diversificarea este subordonat principiului dispersrii riscului% #ns, dispersarea riscurilor diminueaz riscurile, dar aplatizeaz i profiturile. Astfel, rmne la latitudinea fiecarei bnci #n ce plasamente se anga*eaz si #n ce combinaii, astfel #nct s realizeze un profit ridicat, dar s poat asigura i o lic'iditate corespunztoare. In vederea asigurarii lic'iditatii, bancile comerciale au obligatia de a&si constitui si menine rezerve minime obligatorii, bncile trebuind da pstreze la banca central o parte din depozitele constituite de clientii lor. Indicatorii de apreciere a lic'iditii bancare ?ic'iditatea bancar poate fi apreciat pe seama mai multor indicatori, #ntre care cei mai relevani sunt! a "oeficientul lic'iditii bancare!

Al + Aum Ang TS unde! ? < coeficientul lic'iditatii bancare Al & active lic'ide (numerar, disponibiliti #n conturi la alte banci si la banca centrala % Aum & active usor mobilizabile (aur, devize, 'rtii de valoare % Ang & anga*amentele bancii fata de deponentii pe termen scurt. L= b "oeficientul de utilizare a resurselor stabile! ( C + CTL ) Curs = TM Rs

unde! "urs & coeficientul de utilizare a resurselor stabile "tm & credite pe termen mediu% "tl & credite pe termen lung%

4s & resurse stabile (capital propriu plus depunerile pe termen ale clienilor . c indicele de lic'iditate & se stabilete prin ponderare (aplicnd succesiv fiecrei categorii analizate o cifr de ponderare #n ordine cresctoare i raportare a pasivelor ponderate la activele ponderate! IL =

P pond A pond

unde! I? & indicele de lic'iditate - pond & pasive ponderate A pond & active ponderate 2ivelul optim al acestui indicator este 1. d A1i indicatori! A ponderea activelor lic'ide #n total active% A raportul dintre active curente i pasive curente. 4.,. B"nc" cent#"l& 4.,.1. Rolul $i 'unc(iile !&ncii cent#"le +anca central este o instituie financiar & bancara aflata in fruntea intregului sistem bancar, care ofera servicii atat guvernului unui stat, cat si sistemului de banci comerciale si care implementeaza politica monetara si de credit a tarii respective. +ancile centrale nu lucreaza direct cu publicul, ci doar cu sistemul bancilor comerciale. -rimele banci centrale au aparut in secolul al B/II&lea! +anca Suediei (188: , +anca Angliei (18C6 , +ana 5rantei (1:DD . Scopul urmarit de fondatorii lor era infiintarea unei banci de stat, care sa acorde acestuia creditele de care acesta avea nevoie. In sc'imbul acestui spri*in primit de la banca centrala, statul a oferit acesteia Eprivilegiul emisiuniiE, adica dreptul e$clusiv de a emite bancnote. Acest moment a marcat e$cluderea bancilor comerciale din procesul emisiunii de bancnote, motiv pentru care acestea au inceput sa dezvolte practica utilizarii monedei scripturale. Intr&o economie, banca centrala #ndeplineste anumite functii specifice! 1 emisiunea monetara% de regula, emisiunea de bancnote este garantata de stat, fiind monopol al bancii centrale% bancnotele si monedele emise de banca centrala reprezinta moneda primara (Emoneda de ultima instanta , in care toate celelalte forme de monede trebuie transformate pentru a putea e$ista si functiona% 1 stabilirea si implementarea politicii monetare si valutare la ora actuala, politica monetara reprezinta principala functie pentru ma*oritatea bancilor centrale si are ca principal obiectiv principal asigurarea stabilitatii preturilor% totodata, banca centrala stabileste si aplica regimul valutar al tarii, monitorizeaza evolutia cursului de sc'imb al monedei nationale (poate interveni pe piata pentru influentarea acestuia , administreaza rezervele internationale ale tarii (formate din aur, devize si alte active de rezerva recunoscute pe plan international % totodatii, este reprezentanta statului in relatiile internationale! interstatale, interbancare si cu institutii financiare internationale (5ondul 0onetar International, +anca 0ondiala, +anca 4eglementelor Internationale etc. %

3 banc'er si casier al statului tine in evidentele sale contul statului, efectueaza plati si incasari prin acesta, poate acorda avansuri si imprumuturi statului in anumite conditii, poate actiona ca agent al statului in ceea ce priveste emisiunea, vanzarea si rascumpararea titlurilor de stat si a altor efecte prin care statul se imprumuta de la public% 6 banca a bancilor & desc'ide conturi bancilor comerciale, primeste depozite de la acestea si este imprumutator de ultima instanta pentru acestea% in unele tari, banca centrala este si autoritatea de supraveg'ere bancara% 7 reglementarea si supraveg'erea sistemului de plati al tarii. In tara noastra, banca centrala este +anca 2ationala a 4omaniei, care a fost infiintata in anul 1::D, ca societate pe actiuni, cu capital de stat (1F3 si privat (1F3 . In anul 1CD1, statul si&a retras participatia la capitalul bancii centrale, aceasta devenind banca privata. In anul 1C68 +anca 2ationala a 4omaniei a fost etatizata, reorganizata si su'ordonata conducerii statului comunist. )upa anul 1C:C, s&au adoptat doua legi bancare! ?egea nr.33F1CC1 privind activitatea bancara (actualizata prin ?egea bancara nr.7:F1CC: si ?egea nr.36F1CC1 privind Statutul +ancii 2ationale a 4omaniei (actualizata prin ?egea nr.1D1F1CC: privind Statutul +ancii 2ationale a 4omaniei si, respectiv, ?egea nr.311F1DD6 privind Statutul +ancii 2ationale a 4omaniei . -otrivit acestora, +anca 2ationala a 4omaniei este banca centrala a statului roman, unic organ de emisiune, imputernicita sa elaboreze si sa implementeze politica monetara, valutara, de credit si de plati, precum si autorizarea si supraveg'erea sistemului bancar.

4.,.%. Ope#"(iunile !"ncii cent#"le -entru a&si indeplini functiile in economie, bancile centrale realizeaza urmatoarele operatiuni! Ope#"tiuni p"si)e 9peratiuni pasive sunt cele prin care isi constituie resursele! 1+ Ope#"puni de constitui#e si co plet"#e " c"pit"lului & au o pondere modesta in cadrul operatiunilor pasive% constituirea se realizeaza din surse bugetare, iar completarea prin capitalizarea unei parti din profit% %+ Ope#"puni de depune#i & sunt reprezentate de! depuneri ale biincilor comerciale, fie sub forma de rezerve mll11me o'ligatorii, fie sub forma de depozite bane are atrase de banca centralii de la acestea% depozite publice (disponibilitati ale (rezoreriei publice, asigurarilor sociale dc stat si alte depuneri % depuneri ale bancilor centrale din alte tari, efectuate fie pentru derularea transferurilor banesti internationale, fie pentru interventii pe piata valutara% depozite ale organizatiilor internationale (5ondul 0onetar International, +anca Internationala pentru 4econstructie si )ezvoltare, +anca 4eglementelor lnternationale etc. . ,+ E isiune" de !"ncnote & reprezinta principala operatiune a unei banci centrale, de

unde si denumirea de banca de emisiune% moneda creata de banca centrala (sau moneda primara este caracterizata prin faptul ca are o putere liberatorie nelimitata pe teritoriul national, orice monede sau bancnote emise de aceasta trebuie sa fie acceptate ca moneda legala de catre persoanele fizice si *uridice pentru plata tuturor obligatiilor publice si private% 4+ Ope#"tiuni de i p#u ut & sunt imprumuturi obtinute de la banci straine si institutii financiare internationale. Ope#"tiunile "cti)e 9peratiunile active sunt cele prin care sunt plasate resursele constituite! 1+ Ope#"puni de c#edit"#e & constau in operatiuni de refinantare a bancilor comerciafe si operatiuni de creditare a statului. 4efinantarea bancilor comerciale este realizata de banca centrala in trei modalitati! "+ Rescontul & este modalitatea traditionala de refinantare a bancilor% te'nica sa este simpla! bancile comerciale pot vinde bancii centrale titlurile de creanta pe care le detin, suportand o ta$a de rescont stabilita cu anticipatie. In 4omania, efectele comerciale se utilizeaza, inca, pe scara foarte redusa si, in consecinta, +anca 2ationala a 4omaniei nu a putut pune la punct o procedura de rescont. !+ Ope#"tiunile de pi"t" onet"#" *open "#0et & sunt operatiuni prin care banca central a ac'izitioneaza de la bancile comerciale titluri, cu predilectie titluri publice, prin interventiile sale pe piata monetara% aceste operatiuni au luat amploare pe masura diminuarii ponderii operatiunilor de rescont, avand avanta*ul ca permit bancii centrale sa initieze ea aceste operatiuni de refinantare a sectorului bancar comercial, iar dobanda de refinantare poate fi modulata in functie de conditiile pietei. +anca 2ationala a 4omaniei a inceput sa efectueze operatiuni de open marGet abia in anul 1CCH, iar volumul acestora este inca modest comparativ cu cel al tarilor dezvoltate. c C#editele in cont & se realizeaza fie sub forma te'nica a liniilor de credit (limita ma$ima stabilita de banca centrala pentru soldul debitor al contului curent al unei banci comerciale , fie sub forma te'nica a avansurilor in cont (banca centrala crediteaza cu suma respectiva contul bancii comerciale beneficiare . In prezent, +anca 2ationala a 4omaniei poate furniza lic'iditati bancilor comerciale acordandu&le credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare (titluri de stat si alte active negociabile . (otoda, bancile pot apela la facilitatea de creditare & creditul lombard. Acesta este o forma e$ceptional a de refinantare pe termen foarte scurt, scopul sau fiind de a asigura efectuarea platilor zilnice ale unei banci aflate In criza de lic'iditate. -entru a avea acces la acest credit, bancile comerciale trebuie sa constituie garantii (titluri de stat si aIte titluri acceptate de +anca 2ationala . 4ata dobanzii este stabilita de +anca 2ationala si reprezinta, de regula, nivelul ma$im al ratei dobanzii practicate in sistemul ba!ncar. C#edit"#e" st"tului, se poate realiza fie prin acordarea de credite directe, fie prin operatiuni de open marGet, prin care banca centrala dobandeste creante asupra statului. In ceea ce priveste +anca 2ationala a 4omaniei, aceasta administreaza E"ontul curent general al (rezoreriei StatuluiE, iar acesta, conform legii, nu poate inregistra solduri debitoare mai mari decat dublul capitalului social al bancii plus fondul sau de rezerva si, respectiv, ec'ivalentul a H; din veniturile bugetului inregistrate in anul precedent. "reditele directe acordate (rezoreriei publice sunt deseori completate prin operatiunile de open marGet. )ad banea central a doreIte sa favorizeze o noua emisiune de titluri publice, ea va cumpara de pe piata monetara titlurile vee'i. +iincile comerciale vand titlurile vee'i Ii cumpara noile titluri emise de (rezorerie, avand In vedere ca cursul titlurilor vee'i este mai mare dedit al celor noi (Intrucat In eazul titlurilor vec'i timpul ramas panii la scadenfii este mai scazut .

%+ Ope#"tiuni co e#ci"le & constau In cumparari de aur si devize. Aceste active e$terne ale bancii centrale au o importanta semnificatie monetara, intrucat reflecta operatiunile efectuate de autoritatea monetara pentru a asigura stabilitatea cursurilor de sc'imb ale monedei nationale (vanzand valuta pe piata valutara banca centrala evita o depreciere prea mare a monedei nationale, iar cumparand valuta evita o apreciere e$cesiva. . Alte ope#"tiuni & banca centrala. poate realiza operatiuni de decontare si compensare a platiior si incasarilor derulate intre bancile comerciale din tara respectiva. 4.4. B"ncile $i institutiile de c#edit speci"li1"te +ancile specializate sunt acele banci care dezvolta preponderent operatiuni bancare de un anumit tip sau in anumite sectoare in care s&au specializat. Acestea actioneaza in marea lor ma*oritate in sfera creditului pe termen mi*lociu si lung. "ele mai reprezentative banci specializate vor fi prezentate #n continuare. 1+ B"ncile ipotec"#e +ancile ipotecare sunt banci specializate in acordarea de credite ipotecare. Aceste credite sunt credite pe termen lung (pana.la 17 de ani , care se acorda pentru cumpararea sau construirea unei locuinte, fiind garantate cu ipoteca instituiti asupra imobilului pentru care se acorda creditul si cu polita de asigurare de viata a beneficiarului creditului, cesionata in favoarea bancii. "reditul ipotecar reprezinta principala modalitate de spri*inire a proprietatii private. In 4omania nu e$ista inca banci ipotecare, dar tot mai multe banci comerciale au introdus in oferta lor de credite acest produs bancar. In prezent, in *ur de 17 banci comerciale romanesti acorda credite ipotecare, precum si o institutie de interes public & Agentia 2ationala pentru ?ocuinte. "redite ipotecare mai sunt acordate si de societati de credit ipotecar, care au aparut recent in economia noastra. 9 alta institutie care acorda credite ipotecare este 4aiffeisen +anca pentru ?ocuinte, care este prima institutie specializata in instrumente de economisire si creditare pentru constructia sau cumpararea de locuinte, insa nu este o banca specializata. A fost infiintata in luna mai a acestui an, in conformitate cu prevederile ?egii 761F1DD1 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ. -entru a beneficia de un credit de la aceasta institutie se inc'eie un contract de economisire & creditare, in baza caruia clientul economiseste o suma minima stabilita si, astfel, dobandeste dreptul de a primi un credit ipotecar cu dobanda fi$a. %+ B"ncile de co e#t e2te#io# +ancile de comert e$terior urmaresc, in principal, spri*inirea si e$pansiunea comertului e$terior, cele mai importante operatiuni ale lor fiind! A decontarea sc'imburilor intemationale (operatiuni de sc'imb valutar, operatiuni de plati si incasari rezultate din relatiiIe cu firme din strainatate % A acordarea de credite prin intermediul acceptarii si scontarii cambiilor, prin intermediul creditelor documentare (acreditive si scrisori de garantie bancara , prin mobilizarea creanteIor de la furnizor (e$portator sau credite acordate cumparatoruIui (importatorului pe termen mi*lociu si lung% A facilitarea tuturor operatiunilor valutare, de credit, de garantare si asigurare a creditelor, a operatiunilor de mandat, care sa spri*ine dezvoltarea comertu1ui e$terior.

de

A participarea la crearea societatilor comerciale, bancare si financiare specializate in comertul e$terior. -rincipalele credite oferite de banciIe de comert e$terior sunt! & crediteIe furnizor & sunt acordate furnizoruIui (e$portatorului % & creditele de prefinantare & sunt acordate e$portatorului pentru acoperirea c'eltuielilor fabricatie si de pregatire a e$portului% & creditele cumparator & sunt acordate cumparatorului (importatorului .

,+ B"ncile de in)estitii +ancile de investitii acorda, in principal, credite pe termen mediu si lung, intreprinderilor industriale (uneori si din alte ramuri economice , de regula, pentru realizarea de investitii productive (ac'izitionari de utila*e, ec'ipamente, instalatii industriale sau realizarea de constructii , precum si antreprenorilor de case si celor care doresc sa construiasca imobile in regie proprie. "reditele de investitii reprezinta un factor important in dezvoltarea, modernizarea si progresul afacerilor. -rin intermediul lor firmele isi asigura necesarul de fonduri in vederea realizarii de investitii in active corporale, in special in imobilizari. 4+ C"sele de econo ii *s"u !"ncile de econo ii+ Sunt institutii specializate in mobilizarea economiilor, in special ale populatiei. Aceste institutii mobilizeaza resursele considerabile, in principal, sub forma de depozite pe termen lung, care sunt folosite, cu precadere, pentru acordarea de credite si ac'izitionarea de efecte publice. In general, casele de economii sunt institutii de stat si, in consecinta statul reglementeaza si supraveg'eaza activitatea de economii, de regula, prin garantarea depozitelor de economii constituite la aceste institutii. (otodata, statul urmareste sa promoveze prin lege si sa aplice anumite norme de lucru care sa prote*eze pe cei care economisesc si sa dezvolte preferinta publicului de a economisi. In tara noastra functioneaza "asa de .conomii si "onsemnatiuni, insa nu este o banca specializata, ci o banca comerciala universala, cu capital integral de stat. )epozitele constituite la "asa de .conomii si "onsemnatiuni sunt garantate integral de statul roman, in timp ce depozitele formate la celelalte banci beneficiaza de o garantare partiala prin intermediul unui fond special (5ondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar . 3+ Coope#"ti)ele de c#edit "ooperativele de credit sunt institutii de credit eu caracter de a*utorare reciproca (sunt institutii mutualiste , care mobilizeaza resursele disponibile, in principal, ale membrilor cooperatori (persoane fizice, mici intreprinzatori, organizatii obstesti, asociatii familiale, firme mici si mi*locii etc. . "reditele acordate de aceste institutii sunt indreptate, cu precadere, catre membrii cooperatori, in vederea satisfacerii unor scopuri productive saupersonale ale acestora. In ma*oritatea tarilor dezvoltate, cooperativele de credit ocupa un loc important in cadrul sistemului bancar. In tara noastra functioneaza asemenea institutii din anul 1CC8, insa pozitia lor in sistemul bancar romanesc este modesta comparativ cu tarile dezvoltate. 4+ B"ncile "5#icole +ancile agricole vizeaza spri*inirea agriculturii, prin sustinerea unitatilor din agricultura prin urmatoarele modalitati!

acordarea de credite unitatilor agricole pe termen mediu si lung (pentru cumpararea de terenuri si utila*e agricole pentru imbunatatiri funciare, pentru realizarea de constructii necesare desfasurarii activitatilor agricole acordarea de credite pe termen scurt pentru cumpararea de seminte, fura*e, animale etc. sau pentru acoperirea unor c'eltuieli curente ale unitatilor agricole% acordarea de diferite facilitati financiare si de plata unitatilor din agricultura.

6+ B"ncile st#"ine +ancile straine sunt banci care si&au infiintat numeroase sucursale sau reprezentante in alte tari. -entru bancile straine operatiunile e$terne *oaca un rol deosebit de important, daca nu c'iar preponderent. Aceste banci faciliteaza transferul capitalurilor, spre valorificare, dintr& o tara in alta, avand un aport insemnat in dezvoltarea relatiilor economice internationale si in amplificarea cooperarii mondiale. )e regula, bancile straine beneficiaza de avanta*e deosebite privind regimul circulatie capitalurilor, privind impozitele sau nivelul dobanzilor . In prezent, bancile straine detin o pozitie tot mai importanta pe pietele creditului, nu numai in tarile dezvoltate, ci si in alte tari. Aceste institutii sunt instrumente eficiente ale companiilor transnationale, ale caror interese le promoveaza in intreaga lume. 7+ B"ncile inte#n"tion"le +ancile internationale sunt institutii interguvernamentale al caror capital provine din doua sau mai multe tari. "ele mai importante banci internationale sunt! +anca Internationala pentru 4econstructie si )ezvoltare (+anca 0ondiala , +anca 4eglementelor lnternationale (+4I , +anca .uropeana pentru 4econstructie si )ezvoltare (+.4) , +anca .uropeana de Investitii (+.l , +anca Africana de )ezvoltare, +anca Asiatica de )ezvoltare si altele. Activitatea bancilor internationale se desfasoara la nivel international sau mondial, depasind granitele unei singure tari. Aceste institutii mobilizeaza resursele disponibile din tarile dezvoltate, care apoi sunt indrumate, in principal, spre tarile in curs de dezvoltare. 8+ B"ncile de le"sin5 +ancile de leasing sunt verigi relativ noi ale sistemului bancar. 9peratiunile de leasing au fost introduse abia in 1C71 in S.J.A. si e$tinse din 1C81 si in principalele tari dezvoltate ale lumii, ocupand de*a o pozitie principala intre formele de finantare si creditare a investitiilor. ?easingul se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi! A este o operatiune de inc'iriere de utila*e, imobile sau ec'ipament industrial, care apartin unei banci sau societati financiare% A bunurile sunt ac'izitionate special in acest scop% A in numeroase cazuri, partile convin inc'irierea ca o etapa intermediara, scopul final fiind ac'izitia de catre c'irias a bunurilor respective la un pret convenit, cu luarea in considerare a platilor efectuate cu titlu de c'irie. Aceasta operatiune este reciproc avanta*oasa pentru ambele parti. -entru banca sau societatea financiara, proprietara a bunurilor, leasingul asigura! un plasament avanta*os al capitalului, c'iriile avand in vedere atat amortizarea accelerata a capitalului fi$, cat si dobanzi ridicate asupra capitalului investit% garantia materiala certa a bunurilor incredintate c'iriasului, intrucat bunurile raman in proprietatea bancii%

posibilitatea recuperarii in cativa ani a intregii sume investite, prin cumpararea bunurilor de catre c'irias . -entru c'irias, avanta*ele sunt numeroase! bunurile necesare dezvoltarii sunt procurate fara angrenarea fondurilor proprii, acestea putand fi folosite pentru acoperirea altor nevoi% nu mai suporta riscul uzurii morale a ec'ipamentului te'nologic% uneori bunul inc'iriat este folosit de c'irias o perioada relativ scurta si nu s&ar *ustifica ac'izitionarea lui.

?easingul reprezinta o forma speciala a relatiilor de credit. "aracterul de credit al acestei operatiuni decurge din mai multe elemente! presupune un plasament de capital disponibil al institutiei de leasing% factorul 'otarator in determinarea profitului bancii este nivelul dobanzilor practicate in operatiuni similare% angrenarea capitalului se face pe termen mi*lociu si, uneori, lung, potrivit specificului operatiunilor de investitii% garantia materiala a operatiunii, ca si in cazul relatiilor de credit, intrucat bunurile raman in proprietatea bancii. ?easingul imbraca mai multe forme, in functie de obiectul inc'irierii! leasingul mobiliar & priveste inc'irierea de bunuri materiale fungibile, tractoare, utila* de constructii, nave de pescuit, vagoane de cale ferata etc. leasingul irnobiliar & priveste inc'irierea de imobile special construite in acest scop, fie pentru birouri, fie pentru locuinte% leasingul industrial & priveste inc'irierea de ec'ipament industrial si instalatii industriale comple$e (sectii sau fabrici . 19+ B"ncile de '"cto#in5 +ancile de factoring sunt, de asemenea, verigi noi ale sistemului de credit, care s&au e$tins rapid in tarile dezvoltate. 9peratiile de factoring implica aparitia in relatiile de credit, intre creditor (vanzatorul si debitor (cumparatorul , a unei terte persoane numita factor (institutia de factoring . Aparitia factorului a fost determinata de interesul creditorului de a incasa cat mai rapid sumele datorate de clientii sai. 5actorul (banca de factoring preia asupra sa, de la creditor (numit aderent , titlurile de creanta asupra debitorilor sai, devenind beneficiarul acestor creante. In acest fel, factorul preia asupra sa si riscul de neplata a creantelor respective. -entru creantele preluate, factorul plateste creditorului valoarea actuala a creantelor (calculata ca diferenta intre valoarea nominala si dobanda aferenta pe perioada pana la scadenta , diminuata cu comisionul sau (aferent operatiunilor de incasare a creantelor, inclusiv o cota care sa acopere riscurile si c'eltuielile suplimentare, legate de urmarirea debitorilor rau&platnici .

4.3. B"ncile de "'"ce#i Aparitia acestora este strans legata de evolutia economiei moderne dominata de marile intreprinderi industriale si comerciale. In general, crearea si e$tinderea afacerilor necesita apelul la capitaluri, bancile servind drept intermediari. Intrucat noile intreprinderi, mai putin

cunoscute, sunt considerate de detinatorii de capital ca fiind riscante si de neincredere, bancile au fost nevoite sa se implice direct ca participanti, cu resurse proprii. Astfel, au aparut bancile de afaceri, care s&au rupt cu timpul, definitiv, de bancile comerciale, afirmandu&se ca o categorie specifica de banci +ancile de afaceri au cateva trasaturi caracteristice, si anume! 1 sunt specializate pe anumite titluri si piete, in sensul ca organizeaza emisiunea de titluri pentru clienti, garantand plasamentul si monitorizand evolutia pietei secundare a titlurilor respective, in vederea mentinerii cursului acestora% 1 realizeaza operatiuni de inginerie financiara! finanteaza proiecte comple$e si de mare anvergura, realizabile in cativa ani, care sunt deosebit de costisitoare% sunt anga*ate in realizarea operatiunilor de fuziuni si ac'izitii, In ealitate de mediatori si consilieri, pregaitind conditiile *uridice necesare finalizlirii acestora% 3 partea cea mai insemnata din profitul lor provine din incasarea de comisioane. .$ista doua mari tipuri de banci de afaceri! a +ancile de afaceri de tip american & se numesc banci de investitii (investment banGs si efectueaza operatiuni de intermediere in domeniul atragerii capitalurilor si plasarii lor optime, inclusiv prin administrarea pe cont propriu a emisiunilor de valori mobiliare. .le se implica, in mod deosebit, in intermedierea ac'izitiilor, cesiunilor si fuziunilor, ma*orante de capital, avand, in special, rolul de consilieri, serviciile lor fiind remunerate prin comisioane ridicate, in functie de natura serviciilor. "u timpul, bancile de investitii au inceput sa ofere clientilor si spri*in financiar, fie direct, prin participatie de capital, fie indirect, prin preluarea directa a datoriilor sub forma obligatiuni (respectiv prin obligatiunile emise in acest sens pentru cei de la care preiau aceste datorii . "aracteristica lor este faptul ele nu detin si nu e$ercita controlul portofoliilor intreprinderilor industriale. b +ancile de afaceri de tip francez & se caracterizeaza prin detineri importante ale Intreprinderilor industriale (frecvent considerate drept Eclienti captiviE . (otodata, ele detin in gestiune fonduri considerabile, care pot fi folosite, deseori, in scopul desfasurarii operatiilor fmanciare proprii. 9 forma derivata in activitatea bancilor de afaceti franceze o reprezintli societatile de portofoliu, care au o dubla functionalitate! o detinerile insemnate de actiuni asigura o valorificare ridicata a capitalurilor pe seama veniturilor obtinute din dividende% o detinerea unui numar de actiuni identificat ca Epac'et de controlE le permite controlul intreprinderilor respective. Societatile de portofoliu franceze sunt grupate in 3 categorii principale! o societati 'olding, cotate la bursa, ale caror actiuni sunt detinute sau controlate de bancile franceze% o societati de portofoliu ale marilor banci comerciale, ale caror actiuni nu sunt cotate la bursa% o societiiti care imbina activitatea de investitori cu cea de intermediari. In prezent, rolul bancilor de afaceri se manifesta, in principal, pe doua planuri! in efectuarea operatiunilor de ac'izitii si fuziuni, ca forma predilecta de realizare a coneentrarii si centralizarii economice si, respectiv, in rascumpararea integrala pentru management, ca solutie financiara a privatizarii (cumpararea unei intreprinderi in vederea perfectionarii managementului, cresterii competitivitatii si a nivelului sau de rentabilitate, scopul final fiind revanzarea intreprinderii consolidate si realizarea unui catig considerabil pentru intermediari .

4.4. Pe#'o# "nte si #iscu#i !"nc"#e -rofitul bancar & reprezinta, in final, scopul esentia1 al infiintarii si functionarii unei banci. Apare ca diferenta intre venituri si c'eltuieli. -rineipalele surse de venituri ale unei banci sunt! dobanzile incasate la creditele acordate, comisioanele si spezele bancare pereepute pentru diferite operatiuni efeetuate pentru clienti, precum si profiturile realizate din operatiuni eomereiale! "'eltuielile sunt eoneretizate in eosturile bancare, ce pot fi! costuri legate de formarea resurselor! dobanzi bonificate clientilor pentru depozitele constituite, dobanzi platite pentru imprumuturile primite de la alte banci sau de la banca centrala, dobanzi platite la obligatiunile emise etc.% costuri de functionare! c'eltuieli generale si amortisment, e'eltuieli cu personalul, c'eltuieli de intretinere si dezvoltare a retelei (infiintarea de sucursale si agentii , c'eltuieli pentru intarirea securitatii casieriilor si salilor de seifuri, c'eltuieli de investitii pentru e$tinderea si perfectionarea retelei informatice, impozite si ta$e etc. -erformantele realizate de banca prin activitatea desfasurata pot fi apreciate prin prism a unor indicatori,intre care! a Rv = Dinc Dpl 1DD Av unde! 4v & rata veniturilor )ine & dobanzi incasate )pl & dobanzi platite Av & active valorificate

Pnet 1DD b R pr = V unde! 4pr & rata profitului -net & profit net / & venituri Vt 1DD A unde! 4ua & rata utilizarii active lor / & venituri A & active c Rua = Pnet 1DD A unde! 4ec & rata rentabilitatii economice -net & profit net A & active d R pr = e Rfin = Pnet 1DD C

unde! 4fin & rata rentabilitatii financiare -net & profit net " & capital (capitalul social K fonduri de rezerva A C unde! .p & efectul de parg'ie A & active " & capital. Intre acesti indicatori se stabilesc urmatoarele corelatii! 4ec L 4pr M 4ua% 4fin L 4ecM .p f Ep = Riscu#ile !"nc"#e reprezinta fenomene care pot sa apara pe parcursul derularii activitatii bancare si care provoaca efecte negative asupra acesteia, prin deteriorarea calitatii activitatii, diminuarea profitului sau c'iar inregistrarea de pierderi. +ancile trebuie sa acorde o atentie deosebita gestiunii riscurilor, intrucat ele sunt e$puse nu doar riscurilor generale ale economiei de piata, care vizeaza orice agent economic (riscul de lic'iditate, riscul de faliment, riscul de management, riscul de capital , ci si unor riscuri specifice activitatii lor, cum ar fi! riscul de creditare, riscul valutar, riscul de decontare, riscul de comunicatii, riscul de banca corespondenta, riscul de frauda, riscul reputational. "ele mai importante riscuri bancare sunt! 1+ Riscul de c#edit"#e apare atunci cand sumele imprumutate si dobanzile aferente nu pot fi platite de clienti, ca urmare a insolvabilitatii lor (sau a relei vointe , ceea ce provoaca bancii creditoare o pierdere de capital definitiva sau o recuperare intarziata si partiala a sumelor, prin actiuni in instantele *udecatoresti. 4iscul de creditare imbraca doua forme! riscul individual de creditare, care se manifesta la nivel de client, fiind cauzat de riscul de incetare a platilor firmei dcbitoare, asociat cu riscul afacerii derulate de aceasta% riscul global de creditare, care se manifesta la nivelul portofoliu de credite, fiind generat de riscul de neplata firmelor debitoare, asociat cu riscurile induse de macroeconomice care afecteaza toti debitorii. In vederea limitarii la ma$im a riscului de creditare, bancile trebuie sa evalueze cat mai e$act cele trei componente ale acestuia! riscul tranzactiei & este legat de riscurile pe care le implica afacerea pentru care clientii solicita biincii acordarea creditului% riscul clientului & este legat de capacitatea acestuia de a&si onora obligatia fata de banca (restituirea creditului si plata dobanzii aferente % riscul garantiei & este legat de posibilitatea bancii de a&si recupera creantele prin valorificarea garantiilor aduse de client, daca aeesta nu&si ac'ita datoriile. 4iscul de creditare este cu atat mai mare cu cat creste volumul creditelor acordate si rata dobanzii, intrucat creste numarul debitorilor potentiali insolvabili. )iminuarea volumului creditelor determina redueerea cazurilor de insolvabilitate, deoarece in aceasta situatie se face o selectie mai severa a debitorilor. Nestiunea riscului de creditare se poate realiza prin! promovarea unei politici ec'ilibrate de creditare (in cadrul careia deciziile de creditare sa fie fundamentate economic si sa aprecieze cat mai e$act riscul de creditare % diversificarea portofoliului de credite (prin diversificarea beneficiarilor creditelor, a

termenelor de acordare, a destinatiilor creditelor etc. % prin diversificare se reduce riscul individual de credit% apelarea la sistemul asigurarilor in vederea transferarii riscurilor de creditarea unor societati de asigurare.

%+ Riscul lipsei de lic.idit"ti apare atunci cand activele lic'ide disponibile sunt insuficiente pentru a onora cererile clientilor de a&si retrage depozitele (cererile in numerar sau plati1e dispuse de acestia in favoarea clientilor altor banci (viramentele . cel mai lic'id activ este moneda efectiva (numerarul , insa bancile tind sa minimizeze detinerile de numerar intrucat acestea nu aduc venituri. 0a*oritatea fondurilor sunt plasate in active mai putin lic'ide sau cu scadente mai intregului al tuturor conditiile #ndepartate. Astfel, deseori cand deponenti solicita retragerea depozitelor, banca, trebuie sa imprumute fonduri suplimentare sau sa vanda o parte din activele detinute, ceea ce presupune anumite costuri. In consecinta, pentru asigurarea lic'iditatii bancile trebuie sa dispuna de sufieiente detineri de moneda centrala (bancnote si depozite la banca centrala sau alte active usor transformabile in moneda centrala. ?ic'iditatile de care dispun bancile sunt de doua feluri! lic'iditati gratuite, (nu implica bancii nici un cost de procurare sau unul foarte mic , cum sunt depunerile de numerar efectuate de clienti pentru conturile lor, in cazul in care acestea sunt superioare solicitarilor clientilor de retragere de numerar% soldul creditor rezultat in urma compensarii multilaterale a platilor interbancare, care semnifica faptul ca volumul incasarilor de 1a alte banci pentru conturi1e clientilor sai este mai mare decat volumul plati1or dispuse de clientii sai catre c1ientii altor banci. lic'iditati care implica costuri! recurgerea la credite de refinantare de la banca centrala % apelarea la credite de pe piata interbancara. vanzarea unor active detinute de banca 4iscul lipsei de lic'iditati poate sa apara si atunci cand banca nu are suficiente resurse pentru a onora anga*amentele asumate in cazul liniilor de eredite desc'ise clientilor. ?iniile de credit permit clientilor sa imprumute fonduri de la banca pana la plafon prestabilit, oricand in perioada de valabilitate. In momentul in care clientul doreste sa beneficieze de creditul respectiv, banca trebuie sa ii puna resursele la dispozitie. Aceasta presupune ca banca sa dispuna de lic'iditati sau sa fie capabila sa le obtina, imprumutand fonduri sau vanzand alte active. Asigurarea lic'iditatii este o problema de con*unctura., iar problema lipsei de lic'iditati poate fi rezolvata, insa implica bancii anumite costuri, care, uneori, sunt ridicate. 4iscul lipsei de lic'iditati nu se refera doar la imposibilitatea obtinerii de lic'iditati, ci si la costurile suportate de banca pentru obtinerea acestora. Asadar, gestiunea riscului lipsei de lic'iditati vizeaza minimizarea costurilor implicate de procurarea lic'iditatilor. ,+ Riscul #"tei do!"n1ii este reprezentat de modificarea nefavorabila a rezuitatelor financiare in urma sc'imbarilor ratei dobanzii. Nestiunea riscului ratei dobanzii se realizeazii prin gestiunea mar*ei dobanzii, care reprezinta diferenta dintre veniturile din dobanzi (dobanzile incasate din plasamentele efectuate de banca si c'eltuielile cu dobanzi (dobanzile platite pentru procurarea de resurse . "rsterea ratei dobanzilor pasive determina diminuarea

profitului bancii ca urmare a ma*orarii costului de procurare a resurselor. "resterea mai rapida a costului de procurare a resurselor decat a venitul obtinut din plasamente determina inregistrarea de pierderi, aparand, astfel, riscul de insolvabilitate a bancii in cauza. -rincipalul indicator care masoara sensibilitatea urnei banci la variatia ratei dobanzii este ecartul (NA- & ul , care se calculeaza ca diferenta intre activele sensibile si pasivele sensibile la rata dobanzii intr&o perioada de timp (o luna, un trimestru, un semestru, un an . -lasamentele care au a*uns la maturitate (la scadenta si care trebuie reinvestite sau a caror rata a dobanzii se poate modifica in perioada data sunt active. sensibile la rata dobiinzii. 4esursele care au a*uns la maturitate si care pot fi retrase sau a caror rata a dobanzii se poate modifica in perioada data sunt pasive sensibile la rata dobanzii. In cazul in care banca este sensibila din punct de vedere al activelor (adica, activele sensibile sunt mai mari decat pasivele sensibile venitul ei din dobiinzi va creste daca ratele dobanzilor se vor ma*ora si va scadea daca ratele se vor diminua. In cazul in care banca este sensibila din punct de vedere al pasivelor (adica, pasivele sensibile sunt mai mari decat activele sensibile venitul ei din dobanzi va creste daca ratele dobanzilor se vor diminua si va scadea daca ratele se vor ma*ora. Analiza NA- & ului consta In evaluarea resurselor si plasamentelor bancii din punct de vedere al maturitatii lor in vederea eliminarii, pe cat posibil, a neconcordantei dintre acestea. 4+ Riscul de insol)"!ilit"te *de '"li ent+ reprezinta riscul ca o banca sa nu aiba suficient capital pentru a compensa scaderea valorii activelor comparativ cu cea a pasivelor sale. "u alte cuvinte este riscul ca o banca sa a*unga in incapacitate de plata (sa nu isi mai poata ac'ita datoriile fata de terti . Acest risc este consecinta celorlalte trei riscuri! riscul de creditare, riscul lipsei de lic'iditati si riscul ratei dobanzii. "u cat capitalul propriu al unei banci este mai mare, cu atat creste capacitatea bancii de a rezista la pierderile provocate de sc'imbarile nefavorabile ale ratei dobanzii, nerambursarea creditelor sau din alte motiveC1A 4iscul de insolvabilitate este strans legat de riscul de creditare, intruciit falimentul unui client al bancii sau a mai multor c1ienti poate sa afecteze ec'ilibrul acesteia, dar si de riscul ratei dobiinzii, in cazul practicarii unor dobanzi pasive ridicate pentru atragerea de resurse suplimentare. (otodata, si lipsa unor lic'iditati suficiente poate conduce, in final, la insolvabilitatea unei banci. )esi este un risc comun tuturor agentilor economici, riscul insolvabilitatii are dimensiuni sporite la nivelul bancilor datorita functie de intermediari financiari pe care acestea o indeplinesc. )in acest motiv, in fiecare tara se aplica anumite norme de prudenta bancara, menite sa prote*eze deponentii (principalii furnizori de resurse pentru banci .

V. POLITICI MONETARE :I DE CREDIT -olitica monetar desemneaz comple$ul msurilor luate prin banca central sau autoritile monetare pentru a influena lic'iditatea economiei, stabilitatea preurilor i a cursurilor valutare #n scopul de a contribui la realizarea obiectivelor politicii economice. Instrumentele utilizate de politica monetar #n influenarea economiei sunt de dou categorii! instrumente de intervenie indirect < #n sensul c ele influeneaz comportamentul bncilor i celorlalte instituii financiare, e$clusiv prin funciile pieei. instrumente de intervenie direct (reglementri bancare & #n sensul c ele influeneaz direct condiiile monetare din sectorul nebancar, ratele dobnzii i creditul din economie Instrumente de intervenie indi#ect&! ta$a rescontului sistemul rezervelor minime obligatorii (409 politica de open&marGet Aceste te'nici se spri*in pe urmtoarele elemente! dependena sistemului bancar fa de banca central corelaia dintre volumul creditului i volumul activitii economice elasticitatea cererii de credit funcie de nivelul dobnzii 3.1. Politici onet"#e di#ecte sunt urmtoarele! a. Selectivitatea creditelor Se realizeaz prin orientarea creditelor #n direcia dorit de stat. )ac se dorete finanarea anumitor sectoare considerate prioritare, statul #ncura*eaz bncile utiliznd diverse formule! avata*e fiscale, dobnzi subvenionate, faciliti de finanare, garantarea creditelor de ctre organisme oficiale, etc Subvenionarea dobnzilor este principala metod a diri*rii creditelor. Se realizeaz prin suportarea unei pri din costul creditului de ctre stat, fie direct de la bugetul statului, fie indirect, prin banca central. Narantarea creditelor acordate de bnci de ctre stat este o alt metod de politic indirect, prin care se elimin riscurile asumate de bnci #n procesul creditrii. b. -lafonarea creditelor Se realizeaz prin stabilirea pe cale administrativ a unei limite ma$ime a ritmului de cretere a volumului creditelor acordate de bnci. Jneori se face difereniat #n funcie de tipul instituiei care acord creditul respectiv (banc comercial universal, banc specializat sau de natura activitii de creditare (investiii, e$port, consum . In cazul #nclcrii plafonului stabilit de catre banc, acesta va fi sancionat financiar, fiind obligat s constituie rezerve suplimetare.

3.%. Politici

onet"#e indi#ecte

". Politic" t"2ei de #eescont (a$a oficial a scontului (ta$a rescontului (.9.S. reprezint dobnda cu care banca central resconteaz cambiile bncilor comerciale i dobnda cu care banca central acord #mprumuturi celorlalte bnci. 4escontarea L operaiunea de cumprare cu plata imediat a unor titluri de credit (creane prezentate de bncile comerciale. ?a rndul lor, bncile comerciale cumpr titluri de credit, #nainte de scaden, la /2 a #nscrisului minus dobnda (ta$a scontului pe perioada de pn la scaden. -rocesul de distribuire a creditului prin intermediul operaiilor de rescont se prezint astfel #n bilanul bncilor comerciale! +anca de 1D.DDD Scontare /2 L 17.DDD /as L 1D.DDD depozit 13.DDD +anca 13.DDD rescontare central 13.DDD emisiune monetar

Agentul economic A, beneficiar al unei cambii de /2 L17.DDD u.m., se adreseaz unei bnci comerciale pentru scontare i obine valoarea actual a cambiei! /as L /2 < scontul (7.DDD u.m. ?a rndul su, banca comercial, avnd nevoie de resurse, se adreseaz bncii de emisiune cedndu&i titlu de emisiune prin operaia de rescont. Astfel, banca de emisiune acord bncii de depozit valoarea actual a efectului de comer (13.DDD u.m. , #n baza unei emisiuni suplimentare de valoare egal! /ar L /2 < rescont (1.DDD u.m. Astfel, banca de depozit recupereaz suma anga*at la scontare (1D.DDD u.m. i #ncaseaz partea de dobnd ce i se cuvine (ta$a scontului L 3.DDD u.m. . +anca de emisiune L surs a creditului% ta$a de rescont perceput de +. constituie principala component a ta$ei de scont #ncasat de bncile comerciale i, deci, principala prg'ie pentru ieftinirea sau scumpirea creditului. Astfel: O (9S P reducerea ta$ei de scont P diminuarea general a dobnzilor P sporirea eficienei utilizrii creditelor pentru intreprinztori, i P intensificarea activitii economice% Q (9S P sporirea general a dobnzilor P scumpirea creditului P reducerea masei monetare #n circulaie P restrngerea activitii economice.

-rin "irculara nr. 3F1 febr.1DD1 privind nivelul ratei dobnzii de referin al +24 (0.9. partea 1 nr.1DDF7 febr.1DD1 i avnd la baza reglementrile legii 1D1F1CC: privind statutul +24, "onsiliul de Administraie a 'otrt! 1. #ncepnd cu data de 1 febr.1DD1 se abrog prevederile privind (9S din circulara +24 11F1CC: privind ratele dobnzii practicate de +24% 1. #ncepnd cu aceast data se calculeaz lunar, #"t" do!;n1ii de #e'e#in(& a +24 care este anunat public #n prima zi lucrtoare a fiecrei luni prin circulare ale +24% 3. pentru luna febr. )r L 36,8 ;Fan, nov. )r L 11,1 ;Fan. 4ata dobnzii de referin & procente pe an Lun" mai 1DD: aprilie1DD: ianuarie 1DD: august 1DDH mai 1DDH februarie 1DDH ianuarie 1DDH ianuarie 1DD8 Do!;nd" 8<3 C,D3 H,7D 8,1D H,7D :,H7 :,H7 H,7D

!. Politic" #e1e#)elo#

ini e o!li5"to#ii

Re1e#)" ini & o!li5"to#ie *RMO+ L obligaia stabilit de ctre banca central dintr&o ar pentru bncile comerciale din tara respectiv, #n sensul pstrrii #n conturi desc'ise la banca central a unei pri din depunerile pe care clienii le&au realizat la bncile comerciale. 4egulamentul nr. 8 din 16FDHF1DD1 privind regimul rezervelor minime obligatorii, publicat #n 0onitorul 9ficial, -artea I nr. 788 din D1FD:F1DD1, a fost modificat prin! "irculara nr. 1: din 1HFDCF1DD3 "irculara nr. C din 3DFD6F1DD6 "irculara nr. 18 din 1CF11F1DD6 "irculara nr. 8 din 11FD1F1DD7 "irculara nr. 11 din 1D sept 1DDH 0odificarea 409 are un impact asupra lic'iditii bncilor comerciale i a potenialului lor de a acorda credite Scopul politicii 409! limitarea potenialului de multiplicare a creditului de ctre sistemul bancar. ,n 4omnia s&a introdus din anul 1CC3. & creterea 409 P scumpirea creditului P creterea dobnzii la #mprumuturi% & scderea 409 P lrgirea posibilitilor de creditare. -roblemele pe care le ridic politica 409! a cotele < unice & difereniate, funcie de gradul de e$igibilitate al depozitelor

b baza de calcul este format din depunerile la bnci (diferenieri #n ceea ce privete structura depozitelor c dobnzile bonificate de ctre +anca "entral pentru aceste depozite. 4ezervele minime obligatorii #ncepnd cu perioada de aplicare 16 nov & 13 dec 1DDH R"t" RMO *=+ ?ei /aluta 1D 6D 1D D 6D 6D

C"te5o#i" #e1e#)ei

ini e o!li5"to#ii

409 pentru pasive cu scaden rezidual mai mica de 1 ani cu clauz de 409 pentru pasive cu scaden rezidual rambursare anticipat mai mare de 1 ani fr clauz de rambursare anticipat

4ata dobnzii bonificate, #ncepnd cu perioada de aplicare 16 apr & 13 mai 1DD: C"te5o#i" #e1e#)ei ini e o!li5"to#ii 409 constituite #n lei .J4 409 constituite #n valut JS) R"t" do!;n1ii !oni'ic"te *=+ 3,17 1,77 D,C:

c. Politic" de open> "#0et 9peraiunile de open marGet reprezint cumprrile i vnzrile de titluri pe piaa monetar, de regul, titluri publice (bonuri de tezaur i obligaiuni de stat . Astfel, banca central poate interveni pe piaa monetar influennd lic'iditatea din sistemul bancar, aceste operaiuni realizndu&se la o rat a dobanzii stabilit pe pia, dar care poate fi influneat de ctre banca central. -olitica de open marGet are influen asupra lic'iditii din sistemul bancar (asupra cantitii de moned ceea ce influeneaz capacitatea bncilor comerciale de acordare de credite i asupra nivelului dobnzilor! cumprrile de titluri ale bncii centrale determin creterea lic'iditii i diminuarea dobnzii de pe pia, implicnd sporirea volumului creditelor acordate vnzrile de titluri au efect invers. 9rice intervenie a bncii centrale asupra cererii i ofertei de titluri de stat determin o modificare a ratei dobnzii pe piaa respectiv, cu urmtoarele consecine! influeneaz costul creditelor acordate de bnci, respectiv costurile suportate de clineii care apeleaz la credite%

influeneaz structura plasamentelor bncilor! ac'iziioneaz titluri de la banca central, diminundu&i oferta de credite < cnd rata dobnzii este superioar celei percepute la credite, iar #n caz contrar vor vinde titluri, sporindu&i volumul creditelor acordate.

Aplicaii practice privind politicile monetare i de credit "um va evolua volumul creditelor acordate economiei de ctre bncile comerciale, #n cazul #n care banca central reduce ta$a oficial a scontului de la 11; la 1D;, ac'iziioneaz de la bncile comerciale bonuri de tezaur #n valoare de 1.DDD u.m. i crete rata rezervelor minime obligatorii (409 de la 11; la 11;. Situaia iniial se caracteriza prin! 1. +ilanul bncilor comerciale cuprinde urmtoarele elemente! & bonuri de tezaur (+t 1.DDD u.m. & depozite ()ep 17.DDD u.m. & aur i devize (A K d 1.DDD u.m. & capital ("ap 7.DDD u.m. 1. +ilanul bncii centrale cuprinde urmtoarele elemente! & aur i devize 1.1DD u.m. & bonuri de tezaur 3.DDD u.m. & credite acordate economiei ("r. acord. :.DDD u.m. & capital 8.DDD u.m. 3. -ortofoliul de cambii prezentat la rescont este de 1.7DD u.m. i se apreciaz c reducerea ta$ei oficiale a scontului va determina o cretere a portofoliului de cambii prezentat la rescont cu 7;. Re1ol)"#e! I. Situaia iniial +ilanul bncii centrale AKd 1.1DD "ap +t 3.DDD 409 "r. acord. :.DDD E 4s 1.31D (otal 13.71D (otal 8.DDD 1.H7D 4.669 13.71D

+ilanul bncilor comerciale +t 1.DDD )ep 17.DDD AKd 1.DDD "ap 7.DDD 409 1.H7D 4s 1.31D CE %3.369 (otal 31.31D (otal 31.31D

4s < rescontul, suma obinut de bncile comerciale prin rescontarea cambiilor la banca central 409 < rezervele minime obligatorii pe care bncile comerciale trebuie s le pstreze la banca central ". & creditele acordate economiei de ctre bncile comerciale .0 < emisiunea monetar

Rs = 1.7DD RMO =

1.7DD 11 = 1.31D 1DD

11 17.DDD = 1.H7D 1DD

0surile luate de banca central determin modificri att #n bilanul bncilor comerciale ct i #n bilanul bncii centrale. Aceste modificri vor fi #nregistrate #n situaia ulterioar. II. Situaia ulterioar +ilanul bncilor comerciale +t 1.DDD )ep 17.DDD AKd 1.DDD "ap 7.DDD 409 3.DDD 4s 1.61H CE %4.416 (otal 31.61H (otal 31.61H +ilanul bncii centrale AKd 1.1DD "ap 8.DDD +t 6.DDD 409 3.DDD "r. acord. :.DDD E 3.416 4s 1.61H (otal 16.81H (otal 16.81H

Portofoliul pre entat la rescont = 1.7DD + 17DD Rs = 1.7H7 RMO = 1.7H7 1D = 1.61H 1DD

7 = 17H7 1DD

11 17.DDD = 3.DDD 1DD