Academia de Studii Economice

Evaluarea designului si esteticii telefonului mobil

Academia de Studii Economice

Bucuresti 2012

Cuprins
Introducere 1. Descrierea produsul din perspectiva raportului functie-forma 1.1. Istoric, clasificare, evolutia designului 1.2. Tendinte si produse inovatoare 2. Anali a caracteristicilor designului si esteticii produsului ales 2.1. Identificarea principalelor caracteristici 2.2. Anali a prin metoda puncta!ului ". #romovarea imaginii vi uale a companiei prin design si estetica ".1. #romovarea prin pu$licitate ".2. #romovarea prin design %onclu ii Bi$liografie

Academia de Studii Economice

Introducere

&n telefon mo$il sau telefon celular 'intalnit si su$ formele su$stantivi ate (un celular), (un mo$il)* este un dispo itiv electronic porta$il care functionea a fara fir 'prin radio* pe $a a retelei +S, si este folosit in general pentru comunicatii personale la distanta mare. Telefoanele porta$ile care nu se $a ea a pe reteaua +S, nu tre$uie numite (mo$ile), deci sunt deplasa$ile. ,iniaturi area continua a permis ca in ilele noastre in telefoanele mo$ile sa se mai integre e o serie intreaga de functiuni suplimentare, ca de e-. dictafon, aparat de fotografiat si filmat, aparat de accesat Internetul si .e$ul, +#S, radio si multe altele, astfel re ultand un nou gen de telefon mo$il, foarte (inteligent), numit smartp/one. Telefonul mo$il a devenit instrumentul - c/eie prin care tinerii interactionea a cu lumea, indiferent ca este vor$a despre pastrarea legaturii cu prietenii, organi area vietii si a cumparaturilor sau gasirea unor informatii.

"

Academia de Studii Economice

Capitolul 1 Descrierea produsului din perspectiva raportului functie-forma

1.1 Istoric, clasificare, evolutia designului
Istoric %a mai toate evenimentele ma!ore, telefonul mo$il 0s-a nascut) in anul 112" pe maretul taram american, desi diverse concepte, planuri 3i prototipuri au e-istat inca de la inceputul secolului 44. Inventatorii sunt c/iar ,otorola, companie care in pre ent e pe cale sa a$andone e divi ia de telefoane. 5n data de " aprilie 112", Dr. Martin Cooper 'unul dintre managerii companiei americane*, a fost prima persoana pamanteana care a initiat un apel de pe telefonul mo$il. 6a capatul firului fictiv s-a aflat nimeni altul decat 7oel Engel, marele sau rival de la Bell 6a$s 'actualii Alcatel-6ucent*, o alta companie 8n cautarea revolu9ionarii te/nologiei. Discu9ia pe care au avut-o nu a fost din pacate inregistrata, insa e-ista vonuri cum ca Engel ar fi plans cu lacrimi de crocodil la aflarea vestii. S-a linistit insa repede 3i impreuna cu inginerii de la Bell 6a$s s-a concentrat pe de voltarea retelelor de telefonie mo$ila.

Academia de Studii Economice De atunci, s-a lucrat din greu la reali area a tot felul de prototipuri, iar a$ia 8n 11;" a aparut primul telefon mo$il destinat utili atorului final, apro$at de catre <%% pentru comerciali are. Acesta a fost Motorola DynaTAC 'model ;000-* = un 0o$iect) privit cu suspiciune de neavi ati, cu admiratie de catre persoanele pasionate de te/nologie. >u oricine isi permitea insa acest telefon si nu oricine era capa$il sa-l tina in mana. ,otorola D?naTA% 'cunoscut drept si telefonul lui Zack, din Saved $? t/e Bell* costa "11@ A, masura ""0 mm lungime si cantarea aproape 1 g ';B1 grame* = o caramida in toata regula. #uteai sa vor$esti la el ma-imum "0 de minute, iar timpul de stand-$? cu greu atingea ; ore. Durata de incarcare a $ateriei se ridica la 10 ore, mai mult decat autonomia. Acum, performantele sale ne starnesc reactii ilare, dar sa nu uitCm ca in cursa catre ideal pornim intotdeauna de !os. Important este sa e-iste acel inceput. ,icroTA%, telefonul repre entativ al anilor D;0, a fost disponi$il in sapte versiuni 'modele* si s-a vandut pana in 1111, la preturi cuprinse intre !"#$ % si &"#$ %. 'o(ia a produs ec/ipamente de comunicatii comerciale si militare inca din anii DB0, insa primul lor telefon +S, ''o(ia 1)11* a fost lansat dupa noua ani de la aparitia lui D?naTA%, in 1##!. Despre >oEia 1011 se stie ca avea niste dimensiuni agrea$ile '11@-B0-:@ mm* spre deose$ire de carami ile ,otorola. <unctiona in $anda de 100 ,/ , iar in agenda incapeau ma-imum 11 de numere. Evolutia telefoniei mo$ile de la noi are o poveste mai putin o$isnuita. 0Timp de cateva ile au fost co i intermina$ile in fata Salii #alatului, cum nu se mai va usera de ani de ileF, isi aminteste Galuca ,ilin, unul dintre primii anga!ati in Gomania ai actualului operator de telefonie mo$ila Hodafone. Se intampla in 1112, la 1@ aprilie mai e-act, la lansarea serviciului %onne-, primul intr-o tara care stia despre telefoanele +S, doar din au ite. 6esne de inteles asadar cum s-a declansat atunci frene ia in randul celor dornici sa se numere printre primii posesori ai unui telefon mo$il. %u un an in urma, doua companii intrau fiecare in posesia unei licente pentru telecomunicatii in sistem +S, scoase la licitatie de ,inisterul %omunicatiilor si se in/amau la investitii considera$ile intr-o afacere careia nu foarte multi ii dadeau sanse de reusita. &na dintre ele a fost ,o$ifon, operatorul canadian din spatele $randului %onne-, care a lansat serviciul de telefonie mo$ila in aprilie 1112. %ealalta, ,o$il Gom, prin $randul Dialog, avea sa lanse e serviciile comerciale de telefonie mo$ila doua luni mai tar iu, in iunie, intr-o retea prin care numai cateva orase din tara aveau acces.

Clasificarea telefoanelor mobile %a si masinile, telefoanele mo$ile sunt clasificate in functie de design, dotari si putere. Acum 11 ani, cand au fost introduse pe piata din Gomania, telefoanele mo$ile

Academia de Studii Economice apartineau unei singure claseI basic. ,ai tar iu, odata cu evolutia lor au aparut si alteleI multimedia, $usiness, fas/ion, lu-ur?. 1. Clasa basic Motorola *& este un telefon care poate fi folosit e-clusiv pentru apeluri si mesa!e, asa ca este principalul repre entant al clasei basic.

!. Clasa multimedia In pre ent, un astfel de telefon e capa$il sa redea filme, mu ica, dispune de o camera foto cu capa$ilitati de inregistrare video si poate fi folosit pentru navigare pe internet. In pre ent, telefoanele din clasa multimedia sunt preferate de ma!oritatea cumparatorilor.

&. Clasa business

Academia de Studii Economice %lasa business cuprinde terminale dotate cu tastatura JKEGTL sauMsi touc/-screen si sistem de operare. %onectivitatea la internet in cat mai multe moduri 'Ki-<i, ED+E, "+, NSD#A* este o$ligatorie. Designul este so$ru si functional 'o(ia E+1 e repre entativ pentru clasa $usiness. Tastatura JKEGTL, conectivitatea Ki-<i si NSD#A, sistemul de operare S?m$ian si durata mare de stand-$? sunt e-trem de importante pentru cei care prefera telefoanele din clasa $usiness. %amera foto de ",2 ,egapi-eli si designul foarte placut demonstrea a insa ca >oEia E21 se adresea a 3i celor pasionati de multimedia si design.

". Clasa fas,ion %umparate de catre cei care vor sa epate e, aceste telefoane nu sunt din cale-afara de dotate. Totusi, fiecare e-celea a printr-unelement de design care il face deose$it. -. /ecret e cumparat aproape e-clusiv datorita designului cu totul deose$it.

$. Clasa lu0ury

Academia de Studii Economice Diamante, safire, platina, cristale S.aro.sE?, aur, argint si, in cel mai rau ca , otel ino-ida$il. Acestea sunt materialele din care este fa$ricata carcasa acestor telefoane. 1ertu, divi ia de lu- a celor de la >oEia, repre inta varful ais$ergului.

Cartea 2ecordurilor '+uinness BooE* a atestat cel mai scump celular din lume. Este vor$a de telefonul mo$il -eMillion, reali at de elvetienii de la +oldHis/. #retul acestui telefon este de 1," milioane de euro, iar func9ii precum mp" pla?er, radio, camerC foto, etc. #retul este dat de carcasa de aur al$ de 1;E si de cele 120 de carate de diamante.

Academia de Studii Economice Evolutia designului Asta i, cand vrem un telefon mo$il, ne gandim automat la Apple, Samsung , NT% sau BlacEBerr?. Tre$uie sa fie neaparat smartp/one si il alegem in functie de memoria pe care o are si de cate lucruri putem face cu el. Telefonul mo$il nu mai este doar un dispo itiv cu a!utorul caruia comunicam cu prietenii. Tre$uie sa fie cat mai su$tire, cat mai usor, sa ai$a ecran tactil si sa poata face cam aceleasi lucruri pe care le face si un computer. In continuare vom pre enta evolutia telefoanelor mo$ileI 1. Motorola DynaTAC 3)))4 51#3&6

2. ,otorola StarTA% '111B*

Academia de Studii Economice ". >oEia ;;10 '111;*

:. Son? Ericsson TB;i '2002*

@. Treo B00 '200"*

B. ,otorola Ga r '200:*

2. GI, BlacEBerr? 2210 '200@*

10

Academia de Studii Economice

;. >oEia >1@ '2002*

1. Apple i#/one "+ '200;*

11

Academia de Studii Economice In pre ent au aparut foarte multe telefoane cu un design special si cu functii foarte comple-eI

12

Academia de Studii Economice 1.! Tendinte si produse inovatoare O tendinta este cea a aparitiei terminalelor cu o putere mare de procesare, fenomen care face si mai indreptatita intre$area (e un telefon sau un #%P). Hor inlocui smartp/one-urile computereleP Specialistii cauta raspunsul la aceasta intre$are de mai multa vreme. Si acesta poate fi (da) luand in calcul ultimele lansari de telefoane care au procesoare foarte puternice, dual-core, ca in ca ul laptopurilor din pre ent. Spre e-emplu, ,otorola Atri-, care va aparea pe piata in aceasta primavara, ar putea face asta. Telefonul are inclus un cititor de amprente si, conectat la un suport special, preia atri$utiile unui computer, trecand de pe Android pe 6inu-, al doilea sistem de operare inclus. &tili atorii au astfel acces la $ro.serul <irefo- si Office si pot scrie mesa!ele direct de pe laptop, folosind cone-iunea .ireless sau "+ a telefonului. #rocesoarele dual-core sunt o premiera pentru industria de telefoane mo$ile in acest an. %alea a desc/is-o 6+, care a lansat luna trecuta primul smartp/one cu un procesor dual-core din lume. ,odelul incorporea a procesorul Tegra 2 de la >vidia, despre care s-a spus pana acum ca va fi procesorul viitoarei generatii de ta$let #%-uri. I sa alaturat Samsung, care a lansat cel mai puternic smartp/one al sau, aducand noi e-periente mo$ile prin intermediul procesorului dual-core si al ecranului super A,O6ED #lus. +ala-? S II utili ea a Android 2." 'denumit (+inger$read)*, cea mai noua si mai rapida versiune a celui mai popular sistem de operare mo$il din lume. Te/nologie "D integrata Te/nologia "D a fost folosita pentru prima data in cinematografe, a migrat apoi catre televi oare si, mai nou, isi face aparitia si pe telefoanele mo$ile. 6+ a pre entat la K,% Optimus "D, telefonul care filmea a "D, imaginile surprinse putand fi vi uali ate fara oc/elari speciali. Terminalul dispune de o camera cu lentila du$la, ce ofera consumatorilor posi$ilitatea de a surprinde orice moment in format "D, acesta putand fi vi uali at instantaneu pe ecranul KH+A cu diagonala de :." inc/i. 6+ a atras atentia cu noul telefon, insa, spun specialistii, lipsa de continut "D poate fi o pro$lema. Solutia vine de la cipul "D de la ,ovidius, care transforma continutul 2D in "D. #lati mo$ile O alta promisiune facuta de producatori in trecut este ca vom putea folosi telefonul pentru a plati pentru orice doar prin alaturarea mo$ilului de o statie de plati electronice. Aparuta pentru prima oara in 7aponia, te/nologia numita ><% '>ear <ield %ommunication* isi face aparitia si in Europa. Aceasta are la $a a un cip care poate transmite sau receptiona informatii pana la o distanta de cel mult : inc/i. #otrivit specialistilor, pana la finalul anului, !umatate din noile smartp/one-uri vor avea un astfel de cip incorporat.

1"

Academia de Studii Economice

>e vedem pe telefon Serviciile de telefonie de generatia a patra sau 6TE s-au aflat, de asemenea, in centrul atentiei. 6+ a facut la K,% o demonstratie in premiera mondiala de Hoice over 6TE 'Ho6TE* si Hideo call over 6TE, apelurile de voce si video facandu-se mult mai rapid si la calitate ND. Totodata, Ericsson si #ol?com si-au anuntat cola$orarea pentru reali area unei solutii integrate end-to-end de telepre enta care sa le permita operatorilor telecom sa livre e servicii de comunicatii video /ig/-definition catre companii si utili atori finali. Altfel, Son? Ericsson a lansat 4peria #6AL, un telefon special creat pentru pasionatii de !ocuri care com$ina func tio nalitatile unui smartp/one /ig/-end cu e-perienta !ocurilor porta$ile. Are o camera foto de @ ,#, ecran multitouc/ de : inc/i si ofera acces rapid la retele sociale. Tot retelele sociale, in special <ace$ooE, au fost si in atentia NT%, care a pre entat doua telefoane avand $utoane dedicate pentru <ace$ooE.

1:

Academia de Studii Economice

Capitolul ! Anali7a caracteristicilor designului si esteticii telefonului mobil

!.1. Identificarea principalelor caracteristici
Din punct de vedere al caractericilor vom anali a trei firme diferite producatoare de telefoane si anumeI Apple, BlacE$err? si Samsung. Hom anali a produsele acestor firme, deoarece difera in primul rand din punct de vedere al sistemului de operare. <irmele Apple si BlacE$err? utili ea a propriul sistem de operare in timp ce Samsung utili ea a sistemul Android. In continuare vom face o pre entare, pe scurt, a celor trei sisteme de operare. 1. Sistemul Android Android este o platforma soft.are si un sistem de operare pentru dispo itive si telefoane mo$ile $a ata pe nucleul 6inu-, de voltata initial de compania +oogle,, iar mai tar iu de consortiul comercial Open Nandset Alliance. 2. Sistemul iOS i8/ desemnea a sistemul de operare de la compania americana Apple Inc. Este un sistem de operare de tip &ni-, care inca in prima sa versiune a continut multe elemente din ,ac OS 4, tot un sistem de operare de tip &ni- de la Apple. #rin funcionalitatea sa iOS este unul din factorii de succes primordiali al telefoanelor i#/one pe piata mondiala. ". Sistemul BlacEBerr? OS 9lac(9erry 8/ e un sistem de operare cu un aspect invec/it. Din cau a asta nu tre$uie sa va asteptati sa gasiti elemente grafice si functii pe care Android, Kindo.s #/one 2 sau iOS le au. Hom anali a in continuare cate un model de la fiecare dintre firmele mentionate mai sus. De la BlacEBerr? am ales modelul BlacEBerr? Torc/ 1;B0, de la Apple vom anali a Ip/one :, iar de la firma Samsung vom anali a modelul Samsung +ala-? SII.

1@

Academia de Studii Economice

Telefon mo$il Date te/nice Ecran

BlacEBerr? Torc/ 1;B0 T<T capacitiv de ".2 inc/ cu re oluie :;0-;00 pi-eli

Samsung +ala-? SII Ip/one : I#S de ".@ inc/ cu re oluie B:0-1B0 pi-eli 1 +N @12 ,B 1BM "2M B: +B #o.erHG S+4@"@ +#& iOS : "+ cu vite e de do.nload de pQnC la 2.2 ,$ps, Ki-<i $MgMn, Bluetoot/ 2.1 @ ,egapi-eli i filmea C ND - 220p 0." ,egapi-eli 1.:20 mA/, 1"2 gr., 1." mm

#rocesor ,emorie GA, Spatiu de stocare Accelerator grap/ic Sistem de operare %onectivitate

SuperA,O6ED #lus de :." inc/ cu re oluie :;0-;00 pi-eli 1.2 +N Dual-core la 1.2 +N 2B; ,B GA, 1 +B GA, : +B i microSD de 1BM"2 +B i pQnC la "2 +B microSD de pQnC la "2 +B ,ali-:00,# +#& BlacEBerr? OS 2.0 Android 2.".: +inger$read "+ cu vite e de "+ cu vite e de do.nload de pQnC la do.nload de pQnC la 1:.: ,$ps, Ki-<i 21 ,$ps, Ki-<i $MgMn, micro&SB, $MgMn, micro&SB, $luetoot/ 2.1 $luetoot/ ".0, Ki-<i /otspot, D6>A @ ,egapi-eli i ; ,egapi-eli i filmea C ND = 220p filmea C full ND 10;0p 2 ,egapi-eli 1.2"0 mA/, 1.B@0 mA/, 1"@ gr, 11B gr., 11.@ mm ;.@ mm

%amera foto si video %amera secundara Baterie, +reutate, +rosime

1B

Academia de Studii Economice

!.! Anali7a prin metoda puncta:ului

E-ista multe persoane care intampina dificultati in alegerea unui telefon mo$il. Hom pre enta in continuare anali a celor " modele de telefoane mo$ile prin metoda puncta!ului. Ale-andraI >umar current 1 2 " : @ Total 6orenaI >umar current 1 2 " : @ Total #aulI >umar current 1 2 " : @ Total %aracteristici BlacEBerr? Torc/ 1;B0 Baterie 2 %amera foto 2 si video Displa? " Sistem de 1 operare %onectivitate " 11 %aracteristici BlacEBerr? Torc/ 1;B0 Baterie 2 %amera foto " si video Displa? 2 Sistem de 1 operare %onectivitate 2 10 %aracteristici BlacEBerr? Torc/ 1;B0 Baterie " %amera foto " si video Displa? " Sistem de 2 operare %onectivitate " 1: Samsung +ala-? SII : : " : : 11 Samsung +ala-? SII : : : : " 11 Samsung +ala-? SII : : : " : 11 Ip/one : " 2 : " 2 1: Ip/one : " " " " " 1@ Ip/one : " " : : 2 1B O$servatii O$servatii O$servatii

12

Academia de Studii Economice

Capitolul & ;romovarea imaginii vi7uale a companiei prin design si estetica

&.1. ;romovarea prin publicitate si ambala:
#entru promovarea telefoanelor mo$ile, producatorii acestora reali ea a tot felul de materiale pu$licitare care sa ii atraga pe clienti. De e-emplu, o reclama pentru >oEia >;, filmata cu a!utorul unui microscop si al modelului respectiv de telefon, a intrat in %artea Gecordurilor pentru cel mai mic persona! animat filmat vreodata. Geclama, reali ata de o KiedenRSenned? din 6ondra, o are ca protagonista pe Dot, o fetita de 1 milimetri care se tre este intr-o lume magica si care in curand descopera ca toate lucrurile incep sa se pra$useasca in !urul ei. ,arE ,c%all si Gic/ard Dore?, creativi ai KRS, au declarat ca mesa!ul spotului este urmatorulI nu este vor$a de te/nologie, ci de ce reusesti sa faci cu aceasta. #rin intermediul a doua reclame, firma Samsung a incercat sa atace Ip/one-ul. Daca Apple se c/inuie prin eci de procese sa inter ica telefoanele Samsung oriunde in lume, sud-coreenii raspund intr-un mod mult mai creativ, prin doua noi reclame. #rimul clip pre inta intr-o lumina mai mult decat po itiva functia de comanda vocala regasita pe S2, omitand e-istenta lui Siri. Daca toti oamenii stateau la coada pentru i#/one :S, atunci are oarecum sens, pentru ca i#/one : nu $eneficia a de serviciile asistentului personal. %el de-al doilea clip este ceva mai su$til si pre inta intr-un mod cat se poate de amu ant felul in care fanii Apple isi organi ea a timpul li$er in functie de co ile infernale din fata maga inelor.

1;

Academia de Studii Economice ,ulte companii au incercat sa atinga latura sentimentala a omului pentru promovare. Astfel, %osmote a reali at una din cele mai frumoase si emotionante reclame e-istente in ultima perioada-reclama cu fluturele. mesa!ul reclamei apelea C la sentimente deci sigur va fi retinuta de oamenii care o vor vedea la TH, mai ales de cei care au copii, iar $randul va avea de castigat.

11

Academia de Studii Economice

&.!. ;romovarea prin design

,a!oritatea firmelor au reali at in ultimii ani telefoane mo$ile in diferite culori sau c/iar au adoptat un design special pentru copii. De e-emplu, firma Samsung a creat colectia 0Nello Eitt?), iar modelul +ala-? Loung il putem gasi in mai multe culoriI negru, al$, al$astru.

Designul telefoanelor mobile in viitor

,ulti dintre noi suntem fascinati de noua generatie de i#/one, si de alte telefoane care urmea a sa fie lansate pe piata. Insa, spre deose$ire de aceste concepte, cercetatorii pregatesc prototipuri care isi propun sa reinvente e telefonul 8n totalitate. De la ecrane "D la dispo itive care se $iodegradea a singure, telefoanele viitorului sunt construite 8n moduri cu totul 3i cu totul surprin CtoareI 1. Telefonul-*ereastr< Acest concept reali at de /eung,an /ong va avea un ecran transparent, capa$il sC vC pre inte 8n fiecare diminea9C condi9iile meteorologice. #entru a introduce un te-t este suficient sC sufli spre ecran pentru a sc/im$a modurile, iar apoi po9i 8ncepe sC scrii cu degetul, ca 3i cum ai folosi un stilou.

20

Academia de Studii Economice

!. Cobalto Telefonul va reda 3i imagini "D, ceea ce ar putea face aplica9ia +oogle ,aps 3i mai folositoare.

&. Telefonul *run7a Telefonul (organic) creat de Anastasia T/arEova, com$inC creativitatea esteticC cu func9ionalitatea. 0%odi9a) fle-i$ilC a telefonului-frun C ar putea fi 8nfC3uratC 8n !urul mQinii utili atorului sau poate servi ca sistem de prindere 8n orice situa9ie.

". Telefonul Autocolant Telefonul conceput de 6iu Nsiang-6ing are un panou solar pe spate 3i o suprafa9C cur$atC care va permite lipirea sa de orice fereastrC, pentru a se 8ncCrca la Soare.

21

Academia de Studii Economice

$.

ambala &n telefon care apare pe nea3teptate. %onceptul lui Ils/at +aripov este unul fascinant 3i dispune de o piesC centralC care poate apCrea dintr-o datC, fiind perfectC pentru a 8ncCpea 8n urec/e 'ceea ce o face asemCnCtoare unei cC3ti*. %onform proiectului, aceasta va avea 3i a$ilitatea de a se potrivi cu orice culoare a pielii, ceea ce 8i va da un aspect invi $il.

=. Telefonul ;ac,et Telefonul #ac/et al lui Emir Gifat a ie3it pe primul loc la SCptCmQna de Design din Istan$ul 8n 2002. Telefonul micu9 are o dimensiune ini>ial< de $ centimetri p<tra>i, iar apoi se 0despac/etea C) 8n func9ie de necesitC9ile pentru diferite func9ii.

22

Academia de Studii Economice +. Dial Telefonul Dial a fost conceput de 7ung Dae Noon 3i re8nvie modelul telefoanelor rotative din vremurile trecute, 8m$inQnd te/nologia mo$ilC cu un design care face apel la sensi$ilitatea oamenilor pentru $i!uterii.

3. Morp, Telefonul ,orp/, de la >oEia, folose3te nanote/nologia pentru a crea un (corp) fle-i$il 3i un ecran transparent care poate fi modelat 8n orice formC dore3te utili atorul.

#. Telefonul 'atural Oamenii au tendin9a sC 9inC un telefon doar doi ani, iar telefonul lui 7e-N?un Sim denumit 0>atural Lear #/one) respectC acest lucru. Telefonul este proiectat sC se $iodegrade e singur dupC doi ani de folosire.

2"

Academia de Studii Economice 1). Telefonul Cristal 6a prima vedere, acest prototip pare a fi o simplC pietricicC sau un cristal. De fapt, este un telefon deg/i at foarte $ine. A3a cum se poate vedea 8n imagine, acel punct mic, negru, poate fi transformat 8ntr-o tastaturC, panou media sau navigator .e$, 8n func9ie de care col9 al dispo itivului de plastic trage9i.

11. Mobile /cript Acest concept de telefon, creat de AleEsander ,uEomelov, are la 8nceput forma unui ecran 8ngust, e-trem de 3ic 3i lucios, dar la o privire mai atentC 89i de vCluie un touc/screen mare ascuns 8n (corpul) telefonului, ideal pentru a 8ndeplini toate cerin9ele.

1!. 1isual /ound Su/?un Sim a creat un concept de telefon voce-te-t dedicat persoanelor care nu pot au i, fiind considerat un pas uria3 8n domeniul sistemelor actuale de tipul teleimprimatoarelor.

2:

Academia de Studii Economice

1&. Telefonul /tilou Acest telefon stilou este unul din cele mai mici 3i mai su$9iri protipuri de pQnC acum. Acesta este conceput pentru a fi conectat 8n principal prin intermediul unor cC3ti $luetoot/, iar la fiecare din cele douC capete ale telefonului se gCse3te un receptor, 3i respectiv o cascC.

1". Telefonul *le0ibil Acest concept >oEia este alcCtuit dintr-un tip special de plastic care poate fi modelat, spre e-emplu, pentru a se potrivi 8n !urul 8nc/eieturii mQinii. &lterior, poate fi 8ncCl it pentru a reveni la forma ini9ialC.

2@

Academia de Studii Economice

C8'C-?@II

In final, tre$uie sa recunoastem , cu totii, ca aceasta inventie, care la inceput era dependenta de om, a devenit acum indispensa$ila pentru el. Asa cum noi ne sc/im$am opiniile de la o i la alta, asa si te/nologia se moderni ea a de la an la an, de la minut la minut, de la secunda la secunda si tre$uie neaparat sa tinem pasul cu ea, daca nu vrem sa ramanem in sfera aceasta mediocra. De voltarea te/nologiei comunicatiilor are loc asta i in paralel cu ceea ce oamenii vor sa o$tinaI confort. In ca ul in care omul nu ar mai folosi telefonul mo$il s-ar simti lipsa comunicarii ver$ale in cadrul acestui mi!loc,deoarece mai mult de !umatate de populatie se simte e-pusa in fata acestui ansam$lu de conditii care ii asigura comoditate. Daca acest o$iect, telefonul,incepe sa devina cel mai cautat o$iect de pe piata electronicelor atunci omul,involuntar, se indreapta spre a-l lua su$ posesie. Omul modern are nenumarate cai de acces la marea varietate a mi!loacelor de comunicare,insa telefonul mo$il ii asigura ce are nevoie la nivelul acestui su$iectI siguranta si rapiditate. In viitor,reteaua telefonica va deveni principalul o$iectiv in asigurarea de comunicatii iar omul va fi principalul responsa$il, va detine controlul si in acelasi timp va fi su$ efectul acestora.

2B

Academia de Studii Economice

9ibliografie
/ttpIMM....financiarul.roM2011M11M12Mcele-mai-noi-concepte-de-smartp/one-urigalerieM /ttpIMMro..iEipedia.orgM.iEiMTelefonUmo$il /ttpIMMro..iEipedia.orgM.iEiMIstoriaUtelefonuluiUmo$il /ttpIMMro..iEipedia.orgM.iEiMAndroidUV2;sistemUdeUoperareV21 /ttpIMMro..iEipedia.orgM.iEiMIOSUV2;AppleV21 /ttpIMMro..iEipedia.orgM.iEiM6istV%:V;"UdeUsistemeUdeUoperare /ttpIMM....fin.roMarticolU@20"BMtendintele-pietei-telecom-in-2011-"d-pe-mo$ilplati-cu-telefonul-si-apeluri-video-/d./tml

22