Geniu pustiu rezumat Dumas zice c romanul a existat totdeauna. Se poate. El e metafora vieii.

. Privii reversul aurit al unei monede calpe, ascultai cntecul absurd al unei zile ...! extra"ei din asta poezia ce poate exista #n ele $i iat romanul acestea sunt rndurile de #nceput ale romanului Geniu pustiu, o capodoper eminescian ce se numr printre %crile de care rmi cumva #ndr"ostit&' Privit #n articulaiile lui profunde, dincolo de orice aparent discontinuitate dintre primele dou pri (eseistice) $i ultima (epic), Geniu pustiu este un roman poetic #n care experiena spiritual proprie, transpus #n ficiune, se converte$te #n mituri lirice de o semnificaie deosebit pentru confi"urarea structurii "enialitii creatoare eminesciene (lund #n considerare, bine#neles, $i toate imperfeciunile ce s*ar putea "si acestui text de tineree). +ai mult dect att, viaa, cu implicaiile ei, cu trrile ei, este transfi"urat #ntr*o viziune oarecum fantastic, dar nu #n sensul fantasticului, ci #n sensul pe care #l presupune poemul #n proz. Persona,ele, fiinele de -rtie, sunt voci lirice, m$ti ale poetului nelini$tit $i arztor (#n acest sens, amintesc faptul c a fost propus un alt titlu al romanului, prin ./01*./0., respectiv Geniu furtunatec), care intero"-eaz lucid realitatea $i existena #ntr*o pornire de cuprindere $i compre-ensiune a istoriei $i, #n esen, a #ntre"ului univers. +i-ai Eminescu #i dele" autoritatea sa unui narator persona,, care cu"et asupra condiiei sale, #ntr*un 2ucure$ti melancolic. 3ntr*o cafenea #l #ntlne$te pe 4oma 5our, un ,une #n care "se$te un 4asso (poet italian), pe care s*l studieze mai de aproape. 3ntre cei doi se lea" o strns prietenie $i dup plecarea lui 4oma #n strintate din cauza unei boli care se va dovedi fatal pentru erou, acesta #i trimite lui Eminescu manuscrisul bio"rafiei sale. 6rmeaz pa"ini din viaa zbuciumat a lui 4oma, unele dintre cele mai frumoase pa"ini de literatur care s*au scris vreodat' 7vnd o copilrie srac, 4oma rmne fr mam de la o vrst fra"ed, #ns tatl, din puinul su, reu$e$te s*l dea la $coal. 7colo #l cunoa$te pe 8oan, care #i devine prieten de suflet $i alturi de care va tri cele mai triste momente din via. 4oma #i este ca un #n"er pzitor lui 8oan atunci cnd iubita lui prse$te lumea celor vii, #ns dra"ostea nu*l ocole$te pe erou, el #ndr"ostindu*se de un #n"er de marmur, de Poesis, sora Sofiei (iubita lui 8oan). 8ubirea dintre 4oma $i Poesis este sublim9 amndoi sraci, aveau ca unic bo"ie sentimentele lor sincere. Dar acest amor timid ca al columbilor de ar"int cade #n anul durerei ./:/ (coordonat temporal a romantismului), cnd Poesis moare, iar 4oma descoper c matroana vetrei sale, era #ntreinut de un conte care #i pltise $i corte"iul funerar. 3i va fi alturi #n acest impas pentru puin timp, 8oan, care #l prse$te, lsndu*i casa. 4oma nu poate s rmn izolat #n casa bunului su prieten, izolat printre picturile acestuia $i se re#ntoarce acas la tatl su. ;evoluiunea ardea #n cmpia 4ransilvaniei, #ns 4oma avea o atitudine indiferent, sufletul su era pustiit. 3n urma unui conflict interior, 4oma #$i alctuie$te un arsenal de lupt rudimentar $i porne$te la rzboi. Este martorul unor scene de o cruzime ie$it din comun, #ns are tria de a rzbuna moartea unei fete de preot, +aria, prin incendierea casei #n care se aflau canibalii. 3l #ntlne$te $i pe 8oan $i ca doi adevrai soldai vor lupta pentru aprarea pmntului strbun. 3n timpul revoluiei #l vor omor# $i pe contele ma"-iar, care fusese o piedic pentru iubirea dintre 4oma $i frumoasa Poesis. Din pcate, 8oan #$i pierde viaa pe frontul de rzboi, fiind #n"ropat de 4oma. Dup ce #i dau o lecie unui morar pentru c trdase armata romn, urmeaz ima"inea terifiant a cmpului de lupt, #n care moartea devenise starea cea normal. Deznodmntul romanului #l readuce #n prim*plan pe 4oma, care dup ce revoluiunea se sfr$ise, se re#ntoarce acas la btrnul su printe. 3n ultimele rnduri ale operei, dup ce #$i #n"roap tatl, care adormise de btrnee, 4oma 5our afirm, autocaracterizndu*se< 3ntristarea*mi intrase*n inim, #ntristarea $i pustiul. 4ortura sufleteasc a prota"onistului provine, ca $i la eroii b=ronieni, dintr*o exacerbare a sensibilitii $i a luciditii, explicabil la naturile #nzestrate "enial, a$a cum afirma Sc-open-auer. >a fel cum comenteaz $i +i-ai Dr"an, suferina s*a aliat tot mai mult cu o profund con$tiin a damnrii care*l proiecteaz definitiv pe erou #ntr*o zon a tra"icului, tocmai aceast suferin, premis a unei nelini$ti metafizice, devine un atotputernic vis al creaiei, pe care Eminescu l*a folosit ca o arm #mpotriva timpului' Geniu pustiu se continu cu povestirea intitulat Poesis, #n care 4oma, acas la iubita lui defunct (la ?lu,), cite$te o scrisoare #n care aceasta #i explic motivele trdrii sale, respectiv srcia $i #$i ia rmas bun< 7dio, copilul meu@ 4e iubesc@ Gnde$te*te la mine de voi putea, voi "ndi $i eu numai la tine, numai. 5u m respin"e, copilul meu las*m s fiu a ta' 5aratorul persona, #$i cere iertare de la Poesis, strn"nd aerul camerei la pieptul su, dndu*$i seama c aceasta se sinucise din cauz c nu putea s fie alturi de el. Sfr$itul istorisirii este #ncrcat de un profund dramatism, specific romantic< 7cea epistol coninea toat istoria mea. 8ubirea dintre cei doi nu se #mpline$te, cuplul nu poate s dep$easc interesele exterioare $i lumea mesc-in, eroii fiinndu*se #ntr*o lume #n care s*au confruntat nu numai cu indiferena $i cu scepticismul unei "eneraii blazate $i #nfrnte #n elanurile ei spirituale, dar mai ales cu limita #ns$i #ntr*o societate #n care valorile adevrate s*au de"radat, iar nonvalorile tenace au a,uns s*i dea un alt curs de evoluie dect cel firesc' ?u alte cuvinte, Geniu pustiu este mai mult dect un roman, nucleu al crezului artistic eminescian' este poezia ultimului romantic' este visul ne#mplinit al unui suflet ne#neles de unii, apreciat, idolatrizat de muli' dar $i criticat de alii' Geniu pustiu sau bio"rafia unui surs care s*a stins #n cenu$a proprie, dar care prin fiecare lectur rena$te9 o lacrim pe obrazul unui #n"er care nu mai $tie s se #ntoarc #n ;ai' Geniu pustiu sau lupta cu eul pentru #mplinirea unui ideal, o lupt fr sfr$it' 6ndeva, cndva' Geniul #nc mai sper' 5u cred (sau nu vreau s cred) c "eniul a renunat la lupt $i s*a consolat #n a se fiina #ntr*un pustiu inefabil' pentru c Geniul pustiu' trece peste nemr"inirea timpului' este oriunde $i poate nicieri' Aare este prea devreme sau prea trziu s #ncercm s*l #nele"em'B