Stabilizarea talvegului cu lucrri transversale

Definiii lucrri transversale : sunt

1. Perpendiculare pe maluri, de tip baraj;
2. Structuri proiectate pentru zona activ;
3. Perturbaii introduse n sistemul albie, care au ca efect modificarea paramtrilor de
stare i a funciilor de reacie, deci a iesirilor din sistem

Rolurile lucrarilor
limitarea dezvoltarii pe adincime a talvegului, prin aducerea lui la forma
de echilibru, in sectoarele active de sapare- degradare;
sprijinirea bazei malurilor in sectoarele cu surpari intense;
consolidarea treptelor naturale de pe talveg;
retinerea aluviunilor pentru evitarea colmatarii emisarilor, in sectoarele
de transport.

Lucrarile isi indeplinesc aceste functiuni, in special ca urmare a formarii
aterisamentului.

Aterisamentul este un depozit de aluviuni, ce se formeaza in
timp, amonte de lucrrile transversale; sedimentarea se
produce pn la cota pragului deversorului.
Diferenta intre cota deversorului si cota talvegului se numeste
inaltime utila a lucrarii transversale. Panta finala a
aterisamentului se numeste panta de proiectare, sau de
aterisare, sau de compensatie
talveg iniial
H util
lucrare

aterisament
talveg final
1
1
1 - 1
Efectele barrii
Efecte pozitive:
Pentru ravena:
- micorarea pantei : i
proiectare
< i
talveg iniial
v
viitur final
< v
viitur iniial
;
- sprijinirea bazei malurilor i limitarea dezvoltrii pe lime;
- consolidarea treptelor pe talveg;
Pentru emisar si activitati umane:
Retinerea de aluviuni si reducerea pericolului colmatarilor
Efecte negative:
Curgerea n albie se realizeaz la o cot superioar fa de cota iniial, ceea ce va
avea un efect de accelerare a deformrii malurilor.

Clasificarea lucrarilor transversale
Dupa inaltimea utila

traverse, cu inaltimea de 0- 0,2 m
praguri , cu inaltimea de 0,2- 2 m
baraje. cu inaltimea mai mare decit 2 m
Dupa materialul de constructie:
Pot fi utilizate materiale rigide sau deformabile, ca de exemplu:
lemnul :sub forma de nuiele, fascine, barne;
piatra : pusa in opera ca zidarie de piatra cu sau fara mortar de ciment;
betonul : simplu,armat, sau prefabricat;
pamantul;
materiale mixte : gabioane, fascine lestate, casoaie, geogrile si
geosintetice.

Stabilizarea talvegului: TRAVERSE
A
B
Seciune A - B
0,70
1,00
1,50
Seciune longitudinal

AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE
Stabilizarea talvegului: PRAGURI

din nuiele (cleionaje):
- simplu: h
lucrare
= 0,4 0,7m;
- dublu: h
lucrare
= 0,7 0,9m;

din fascine (fascinaje):
- simplu: h
lucrare
= 0,9 1,2m;

- dublu: h
lucrare
= 1,2 2m;


AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE
PRAGURI
0,6 0,8
0,7 1,0
0,3
A
A
disipator de energie
(4 5) h
lucrare

h
lucrare

h
batere
1,5 h
lucrare


fascine
longrin
par
ru cu cioc
Cleionaj simplu

AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE PRAGURI
Cleionaj dublu
longrin
moaz
disipator de
energie
par
fascine
cui de lemn

BARAJE
Particularitile barajelor:
1. Au form trapezoidal, cu paramentul amonte vertical; excepie
fac barajele de pmnt;
2 Sunt baraje de greutate, care transmit presiunea pe talpa fundaiei; rezulta
ca nlimea barajelor se alege in functie de capacitatea portant a
terenului de fundare;
3 Sunt permeabile pentru ap, deci pericolul de subpresiune este foarte
redus;



Amplasamentele barajelor
Amplasamentul lucrarilor transversale poate
fi: obligat, obtinut prin calcul, sau optimizat
Amplasamente obligate:

Se practica in cazul cind ravena prezinta neuniformitati morfometrice si de rezistenta
hidraulica, sau in anumite puncte fixe .Exemple

Sectoarele rectilinii de raven cu albie ngust;
Tronsoanele cu trepte naturale pe talveg;
Seciunile unde coronamentul barajului este folosit ca punct de traversare peste
raven.
Amplasamente obinute prin calcul:
Se aplic n cazul ravenelor relativ uniforme ca seciune i granulometrie a
materialului din albie. Asezarea lucrarilor se realizeaza din aval spre amonte.
Se aplic principiul susinerii reciproce, care nseamn c fiecare baraj din amonte
se amplaseaz la coada aterisamentului barajului din aval.
h
lucrare 2

h
lucrare 1

Pentru aplicarea acestui principiu se calculeaza inaltimea de acoperit prin
lucrari H util
Calculul se bazeaza pe valoarea pantei de proiectare.

Hutil = Lsect (it - ipr) in care :

Lsect- lungimea de influenta a lucrarii in proiectie pe orizontala
it -panta initiala a talvegului;
ipr - panta probabila finala a aterisamentului( panta de proiectare).

Amplasamentele optimizate
Optimizarea amplasarii lucrarilor transversale se face tinind seama de:
costul lucrarilor;
volumul de aluviuni retinut, raportat la un metru cub de material pus in opera in
corpul lucrarii;
volumul total de aluviuni retinut amonte de lucrari. .


AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE
Teorii de calcul pentru i
proiectare
:
Panta de proiectare se calculeaz astfel nct albia final s fie stabil
1. Teoria hidraulic:
Condiie:

2. Teoria mecanic: se consider c albia este stabil dac forele care acioneaz
asupra particulelor aluvionare sunt n echilibru.

final critic antrenare proiectare

v = v =c R i
P
x

P
y

G
P
x
presiunea hidrodinamic;
P
y
fora ascensional;
G fora de greutate.
| |
=
|
\ .
proiectare
50
h
i f
d
h adncimea seciunii muiate;
d
50
diametrul 50% pe curba granulometric
R C
v
i
2
2
c
pr
=


AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE
Teorii de calcul pentru i
proiectare
:
3. Teoria morfometric empirica: se aplica relaii morfometrice de stabilitate,
asemanatoare cu cele obinute la rurile cu curgere permanent.
Q = f(b, h, i)
4. Teoria fizic: aplicarea principiului continuitatii, sedimentelor transportate de
curent G aval si celor din albie
G
aflux

G
aval

G
geom

G
aval
= G
aflux
+ G
geom

i
proiectare
= f(H
util
, i
iniial
,b
aterisament
)
Calculul pantei de proiectare este o prognoz; exist, deci, un grad de
incertitudine. Se accept o amenajare n etape astfel nct s se in seama de
efectul barajelor executate n prima etap.

AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE


Dimensionarea barajelor din beton:
Dimensiunile barajelor rezulta din dimensionarea statica i hidraulica.
n existena lor, barajele trec prin 4 stadii de formare a aterisamentului. Ipoteza
cea mai defavorabil de dimensionare o reprezint stadiul de aterisament
complet(pina la cota pragului deversorului), cu aluviuni submersate.

AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE

Dimensionarea static a barajului se face la sarcini de baz(forte)date de: ap,
aluviuni i greutatea corpului barajului.
a
H
f

G
2

G
1

|
A
Verificri:
1)Stabilitatea la rsturnare in jurul
punctului A
2)Stabilitatea la alunecare;
3)Presiunea pe talpa fundaiei;
4)Eforturi unitare de ntindere din
compresiune excentrica si
ncovoiere.

H
util
H dev
Hb

In dimensionarea static a barajului se iau in considerare sarcini de baz
orizontale si verticale
a
P
h

P
al

H
b

H
u

H
f

w
H
b
G
2

G
1

|
A
Se aleg i se verific:
a limea la coronament;
nclinarea aval;
n verificri se utilizeaz:
G greutatea proprie a barajului G
( G1 si G2).
P
h
fora orizontal de presiune a
apei din bieful amonte;
P
al
- fora de mpingere a pmntului
saturat;
P
v
fora vertical de presiune a apei
de pe deversor;

al sat
- greutatea specific a aluviunilor
n stare saturat;
P
v

al sat

(Hu+Hf)


AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE .
Verificarea stabilitii la rsturnare
Condiia de stabilitate la rsturnare n jurul muchiei aval a tlpii fundaiei
(punctul A) este:
Verificarea stabilitii la alunecare
Condiia de stabilitate n cazul alunecrii plane pe talpa fundaiei este
satisfcut cnd k
al
k
adm

( )
( )

S
A
r
r
A
M
k = =1,21,4
M

al
f N+cb
k = =1,151,2
T
c coeziune;
N fore normale;
T fore tangeniale;
f - frecare

AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE
Dimensionarea hidraulic:
Se dimensioneaz elementele constructive ale descrctorului de suprafa.
Descrctorul este alctuit din deversor i disipator de energie.
Deversorul dreptunghiular
m coeficient de debit i depinde de contracia lateral, gradul de inecare si
forma profilului la pragul deversorului;
b
deversor
limea pragului deversor.
n ipoteza cea mai defavorabil se consider deversor cu prag lat.
b
deversor
< b
geom. Raven
H sarcina la deversor; v vitez de acces;
formul valabil pentru v > 1 m/s

h
0
adncimea apei pe deversor.
3/2
deversor
Q=mb 2g H
2
0
v
H=h +
2g

AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE
Disipatorul de energie: radier disipator
L
disipator
= l
btaie
+ l
salt

Tipuri de disipatori recomandati pentru suplimentarea disiparii:
Radier cu dini disipatori;
Radier cu dini disipatori i prag aval fragmentat.
Pentru a evita colmatarea nu se recomanda disipator cu bazin.

Pentru disiparea energiei reziduale i pentru evitarea afuierilor locale aval de
disipator se proiecteaz risberma si un pinten aval







AMENAJAREA RAVENELOR DE VALE