Sunteți pe pagina 1din 2

Lev Tolstoi (1828-1910)

Lev Tolstoi s-a nascut la data de 28 august 1828, la Yasnya Polyana, in provincia Tula din Rusia. Tatal sau a fost Nikolai Tolstoi, un conte ce provenea dintr-o familie de nobili germani, iar mama sa a fost Maria Nikolevna Volkonskaiam, o printesa bogata. A mai avut patru frati. In anul 1830 mama sa a murit si a fost crescut si educat de catre Tatiana Ergolskaia, matusa lui. Si-a petrecut copilaria pe mosia Iasnaia Poliana, care facuse parte din zestrea mamei sale. In 1837 familia s-a mutat la Moscova pentru a facilita copiilor continuarea studiilor. In acest an tatal lor a murit si au trecut sub tutela contesei Osten-Saken, sora tatalui lor dar la scurt timp a decedat si ea si au trecut sub tutela contesei Iuskova, cealalta sora a tatalui lor si s-au mutat in orasul Kazan. La varsta de treisprezece ani Lev Tolstoi a inceput sa studieze limbile turca, araba si tatara impreuna cu profesorul sau particular. In acelasi timp l-a studiat amanuntit pe Rousseau. In anul 1844 a inceput sa studieze limbile orientale si apoi dreptul la Universitatea din Kazan dar nu si-a finalizat studiile fiind nemultumit de sistemul de invatamant. S-a intors la Iasnaia Poliana si a devenit mosier. In 1851 s-a inrolat in armata si a fost trimis in Caucaz. Dupa doi ani a trecut examenul de cadet si a devenit subofier de artilerie. In aceasta perioada a scris primul sau roman "Copilaria", o povestire autobiografica a anilor copilariei petrecuti la Iasnaia Poliana. In 1854, Lev Tolstoi, a fost transferat in armata dunareana si a locuit timp de cateva luni la Bucuresti. S-a intors in Rusia odata cu inceperea razboiului din Crimeea. A descris scenele de lupta in Povestiri din Sevastopol. In 1856 a demisionat din armata si s-a dedicat literaturii. Un an mai tarziu a inceput o calatorie in Europa. A vizitat Franta, Elvetia si Germania. Intors in tara, fiind interesat de educatia copiilor a infiintat revista Iasnaia Poliana care avea drept colaboratori mai multi educatori. In august 1862 scriitorul s-a casatorit cu Sofia Andreevna Berg, fiica unui medic din Moscova, care era mai tanara decat el cu 16 ani. Au avut impreuna 12 copii. In 1863 a publicat romanul "Cazacii", in care a povestit experientele pe care le-a trait alaturi de cazaci, in 1869 Razboi si pace iar in 1878 romanul Anna Karenina. In 1882, a participat la recensamantul din Moscova, iar intre anii 1891 1894 a luat parte la organizarea ajutorarii taranilor. Intre anii 1880 1900 a scris nuvelele: Moartea lui Ivan Ilici, Sonata Kreutzer si operele dramatice: Puterea intunericului, Cadavrul viu si Roadele instruciunii. Intre anii 18891899, Tolstoi a scris cel de-al treilea roman, Invierea. In anul 1901 a fost excomunicat din biserica mai ales din cauza ultimului sau roman Invierea in care a atacat biserica. Dupa revolutia din 1905 a scris plin de revolta si indignare articolul Nu pot sa tac (1908), in care ataca direct guvernul. Ajuns la batranete Lev Tolstoi a hotarat sa se retraga undeva in sudul Rusiei sau in Bulgaria si la 28 octombrie 1910 a plecat impreuna cu fiica sa Alexandra si

cu medicul sau. Insa nu a rezistat calatoriei, a racit si a murit la data de 7 noiembrie 1910, in gara Astapovo. A fost inmormantat la Iasnaia Poliana asa cum si-a dorit.

Anna Karenina (1878)


Romanul "Anna Karenina" a fost publicat de catre Lev Tolstoi in anul 1878. Este o analiza a vietii de familie si a sentimentului de iubire. In scrierea lui autorul a fost inspirat de niste evenimente care au avut loc la o mosie invecinata dar si de poeziile lui Puskin pe care le citea copiilor sai. Personajul principal al romanului este Anna Karenina, care se indragosteste de contele Vronski, pentru care isi paraseste familia cedand unei iubiri pasionale. Povestea Annei contrasteaza cu cea dintre Constantin Levin si Kitty Scerbatkaia, foarte asemanatoare cu cea dintre Tolstoi si sotia sa in viata reala. Viata intima a eroilor se desfasoara pe fondul unor adanci contradictii sociale care le determina in cele din urma soarta. Nu este doar un roman de dragoste ci prezinta si idei filozofice despre societate, incearca sa evidentieze aspecte umanitare, sensul si scopul vietii, conditiile morale ale casatoriei si vietii de familie, relatia dintre viata si moarte, dintre iubire si fericire. Anna Karenina a fost ecranizat de mai multe ori, in rolul Annei regasindu-se actrite celebre: Greta Garbo (1935), Vivien Leigh (1948), Jacqueline Bisset (1985), Sophie Marceau (1997).