9 MAI, 10 MAI...

10 mai 1939. In Piata Palatului din Bucuresti, Carol II dezveleste statuia ecvestra a lui Carol I, unchiul si predecesorul sau pe tronul Romniei. Statuia, maiestuoasa, super a, o armonie de !orme ro uste, era opera cele rului "estrovici, sculptorul din Bel#rad, care $mpodo ise capitala Romniei cu attea opere de arta. %u $ntmplator re#ele Carol II voise sa dezveleasca statuia unchiului sau tocmai $n ziua de 10 mai. &ra zi de sar atoare, era ziua nationala a Romniei moderne de pna la 19'(. )sa !usese conceputa din primii ani de domnie a lui Carol I si asa intrase $n traditie. 10 mai era ziua regelui si a familiei sale sau ziua tuturor romnilor? Desigur, mai cu seama la nceput, ea avea mai accentuat prima acceptiune. Era ziua n care, n 1866, la Bucuresti, n fata Parlamentului, Carol !ura ca va fi cre"incios legilor tarii, ca va pazi religia romnilor, integritatea teritoriului lor si ca va "omni ca "omn constitutional. #iua n care si e$prima "evotamentul %fara margini catre noua mea patrie si acel nenvins respect pentru lege, pe care l&am cules n e$emplul alor mei. Cetatean azi, mine, "e va fi nevoie, sol"at, eu voi mpartasi cu "&voastra soarta cea mai 'una ca si cea mai rea%. (vezisi nr. 1 1)*6 venirea lui n tara+. ,ar'atoarea acestei zile aveasi semnificatia a"ucerii aminte, avn" mereu persoana principelui (regelui+ si familia sa n centru. -amilia regala, pe lnga participarea la "efilare, era prezentata la slu!'a pentru sfintirea zilei la .itropolie, la masa festiva "e la Palat, iar seara iesea n mi!locul 'ucurestenilor, asista la 'ataia cu flori "e la ,osea si la spectacolul cu focuri "e artificii "in Cismigiu. Carol , -er"inan", "ar si Carol si .i/ai voiau sa fie n aceasta zi ct mai mult vazuti, sa ilustreze apropiere "e popor (pentru orice suveran si, prin imitatie, pentru orice om politic n epoca mo"erna, imaginea pu'lica era esentiala+. De!a la prima ntlnire cu oaspetii sai "e 10 mai, n 186*, Carol rostea ntiul sau "iscurs n lim'a romna. Pentru a sar'atori aceasta zi se e"itau marci postale cu aspecte "in viata suveranului1 marca "e un 'an (cu !uramntul regelui la 1866+, "e 2 'ani (cu calatoriile regelui prin tara n postalion+, "e 3 'ani (primul tun care a tras la Calafat si 4i"in+, "e 10 'ani (ntlnirea lui Carol cu 5sman pasa+, "e 63 'ani (trecerea Dunarii "e catre armata romna+, "e 70 'ani

(intrarea triumfala a lui Carol la 18*8 n Bucuresti+. ,e instituiau me"alii, care erau conferite pe viata, "reptul "e a le purta era personal si el nu se putea transmite urmasilor, care aveau nsa "reptul "e a le pastra, a amintire "e familie. ,e 'ateau mone"e !u'iliare, cum erau cele "e aur "e 100, 30, 60 lei si cele "e argint "e 1 leu, 3 lei s.a. -ireste, me"aliile si mone"ele aveau c/ipul suveranului. Pe mone"a "e 100 lei, "in 1)06, erau reprezentate, pe lnga c/ipurile regelui si al reginei, si acelea ale lui 8raian, .ircea cel Batrn, ,tefan cel .are, .i/ai 4iteazul. Erau reprezentate po"ul "e peste Dunare al lui 8raian, stra!uit "e un legionar roman, si po"ul "e peste Dunare "ela Cernavo"a Po"ul Carol si, lnga acesta "in urma, un "oro'ant. 9egele intra astfel n cuprinsul istoriei nationale. 10 mai era si ziua n care se a"uceau osanale, n care se spuneau vor'e pompoase (ntr&o cuvntare tinuta la 10 mai, la o ser'are "in Bucuresti, Carol era comparat cu... %-at -rumos, care se urca pe vrful muntelui ca un vultur%+. 10 mai nu era nsa "oar ziua regelui si a familiei sale. %,ar'atoarea regelui Carol e si sar'atoarea 9omniei: ;etre'nic romnul care nu&si uita astazi "e pasurile lui%, cum clama Pompiliu Elia"e ntr&o conferinta tinuta la o ser'are populara n 1)02, n"emnn" locuitorii Bucurestilor sa petreaca, sa uite "e necazuri si sa traiasca laolalta cu semenii o clipa "e naltare sufleteasca. Era ziua cn", mai ales n marile asezari, se simtea aerul "e sar'atoare. <a Bucuresti, n Piata =niversitatii, era "efilarea armatei, a elevilor, stu"entilor, mestesugarilor si negustorilor, a primarilor si no'ililor !u"etelor tarii, m'racati n costume populare specifice zonei "in care veneau. % ntr&o zi "e 10 mai (18)1+ l&am vazut pe falnicul 'iruitor al lui 5sman Pasa ntia oara... ,tatea calare n "reptul statuii lui .i/ai 4iteazul si privea "efilarea%. >sa si amintea ?ala ?alaction ntlnirea lui cu imaginea suveranului 9omniei. 5 imagine printre coroane aurii, azurii, rosii. 10 mai era ziua n care totul se mpo"o'ea. n "iferite puncte ale orasului apareau arcuri "e triumf, strazile se iluminau mai puternic "ect alta"ata si se %tricolorau%, la toate 'arierele orasului se "a"eau prnzuri populare pentru saraci (la -ilaret se organiza ospatul veteranilor1 n 1)06, ospatul a fost prezi"at "e generalul .anu, ministru "e raz'oi, si la el a participat si principele -er"inan"+. Primaria "a"ea si ea un 'anc/et su' cerul li'er, iar seara principele si apoi regele invita la Palat personalitatile tarii (200 "e tacmuri la a

"oua aniversare, n 1868, 300 n 18*2...+. ,e organiza o E$pozitie (n 1)06 a fost una nationala, "e mare anvergura+, cu tot felul "e pro"use ale in"ustriei si agriculturii "in toate !u"etele, "ar si cu carti, ta'louri, ceramica... =nele pro"use se vin"eau cu pret re"us. >ltele erau oferite gratuit. n timpul "efilarii, %pe un car 'rutarii fa'ricau pinea si o aruncau multimii "e !os si "e la ferestre%, cum scrie C. Bacal'asa. ;u "oar prin atragerea poporului n fel "e fel "e manifestari, ca sa petreaca, sa se simta 'ine, 10 mai era o sar'atoare si a altora, nu numai a regelui si a celor care i stateau aproape. Ci si prin ane$area unor evenimente "e referinta istorica, ) mai 18**, ziua cn" n Camera "eputatilor s&a proclamat in"epen"enta "e stat a tarii, s&a topit prima "ata n cea "e 10 mai c/iar n acel an, 18**1. Cu att mai mult "upa aceea, "upa ce Carol s&a afirmat cu a"evarat ca un con"ucator al poporului sau pe cmpul "e 'ataie (coman"ant suprem al ase"iului Plevnei, care a primit sa'ia lui 5sman Pasa, "ar si cel care a nfruntat cu cura! si "emnitate e$pansionismul rusesc+. Cele mai spectaculoase ser'ari "e 10 mai au fost cele "in 1881, cn" a fost proclamat regatul, si cele "in 1)06, la 70 ani "e "omnie a lui Carol si la 63 ani "e la proclamarea regatului. Despre sar'atorirea acestor zile s&au tesut povesti, preluate apoi "e istoriografie si literatura si care s&au tot povestit la vatra tra"itiilor noastre regale@ "efilarea carului sapunarilor "in Bucuresti, cu o statuie a lui Carol "in sapun si glicerina, care s&a topit "e cal"ura1 imensa coroana "e flori oferita reginei "e florarii Capitalei, carul tras "e 67 "e 'oi reprezentn" noua matca a Dm'ovitei, si care era gata sa se pra'useasca, lovin"u&se "e un 'alcon1 un "elegat care s&a asezat n genunc/i n fata regelui si nu mai voia sa se ri"ice, un altul care tinea mortis sa&l sarute pe micutul Carol, fratele principelui -er"inan", si care cu mare greutate a putut fi convins sa se linisteasca sau vor'ele lui C.>. 9osetti, prese"intele Camerei Deputatilor, a"resate reginei Elisa'eta, rapit "e frumusetea ei si a toaletei sale splen"i"e@ %Doamna, natiunea, privin"u&te, frumoasa se ve"e% (9osetti, se spunea n Bucuresti, era n"ragostit "e regina si nu pier"ea nici un prile! sa&i a"reseze ama'ilitati1 acum gasise o noua ocazie "e a&i spune in"irect simtamintele sale+. Su' Carol , 10 mai a fost o sar'atoare, amplificata an "e an. ,u' ceilalti regi a ramas tot sar'atoare, "ar n&a mai avut aceeasi stralucire. ntre timp, istoria nationala a iesit "in granitele 4ec/iului 9egat si a nceput sa se ncarce "e alte sim'oluri si "e alte "ate@ 13 octom'rie

1)66 ncoronarea lui -er"inan" la >l'a ulia, 8 iunie 1)20 revenirea lui Carol n tara si anularea legilor a"optate la 7 ianuarie 1)66, care instituiau nlaturarea lui. 10 mai a ramas totusi ziua nationala. Dar n&a mai avut nici trairea e$terioara "e mai nainte si cu att mai putin pe cea interioara. =neori era su'iect "e ironii c/iar n familia regala, ca n 1)26, cn" regina sr'ilor, .arioara, fiica lui -er"inan", lua peste picior, ntr&o "iscutie telefonica cu regina .aria, mama ei, preocuparile "e sar'atorire a lui 10 mai. O rentoarcere la semnificatia sim'olica a lui 10 mai s&a ncercat "upa al "oilea raz'oi mon"ial, cn" monar/ia n 9omnia ncepea sa fie pusa n pericol. Ca un fel "e scut "e aparare a unei institutii, "ar "e fapt a unei istorii nationale glorioase, a in"epen"entei amenintate "e trupele "e ocupatie sovietice, 10 mai se rencarca "e sim'ol n fata prime!"iei. > fost nlaturata monar/ia, n 1)7*, a cazut si 10 mai "in calen"arul zilelor "e sar'atoare ale romnilor. ;oul regim, comunist, si cauta si si fa'rica alte legitimari. ?aseste 62 august, "ata care este smulsa "in conte$tul real istoric si propulsata n "esc/izatoare "e zari comuniste. >n "e an semnificatia acestei zile a fost tot mai ncarcata si mai rostuita, ca sa legitimeze un prezent ce, neputn"u&se propulsa n viitor, cauta s&o faca n trecut. n paralel s&a cautat "ez'racarea zilei "e 10 mai "e orice alta semnificatie "ect aceea "e venire n tara a unei monar/ii straine. ) mai, ziua in"epen"entei, a fost acum, alaturata altui ) mai, "e "ata aceasta 1)73, cn" ?ermania lui Aitler capitulase. 9amnea i"eea "u'lei semnificatii, "ar a fost ntoarsa cu fata catre nevoia "e alte legitimari. %Istoria e mereu contemporana %, spunea cunoscutul filosof italian Bene"etto Croce. > cazut comunismul, a cazut si 62 august. Post& revolutia nu a mai a"us ca sim'ol 10 mai (teama "e conotatii cu monar/ia a fost evi"enta+. > a"us o alta "ata, 1 "ecem'rie. ,im'olul unitatii "e neam si "estin istoric unitar. 8oti au acceptat. E un reper fun"amental. Dar ntr&o lume care se reven"ica mai putin "in sim'oluri. E si un alt nceput, "ar ntr&o istorie ncarcata "e nceputuri, n care, mereu si mereu, lucrurile se iau "e la capat. 9elativismul nu este al istoricului, ci al vietii istorice a popoarelor. (1+. n ziua "e 10 mai 18**, Parlamentul a votat legea pentru "esfiintarea tri'utului catre Poarta n.r.