CUPRINS

Introducere...........................................................................................................................2 Diferentele individuale la nivelul competentelor sociale dupa gen.....................................5 Interaciunea nainte de a intra ntr-o relaie5 Comunicarea verbala si nonverbala.....................................................................................6 Alte aspecte ale comunic rii....! "elo#ia...............................................................................................................................$% Atracia interuman ............................................................................................................$2 &elaia se'ual ...................................................................................................................$( Conclu#ii...........................................................................................................................$! )ibliografie........................................................................................................................$*

+enning +argot pag. 2-,- $%-$2- $! Cristea Adelina pag. !-$%- $2-$( . caru Ale'anda Iulia pag. 5-!

Introducere
/+asculin-feminin0- /barbat-femeie0- /mascul-femela0 1 o structura ar2etipala ba#ata pe polaritatea principiilor -identificabila de la planurile cele mai subrile -metafi#ice-ale e'istentei-pana la cele mai grosiere-ale biologicului primar. Continuam prin marea aventura a e'istentei-devenind noi insine personalitati polari#ate masculin sau feminin-identitati psi2ose'uale constiente de sine.3e e'primam prin se'-roluri si ne integram social sub semnul a ceea ce ne ramane specific intreaga viata-apartenenta fundamentala la unul dintre se'e. Dimensiunea noastra psi2ologica este marcata profund de sansa de a fi si de a te revela in cadrul convietuirii ca barbat sau ca femeie. Din perspectiva psi2ologiei-relatia dintre se'e4erotico-se'uala si cognitivspirituala5 devine alc2imia e'perientiala-prin care fiecare principiu ar2etipal-masculin si feminin- se relevea#a pe sine - se desavarseste cu-prin si intru implinirea celuilalt- ceea ce permite transcederea din profan in sacru-apropierea de- si comunicarea cu Dumne#eu. 6remisele pe care se spri7ina aceasta afirmatie sunt8 $.Iubirea este sensul si /regula de aur0 a intalnirii fundamentale a se'elor-iar intercunoasterea si intercreatia celor doua personalitatii prin mutualitate 1calea devenirii lor.9a nu poate fi separata de se'ualitate decat cu pretul alterarrii-devierii-regresiei sau esuarii in patologie. 2.Identitatea psi2ose'uala se dobandeste prin e'perienta iubirii parental-filiale-dar se confirma si se de#volta ulterior prin cea a iubirii erotice si con7ugale.Apartenenta genetica-biologica la unul din cele doua se'e-desi determina traiectoria sociala-in mare parte- nu garantea#a in totalitate formarea identitatii de se'-adecvarea-competenta si satisfactia resimtita in e'ercitarea se'-rolului. :ociali#area-modelele educationale si evenimentele vietii de relatie in conte'tul cultural-economic si istoric al lumii contemporane-adesea pot perturba sau devia comportamentele de se'-rol-grevand semnificativ psi2ologia masculina-ca si cea feminina.

;.Cuplul erotic devine prin iubire-comunicare si intercunoastere o structura generativa desc2isa la sc2imbare-autocreatoare- o unitate prin complementaritate.9l anga7ea#a doua forte energetico-informationale polare4masculin-feminin5- care se intercompensea#a-interactionea#a-se revelea#a-se cunosc si se confirma mutual-fu#ionea#a-se de#volta si se transforma in fiinte mature-autonome-libere. ,.9'perienta iubirii4erotice si parentale5 este simultan un e'periment de maturi#are a personalitatii- de dobandire a fortei si libertatii interioare- de autoimplinire.Iubirea ne a7uta sa ne gasim si regasim pe noi insine prin daruire de sine si sacrificiu- si prin aceasta sa ne situam in dimensiunea transecendentei. A descoperii- a trai- /practica0 si de#volta iubirea ca mod de a fi- ec2ivalea#a cu a deveni liber. 5.9'perienta comunicarii prin iubire determina si de#volta constienti#area de sine si de altul- simultan in plan biologic-psi2ologic si spiritual.9a favori#ea#a 0transmutatia de crestere a fiintei0- si prin aceasta largeste sfera cunoasterii si crea#a premise pentru /tre#ire cognitiva0 in planul supracunoasterii- al supraconstientului. 6.In cuplu si in familie-fiecare devine /co-cau#a0 si /co-efect0 in evolutia celuilalt si respectiv-celorlati. Astfel /laboratorul subiectiv0 al familiei e'perimentea#a transformarea potentialitatilor fiecaruia- fie in implinire- armonie si reali#arede sine- fie in factori de mutilare sufleteasca-de#armonie si pierdere de sine. /6artener0- /parinte0 si /fiu0 sunt cele trei iposta#e care permit fiintei umane autoconstienti#area- maturi#area si autode#voltarea 1 procesul comple' al creatiei de sine- in efortul perpetuu de transpersonali#are- de unificare cu Dumne#eu.In procesul devenirii si desavarsirii de sinecuplul si familia sunt /calea0- /mi7locul0 si /sansa0- ca matrice fundamentala a vietii.De aceea /fractura0 spirituala- morala- psi2ologica si alterarea integritatiii biologice afectea#a c2iar procesul devenirii fiintei. In si prin familie- omul accede si apoi incorporea#a- asimilea#a si participa la valorile spirituale-religioase-materiale- culturale. Aceasta ii permite- in cadrul mai larg al societatii- sa-si active#e resursele creatoare si sa se inscrie- la randu-i- ca participant activ- constient- /tre#it0- in marea creatie universala. (.Comunicarea erotica si cea de tip familial reflecta si se supun in esenta legilor armoniei si creatiei /in univers0 - conform principiului functional 2olonomic4/partea reflecta si reproduce intregul dupa cum intregul se regaseste in parte05 .:i daca tendintele entropice ale ecosistemului conduc la 2aos prin sustragerea- ignorarea sau nerespectarea

principiilor armoniei functionale- tot asa degradarea si pervertirea erotica- di#armonia familiala si instrainarea de sensul originar- insera conditia individuala in psi2o si sociopatologie- cu refle'e directe asupra conditiei somatice4conform vi#iunii 2oliste5. +ulte din descriptarile simbolice ale miturilor -credintelor religioase si filo#ofilor orientale si occidentale- deopotriva - ne ofera argumente in spri7inul acestor afirmatii. &elatiile dintre un barbat si o femeie -in cadrul si in afara casatoriei- ca si relatiile dintre parinti si copii sunt mult mai comple'e decat le-ar putea reda orice definitie. <iecare dintre noi e posibil sa fi traversat - variate tipuri ale relatiei barbat-femeie8 putem fi casatoriti-divortati-vaduvi-celibatari-putem trai /impreuna cu cineva0- pe /langa cineva0- sau /printre relatiile cuiva0.9ste posibil sa ne fi confruntat cu diverse probleme in viata de familie- sa avem o anumita e'perienta personala.9a ne determina anumite perceptii asupra casatoariei si familiei-influentate tocmai de trairile unice pe care le-am avut in relatiile intime-in relatiile cu parintii sau cu proprii nostrii copii. 9a face ca fiecare sa avem e'plicatii unice fata de partenerul ales-fata de casatorie si fata de familie. In alegerea partenerului -pe langa alegerea dupa e'perienta personala- mai suntem interesati 4influentati5de8 $.Aspectul e'terior4inaltime-oc2i-par5 2.=rasaturi de personalitate4inteligenta-incredere-umor5 ;.6otentialul economic sau bogatie 4cariera potentiala sau reali#ata-viitor prospectat- mosteniri5 ,.Credinte si valori 4atitudini fata de se' rol-credinta religioasa-valori care orientea#a comportamentul individual5 5.Interese speciale si abilitati 4s>i-mu#ica5 ?ista se divide in doua grupe de raspunsuri8 dispensa /trebuie0 -cuprin#and itemi la care nu putem face compromisuri /este bine si0- cuprin#and itemi cu caracteristici de care ne putem

Diferentele individuale la nivelul competentelor sociale dupa gen In masura asertivitatii- barbatii au cele mai bune re#ultate@ cererile de antrenare a asertivitatii vin mai ales de la femei.In sc2imb- acestea obtin cele mai bune re#ultate pentru ma7oritatea celorlalte componente ale competentei sociale.9le au re#ultate la fel de bune si in ceea ce priveste empatia si cooperarea. <emeile sunt mai gratificante- au competene verbale superioare 4de#involtura mai mare- gramatica mai buna- discursuri mai cultivate5 si o e'presivitate non-verbala mai agresiva 4surad mai des- privesc mai mult- fac gesture mai subtile5. Comportamentul non-verbal al barbatiilor reflecta asertivitatea lor8 voce mai puternica- pau#e mai numeroase- ocupa mai mult spatiu. Interactiunea inainte de a intra intr-o relatie Apropierea fi#ica sau indepartarea de o anumita persoana este suficient de semnificativa pentru a-l face pre#ent pe celalalt.De obicei- e'ista o cunoastere preliminara intuitiva inainte ca indivi#ii sa se pre#inte- c2iar daca este facuta subtilprintr-un contact al privirilor sau prin alte mesa7e nonverbale evidente- care semnalea#a permisiunea ca ceilalti sa se apropie de o anumita persoana.?a fel de evidente sunt si privirile subtile furise catre o persoana aflata la distanta care nu permite conversatia@ este un fel de pre#entare a dorintei de apropiere. Atat femeile cat si barbatii acorda un interes deosebit atunci cand snt luati in considerare si priviti cu atentie.Aceasta implica totusi un risc- in sensul ca poti fi etic2etat drept o persoana pasiva sau indiferenta- insa- in acelasi timp- poate fi si un beneficiu potential- lasand loc unui pro'im contact. 6ersoanele care se daruiesc si isi iubesc semenii sunt mult mai atractive decat cele care doresc sa fie iubite.3imeni nu doreste langa el o persoana care nu ofera dragostegolita de sentimente si care nu cauta altceva decat sa fie iubita@ autostima- aprecierea corecta nu mai e'ista.

Comunicarea verbala si nonverbala Adrian 3uta- in /6si2ologia comunicarii in cuplu0- spune ca ceea ce poate fi comunicat poate fi comunicat mai bine sau mai prost. Intrucat e de dorit sa comunicam mai bine- acesta a ansamblat si orodnat elementele comunicarii intr-un model simpluutili#abil.A fost /bote#at0 +AD9?B? A"938 O de la observatii@ G de la ganduri@ E de la emotii@ N de la nevoi. Comunicarea este eficienta atunci cand mesa7ul transmis este complet. Adica el include observatiile- gandurile- emotiile si nevoile. &elatiile de cuplu in special si relatiile semnificative in general prospera datorita mesa7elor complete.Alte situatii nu cer neaparat mesa7e complete. Cum arata un mesa7 completC Observatiile8

:e refera la informatiile brute pe care simturile le ofera in fiecare moment. 9ste domeniul e'clusive al faptelor8 ceea ce ai va#ut- ceea ce ai au#it- ceea ce ai gandit etc.3ici o speculatie- nici o inferenta- nici o emotie- nici o dorinta. Doar fapte. /9'emplu8 /<C )rugers a 7ucat cu Dinamo )ucuresti si a invins cu ;-$.03imic altceva.0<C )rugers a 7ucat cu o ec2ipa de de#orientati din &omania si a castigat cu ;-$0 Aici ai un fapt si inca ceva8 o evaluare personala. De unde stii ca erau de#orientati si nu plictisiti sau incompetentiC3u ai de unde sa stii.6oti doar sa cre#i.Dar credintele nu sunt observatii.0 Abservatiile repre#inta limba7ul obisnuit al omului de stiinta- al detectivului- al c2irurgului- al tamplarului.Arice profesionist care intra in contact cu lucrurile materiale duce acest limba7- in domeniul lui- la desavarsire.0<ara floricele- fara figuri de stil- fara poe#ie sau alte #bang2elii scriitoresti.:curt- clar- la obiect.:tiinta de stiinta.0 Gandurile8

Aici se operea#a cu clase sau categorii de obiecte. :e merge dincolo de imaginile intuitive pentru a ni se e'plica si a intelege ce se intampla. Identificam relatiile esentiale dintre lucruri- formulam ipote#e- tragem conclu#ii- emitem 7udecati de valoare.6e scurt ne dam cu parerea.

/A avea incredere in propia-ti minte repre#inta esenta respectului de sine.0 /:ucurile carbonatate sunt to'ice pentru organism0 etc. Credinte- opinii- teorii- 7udecati. Incercari de a descoperi mersul lumii. &eusite sau ratate. :tralucite sau 7alnice. "anduri. Emotiile Procesele afective!"

Ansamblul proceselor psi2ice care reflecta relatiile dintre subiect si obiect. &aspunsul interior al individului la interactiunea cu lumea.Iubirea- bucuria- tristeteae'ta#ul- teama- multumirea- regretful- dispretul- umilinta- incantarea- surpri#ara#bunarea- calmul- neincrederea- indoiala- spaima- mirarea- socul- disperareaaversiunea- simpatia- de#nade7dea- compasiunea- furia- resentimentul- speranta- uimireade#orientarea- acceptrea- ostilitatea- consternarea- vinovatia- eup2oria- panicadeprimarea- atractia- rusinea- frica- tensiunea- adoratia- marginali#area- increderea- silae'asperarea- sfidarea- bunavointa- tradarea- ingri7orarea- eliberarea etc. 9'emple8 /Cat timp ai fost plecata la ?ugo7- mi-a fost un dor nebun de tine.0 /:tudie# Codul +anierelor 9legante si sunt foarte mandru de progresele facute.0 =rairile emotionale nu sunt nici observatii- nici 7udecati de valoare- convingericredinte sau puncte de vedere. :unt raspunsuri spontane ale orgnismului la interactiunea lui cu mediul. Nevoile8

:e refera la eta7ul motivational al psi2icului responsabil pentru declansareaorientarea si sustinerea energetica a comportamentului.+otivatia- prin cortegiul ei de nevoi- trebuinte- pulsiuni sau instincte- semnalea#a deficitul de tip energetic sau informational din organism si impinge spre atingerea ec2ilibrului sau satisfacerea necesitatii. Individul trebuie sa cunoasca faptul ca nimeni nu stie e'act ce gandeste acesta sau ce simte- nu stie nici ce doreste sau ce ii trebuie.Acesta este cea mai inalta autoritate in ceea ce il priveste.Acesta nu trebuie sa se astepte ca cei din 7ur sa g2iceasca sau sa-I citeasca nevoile in urma unor practice oculte e'tenuante.Cel mai simplu este comunicarea directa a acestora.

Intr-un cuplu in care nevoile sunt identificate si e'primate clar si completsansele de satisfacere- si astfel de maturi#are si de#voltare a personalitatilor partenerilor sunt net superioare cuplului in care nevoile sunt putin constienti#ate sau se asteapta a fi detectate prin vedere paranormala. 9'emple8 /Am nevoie sa ma asculti cand imi e'prim sentimentele fara sa ma condamni sau sa-mi oferi solutii.0 /9sti bun sa aduci sifonierul pana la mineC Am umblat toata #iua prin maga#ine si sunt franta de oboseala.0 9tc. 9'primarea unei nevoi e'clude condamnarea- 7udecata- critica sau invinovatirea.6ur si simplu- faci o afirmatie privind ceea ce iti trebuie- ceea ce ti-ar fi de folos sau ti-ar face placere.Indivi#ii trebuie sa cunoasca asta8 /Ai voie sa-ti e'primi nevoileD Ai dreptul sa ceriD Cere cat mai simplu- clar si precis.6oti cere absolut orice cu aceeasi naturalete cu care ceri un pa2ar cu apa sau rogi pe cineva sa inc2ida fereastra.0 Cand iti e'primi o nevoie- o poti face fara sa tipi- sa urli- sau nu e nevoie sa-ti iei o voce mieroasa- o privire spasita sau nea7utorata.De asmenea- e contrainidicat sa ceri inc2i#andu-te in tine- raspun#and scurt- sau tacand. 6si2ologii si matematicienii au descoperit- pe cai ocolite- ca daca ceri ai mai multe sanse sa primesti decat daca nu ceri. 3u 1ti este permis sa pretin#i.6oti sa ceri orice- dar nu poti pretinde nimic.3imi# nu ti se cuvine.3imeni nu e obligat sa raspunda cererii tale.Dreptul de a cere este la fel de solid ca dreptul celuilalt de a refu#a. #lte aspecte ale comunic$rii Comunicarea este principalul proces prin care oamenii nva despre Etiin religie- computere- evenimente sociale Ei via personal 1 defapt despre ntreaga noastr lume e'terioar Ei interioar . 6entru discuia noastr - aspectul cel mai important este c - prin comunicare se cunosc Ei relaionea# oamenii care se atrag sau se resping ntre ei. Comunicarea cere ca mesa7ul s fie transmis Ei receptat. :untem conEtieni de vorbele rostite- dar interrelaion m Ei prin scris- imagini- gesturi- postur - semnesimboluri- e'presii faciale- inut vestimentar Ei produse ale comportamentelor noastre creatoare.

Adulii folosesc adesea mi7loace de comunicare indirecte. ?a o ntrunire n societate- dac dorim s cunoaEtem o alt persoan - iniiem adesea o conversaie neutr 4despre temperatur - evenimente mondene- bFrfe5. :ubneleas prin conversaia noastr este aseriunea Gm interese#i0. Cuvintele Ei subiectele sunt lipsite de importan . <aptul c noi comunic m- indic faptul c suntem motivai s ne cunoaEtem- c ne putem simi atraE unii de alii. Glumele 1 au adesea un neles ascuns. 6ot fi folosite pentru a e'prima interesul intim. Cuvintele sunt de fapt c2iar directe- dar fiind spuse n glum se presupune c nu vor fi luate literar@ are avanta7ul c scuteEte persoana care face propunerea de 7ena de a fi ignorat sau refu#at . Din punct de vedere istoric- este o cale de a testa disponibilitatea feminin . AEa cum susineau pre7udec ile- numai cea mai ndr #nea femeie era de a7uns de cura7oas s spun o glum se'H. A#i- ns multe femei rFd sau spun o glum cu coninut erotic- f r s intenione#e s transmit un mesa7 se'ual ascuns. %ocea 1 intonaia Ei modul cum sunt rostite cuvintele pot influena nelesul- ca Ei cuvintele nsele. .ocea este un purt tor de semnificaii mai valid decFt cuvintele. 6rin varierea unor calit i ca intensitate- n lime- timbru Ei ritm- sunetele nsele f r cuvinte pot e'prima furie- dragoste Ei ma7oritatea emoiilor. Comunicarea nonverbal$ 1 cu toate c vorbele Ei propo#iiile e'prim cele mai comple'e mesa7e umane- n relaia erotic noi ne folosim mai puin de comunicarea vorbit . <acem acesta pentru c n problemele afectiv-se'uale e'ist adesea reineri de a vorbi desc2is. :emnalele nonverbale devin adesea foarte importante. - mesa7ele e'plicite sunt n mare parte nv ate Ei difer n funcie de regiune Ei cultur 4de e'emplu8 n 6eninsulele 6oline#iei din 6acificul de :ud- dac o femeie e interesat de un b rbat- ea poate s lase s cad o floare n faa lui5 - mesa7ele implicite sunt parial nn scute 4acele po#iii Ei comportamente recunoascute n toate culturile Ei regiunile5. &'mbetul 1 este de obicei un mod inofensiv de a semnala interesul sau c ldura fa de cineva. ) rbaii pot #Fmbi pentru c vor s fac cunoEtin Ei presupun c femeia care le #FmbeEte napoi este motivat la fel. <rie#e 4$*(!5 a demonstrat c femeile #Fmbesc mai des decFt b rbaii. 9a crede c aceasta se datorea# n mare m sur ncerc rii nv ate de a c uta aprobare ntr-o lume a b rbaiilor. 9ste deci posibil ca atunci

cFnd o femeie ntoarce #Fmbetul cuiva napoi s nu e'prime n mod necesar pl cere sau interes. #tingerea 1 este aporape magic prin capacitatea ei de a e'prima sentimente. +antague 4$*!$5 sugerea# c atingerea poate fi e'periena de comunicare cea mai timpurie care ne asigur c totul este bine Ei sigur. Atingerea poate motiva genero#itatea sau sentimentele bune ntre oameni. Diferenele ntre atingerea se'ual Ei cea afectiv sunt adesea neclare atFt pentru b rbai cFt Ei pentru femei. <etele pot fi mai sensibile la atingerea afectiv - fiindc n anii de creEtere sunt mult mai mult inute n brae- s rutate Ei mFngFiate decFt b ieii. (inuta) postura 1 b rbaii Ei femeile pot comunica n #eci de feluri f r s vorbeasc . Inf iEarea poate comunica un mesa7 se'ual. 3e mbr c m adesea pentru a fi atr g tori erotic. Imbr c mintea care descoper o bun parte de piele sau sublinia# caractere se'uale secundare va trimite probabil semnale se'uale. Ca Ei mbr c minteapostura poate sugera c2eful sau atitudinea prose'ual .

Gelo*ia
Gelo*ia + un ansamblu de trairi -ganduri si actiuni care apar si se de#volta cand o relatie smnificativa este perceputa ca amenintata de un rival. Gelo*ia se naste din credinta ca partenerul violea#a -abandonea#a sau dispretuieste anga7amentul vostru fundamental - acela de a ava incredinta intimitatea fi#ica si psi2ica unul altuia. Poti avea o astfel de asteptare fara a fi constient de ea-cu atat mai mult daca nu te-ai supus unei anali#e psi2ologice mai profunde. ,ipuri de gelo*ie" "elo#ia- invidie Apare intr-o relatie in care unul dintre parteneri are un comple' de inferioaritate.Celalalt este perceput ca mai bun- mai competent-superior si prin aceasta ca amenintator pentru stabilitatea relatiei. #cest tip de gelo#ie re#ulta dintr-o preocupare e'agerata pentru sine si un respect de sine diminuat.Cand ma accept si ma iubesc asa cum sunt-calitatile partenerului meu sunt motive nu de invidie ci de bucurie si $%

admiratie.:unt fericit sa am o relatie apropiata cu elJea-deoarece insusirile luiJei remarcabile pot dinami#a propriile mele calitati corespondente-a7utandu-ma sa evolue#. "elo#ia 1 competitie 9ste legata de primul tip- cu diferenta ca reali#arile intelectuale- profesionale sau sociale ale partenerului sunt percepute ca amenintatoare pentru imaginea de sine a celuilalt.9vident-daca lucrul acesta se intampla imaginea de sine este neclara-instabila sau distortosionata.9a poate fi nerealist desenata sau gonflata pentru a compensa trairile de inadecvare-nea7utorare sau lipsa de valoare de la nivel inconstient. "elo#ia 1 posesivitate 6leaca de la premisa ciudata ca intre oameni e'ista relatii de proprietate-ca intre un om si periuta lui de dinti.Identitatea psi2ologica a partenerului este nerecunoscuta sau e'clusa. .aloarea partenerului este pur instrumentala8 are o casa intr-un cartier re#idential-este buna la pat-are o masina marfa-gateste bine- e c2ipes- e se'H- se imbraca modern- se pricepe la copii- are rude in strainatate s.a.m.d. Citita analitic-aceasta relatie de#valuie autodevalori#area inconstienta a /proprietarului0. &ationamentul lui este /3u sunt bun de nimic-sunt singur si nu valore# nimic fara tine.Am nevoie de dragostea ta permanenta si de aceea nu-ti dau voie sa te indeparte#i0. "elo#ia 1 e'cludere 9ste 2ranita de sentimentul de a fi negli7at sau e'clus si are radacini clare in dinamica relationala din familia de origine. )aietii negli7ati de mama sau fetele negli7ate de tata aduc cu ei- in relatia de cuplu- trairile infantile de indepartare-singuratate si abandon. =rairile de acest tip sunt alimentate de atentia -timpul si interesul pe care partenerul le consacra preocuparilor profesionale- relatiilor cu alte persoane sau activitatilor recreative. Ai toate motivele sa fi suparata daca in fiecare Kee>end merge cu prietenii lui pe stadion. Dar sa-i faci o scena pentru ca -din an in 6aste-priveste un meci la televi#or in loc sa vina cu tine la cumparaturi- e de7a altceva. "elo#ia 1 suspiciune Apare in relatia interpersonala-atunci cand unul din parteneri este mai sen#itiv-nu are incredere in sine si nici in ceilalti.In ca#urile mai grave4mai aproape de patologie5-gelosul de acest tip are o structura de personalitate de tip paranoic4ii

$$

suspectea#a pe ceilalti ca ar fi rau intentionati in ceea ce-l priveste-pune la indoiala loialitatea altora- cauta asiduu dove#i in spri7inul banuielilor sale-se simte repede ofensat-nu are simtul umorului- este incredintat ca are dreptate si re#ista oricaror argumente5. Alteori -suspiciunea unei persoane legata de partenerul ei 4/cred ca ma inseala05 este proiectia propriei dorinte inconstiente de a-l insela.Dorinta este in2ibata insa presiunea ei este atat de mare incat patrunde totusi in campul constiintei- cu diferenta ca pare ca a venit din afara 4este perceputa ca o dorinta a partenerului5. Atunci cand nu se transforma in gelo#ie-suspiciunea paote fi interpretata-dintr-o perspectiva po#itiva- ca abilitate de a opera cu variante de comportament- de a observa atent si a face presupo#itii inteligente.Daca partenerul isi petrece mai putin timp cu tinedaca nu mai este la fel de activ se'ual- daca are mai putini bani si daca este cautat mai des de o persoana de se' opus- suspiciunea ta pune in garda asupra unei posibile deteriorari a relatiei voastre.9a nu se converteste in gelo#ie decat atunci cand eviti sa ai o discutie desc2isa cu partenerul tau pe acesta tema sau nu acor#i nici un credit e'plicatiilor lui-fara ai dovedi contrariul.

#trac-ia interuman$
<olosim termenul de atracie interpersonal pentru a defini atitudinile po#itive pe care doi oameni le au unul fa de cel lalt. 9'ist mai multe modele e'plicative ale atraciei dintre care amintim8 .odelul recompensei8 se refer la faptul c atracia interpesonal se baea# pe simplul fapt c oamenii asociai cu recompense sunt pl cui de ceilali. :pre e'emplu o feti care ridic singur lingura Ei o duce la gur este recompensat pentru eforturile ei prin oferirea unei ncura7 ri sau unui obiect pl cut. 6otrivit modelului recompensei- acelaEi proces se afl Ei la r d cina sentimentelor noastre interpersonale8 acei indivi#i pe care i asociem cu recompense sunt preferai de noi. Atracia nu apare doar atunci cFnd recompensele au fost primite n trecut de la cineva@ noi tindem sa fim atraEi Ei de cei despre care credeam c vor fi asociai cu o recompens n viitor@ adic proiect m Ei generali# m n alii beneficiile recompensei e'perimentate de noi

$2

Descoperirea faptului c oamenii sunt sensibili la recompensele pe care le pot primi de la alii n viitor ne poate a7uta s e'plic m de ce uneori ne simim atFt de atraEi de oamenii pe care abia i-am cunoscut sau despre care Etim puine. .odelul ec/it$-ii8 4costuri Ei profituri pentru parteneri5 vi#ea# faptul c fiecare individ dintr-o relaie de dou persoane primeEte anumite recompense. <iecare beneficia# de tr irea unor sentimente pl cute- Ei satisface nevoile emoionale sau primeEte alte beneficii considerabile. Dar relaiile au Ei costuri. =rebuie s munceEti ca s meni relaia- ai anumite aEtept ri de la partenerul t u Ei reciproc. =eoria ec2ilibrului formulea# ideea c relaiile sunt cele mai satisf c toare atunci cFnd aporturile sunt egale. :pre e'emplu- dac te afli ntr-o relaie cu cineva nseamn c satisfacia nu depinde doar de ce obii- de profit Ei nici de cost. In sc2imb vei fi satisf cut dac vei simi faptul c obii Ei contribui n acelaEi timp ntr-o manier similar cu cea a partenerului. In spri7inul teoriei ec2it ii- unii cercet tori au ar tat c oamenii care simt c relaiile lor sunt ec2itabile sunt mai fericii decFt cei care e'perimentea# tr irea opus . 6otrivit teoriei ec2it ii- safisfacia oamenilor ntr-o relaie depinde de maniera n care percep costurile Ei recompensele proprii- cFt Ei cele ale partenerului. &elaiile de durat sunt caracteri#ate prin compromisul care i mulumeEte pe cei doi parteneri n mod egal. :pre e'emplu8 ntr-o s pt mFn cei doi merg la un meci de fotbal- iar n cealalt s pt mFn merg la un spectacol de balet- sau resping ambele alternative spre a merge la teatru. Caracteristici ale atraciei umane Similaritate 0i atrac-ie 1 oamenii tind s -i plac pe cei cu atitudini Ei caracteristici similare lor. DeEi e'ist cFteva e'cepii de la aceast regul - dove#ile care leag similaritatea atitudinal de atractivitate sunt de necontestat. +ulte dintre po#iiile teoretice referitoare la atracia interpesonal progno#ea# c similaritatea conduce la atracie. De e'emplu- 3eKcomb 4$*6$5 susinea urm toarele8 dac o persoan A simte po#itiv fa de un obiect L Ei ) simte la fel fa de L- atunci e'ist o nevoie spre ec2ilibru care l determin pe A s simt po#itiv fa de ).

$;

&e#ultatele mai multor studii reali#ate de )arne Ei colab. s i arat c oamenii sunt atraEi de persoane int cFnd mp rt Eesc ntr-o mare m sur cu aceasta atitudini similare. Aceste atitudini pot fi politice- economice- morale sau religioase. A variabil important care nt reEte efectul de similaritate-atracie este importana similarit ii. Dac o persoan pre#int similarit i cu o alt persoan - n privna unor teme importante- ele se vor simti mult mai atrase. &e#ultatele unui e'periment condus de =on>eH pe niEte studeni- au ar tat c femeile se simeau mai atrase de b rbaii care le mp rt Eeau atitudinile religioase iar b rbaii considerau mai atractive femeile care le mp rt Eeau atitudinile se'uale. Astfel s-a indicat c similaritatea atitudinilor conduce la atracie atunci cFnd aceste atitudini sunt cele pe care individul le consider importante. Dintr-un punct de vedere biosocial- efectul similaritate-atracie nu este surprin# tor. &eunirea oamenilor cu caracteristici genetice similare- este cea mai adaptativ strategie din punct de vedere al procre rii pentru ntreaga specie uman . :imilaritatea de idei cu o alt persoan ne face s ne simim pl cut Ei ne determin interesul pentru cei care sunt de acord cu noi. =otuEi se pare c aceast idee are implicaii mult mai largi decFt la prima vedere- iar unele date statistice confirm acest lucru. Aare nu e'ist Ei oameni al c ror acord cu opiniile noastre s ne fac s ne simim mai degrab nepl cutC Bn e'emplu concludent ar fi e'perimentul lui 3ova> Ei ?erner n care atitudinile Ei istoria subiecilor sunt descrise ca fiind asem n toare cu cele ale unui pacient cu tulbur ri psi2ice. "rupul de control a primit acceaEi informaie despre un necunoscut s n tos din puncte de vedere psi2ic. Cei ce fuseser informai cu similarit i ale pacientului cu tulbur ri psi2ice- Gl-au pl cut0 mai puin pe acesta decFt cei ce fuseser informai despre diferene...firesc- nuC 3u putem s nu ne ngri7or m- atunci cFnd ni se spune c ne asem n m cu un nebun... Conclu#ia acestor studii este c similaritatea atitudinilor nu conduce ntotdeauna la atracie. Caracteristicile persoanei-int 7oac de asemenea un rol important. In ciuda acestor e'emple- e'ist totuEi Ei teorii care susin atracia ntre persoanele complementare. Minc2 4$*5!5 a cules date care au demonstrat c soii ce au scoruri nalte la o anumit nevoie 4de e'emplu o nevoie puternic de a domina5- tind s se c s toreasc

$,

cu femei cu un scor mic la acea nevoie 4de e'emplu cu o femeie submisiv - supus 5 sau cu scoruri mari la nevoi complemenatre. Datele indic faptul c similitudinile sunt cei mai buni predictori ai atraciei interpersonale apropiate- ns complementaritatea nevoilor Ei a comportamentelor conduce Ei ea la relaii intrepersonale de durat . Reciprocitatea atrac-iei 1 n absena altei informaii- atunci cFnd o persoan te place- ai toate motivele s o placi Ei tu. :e pare c atunci cFnd avem informaii e'plicite despre ce simte o persoan pentru noi- acea informaie- mai degrab decFt similitudinile dintre noi Ei persoan - ne determin s o placem sau nu. Dac Etim c cineva e atras de noi- e Ei mai mulumitor s Etim c suntem diferii Ei c el se simte atras de noi n ciuda diferenelor- pentru c nseamn c ei v d n noi calit i care i fac s treac cu vederea diferenele de opinii Ei atitudini. &eciprocitatea poate fi doar nceputul n atracia interpersonal . #tractivitatea fi*ic$ 0i simpatia 1 studiile au ar tat c oamenii atractivi sunt mai pl cui decFt cei cu o nf iEare obiEnuit @ c2iar dac o parte din efect se datorea# orient rii romantice Ei se'uale- nu este vorba numai despre asta. In urma unor ntFlniri aran7ate de c tre cercet torul Malster Ei colaboratorii s i- s-a a7uns la conclu#ia c atracia fa de un partener Ei dorina unei viitoare ntFlniri sunt direct legate de atractivitate 1 cu cFt partenerul era mai atractiv- cu atFt simpatia era mai mare. Cercet torii nu se aEteptau la acest re#ultat deoarece ei au pornit de la ipote#a conform c reia oamenii Ei vor alege parteneri care vor fi cam tot atFt de atractivi cFt sunt ei nEiEi. Ins ntFlnirea aran7at de ei nu era o replicare fidel a situaiilor din realitate iar subiecii nu erau constrFnEi de teama de respingere sau de eEecul care putea nsoi ncercarea de a cureri cel mai atractiv membru al se'ului opus. IntFlnirea cu o persoan atractiv este- prin urmare- dorit - dar temperat de teama de respingere. In general- re#ultatele susin ideea c atractivitatea fi#ic determin o mai mare atracie. 6oate c avansurile pe care oamenii le fac ntr-o relaie romantic sunt

$5

temperate de teama de respingere sau c2iar de e'periena respingerii- dar conclu#ia este c frumuseea fi#ic duce la simpatie. 1rumuse-e 0i performan-$ 1 cum ne modific m percepiile asupra unei persoaneC 3u acion m ntotdeauna raional atunci cFnd atractivitatea fi#ic e implicat . =indem s ne plac mai mult persoanele atractive- indiferent de se' sau vFrst . 3u numai c ne plac mai mult- ci le Ei putem evalua diferit comportamentul. 6utem fi nclinai s placem mai mult comportamentul persoanelor atractive- decFt pe cel al persoanelor neatractive sau s aEtep m un comportament mai bun din partea lor. A situaie interesant n care atractivitatea fi#ic poate afecta 7udec ile este un proces. :e prea poate astfel ca 7uraii s incrimine#e o persoan pe care o displac Ei s ac2ite o persoan pe care o plac. De asemenea- incriminarea poate fi influenat Ei de modul n care sunt descrise evenimentele8 spre e'emplu ?and# Ei Aronson 4$*6*5 au pre#entat o crim negli7ent unui 7uriu simulat. In 7um tate dintre ca#uri- acu#atul era descris po#itiv 4un agent de asigur ri care se ducea s -Ei petreac Cr ciunul cu familia sa5 iar n cealalt 7um tate el era descris negativ 4un portar care se ducea s -Ei petreac Cr ciunul cu amanta sa- fiind c s torit Ei avFnd Ei copii5. DeEi faptele nu difereauportarului i s-au dat semnificativ mai muli ani de nc2isoare decFt acu#atului descris po#itiv. De ce ar induce atractivitatea fi#ic 7uriile simulate spre a conferi mai puin vin Ei pedeaps unui acu#atC :igall Ei Astrave 4$*(55 au sugerat c motivul depinde de presupunerea 7uraiilor c acu#atul atractiv din punct de vedere fi#ic este mai valoros- are un potenial mai bun Ei este mai puin pasibil de a nc lca legea n viitor decFt acu#atul neatractiv. De ce conduce atractivitatea fizic la simpatie? DeEi are cFteva limite- efectul atractivit ii fi#ice asupra simpatiei pare puternic. Aamenii par s -i plac pe aceia care sunt mai atractivi@ le preuiesc comportamentele Ei caracteristicile Ei i consider mai puin vinovai pentru nc lcarea legii. I. o e'plicaie a acestui fenomen const n faptul c oamenilor le plac persoanele atractive din cau#a statutului exprimat de acestea. :igall Ei ?and# 4$*(;5 au demonstrat

$6

c acelaEi b rbat a primit mai multe evalu ri po#itive atunci cFnd a stat lFng o femeie atractiv - decFt atunci cFnd se afla n prea7ma unei femei neatractive. II. un al doilea principiu care ar putea guverna nalta consideraie fa de persoanele atractive- care provine dintr-un studiu reali#at de +ar>s- +iller Ei +aruHama 4$*!$5. AceEti cercet tori au ntrebat persoane diferite cFt de similari le sunt ali cFiva n privina unei variet i de tr s turi. 6articipanii au considerat persoanele atractive ca fiind mai asem n toare lor. 9valu rile po#itive ale persoanelor atractive pot fi ns Ei obiective. 6oate c persoanele atractive fi#ic c2iar au personalit i mai pl cute- contacte sociale mai variate Ei prieteni mai interesani. In urma cercet rilor lui &eis- 3e#le> Ei M2eller 4$*!%5 s-au g sit diferene importante ntre dou grupuri de persoane 4atractivi Ei neactractivi5 privind num rul de prieteni Ei calitatea conversaiilor. Astfel vieile celor atractivi Ei neatractivi par s difere semnificativ. 6ersoanele e'trem de atractive sunt aEteptate a fi mai veselemai sociabile Ei mai bine adaptate emoional decFt restul. 9le primesc de asemenea o cantitate mai mare de feed-bac> po#itiv.

Rela-ia se2ual$
Inceputul unei relaii romantice 1 numeroase etape sunt implicate n nceputurile unei relaii romantice8 primul contact vi#ual- ntFlniri n colectiv 4cunoaEterea primar 5prima ntFlnire. Moll Ei Co#bH au identificat cinci bariere pentru iniierea relaiei romantice cu component se'ual care ar putea determina indivi#ii s utili#e#e metode netradiionale precum ntFlniri n cluburi pentru nec s torii- site-uri matrimoniale etc. Aceste bariere ar fi8 timiditatea- lipsa de timp pentru a iniia o relaie n mod tradiional- lipsa accesului la parteneri eligibili- avFnd o particularitate 4superponderal- n lime mare5 sau avFnd nevoi speciale 4se'uale- preferine5. )erger 4$*!(5 a constatat c b rbaii se anga7ea# n modalit i directe- n timp ce femeile se anga7ea# mai degrab n strategii indirecte. Cercet rile au demonstrat c relaiile iniiate de femei durea# mai puin decFt cele iniiate de b rbai.

$(

Conclu*ii
Alegerea partenerului este o deci#ie importanta re#ultat al unui proces comple'nu intotdeuna inteles si obiectivabil- ba#at mai ales pe constienti#area propriilor sentimente-dar influentat esential de parinti-prieteni-con7unctura-societate. Deci#ia maritala este pregatita treptat prin perioada de pietenie erotica-intaniri ce ofera sansa de a cunoaste si de a testa compatibilitatea cu un potential partener de maria7. Diversi autori au elaborat o serie de studii privind modelul general al alegerii partenerului.Bna dintre cele mai cunoscute este teoria stimul-valaore-rol a lui ). +urstein. 9l distinge ; stadii succesive in procesul adoptarii deci#iei maritale8 $.stadiul stimulilor 1 preci#ea#a modalitatile in care oamenii se simt atrasi unii fata de ceilalti. +urstein atrage atentia asupra puterii primei impresii-ba#ata pe atractia fi#ica-care se vadeste foarte importanta in evolutia relatiei. Bn alt tip de atractie este cea interpersonala-care este un tip de relatie de afiliere - ce ii determina pe oameni sa se evalue#e po#itiv mutual.Atractia interpersonala este influentata de mai multi factori8 atractivitate fi#ica-pro'imitate-similaritate- complementaritate- reciprocitat. 2.stadiul valorilor 1 persoanele implicate descopera daca atitudinile si credintele lor sunt compatibile. +ulte valori sunt in mare masura personale si sunt atat de strans legate de conceptia despre sine- incat respingerea acestor valori este traita ca o re7ectie a persoanei. ;.stadiul rolurilor 1 indica perioada de testare a compatibilitatii rolurilor- stabilind cat de bine se potrivesc doi parteneri. Deci#ia pentru casatorie survine-asadar- dupa o evaluare prealabila a sanselor celuilalt de a corespunde de#aribilitatilor si asteptarilor primului. Aceasta nu garantea#a insa ca testarea ulterioara a compatibilitatilor in /7ocul de rol marital0 va confirma pe deplin progno#a care a stat la ba#a alegerii. &eiss considera desfasurarea procesului de deci#ie maritala ca pe miscarea unei roti-implicand patru elemente aflate intr-o relatie de succesiune8 relationarea- evaluarea sinelui- dependenta mutuala si implinirea nevoilor personalitatii.

$!

3ibliografie

)I&CN- A.- NAOMA&D- :.- 4$***5- Diferene interindividuale. )ucureEti8 9ditura =e2nica 93ACN9:CB- C.- 42%%;5- Tratat de psihosexologie. IaEi8 9ditura 6olirom NA3B- C.- 42%%;5- Emoiile: Cum ne putem eli era de m!nie" gelozie #i team. )raEov8 9ditura +i' +I=&A<A3- I.- CIB69&CA- C.- 42%%25 $sihologia #i terapia cuplului. )ucureEti8 9ditura :69& +I=&A<A3- I.- CIB69&CA- C.- 42%%25 $sihologia vieii de cuplu : %ntre iluzie #i realitate. )ucureEti8 9ditura :69& +I=&A<A3- ?.- 42%%25- &tracia interpersonal sau 'omeo #i (ulieta n cotidian: Din dosarele ) ale psihologiei sociale. )ucureEti8 9ditura :69& +A:CA.ICI- :.- 4$**!5. $sihologia social a relaiilor cu cellalt. IaEi8 9ditura 6A?I&A+ 3BPA- A.- 42%%25- *uprafata si adancimile cuplului. )ucuresti8 9ditura :69& 3BPA- A.- 42%%25- $sihologia comunicarii in cuplu. )ucuresti8 9ditura :69& M&93- =. D. 4$**(5- *eductia +&rta de a cuceri. )ucureEti8 9ditura Qtiina Ei =e2nica :.A.

$*