Sunteți pe pagina 1din 13

Ministerul Educaiei i Tineretului al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea tiine Economice Catedra Finane si bnci

Re erat
Tratatul de la !aris

C"iinu# $%&'
Cuprins(

Introducere.3 &) Etapele semnarii Tratatului de la !aris***********))***+ $) !revederile Tratatului de la !aris**************)) Concluzii.. Lista bibliografic ..................................................................................................75

,ntroducere -ctualitatea problemei) Europa a fost teatrul unor confruntri sngeroase in cel de al doilea rzboi mondial confruntri ce au lsat in urma lor distrugeri inimaginabile si numeroase !ictime omene"ti. #proape toate statele din Europa s$au aflat la sfirsitul rzboiului intr$o situa%ie economica destul de dificila. &ingurul stat participant la rzboi si care nu a a!ut prea mult de suferit din punct de !edere economic a fost &tatele 'nite ale #mericii a crui economie a progresat datorita produc%iei de rzboi. #stfel pentru a e!ita prbu"irea (ntregii Europe s$a pus la punct un plan ambi%ios de a)utoare a statelor afectate * planul +ars,all. Europa a fost continentul care a constituit prima regiune economica a lumii. 'n edificiu economic ridicat treptat a crui acti!itate a sporit in timp. -rima forma de cooperare europeana este legata de numele lui .ean +onnet ca /inspirator0 si cel de$al doilea ministru de e1terne francez 2obert &c,uman. Ea purta numele de Comunitate Europeana # Crbunelui si 3telului si a fost (nfiin%ata in 4554. Comunit%ile europene au a!ut drept scop stabilirea intre membrii lor a unei apropieri nai puternice dacit cea ce rezulta din organiza%iile de cooperare. -rima dintre Comunitati CEC3 6Comunitatea Europeana a Crbunelui si 3telului7 s$a nscut dintr$o ini%iati!a franceza 6un rol important l$a a!ut .ean +onnet datorita crui s$au fcut demersuri in scopul realizrii unei noi unitati europene. La 5 mai 4558 2obert &c,uman ministru francez de e1terne lansa declaratia inspirata de .ean +onnet prin care propunea infiintarea unei piete comune a carbunelui si otelului care sa fie condusa potri!it metodelor supranationale metode ce implica o ruptura de sc,emele traditionale ale relatiilor dintre state. /-lanul &c,uman0 menit sa e!ite o noua coflagratie mondiala prin punerea ramurilor de baza ale industriei de armament sub controlul international prin intermediul unui tratat in!iolabil a fost acceptat de 9ermania Italia :elgia 3landa si Lu1emburg. ;ratatul a fost semnat pe 4< aprilie 4554 la -aris si a intrat in !igoare la 23 iulie 4552. fiind inc,eiat pe o
3

perioada de 58 de ani acest tratat sa mai produca efecte la data de 23 iulie 2882.

&) Etapele semnarii Tratatului de la !aris In trecut Europa era impartita in sfere de influenta )uridica iar =ranta constituia un centru important de gndire )uridica europeana mai ales prin legislatia sa destul de dez!oltata care a influientat legisla%ia altor tari iar prin aceasta o mare parte a societarii europene. +odul de influienta franceza a creat un fel de frontiere )uridice europene altele dacit frontierele politice. Edouard >erriot 64<72$45577 scriitor om politic si de stat francez a a!ut in 4525 o prima initiati!a gu!ernamentala franceza in fa!oarea 'niunii Europene e1primndu$si marea sa dorin%a de a !edea apari%ia &tatelor 'nite ale Europei. In anul 4538 el a lansat ideea realizarii unei uniuni europene in cadrull &ocietatii ?atiunilor. 9aston 2iou propunea in anul 452< in lucrarea Europa patria mea realizarea unei conferinte continentale drept singura posibilitate prin care Europa putea sa$si pastreze pozitia s@ lider in fata &tatelor 'nite ale #mericii +arii :ritanii si 'niunii &o!ietice in competitia mondiala. Aar prima personalitate care a facut trecerea la actiuni oficiale in fa!oarea unificarii europene a fost #ristide :riand care in calitate de pre"edinte al Consiliului de +ini"tri al =ran%ei a tinut un discurs la sesiunea de toamna a &ocietatii ?a%iunilor pe 5 decembrie 4525 in care a propus constituirea &tatelor 'nite ale Europei e!ocind necesitatea de a stabili intre statele europene o legatura de tip federal un feudalism continental. -ropunerea lui :riand a dus la desemnarea in 4538 a unei Comisii insarcinate sa analizeze posibilitatile concrete ale atingerii obiecti!ului crearii uniunii europene care insa a rama sfara !reun rezultat. ;otusi meritul initiati!ei ramine incontestabil deoarece &ocietatea ?atiunilor a elaborat un memorandum cu pri!ire la organizarea unei regim de 'niune =ederala Europeana sugestie preluata intr$un memorandum al gu!ernului francez din 4 mai 4538 care atragea atentia asupra necesitatii unei coordonari a politicii economice in
B

subordonarea criteriilor politice preconizindu$se si crearea unui mecanisc institutional simplu o conferinta si un comitet politic permanent.

Tratatul de la !aris) Comunitatea Europeana a Carbunelui si .telului /C)E)C).)0 1 &23& 4ata si locul semnrii 5 4< aprilie 4554 &alon de lC>orloge Duai dC3rsaE -aris =ranta Semnatari 6onrad -4E7-UER# cancelar i ministrul a acerilor e8terne /4E0 !aul 9-7 :EE;-74# ministrul a acerilor e8terne< =osep"MEUR,CE# ministrul comerului e8terior />E0 Robert SC?UM-7# ministrul a acerilor e8terne /FR0 Carlo SF.R:-# ministrul a acerilor e8terne /,T0 =osep" >EC?# ministrul a acerilor e8terne /;U0 4ir@ ST,66ER# ministrul a acerilor e8terne< =an 9-7 4E7 >R,76# ministrul a acerilor economice /7;0 ,ntrarea An viBoare $' iulie &23$ ;imbile autentice FR !reciCri 1 Tratat ondator) 1 - e8pirat la $' iulie $%%$)

1 9ersiunile oriBinale ale tratatului si instrumentele nationale de rati icare# precum si instrumentele de aderare succesive sunt depuse An ar"ivele Duvernului Republicii FranceCe) Fn urma declaraiei lui 2obert &c,uman de la 5 mai 4558 care !izeaz punerea (n comun a produciei franco$germane de crbune i oel la 4< aprilie 4554 se semneaz la -aris ;ratatul de instituire a Comunitii Europene a Crbunelui i 3elului 6CEC37. Aup ractificarea de ctre :elgia 2epublica =ederal 9ermania =rana Italia Lu1emburg i rile de .os 6/Cei ase07 tratatul intr (n !igoare la 23 iulie 4552 pentru o perioad de 58 de ani. E1pir aadar la 22 iulie 2882. #cest prim tratat are drept obiecti! imediat instituirea unei pie e comune a crbunelui i oelului materii prime strategice (n acea perioad. 'n alt obiecti! este de a pune bazele unei comuniti economice i apoi treptat politice. #cest tratat care (nfi ineaz o Fnalt #utoritate o #dunare Comun un Consiliu &pecial de +ini tri i o Curte de .ustiie se afl la originea sistemului institu ional al 'niunii Europene de astzi. La scurt timp dup instituirea CEC3 =ran a prezint un proiect de integrare militar supranaional. #stfel la 27 mai 4552 cei ase membri ai CEC3 semneaz la -aris un ;ratat de instituire a Comunitii Europene de #prare 6CE#7. ;ratatul pre!ede crearea unei armate europene. ;e1tul nu este (ns ratifi cat de #dunarea ?a ional a =ranei care la 38 august 455B amn discutarea acestuia sine die. -rin urmare tratatul pri!ind CE# nu intr (n !igoare. 2espingerea sa este (nso it de abandonarea proiectului cone1 de tratat pri!ind statutul Comunit ii politice europene 6C-E7. #cesta din urm fusese elaborat de ctre adunarea ad ,oc a CEC3 i prezentat la 48 mai 4553 reprezentanilor gu!ernelor /Celor ase0. &) Scurta preCentare

#ctul care a constituit nasterea Comunitatilor Europene este declaratia din 5 mai 4558 a ministrului francez de e1terne din acea perioada 2obert &c,umann. Iata doar cate!a dintre pre!ederile declaratiei &c,umannH /-acea lumii nu poate fi pastrata fara sa facem eforturi creati!e proportionale cu pericolele care o ameninta. Contributia pe care o Europa organizata o poate aduce ci!ilizatiei este indispensabila pentru mentinerea relatiilor pasnice. -rin asumarea pentru mai mult de 28 de ani a rolului de campion al Europei unite =ranta a a!ut intotdeauna ca principal obiecti! ser!irea pacii. Europa unita nu s$a realizat si am a!ut razboi. Europa nu poate fi facuta dintr$o data sau in baza unui singur plan. Ia fi construita prin realizari concrete creand mai intai o solidaritate de facto. 'nirea natiunilor europene necesita eliminarea opozitiei seculare a =rantei si a 9ermaniei. 3rice actiune ce se intreprinde trebuie sa tina cont mai intai de aceste doua tari. In acest scop 9u!ernul francez propune sa se actioneze imediat intr$un punct limitat dar decisi!. 9u!ernul francez propune ca productia franco * germana de carbune si otel sa fie plasata sub o Inalta #utoritate comuna intr$o organizatie desc,isa si participarii altor tari ale Europei. -unerea in comun a productiei de carbune si otel !a asigura imediat bazele dez!oltarii economice ca prim pas in unificarea europeana si se !a sc,imba destinul acelor regiuni care mult timp au fost destinate fabricarii armelor de razboi ale caror !ictime constante au fost. &olidaritatea de productie astfel stabilita !a face clar faptul ca orice razboi intre =ranta si 9ermania de!ine nu doar de neconceput dar practic imposibil. -unerea la punct a acestei puternice unitati producti!e !a desc,ide tuturor tarilor doritoare posibilitatea sa participe la aceasta si !a oferi tuturor tarilor participante elementele fundamentale ale productiei industriale in aceleasi conditii cu o baza reala pentru unificarea lor economica.

#ceasta productie !a fi oferita intregii lumi fara deosebire sau e1cludere pentru a contribui la ridicarea ni!elului de trai si la dez!oltarea actiunilor pacifiste. #stfel !a fi realizata in mod simplu si rapid fuziunea intereselor indispensabile pentru stabilirea unei comunitati economice care !a constitui fermentul unei comunitati mai largi si mai profunde intre tari care mult timp au fost in opozitie datorita unor sangeroase di!iziuni. -rin punerea in comun a productiei de baza si prin instruirea unei Inalte #utoritati noi ale carei decizii !or lega =ranta 9ermania si tarile care !or adera aceasta propunere !a realiza prima fundatie pentru o Europa unita indispensabila pentru mentinerea pacii. -entru urmarirea acestor obiecti!e astfel definite 9u!ernul francez este gata sa desc,ida negocieri in urmatoarele baze. +isiunea impartiala a Inaltei #utoritati Comune !a fi sa asigure in cel mai scurt timp posibilH modernizarea productiei si imbunatatirea calitatii sale furnizarea in conditii identice a necesarului de carbune si otel atat pe pietele franceza si germana cat si a tarilor aderente dez!oltarea e1portului catre alte tari egalizarea si imbunatatirea conditiilor de !iata a muncitorilor din aceste industrii. -entru a atinge aceste obiecti!e plecand de la conditiile diferite in care se gasesc in prezent productiile tarilor aderente sunt propuse o serie de masuri care se !or institui cu titlu tranzitoriu. ;ransportul carbunelui si otelului intre tarile aderente !a fi imediat scutit de ta1e !amale si nu !a putea fi afectat de tarifele diferentiate de transport. &e !or realiza gradual conditii pentru ca o distributie mai rationala a productiei si un inalt ni!el al producti!itatii sa se creeze in mod spontan. In contrast cu cartelurile internationale care tind sa impuna practici restricti!e in distributia si e1ploatarea pietelor nationale pentru a mentine un profit ridicat organizatia !a asigura fuziunea pietelor si e1tinderea productiei. -rincipiile si intelegerile definite mai sus !or constitui subiectul unui tratat semnat intre state si supus ratificarii parlamentelor lor. ?egocierile !or a!ea loc cu a)utorul unui arbitru numit de comun acord. Lui i se !a incredinta sarcina de a
<

supra!eg,ea daca intelegerile la care s$a a)uns concorda cu principiile e1puse si in cazul unei neintelegeri el !a decide ce solutie se !a adopta. Inalta #utoritate !a fi alcatuita din persoane independente numita de gu!erne a!and reprezentare egala. -rin acord comun intre gu!erne !a fi ales un presedinte. Aeciziile #utoritatii !or fi e1ecutorii in =ranta 9ermania si celelalte tari aderente. &e !or lua masuri adec!ate pentru gasirea mi)loacelor de apel impotri!a deciziilor #utoritatii. 'n reprezentant al ?atiunilor 'nite !a fi acreditat pe langa #utoritate si !a fi instruit pentru a face un raport public catre ?atiunile 'nite de doua ori pe an raport ce pri!este realizarile organizatiei in special sal!gardarea obiecti!elor sale. Inalta #utoritate nu pre)udiciaza cu nimic regimul de proprietate al intreprinzatorilor. In e1ercitiul functiunii sale Inalta #utoritate !a tine cont de puterile conferite de #utoritatea Internationala de la 2u,r si de obligatiile de orice natura impuse 9ermaniei atata timp cat acestea raman in !igoare.0 3 data cu lansarea in cadrul acestei conferinte de presa a planului /&c,umann0 s$a trecut la o faza ,otaratoare in destinul comunitatilor europene. #stfel au luat nastere trei principii fundamentale ale acestui planH $ plasarea productiei de otel si carbune a 9ermaniei si =rantei sub o Inalta #utoritate in cadrul unei organizatii desc,ise si altor tari europeneJ $ luarea deciziilor de catre organisme compuse din reprezentantii gu!ernelor statele nefiind obligate prin decizii contra !ointei lorJ $ deciziile !or obliga numai statele ce le accepta. La aceste trei principii fondatoare au subscris sase stateH 9ermania =ranta Italia :elgia 3landa si Lu1emburg. +area :ritanie care a!ea unele temeri pri!ind abandonarea su!eranitatii si pri!ind realizarea bunastarii nationale dar si din cauza anga)amentelor din Common@ealt, nu a aderat la aceste principii.
5

#u urmat noua luni de negocieri intre aceste sase state ce s$au concretizat prin adoptarea la data de 4< aprilie 4554 a ;ratatului de creare a Comunitatii Europene a Carbunelui si 3telului tratat ce a intrat in !igoare la 25 iulie 4552 pe o durata de 58 de ani. +oti!atia acestei initiati!e consta in faptul ca era ca pe de$o parte era putin probabil ca 9ermania sa accepte un control unilateral asupra industriei sale grele 6otel * carbune7 mai ales dupa adoptarea Constitutiei sale interne prin care aceasta tara isi concepea singura politica interna potentiala la adresa pacii. Ae aceea singurul mi)loc prin care industria grea a 9ermaniei putea fi controlata era integrarea sa atat in plan politic cat si economic intr$o comunitate puternic structurata. $) .biectivele Tratatului de la !aris

iar pe de alta parte

lasarea sa complet

independenta si nesupra!eg,eata era considerata in acea perioada o amenintare

respectarea regulilor de concurentaJ spri)inirea modernizarii sectorului si recon!ersieiJ accesul la sursele de productieJ libertatea de circulatie a produselorJ supra!eg,erea permanenta a pietei. Ae asemenea ;ratatul nou creat stabilea printre altele ca !or fi abolite si

interzise urmatoareleH

a)utoarele acordate de catre state ori ta1e speciale impuse de state in orice forma ar fi eleJ ta1ele la import sau e1portJ ta1ele a!and ca ec,i!alent restrictiile cantitati!e pri!ind circulatia produselorJ practicile restricti!e care tind spre impartirea si e1ploatarea pieteiJ masurile discriminatorii intre producatori intre cumparatori si consumatori.
48

Institutiile comunitare create in baza CEC3 au fostH 4. 2. 3. B. 5. Inalta #utoritateJ #dunarea Comuna sau #dunarea -arlamentaraJ Consiliul de +inistriiJ Comitetul Consultati!J Curtea de .ustitie.

-rincipalele atributii ale organismelor de conducere CEC3H Inalta Autoritate:

#sigura realizarea obiecti!elor ;ratatului in conformitate cu principiile stabiliteJ Este formata din persoane independente numite de gu!erne impreunaJ #re resurse financiare proprii realizate din ta1e asupra productiei de otel si carbuneJ -oate impune obligatii atat statelor membre cat si producatorilorJ #re dreptul de a emite recomandari si opinii.

Adunarea comuna sau adunarea parlamentara:


&upra!eg,eaza acti!itatea Inaltei #utoritatiJ Este compusa din reprezentanti ai parlamentelor nationale ale statelor membreJ -oate re!oca din functie membrii Inaltei #utoritati.

Consiliul de Ministri:

#rmonizeaza actiunile Inaltei #utoritati si cele ale gu!ernelor statelor membreJ Este compus din reprezentantii statelor membreJ -oate initia unele propuneri sau masuri pe care le considera corespunzatoareJ
44

?umai in anumite cazuri are putere de inter!entie in politica pri!ind carbunele si otelul ca de e1emplu in situatii de criza.

Comitetul consultativ:

Cuprinde intre treizeci si cincizeci si unu de membri desemnati de Consiliul de +inistri din randul industriasilor comerciantilor si consumatorilor.

Curtea de Justitie:

#re sarcina de a !eg,ea respectarea dispozitiilor ;ratatului si a normelor comunitareJ Este formata din 7 )udecatori si 2 a!ocati generali desemnati de gu!ernele statelor membreJ .udeca litigiile dintre statele membre si persoanele fizice si )uridice din aceste state.

42

,ttpHKK@@@.scrigroup.comKistorie$politicaKstiinte$politiceK;ratatul$de$la$-aris$ Comunitat343B5.p,p

In urma celor e1puse si redate in acesta lucrare putem constata ca ;ratatul de pa -aris a fost un e!eniment istoric foarte important in cadrul statelor europene ce a marcat destinul acestora spre o cale de pace si de dez!oltare continua. #stfel au luat nastere trei principii fundamentale ale acestui planH $ plasarea productiei de otel si carbune a 9ermaniei si =rantei sub o Inalta #utoritate in cadrul unei organizatii desc,ise si altor tari europeneJ $ luarea deciziilor de catre organisme compuse din reprezentantii gu!ernelor statele nefiind obligate prin decizii contra !ointei lorJ $ deciziile !or obliga numai statele ce le accepta.

43