Sunteți pe pagina 1din 23

Somajul

AONCIOAIE STEFAN AN I FR-FINANTE BANCI

I.Definitia somajului II. TEORII SOCIOLOGICE ALE SOMAJULUI III. CAUZELE OMAJULUI IV. MASURAREA SOMAJULUI V.Forme ale somajului VI.Principalele evoluii pe piaa forei de munc n Romnia n perioada 1993-2009 VII. CONSECINELE OMAJULUI VIII. POLITICI DE COMBATERE A OMAJULUI

DEFINITIA SOMAJULUI
omajul este un fenomen contemporan, complex,

cuprinztor, care include in sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice i morale. Dicionarul explicativ il definete ca un fenomen economic caracteristic societii capitaliste, care const in aceea c o parte din salariai rman fr lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea i oferta de for de munc. Este o stare negativ a economiei care const in nefolosirea unei pri din fora de munc salariat.

Conform BIM (Biroul International al Muncii), sunt considerati

someri persoanele care cumuleaza urmatoarele conditii: a) Au depasit vrsta de 15 ani; b) Sunt apte de munca; c) Nu au loc de munca (a ncetat contractul sau a fost temporar ntrerupt si sunt n cautare de munca remunerata); d) Sunt fara ocupatie, apte de munca, nu au mai lucrat sau ultimul loc de munca nu a fost remunerat; e) Sunt disponibile imediat pentru o munca salariata. In Romania, Legea nr 1/1991 republict cu modificri in Legea 86/19922, precizeaz c sunt considerai someri persoanele apte de munc, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunztoare pregtirii lor, dei nu se fac precizri in lege reiese c,varsta este de peste 16 ani.

TEORII SOCIOLOGICE ALE SOMAJULUI


Teoria clasica sustine ideea ca somajul exista numai

pentru persoanele care vor sa se angajeze, dar cu un salariu superior celui stabilit pe piata muncii. Ca urmare, somajul are cauza rigiditatea salariului real la scadere, nivelul prea ridicat al acestuia pretins de lucratori si presiunile sindicale asupra modului de determinare a salariului care mpiedica ntreprinzatorii sa ridice cererea de forta de munca la nivelul care ar absorbi ntreaga oferta existenta la un moment dat.

Teoria lui John Maynard Keynes


susine ideea c omajul involuntar exist dac, in cazul

unei creteri uoare, in raport cu salariul nominal, a preurilor la bunurile pe care le consum muncitorii, cat i cererea total de man de lucru dispus s munceasc la salariul nominal curent, cat i cererea total de man de lucru la acel salariu, ar fi mai mari decat volumul existent al ocuprii. Cauza omajului involuntar este insuficiena cererii de consum

Concepia neoclasic
susine c omajul ar rezulta din insei procesele

creterii, ceea ce ii ofer caracterul de fenomen natural. omajul ar rezulta din mobilitatea forei de munc i condiiile de informare a pieei muncii. Statisticile arat o diminuare a perioadei medii de ocupare i, respectiv, o mrire a duratei medii de omaj datorate prelungirii perioadei dintre dou angajri.

CAUZELE OMAJULUI
Apariia i accentuarea omajului au o multitudine de

cauze obiective, dar i subiective: 1. Progresul tehnic - pe termen scurt, este generator de omaj, intr-o proporie mai mare sau mai mic, in funcie de capacitatea financiar a rilor de a asimila noutile cercetrii tiinifice.Pe termen lung, genereaz noi nevoi, care sunt acoperite prin produse rezultate din activiti noi, generatoare de locuri de munc.

Criza economic - caracterizat prin scderi sau stagnri ale activitatii economice, sporete numarul de omeri, integrarea lor fiind la un nivel sczut. Absorbirea unui numr cat mai mare de omeri depinde de posibilitile reale ale fiecrei ri de a stimula agenii economici in cresterea investiiilor de capital. In Romania, criza economic de lung durat a generat un omaj de mari proporii cu perspective reduse de reintegrare a forei de munc pe termen scurt
2.

Conjunctura economic i politica internaional nefavorabil - datorit oscilaiilor ritmului creterii economice, conflictele armate, promovrii unor politici de embargo influeneaza negativ asupra relaiilor economice vizand importul In Romania, omajul i inflaia, au avut o evoluie sincronizat, atingand, in unele perioade, la cote procentuale deosebit de ridicate. O cauz important care st la baza tendinei de scdere a omajului, reprezint pe de o parte in emigrarea unei pri importante din fora de munc, iar pe de alt parte, in returnarea, de ctre un numr mare de persoane, ce au depit perioada de acordare a indemnizaiei de somaj, de a se mai inregistra la Agenia de Ocupare a Forei de Munc.
3.

MASURAREA SOMAJULUI
Estimarea sau msurarea omajului presupune luarea in considerare a dimensiunii, structurii, intensitii i duratei acestuia, intr-o perioad sau alta, apelanduse in acest sens la indicatorii cantitativi i structural calitativi Indicatori cantitativi - exprim mrimea absolut a somajului, adic numarul total al omerilor existent, la un moment dat, pe ansamblul economiei naionale, intr-o zona geografic, in anumite ramuri, profesii, meserii. Rata omajului - exprim procentual mrimea omajului, fiind raportul

procentual intre numrul omerilor i populaia activ.

se calculeaz dup relaia:

RS = [ S / (PO + S)] x 100

Indicatori de ordin structural - se refer la componenta structural a omerilor dup nivelul de calificare, specialitti, meserii, sex, varst sau ras.

Pentru o evaluare corect a mrimii omajului la un

moment dat, trebuie s se calculeze : - intrrile - persoane concediate, casnice sau care au terminat un ciclu de invatmant i nu se pot angaja. - ieirile - persoane care gsesc noi locuri de munc, cele care revin la vechiul post, cele care nu mai caut locuri de munc, emigranii, pensionari

Msurarea omajului - necesit luarea in calcul i a

altor elemente, cum sunt : - intensitatea omajului - se calculeaza prin determinarea corect a momentului incetrii totale sau pariale a activitii i diminuarea corespunztoare a salariului sau pierderea totala a locului de munca. - durata omajului - timpul care se scurge de la pierderea locului de munca pana la reincadrarea sau reluarea activitii intr-un domeniu sau altul.

Forme ale somajului


Literatura economica ofera o clasificare a formelor de omaj,

luand in considerare mai multe criterii: 1. Dup modul de manifestare: omaj voluntar (lucrtorii nu sunt dispui s se angajeze cu salariul real existent) omaj involuntar (datorat insuficienei cererii) 2. Dup sex, varst i pregtirea persoanelor afectate: omaj feminin omaj juvenil omaj intelectual, etc.

In analize care cupleaz criteriile cauz, sfer de cuprindere i durat, se disting: 1. omaj conjunctural (ciclic) care apare in urma reducerilor de activitate ce au loc in fazele de
2.

3.
4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

recesiune, depresiune sau criz ori datorit unor perturbaii din viaa economic. omaj tehnologic reprezentat de reducerea locurilor de munc datorit modificrilor in aparatul tehnic de producie. Resorbirea lui presupune recalificarea forei de munc sau chiar reconversia ei, fiind necesar o perioad mai lung de timp pentru reincadrarea lucrtorilor. omajul structural generat de modificri in structura activitii i a mobilitii profesionale; poate rezulta i dintr-o inadecvare a ofertei de munc, la nevoile diverselor domenii de activitate. omaj sezonier intalnit cu regularitate in ramurile i sectoarele de activitate cu caracter sezonier (agricultur, turism) omaj total cuprinde intregul timp de lucru al unui salariat omaj parial reducerea temporar sau de durat a timpului de lucru (sptman incomplet sau zi incomplet), destul de des intalnit omaj de ofert atunci cand intreprinztorii refuz s mai produc i s mai angajeze lucrtori in condiiile existente de rentabilitate a capitalului, pe care le consider inacceptabile. omaj de excludere, reprezentativ pentru lucrtorii mai varstnici; omaj de inserie, propriu celor sub 25 de ani; omaj de reconversiune, legat de restructurrile industriale

Dup criteriul duratei:

omaj de scurt durat sub un an ca intindere


omaj de lung durat mai mult de un an. Este in

progresie constant. Fie c este vorba de efective, de partea relativ sau de vechimea medie, indicatorii reinui confirm aceast tendin.

Principalele evoluii pe piaa forei de munc n Romnia n perioada 1993-2009


Fenomen nerecunoscut i cvasinecunoscut n Romnia n perioada regimului comunist, omajul a izbucnit imediat dup 1990, ajungndu-se ntr-o perioad scurt de timp la un nivel ridicat al ratei omajului Intervalul 1993-2009 poate fi divizat n 3 perioade distincte n ce privete evoluia omajului n Romnia: 1. 2. 3.

Perioada 1993-2002 Perioada 2003-2008 Perioada 2008-prezent

Perioada 1993-2002
caracterizat printr-un nivel nalt al omajului ca efect al

restructurrilor economice i al scderii economice nregistrate n perioada 1997-1999. Excepie face anul 1996, an n care s-a nregistrat o scdere semnificativ a omajului pe fondul creterii economice i al msurilor de combatere a omajului adoptate n contextul electoral al acelui an. Exceptnd anul 1996, rata omajului la nivel naional n aceast perioad s-a situat ntre 8,4% n anul 2002 i 11,8% n anul 1999.

Perioada 2003-2008
caracterizat printr-o reducere semnificativ a omajului, este

perioada n care economia romneasc a cunoscut o cretere economic remarcabil, susinut de un volum important al investiiilor autohtone i strine. Totodat accesul mai uor al forei de munc pe pieele economiilor vest-europene, a determinat un flux masiv al muncitorilor romni spre vestul Europei, ceea ce a contribuit, de asemenea la reducerea omajului n Romnia. n cursul acestei perioade rata omajului s-a redus an de an, de la 7,4% n 2003 la 4% n 2007, crescnd uor, la 4,4% la sfritul anului 2008.

Perioada 2008-prezent
ncepnd cu sfritul anului 2008, tendina ascendent

a omajului s-a reluat, pe fondul puternicei contracii economice suferite de Romnia n cursul anului 2009. n acest an, rata omajului a crescut de la 4,9% n ianuarie la 7,8% n decembrie, tendina ascendent meninndu-se i la nceputul anului 2010 ( 8,1% n ianuarie, 8,3% n februarie i 8,4% n martie

CONSECINELE OMAJULUI
Pe plan naional, excluderea unei pri a forei de munca influeneaz dinamica mrimii PIB11, in sensul c instruirea, calificarea celor aflai in omaj au presupus cheltuieli din partea individului i a societii, cheltuieli care nu vor putea fi recuperate in situaia omajului de lung durat ; aceast for de munc, ieit din populaia activ ocupat, nu contribuie la creterea PIB ; societatea suport costurile omajului pe seama contribuiei la fondul de omaj, din partea agenilor economici i salariailor. La nivel de individ - familie, omajul se repercuteaz negativ asupra venitului, indemnizaia de omaj fiind mai mic decat salariul. Existena in Romania a unui omaj cronic de lung durat, ce a generat criza ocuprii forei de munca, impune cu necesitate o politic activ de ocupare,

care s vizeze obiective la nivel micro i macroeconomic.

POLITICI DE COMBATERE A SOMAJULUI


1. 2. 3. 4. 5. 6.

Politici active- constau din masurri care contribuie la (re)integrarea omerilor in diferite activiti i prevenirea omajului in randul celor ocupai. Principalele aciuni, msuri de promovare a politicilor active, sunt : - organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piaa muncii fr o calificare corespunztoare i recalificarea omerilor in concordan cu structura profesional a locurilor de munc ; -stimularea agenilor economici prin parghii economico-financiare, in extinderea activitii economice ; - ncurajarea investiiilor prin acordarea de faciliti in vederea relansrii i creterii economice, a crearii de noi locuri de munc ; - acordarea de faciliti intreprinderilor - care angajeaz omeri, precum i tineri absolveni(prin subvencionarea de catre Ministerul Muncii , a 70% din salariulnet). - ncurajarea efecturii unor lucrri de utilitate public -pe plan local sau naional - dezvoltarea ocuprii atipice - ocuparea pe timp de munc parial, ocuparea temporar, munca la domiciliu, munca independent i alte forme de ocupare ;

Politici pasive acestea se concretizeaz in msuri i aciuni care s

asigure omerilor involuntari un anumit venit pentru un tri decent sau de subzisten. Politica pasiv raspunde la cele doua cerine in msura in care, pe de o parte, stimuleaz crearea de noi locuri de munc, i, pe de alt parte, fixeaz un cuantum al venitului incitator la munc Venitul asigurat omerului se numeste indemnizaie de omaj sau in cazul arii noastre ajutor de omaj i se acord pe o perioad determinat de timp. In Romania perioada de acordare a omajului este de 9 luni, iar a alocaiei de sprijin, de 18 luni. omajul afecteaz in prezent foarte mult tinerii i femeile, iar din cauza marii recesiuni in care ne aflam, omajul are o tendin de cretere de lung durat.