Sunteți pe pagina 1din 14

Biletele Logistica 1.Conceptul de logistica.

Definitii generale ale logisticii ,,nu este un deficit in lume, unica problema cu care se confrunta lumea este logistica Cuv logistica deriva de la verbul grec ,, legein arta caluleor, arta de a discuta in imperiul roman ,, logists magistratul, iar in greaca moderna contabil definitii : 1.AILOG asociatia it de lg! logistica" este o totalitate de activitati organi#ative gestionale si strategice care guvernea#a in cadrul intrep, flu$urile de material de la ac%i#itionarea materilor prime de la furni#ori pina la oferirea prod finite, clientilor si serviciilor post vin#are. &.'LA asociatia europ de lg! logistica repre# organi#area, planificarea, e$ecutia si controlul flu$ului de bunuri si info de la aparitie si aprovi#ionare productiei si distributia pina la clientul final cu obiectul de a satisface cererea pietei cu cost minim si cu o implicare minima a capitalului (. C)L consiliul manag din *ua! logistica este o parte a suppl+ c%ain management, care s eocupa de planificari, implimentari si controale eficiente, eficienta costurilor , stocul materialelor, relatarii flu$urilor de info de la origine pina la consum in scopul conformarii cu cerintele cinsumat *copul lg se ba#ea#a pe & obiective: 1.Ob. de eficienta" cost min global de gestiune a flu$urilor fi#ice si informationale pe parcusul intregului process &.ob. de eficacitate" de a garanta clientilor finali serv predefinit determinat in ba#a parametrilor de punctualitate, securitate, promtitudine ,upa Grosvernor sistemul lg al intrep se ba#ea#a pe - reguli .uste: produsul .ust/ locul .ust/ timpul .ust/ conditii .uste/ costul .ust. LG operea#a pe ( nivele concomitenete de spatiu: spatiu economic, organi#ativ, geograp%ic. 2. Evolutia istorica a lg Factorii motorii ai aparitiei si evolutii lg : 0ermenul de lg a fost utili#at p1u prima data in domeniul militar+ , iar prima sa recunoastere teoretica vine de la academia militar+ din *anpetersburg . lg militara repre#inta o totalitate de activit care studia#a organi#area si coordonea#a miscarea trupelor militare pe un teritoriu inamic. In activit economical g este utili#ata mai intii in domeniul vin#arilor de bunuri de larg consum. In anii 234diversificarea gamei de bunuri si marirea concurentei impune intrep de asi restructura activit comerciala, iar lg era acea activit de care era nevoie Cri#a eneregetica din anii 564 care a afectat essential costurile in deosebi cel de transport a constituit un imobil foarte important in de#volt si utili#area lg O etapi#are a evolutii lg in sua este cea pre#entata de 7o8erso$ conform careia evolutia lg in sua poate fi pre#entin urmat etape: "coordonarea operatiunilor crearea departamentelor! "regruparea personalului selectarea pers calificate si impartirea pe depart! "lg integrate sa urmareasca obiectivele commune! "lg strategic strategii pe activitati lg! 9actorii motorii ai aparitiei si evolutii lg : 1.sporirea in ritm rapid a c%elt de transport &.posibilitati limitate de crestere a eficientei productiei (.sc%imbari inregistrate in gestiunea stocurilor :.inoirea si diversificarea fara precedemt a productiei de marfuri -.necesitatea organi#arii si coordonarii adecvate a flu$urilor informationale 3.utili#area pe scara larga a calculatoarelor si evolutia infromationala 6.initiativele referitoare la calitate ;.preocuparile de prote.are a mediului incon.urator 3.Tipurile de ba a ale activitatii lg !sc"ema# Intraile lg resurele material, financiare, umane, inromationale! furni#ori" mg lg materii prime si material, priductie finite, productie in curs de e$ecutie!"consumator iesiri lg diferentiale concurentiale, livrare eficienta, utili#area timpului si locului

Activit mg planificare, reali#area,control! Activit lg aprovi#ionare , alegerea locului de aplasare a deposit, depo#itarea, stocarea, servirea clientilor, receptionarea comen#ii, form comen#ii, manipulare,transportarea! $. %elatiile dintre m& si lg!relatiile dintre lg si produs'lg si pret'lg si promovasre'lg si distributie# sc%ema Lg: gestiunea materialelor/ depo#itarea prod finite/ controlul stocurilor (ctivit de interfat a) aprovi#ionarea/ stabilirea obiectivelor de m</ locali#area depo#itelor/ proiectarea produslui/ mg stocurilor/stabilirea preturilor/ proiectarea companiilor promotionale/ ambalarea de protectectie/alegerea canalelor de m</trasportul *&: cercetari de m</ mng fortei de vin#are/ stabilirea mi$ului de produse. +.Conceptul de servire a clinetilor =ivelul de servire a clientilor firmei este re#ultatul unui intre sist de activitati logistice. Impactul sau direct asupra vin#arilor si profiturilor impune stabilirea nivelului de servire ca obiectiv de ba#a al activitatii logistice.intru mediu de afaceri concurential,niv.de serv.constituie un mi.loc import.de diferentiere fata de concurenti si de crestere a loialitatii clientilor. In lit.st pre#entate mai multe abordari ale conceptului de servire a client. >u ma.oritatea practicienilor servirea client.inseamna sa cree#e in mintea consumatorilor perceptia ca firma ta este una dintre cele cu care se pot face afaceri cu usurinta. *erv.client.este considerat un instrument concurential foarte important. *copul unui sist.logistic integrat este de a servi client la fel de bines au mai bine decit concurentii. *erv.client.se refera la asigurarea disponibilitatii produselor pu client. In acest ca# porneste de la premi#a ca valoarea potential a produsului devine efectiva numai in momentul in care produsul intra in posesia clientului. *erv.client.este repre#entata ca lantul activitatii de vin#are si satisfacere a cerintelor clientilor care se incep cu primirea comen#ilor si se si se inc%eie cu livrarea produselor la client. *ervirea clientilor repre#inta procesul de oferire a unor beneficii semnificative in privinta valorii adaugate ,lantul de aprovi#ionare,livrare intrun mod eficace sub aspectul costurilor. ,.Elementele servirii clientilor!el. pretran actionale'tran actionale si postran actionale#sunt) I.elemente pretran#actionale" in aceasta categorie sunt incluse elementele care creea#a un climat favorabil serv clientilor. Aceste element care legatura reciproca cu politiciile, program si ob intrep care constituie cadru necesar serv clientilor. 9ac parte: 1.declaratia scrisa referitor la polit de serv clientilor/&.planurile de re#erva p1u situatiile de forta ,a.ora/(.fle$ibilitatea sistemelor/:.programa de perfectionare a personalului II. elementele tran#actionale" se refera la elemen serv clientilor care sunt determinate de indeplinirea efectiva a f"tii lg. fac parte : 1.disponibilitatea produselor/&.durata ciclului comen#ii/(.furni#area de info referitoare la stadiul indelinirii comen#ii/:.preci#ia e$ecutarii comen#ii -. starea marfurilor la receptive III. elementele post"tran#actionale" dupa efectuarea nemi.locita a cumparaturii de catre client produsul este sustinut de servicii care asigura obtinerea de catre clinet a benficiilor suplimentare. Aceste elemente prelungesc procesul de vin#are si dupa momentul in care a intrat clientul in posesia bunului.fac parte: 1.oferirea de garantii/&.instalarea produselor/(.efectuarea de reparatii si asigurarea cu piese de sc%imb :.inlocuirea temporara a produs p1u repararea/-.solutionarea recalmatiilor/3.posibilit de returnare sai retragere a produs cu defecte de pe piata. In ceia ce priveste performanta furni#orilor vite#a repre# un element important de caracteri#are a nivelul de servire. >e linga element dat mai sunt pre#entate si alte elemente: "consecventa"reflecta capacitatea intrep de a respecta o anumita durata a timp de livrare, pe parcusul unui nr mai mare de cicle de performante "fle$ibilitatea" capacitatea furni#or de a indeplini cerintele special si neasteptate ale clientilor "capacitatea de reversare" capacitatea intrep de a gasi solutii adecvate in ca#ul f"tionarii necorespun#atoare a sistemului lg "serio#itatea -.*asurarea nivelului de servire

Operationali#area procesului de servire a clientilor presupune masurarea niv.de servire oferit si in acest sens sunt utili#ate & categorii de variabile: variabile absolute: 1.nr comen#ilor primate/&.nr de returnarii de produse/(.nr. rupturilor de stoc/:.nr de comen#i anulate -.nr reclamatiilor primate/3.timpul de la primirea comen#ii la livrarea marfii catre client/6.nr. comen# effectuate in timp de urgent/;. nr. Comen#iilor e$pediate in stare incomplete ?ariabile relative: 1.>onderea articolelor ine$istente in stoc in nr total al articolelor din gama furni#or &.ponderea comen#ilor e$ecutate in nr total al comen# primate (.ponderea comen#ilor e$ecutate in mod correct in nr total al comen# primate :.ponderea timpului de ansamblul a comen# in durata ciclul comen#ii -.pon reclamatiilor primate p1u anumit produs in nr total al reclamatiilor clientilot. *ub aspect temporal nivelul de servire a clientilor poate fi masurat in & sectiuni/ 1.sect transversala" reflecta situatia serv clientilor la un anumit moment &.sect longitudinala indica evolutia in timp a capacitatii de serv a intrep Categorii de unitati de masura utili#ate in nivelul de serv : "unitati cantitative numar,<g,tone,ambala.,linie de produse! "unit valorice formula de calcul p1u masurarea nivel de derv : =s@m1)A144 =s"nivel de serv m"val cantitativa a nivel efectiv de serv lg )" val cantit a nivel t%eoretic de serv lg ..Componentele ma/ore ale servirii clientilor!disponibilitatea produselor in stoc'durata ciclului comen ii'retrageraea produselor de pe piata# Componentele de ba#a a serv clientilor: 1.disponibilitate produselor in stoc repre#inta probabilitatea e$istentei produs in stoc in momentul in care sunt solicitate de catre client. In vederea satisfacerii cereiii previ#ionale intrep isi constituie un stoc de ba#a. Inafara de acest stoc intrep isi formea#a si un stoc de siguranat protectia fata de variati neasteptate ale cererii sau de incertitudine in privinta intervalul de reaprovi#ionare de la furni#ori. >e masura disonibilit produs in stoc se apelea#a m multe variabile : 1.frecventa rupturilor de stoc" repre# probabilitatea absentei unui produs dins toc in ca#ul in care acest produs este solicitat de catre client &.indiciile de e$ecutie" masoara marimea sau impactul rupturii de stoc in decusrsul timpului. *pre deosebire de frecventa rupturilor de stoc, indiciile de e$ecutie corelea#a disponibilitatea prod cu cerea e$primata de catre client. Lista unui produs din stoc afectea#a niv de serv numai in situatia in care intrep primeste comen#i de la client. Ie@ Blivrata1Bcamandata. Ie"indiciile de e$ecutie (.nr livrarilor de comen#i complete repre# nr situatiilor in care intrep este capabila sa onore#e in mod integral comnda clientului. O comanda etse onorata complet atunci cind intrep dispune de toata gama de produse solicitate si in cantitati cerute. 2.durata ciclului comenzii repe# o component important a procesului serv clientilor . aceasta var poate fi anali#ata din & punct de vedre: 1.din perspective clientului, ciclul comen#ii repe# intervalul de timp de la momentil transmiterii comen#iicatre furni#or pina la primirea marf solicitate &.din perspective furni#orului, cilclul comen#ii repre# intervalul de timp care incepe in momentul primirii comen#ii de la client pina la transmit marf comandate cleintului 'tapele ciclului comen#ii : 1.transmiterea comen#ii &.prelucrarea comen#ii (.prelucrarea si asamblarea comen#ii :.procurarea stocului suplimentar -.livrarea comen#ii 3.retragerea produsului de pe piata Cau#ele de retragere de pe piata:

"defecte de calitate "ambalare si etic%etare necorespun#atoare "metode de distributie neadecvata Actiune de retragere a prod depe piata sunt cunoscute ca lg reversibila inversa! In f"tie de fiecare produs in parte procesul de retragere a prod de pe piata presupune urmat modalitati de actiuni: "rambursarea "inlocuirea "repararea "retragerea totala 0. C12CE3T4L DE C4*3(%(%E In lit.st intilniti m.multi termini:cumparare,aprovi#ionare,ac%i#itionare,procurareC.. ,easemenea in lit.st pre#entate m.multe abordari conceptual ale activitatii de cumparare: a. Cumpararea organi#ationala" este definite ca functie responsabila de obtinere prin cumparare,inc%iriere sau alte mi.loace legale a ec%ipamentelor,materialelor,semifabricatelor si serv.necesare in vederea utili#arii lor in cadrul productiei. b. Aprovi#ionarea este definite ca o functie de e$ecutie orientate spre interiorul intreprinderii,iar relatia cu furni#orul fiind limitata pe termen scurt. c. Cumpararea" este o functie de ac%i#itionare de resurse material a intreprinderii orientate spre e$terior,iar relatia cu furni#orul fiind pe termen mediu. d. )< cumpararilor este definite o functie de gestiune a resurselor material a intreprinderii pe termen lung. e. Aprovi#ionarea"repre$inta totalitatea operatiunilor care permit firmei sa dispuna de bunurile si serviciile necesare si care trebuie sa le procure din e$terior. f. Cumpararea"este o deci#ie punctual de ac%i#itionare a unui bun,in timp ce aprovi#ionarea consta in administrarea flu$urilor de bunuri si servicii de care firma are nevoie pu continuitatea activitatii sale,satisfacerea cererii clientilor si asigurarea rentabilitatii. Obiectul operatiunilor de cumparare il pot constitui: materii prime, materiale, semifabricate, ec%ipamente, utila.e, articole de reparatie. In cadrul intrep cumpararea nu e responsabila de: resurse umane, atragerea de anumite fonduri, ac%i#itionarea bunurilor imobiliare, procurarea de actiuni, efectuarea de investitii. Logistticianul are responsabilitatea de a alege punctele de livrare a marfii catre furni#or, de a stabili cantitatea de prod ce va fi comandata, de a reparti#a in timp flu$urile de marf, de a selecta modul de transp. 15. 1B6ECT67ELE C4*3(%(%66 Conform teoriei clasice obiectivele cumpararii sunt: "calitatea .usta "sursa .usta "locul potrivit "timpul potrivit "pretul potrivit Conform teoriei moderne, obiectivele activ de cumparare sunt: "asigurarea la momentul potrivit a bunurilor si serv necesare pentru ca intrep sa poata onora la timp comen#ile clientilor "reali#area celei mai avanta.oase combinatii dintre calitate, pret, serv si timp "reducerea la minim a pierderilor legate de stocuri "de#voltarea relatiilor cu furni#orii competenti "identificarea si de#voltarea unor surse alternative de incredere pentru a diminua dependenta de o singura sursa de cumparare "valorificarea avanta.elor standardi#arii si simplificarii "urmarirea tendintilor pietii si mentinerea po#itiei competitive a intrep "mentinerea unor relatii bune intre departamentul de aprovi#ionare si celelalte departamente din intrep

"administrarea functiei de cumparare in mod eficient si eficace in conditiile respectarii prevederilor legale si standardelor pietii "de#voltarea profesionalismului in domeniul cumpararii prin recrutarea, selectarea, motivarea si promovarea unui personal competent. 11. 84%8ELE DE C4*3(%(%E La ba#a oricarei deci#ii de cumparare sta criteriul cost. >rincipalele aspecte ale costului: 1!costul marginal fac parte costurile cu materialele si munca directa, c%elt directe si c%elt indirecte variabile! &!costul de oportunitate se calc ca venitul ma$im pe care lar fi obtinut intrep in ca#ul in care aceleasi capacitati utili#ate pentru productie ar fi fost utili#ate in alt scop! (!invatarea in ca#ul cind intrep va cumpara din e$terior, spre deosebire de fabricarea cu fortele proprii, oportunitatea de invatare este mai mica!. >e linga cost la ba#a deci#iei de cumparare se afla criteriile: "disponibilitatea capacitatii de productie "disponibilitatea de resurse umane speciali#ate "controlul calitatii "fle$ibilitatea intrep "cantitatea de prod necesare "evolutia pietii pe termen lung. 9actorii de cumparare resurselor e$terne: 1!ine$istenta unei capacitati de productie si a resurselor speciali#ate &!costurile prea mari determinate de fabricarea unei cantitati nu prea mari de productie (!costul mare al ac%i#itionarii si utili#arii unor ec%ipamente speciale si a unei forte de munca speciali#ate :!posibilitatea de reducere a stocurilor de materii prime, materiale -!divi#area riscului comercial intre vin#ator si cumparator 3!obtinerea prod necesar la un nivel de calitate mai inalt 6!anticiparea evolutiei pietii. 9actorii in luarea deci#iei de a fabrica cu fortele proprii: 1!disponibilitatea unei capacitati de productie &!e$istenta e$perientei de a produce acest produs, personal speciali#at (!reducerea intervalului de timp necesar pentru obtinerea produsului :!cunoasterea costurilor legate de forta de munca -!independenta fata de furni#or 3!situatia favorabila a pietii pe termen lung. 12. 8T%(TE966 L1968T6CE %EFE%6T1(%E L( C4*3(%(%E ,in punct de vedere al timpului si al cantitatii cumpararii, strategii: 1!Dde pe o #i pe altaD " consta in procurarea de cantitati mici de marfa in conditiile lansarii frecvente a comen#ilor catre furni#or. Obiectivul este de a reduce la minim stocurile in per de recesiune sau de fluctuatii a pretului. prod perisabile, lipsa de depo#it, instabilitatea cererii si pretului! &!strategia de cumparare in functie de cerintele curente " se caracteri#ea#a prin lansarea unei comen#i mai mari dar cu o frecventa relativ mai mica. cerere constanta, preturi stabile! (!strategia cumpararii anticipate " ac%i#itionarea de produse in avans cresterea cererii si a pretului, avans cu aprovi#ionarea! :!strategia cumpararii speculative " cumpararea unei cantitati foarte mari de produse care depaseste necesarul curent sau cel previ#ibil al intrep pentru a valorifica o oportunitate temporala de pret. 13. L1C4L 86 %1L4L T%(283 62 (CT67 EC. 3%62C63(LELE 3(%T6 3(%T6C63(2TE L( T%(2:(CT66LE DE T%(283 0ransp " deplasarea fi#ica a marf si persoanelor intre & puncte. >arti implicate la tran#actiile de transp: 1!participantii primar+ furni#orii de marfuri si clientii sai! &!transportatorii (!guvernul reglem1sustinerea activitatii date!

:!publicul clientii finali!. La nivel microeconomic, importanta transp e infl de urm factori: 1!utilitatea de loc &!utilitatea de timp (!utilitatea de forma :!impactul asupra competivitatii -!contributia la costuri si preturi 3!infl asupra profitului 6!impactul asupra altor activ logistice ;!infl asupra activ generale ale intrep. La nivel macroeconomic, importanta transp e infl de urm factori: 1!posibilitatea speciali#arii geografice &!productia pe scara mare (!intensificarea concurentei :!de#voltarea economica. 1,. DEC6:66LE %EFE%6T1(%E L( T%(283 DE *(%F Ena dintre cele mai importante deci#ii tactice adoptate de managerii de transp este selectia transportatorilor. Aceasta deci#ie se ba#ea#a pe evaluarea minutioasa a posibilitatii e$istente si este urmata de deci#iile strategice refiritoare la modul sau modurile de transp care urm a fi utili#ate. In timp ce alegerea modurilor de transp este in competenta managerului logistic, care urmareste obtinerea unui anumit nivel de servire in conditiile unui cost convenabil, responsabilitatea selectiei firmelor de transp revine managerului de transp. 1$. 8T%4CT4%( C18T4%6L1% DE T%(283 Clasificarea costurilor de transp: 1#dupa criteriul variatiei) "costuri fi$e "costuri variabile. Costurile fi$e sunt costurile care nu varia#a in dunctie de volumul de activ. In ele se includ: "costuri legate de inc%erierea spatiilor de parcare "costuri legate de terminale "administrarea activ de transp "costuri legate de intretinerea sist informationale. Costurile variabile se modifica in mod direct in functie de nivelul de activ in cadrul unei anumite per de timp. In ele se includ: "costuri de combustibile "costul fortei de munca "costul de intretinere a ec%ipamentului "costul de incarcare1 descarcare. La stabilirea tarifelor de transp se iau in considerare & dimensiuni importante: distanta si volumul marf de transp.2#dupa criteriul separabilitatii) "costuri separabile pot fi alocate cu usurinta unei anumite iesiri, destinatar sau e$peditor! "costuri asociale oferirea unui serv logistic ce atrage dupa sine oferirea altui serv! "costuri comune se aseamana cu cele asociale dar deosebirea este ca oferirea unui serv nu conduce in mod inevitabil la oferirea altui serv!. 1+. *1D4%6LE DE T%(283 86 C(%(CTE%68T6C6LE L1% >rincipalele moduri de transp: "rutier "feroviar "aerian "prin conducte "pe apa "prin fire de telegraf "de date "intermodal.

Cele mai importante caracteristici: 1!costul &!timpul de tran#it este timpul mediu necesar pentru a.ungerea marf de la e$peditor la destinatar! (!vite#a :!consecventa capacitatea unui mod de transp de a mentine durata de tran#it pe parcursul timpului! -!disponibilitatea capacitatea modului de transp de a deplasa marf intre orice & puncturi! 3!fle$ibilitatea reflecta capacitatea modului de transp de a indeplini cerinte speciale ale utili# serv de transp! 6!frecventa indica nr de livrari programate intrun anumit interval de timp! ;!siguranta capacitatea de mentinere a calitatii prod in per tran#itului si de a evita pierderea sau deteriorarea prod!. 0ransp intermodal " combinarea a & sau mai multe moduri de transp, intre punctul de origine si destinatia finala a marfii in vederea deplasarii eficiente sub aspectul timpului si costului. 1-. E7(L4(%E( 86 8ELECT6( T%(283 >rocesul de evaluare si selectie a transportatorilor are urm etape: 1!cercetarea pietii serv de transp&!definirea criteriilor de selectie (!evaluarea preliminata:!evaluarea detaliata-!alegerea transportatorului. Lista criteriilor de selectie: "costurile de transp "timpul de tran#it "variatia timpului de tran#it "disponibilitatea "fle$ibilitatea "siguranta. C12D6T66LE DE L67%(%E 62C1TE%*8 9rupele)6.;E; 7in atorul pune marfa in propriul depo it la dispo itia cumparatorului 1!'FG e$ 8or<s! vin# isi indeplineste obligatia de livrare cind pune marfa la dispo#itia cumparartorului, nevamuite pentru e$port si fara a le incarca in ve%iculul care le preia66.;F; Transp principal nu e platit de vin care remite marfa unui transp desemnat&!9CA free carrier! vin# isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care livrea#a marf vamuite pentru e$port carausului numit de cumparator la locul convenit(!9A* free alongside s%ip! vin# isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa a fost pusa dea lungul navei, vin# vamuieste marfa pentru e$port:!9O7 free on board! vin# isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa a trecut de balustrada navei, vamuirea pe seama vin#atorului666.;C; Transp principal e platit de vin care suporta c"elt dar nu si riscurile pe per transportarii-!C9H cost I freig%t! vin# isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa trece balustrada navei, vin# plateste costurile si navlu necesar pentru a duce marfa in portul convenit, dar riscurile si costurile aparute dupa momentul livrarii se transfera de la vin# la cumparator, vamuirea o efectuea#a vin#3!CI9 cost, insurance and freig%t! vin# isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa trece balustrada navei, vin# ac%ita costurile si navlu necesar, dar riscurile si costuri aparute dupa momentul livrarii se transfera de la vin# la cumparator, vin# trebuie sa procure asigurarea maritima impotriva riscului cumparatorului de pierdere sau deteriorarea marf pe per transp6!C>0 carriage paid to! vin# isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care livrea#a marfa carausului numit de el, vin# trebuie sa plateasca costul transp pina la destinatia convenita, cumparatorul suporta toate riscurile si alte costuri aparute dupa ce marf a fost livrata;!CI> carriage and insurance paid to! vin# isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care livrea#a marfa carausului numit de el, plateste costul transp pina la destinatia convenita, trebuie sa procure asigurarea impotriva riscului cumparatorului de pierdere sau deteriorarea marf pe timpul de transp, vin# contractea#a asigurarea si plateste prima de asigurare 67.<D< 7in suporta toate c"elt si riscurile pentru transp marf la locul de destinatie convenitJ!,A9 delivered at frontier! vin# isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marf vamuita pentru e$port dar nevamuita pentru import a fost pusa la dispo#itia cumparatorului, pe mi.loc de transp care a sosit, nedescarcata, in punctul si locul convenit de la frontiera, dar inainte de punctul vamal de frontiera al tarii linitrofe14!,'* delivered e$ s%ip! vin# isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa pusa la dispo#itia cumparatorului la bordul navei in portul de destinatie convenit, dar nevamuite pentru import,

vin# trebuie sa suporte toate riscurile si c%elt legate de aducerea marf in portul convenit inainte de descarcare11!,'B delivered e$ Kua+! vin# isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marf nevamuita pentru import au fost puse la dispo#itia cumparatorului pe c%ei in portul convenit, vin# trebuie sa suporte costuri si riscurile legate de aducerea marf in portul convenit si de descarcarea marf pe c%ei 1&!,,E delivered dut+ unpaid! vin# isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marf a fost pusa la dispo#itia cumparatorului la locul convenit, nevamuita pentru import si nedescarcate 1(!,,> delivered dut+ paid! vin# isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marf a fost pusa la dispo#itia cumparatorului la locul convenit, vamuit pentru imoprt dar nedescarcate. Conditiile 9A*, 9O7, C9H, CI9, ,'*, ,'B sunt utili#ate doar pentru transp pe apa. Conditiile 'FG, C>0, CI>, ,A9, ,,> sunt utili#ate pentru toate modurile de transp. 1.. 6mportanta stocurilor in cadrul st logistic 0ermenul de stoc este utili#at p1u a defeni in e$presia valorica sau cantitative material prime, component, subansamblele prod in curs de prelucrare sau produs finite care sunt mentinute in vederea utili#ari lor pe masura aparitei nevoiei. *tocurile sunt definite ca active circulante material destinate utli#iari in procesul de productie fabricate in cadul acestui process sau cumparate in vederea revin#arii In cadrul sistemului lg stocurile e$ista in m multe puncte: "in mi.l de transport "in depo#ite aflate in cadrul unit de productie "in centre de distributie proprii "in maga#ine ,aca ne referim la procesul lg al unie intrep producatoare putem spune ca stocurile se afla in ( fa#e al procesului lg al intrep: 1.fa#a de parovi#ionare &.fa#a de productie (.fa#a de distributie In esenta roulul stocurilor este de a reali#e: "imbunatatirea sev lg p1u client "ec%ilibru relatiei dintre cerer si oferta "reducerea costurilor "diminuarea incertitudinii 10.Tipologia stocurilor In managementul stocurilor sunt planificate si urmarite mai multe tipuri de stocuri,ce sunt clasificate dupa mai multe criterii: "conform *=C :materiale,animale la crestere si ingrasat,O)?*,,produse in curs de e$ecutie,produse finite,marfuri. "dupa destinatie :stocuri pt. consum final /stocuri de m. ce intra in procesul de producctie /stocuri de m ce intra in procesul de comert / "dupa locul de constituire formare! :stocuri la unitatile producatoare /st. la unitatile consumatoare / st. la unitatile de comert cu ridicata /st. la unitatile de comert cu amanuntul / st. la consumatorii individuali acasa! / st. la consumatorii colectivi furni#ori! /stocuri in re#erva de stat / st. aflate in tran#it / st. aflate in curs de aprovi#ionare / " dupa perioada pt. care se formea#a si in functie de organi#area utili#arii lor in productie sau vin#are :curente,de siguranta,se#oniere,de conditionare,in curs de transport/ "dupa functiile lor in managementul productiei si aprovi#ionarii:st. Initial,final,mediu,preliminar/ma$im normat/minim normat "dupa ritmul de miscare:cu miscare rapida,cu miscare lenta/fara miscare/st. strategice de re#erva! "dupa modul de calcul si fundamentare: cu fundamentare stiintifica/fara fundamentare stiintifica/ *tocurile pot fi e$primate in urmatoarele unitati:unitati fi#ice, valorice si #ile. 25. Costurile generate de stocuri >rincipalele costuri generate de stocuri sint: 1.costurile de ac"i itionare"acele costuri asociate efectuarii comen#ilor in vederea crearii sau completarii stocurilor:

"costurile selectiei furni#orului " c. Legat de negociei "c. 9ormularii comen#ii "c . transmiterii comen#ii catre furni#or "c. 0ransportului comen#ii "c de receptie a marfurilor "c. ,e manipulare a produselor "c. Incarcare1descarcare 2. costurile de mentinere a stocurilor"sunt determinate de pastrarea marfurilor o anumita perioada pina la momentul solicitarii lor de catre clienti.Aceste costuri sunt relativ proportionale cu volumul mediu de marfuri detinute in stoc: " c. financiare/se refera la costul capitalului investit in stocuri.*tabilirea acestor costuri ia in considerare rata dobin#ii si costurile de oportunitate. "c. de depo#itare/sunt determinate de pastrarea marfurilor in spastiile de depo#itare " c. de asigurare/poarta un caracter facultativ " costul deteriorarii sau u#urii marfurilor/pe parcursul pastrarii in spatiile de depo#itare,marfurile s epot deteriora fi#ic sau moral.'stimarile referitoare la costurile asociate deteriorarii si u#urii se iau in considerare urmatoarele componente:pierderea valorii produsului,costul operatiunii de remediere a operatiei,costul procurarii unui produs similar de la o alta intreprindere. 3.Costuri datorate rupturilor de stoc= sint determ. de absenta prod in stod in mom. solicitat. " c. vin#arii pierdute" anularea comen#ii, in locul aminarii pina la un moment in care prod, va fi disponibil/ "c.pierderea loialitatii clientilor"/ "c. unei noi comen#i.

21.3lanificarea stocurilor!planificarea in conditii de certitudine si incertitudine#


O activitate de ba#a in procesul planificarii stocurilor il repre#inta lansarea comen#ii de aprovi#ionare si a cantitatii comen#ii. In ceea ce priveste planificarea stocurilor in ependenta de gradul de certitudine avem: >lanificarea in conditii de certitudine si planificarea in conditii de incertitudine Conditiile de certitudine " se refera la faptul ca cererea viitoare si durata viitoare a ciclului de performanta sunt cunoscute. *tabilirea punctului de reaprovi#ionare" determinarea marimii stocului la care se impune lansarea unei noi comen#i in vederea asigurarii satisfacerii cererii.>unctul de reaprovi#ionare indica momentul cind anume trebuie sa fie lansata o noua comanda,nu si marimea acesteia. In conditiile de certitudine punctul de reaprovi#ionare se calculea#a astfel: > @, A 0 ,unde , e cererea medie #ilnica,iar 0"durata ciclului de performanta In conditii de incertitudine se presupune ca mai este nevoie si de un stoc de siguranta.In acest ca# punctul de reaprovi#ionare se calculea#a astfel: >@ ,A 0 L*s, unde *s"stoc de siguranta/ 22.Controlul stocurilor!controlul continuu si cel periodic'metoda >6T# Controlul stocurilor consta in activitatile care mentin elementele depo#itate la nivelurile dorite. Aplicarea politicii referitoare la stocuri presupune desfasurarea unei proceduri de control continuu sau periodic. Controlul continuu consta in anali#a #ilnica a stocului, pentru a determina necesitatile de reaprovi#ionare. 9e#abilitatea controlului continuu este dependenta de disponibilitatea permanenta a datelor referitoare la nivelul stocului pentru fiecare produs in parte.Conform procedurii de control continuu, se va comanda o cantitate B dintr"un anumit produs, atunci cand suma dintre cantitatea e$istenta in stoc si cantitatea care a fost de.a comandata la furni#ori si care urmea#a sa fie primita de firma este sub linia punctului de aprovi#ionare.O caracteristica a controlului continuu e caracterul fi$ al cantitatii comandate. Controlul periodic consta in anali#a stocurilor la anumite intervale de timp,de e$. *aptaminal sau lunar.Aceasta procedura de control fasce necesar ao a.ustare a punctului de reaprovi#ionare,pt. a reflecta intervalele dintre doua controale succesive.)etoda MI0 : este o filosofie de control a stocurilor,al carei scop este mentinerea cantitatii necesare de material in locul potrivit,la momentul potrivit,pt a reali#a cantitatea potrivita de produse.>rincipalele caracteristici ale metode sunt:"relatii strinse cu un nr mic de furni#ori si transportatorii/ utili#area in comun a informatiilor de catre clienti si furni#ori/ frecventa mare a productiei,cumpararii si transportului unor cantitati mici,ceea ce conduce la niveluri minime ale stocurilor. 23.Controlul stocurilor!metoda *%3'metoda D%3'controlul agregat al stocurilor#

)etoda )H> repre#inta planificarea cerintelor de materiale.Acest sistem consta intr"un set de proceduri corelate,deci#ii,reguli si inregistrari ce traduc un program de productie principal in cerinte nete,precum si in satisfacerea planificata a acestor cerinte,pt. fiecare articol din stoc,care e necesar pt. indeplinirea programului respectiv.Aceasta metoda are drept scop minimi#area stocului si mentinerea programelor de livrare.Obiectivele sale sunt:sincroni#area,promovarea planificarii comune,actiunea rapida,previ#iunea vin#arilor,etc.)etoda ,H> e o e$tensie a perspectivei )H> si repre#inta planificarea cerintelor de distributie.'a e o metoda de planificarea si control a stocurilor ce implica principiile )H> la domeniul distributiei.>rincipiul de ba#a al metodei e ca cererea unui nivel superior,de e$. En depo#it central,e dependenta de cererea de la nivelul imediat inferior,respectiv depo#itele regionale.)etoda se focali#ea#a asupra programarii ce coordonea#a cerintele de distributie pt. un anumit ori#ont de timp. Controlul agregat nu urmareste doar produsele individuale ci si grupele de produse,eventual ansamblul produselor oferite de firma clientilor sai.Controlul agregat se reali#ea#a prin metodele:vite#a de circulatie si nr de rotatii,anali#a A7C,regula radacinii patrate,relatia dintre stoc si cerere,etc. 2$. Conceptul de depo itare ,epo#itele de distribuNie sunt spaNii, respectiv puncte de stocare, care sunt implantate On drumul fi#ic al unui produs de la producPtor la utili#atorul final. In functie de forma de proprietate,depo#itele pot fi: ale producatorului,comertului en"gros,comertului cu amanuntul sau ale unor mandatari.Intr"un sens restrains,spatiile de van#are ale comertului cu amanuntul nu apartin depo#itelor de distributie,deoarece structura lor,de regula,nu este legata intrinsic de logistica.,epo#itul este o cladire comerciala folosita in scopul inmaga#inarii bunurilor. ,epo#itele sunt folosite de fabricanti, importatori, e$portatori, en"grossisti, firme de transport, vami etc. ,epo#itele sunt de obicei cladiri simple, mari aflate in suprafetele industriale ale oraselor. ,epo#itele sunt ec%ipate cu platforme de incarcare pentru a incarca si descarca, camioanele/ sau uneori sunt incarcate direct de la cai ferate, aeroporturi sau porturi. 'le de asemenea au macarale si elevatoare de furca pentru a transporta bunuri, care sunt de obicei puse pe paleti standard I*O.,eci#iile referitoare la alegerea tipurilor de depo#ite presupun anali#area de catre logisticieni a variantelor posibile. *electia anumitor tipuri si modul lor de combinare sunt direct influentate de caracteristicile cererii clientilor, politica firmei, avanta.ele si limitele fiecarui tip de depo#it si e$istenta pe piata a unor operatori de incredere, speciali#ati in oferirea de servicii de depo#itare.1 2+. %olul si functiile depo itelor Holul important al depo#itelor de distributie re#ulta din urmatoarele considerente: " disponibilitate a produselor la locul si timpul solicitat de catre client/ " diminuea#a timpul de livrare/ " 0ransporturile in cantitati de masa sunt mai ieftine decat transporturile mici/e$pedierea in cantitati mari se face pe distante mari:producator"depo#it de distributie/e$pedierea de cantitati mici poate sa limite#e pe distante mici/ 9unctiile depo#itului de distributie: 1#Functii de miscare) " >rimirea produselor descarcare! " ,epo#itare1pastrare manipulare! " Comisionare primirea comen#ilor! " '$peditie 2#Functii de alimentare) " ,epo#itare pe 0*/ " ,epo#itare pe 0L, determinate de: "solicitari se#oniere/ "varfuri de cerere/ "maturi#area prod. vin!/ "actiuni de m< Alaturi de cele doua categorii de functii depo#itele de distributie pot e$ercita si alte functii suplimentare,cum sunt: " )arcare,etic%etare/ " Controlul produselor care intra si ies din deposit/ " ,erularea comen#ilot/ " Ambalare/ 2,. Tipologia depo itelor
1

,upa felul marfurilor depo#itate si conditiilor de depo#itare asigurate: depo itele de marfuri generale capabile sa pastre#e o gama larga de produse depo itele speciali ate un anumit produs sau grupa de produse, care ofera conditii adecvate caracteristicilor specifice ale marfurilor ,upa rolul indeplinit: depo ite de pastrare pe termen lung!de stocare# specifice vi#iunii traditionale asupra rolului depo#itelor. >rodusele sunt mentinute in stoc pentru a asigura, in special, coordonarea cererii cu oferta si obtinerea de economii de costuri centru!depo it# de distributie tip de depo#it care pune accentul pe circulatia rapida a bunurilor. & Holul sau consta in accelerarea miscarii marfurilor si reducerea la minim a duratei de depo#itare. >astrarea are doar caracter temporar. ,upa forma de proprietate: depo itul privat aflat in proprietatea si managementul aceleiasi firme care detine proprietatea asupra bunurilor pastrate si manipulate in depo#it depo itul public ce apartine unei firme speciali#ate in operatiuni de depo#itare sau logistice, care ofera servicii clientilor interesati, in sc%imbul unei ta$e depo itul contractual ba#at pe un aran.ament pe termen lung si destinat in e$clusivitate unui anumit client 2-. *etode de amplasare a depo itelor! a unui depo it'si a mai multor depo ite# >entru locali#area unui singur depo#it se pot utili#a metode e$acte, grafice sau de apro$imare. )etoda frecvent utili#ata pentru stabilirea amplasamentului este metoda centrului de gravitatie. Astfel se poate determina amplasamentul care asigura satisfacerea cererii clientilor, in conditiile celui mai mic cost total. " O prima varianta de amplasare a depo#itului este cea ba#ata pe centrul de gravitatie in functie de cantitate. In acest ca#, este considerata numai una dintre cele trei variabile: distanta, cantitate si timp. "Amplasarea unui singur depo#it se poate reali#a si prin metoda centrului de gravitate in functie de distanta. *olutia obtinuta indica punctul care minimi#ea#a varianta ba#ata pe cantitate, stabilirea celui mai bun amplasament presupune parcurgerea unui proces iterativ, pentru a obtine o locali#are din ce in ce mai buna a depo#itului." ?arianta centrului de gravitatie in functie de cantitate si distanta este superioara in raport cu celelalte doua variante anali#ate.Comparativ cu metoda ba#ata numai pe distanta, ia in considerare frecventa livrarilor la fiecare destinatie. "Considerarea tuturor factorilor care influentea#a costurile conduce la varianta centrului de gravitatie in functie de timp' cantitate si distanta. )etode de amplasare a mai multor depo#ite: Categoria metodelor e?acte include metoda centrului de gravitatie multiplu si metodele de programare liniara." )etoda centrului de gravitatie multipla determina amplasamentele depo#itelor care generea#a costul de transport minim. "Ca variante metodologice de programare liniara, pentru locali#area mai multor depo#ite, se utili#ea#a optimi#area retelei si programarea cu numere intregi mi$ta. 1ptimi area retelei are scopul de a minimi#a costurile variabile de productie si transport, in conditiile anumitor restrictii legate de oferta, cerere si capacitati. 2. (ran/area marfurilor in depo it Obiectivele urmarite in procesul de aran.are a produselor sunt: minimi#ara costurilor de manipulare , utili#area la ma$ a spatiuui de depo#itare,indeplinirea anumitor cerinte referitoare la compatibilitatea produselor, preluarea marfurilor pt asamblarea comen#ilor, la securitate si evitarea incendiilor. >t aran.area marf in deposit se aplica reguli cae se ba#ea#a pe criteriile: 1. Complementaritatea. >rod care sunt folosite impreuna in consum si sunt solicitate de client in cadrul aceleiasi comen#i vor fi amplasate in apropiere. &. Compatibilitatea . aran.area marfurilor in depo#ittre sa ia in considerare caracteristicile lor merceologice. (. 3opularitatea .utili#area acestui criteriu e determinate de diferentele e$istente intre produse.in ca#ul in care un produs cu circulatie rapida e preluat din stoc in cantitati mai mici decit cele in care este furni#at, se recomanda amplasarea lor in apropierea punctelor de e$pediere spre client. :. *arimea marf. de dimensiuni mici se aplasea#a in apropierea #onelo de e$pediere. *e asigura astfel o desitate mare de produse in pro$imitatea punctelor de livrare. Ac criteriu garantea#a cel mai
&

mic cost de manipulare doar in situatiile in care produsele de dimensiuni mici sunt cele care au o circulatie rapida 20 2otiuni generale privind logistica procesului de productie >rocesul de productie e functia centrala a oricarei Q industriale. 'l asigura transformarea inputurilor in outputuri, destinate satisfacerii consumatorilor. Inputurile terenuri resursele umane, cladirile ec%ipamentele, te%nolodia , iar outputurile"bunurile si serviciile destinate clientilor. >t a eficienti#a procesul de transformare a resurselor de a sincroni#a diferite moment de productie si de consum in cadrul Q se distinge o noua functie " logistica procesului de productie . ea isi gaseste intrebuintarea in ( etape ale procesului logistic. 1. Aprovi#ionarea cu materii prime si componente &. >roductia bunurilor (. ,istributia fi#ica a produselor finite logistica procesului de productie= asigurarea producerii complete si calitative a bunurilor in conformitate cu necesitatile consumatorilor, reducind la minim durata ciclului de productiesi optimi#ind costurile de productie logistica procesului de productie=gestiunea flu$urilor de material in sfera producerii b si s logistica de productie= activitatea de planificare si organi#are a proceselor de de#voltare a sistemelor de productie scopul logisticii de productie e optimi#area flu$urilor materiale in interiorul Q , conceti#at in urmatoarele: >lanificarea productiei in conformitate cu evolutia cererii 'laborarea planului de productie si a graficelor de lucru a sectiilor de productie si a altor subcomunitati de productie *tabilitea normativelor de productie si urmarirea respectarii lor Controlul asupra cantitatii si calitatii productiei finite >articiparea la elaborareasi reali#area noilor te%nologii Controlul asupra costurilor de productie 35.8istemul de impingere utili at in gestiunea flu?urilor de material 8istemul de impingere " presupune ca Q tre sa dispuna de re#erve materiale la toate etapele de de productie, pt a preintimpina rupturile de stoc si a se conforma sc%imbarilor cererii. >esupune e$istent unor stocuri suplimentare intre diferite etape de productie, ceea ce conduce la ing%etarea unor mi.loace . instalarea unor mi.l suplimentare , precum si un nr. m. mare de muncitori. *istemul de impingere si"a gasit utili#area nu numai in sfera productiei , dar si in sfera reali#arii productiei. Avanta.ele: >ermite planificarea productiei 'vita rupturile de stoc >ermite prevederea a.usterilor capacitatilor de productie ,e#avanta.ele: Costuri mari *uprastoca. al produselor in curs de fabricatie 31 8ist de tragere utili at in gestiunea flu?urilor de material 8ist de tragere" presupune ca detaliile si semifabircatele sa treaca de la etapa precedenta de fabricatie la etapa urmatoare doar in masura necesitatilor. 8ist de tragere permite centrului de conducere al Qsa nu se implice in fiecare veriga logistica, nu stabileste sarcini pt fiecare sectie. 9unctia principala a centrului reducanduse la stabilirea sarcinii pt ultima veriga a lantului care ulterior va stabili de sine statator sarcini pt veriga precedent *copurile de ba#a ale sist. de tragere >revi#iunea fluctuatiilor cererii si impacturilor asupra volumului de productie Heducerea la min a fluctuatiilor stocurilor intre diferite etape ale procesului de productie *implificarea la ma$ a gestiunii stocurilor in cagrul procesului de productie pe calea descentrali#arii 32 Continutul' scopul si functiile logisticii informationale

Importanta sist. informational in cadrul lantului de aprovi#ionare livrare : cresterii rolului informational in mg eficace si eficient al fu$urilor de produse si al relatiilor cu organi#atiilor partenere, in vederea satisacerii nevoilor si asteptarilor acestora. 8istemul informational logistic 86L consta in resursele umane , ec%ipamentele , solutiile informatice, metodele si procedurile utili#ate pt asigurarea datelor si ec%ipamentelor necesare pt adoptarea deci#iilor strategice si operationale referitoare la activitatile logistice ale organi#atiei. Activitatile *IL: specificarea, culegerea , prelucrarea , anali#a , interpretarea , raportarea si distribuirea infirmatiilor. >t a fi utile procesului deci#ional logistic, info tre sa aiba urmat caracteristici: actualitate , relevanta, acuratete, accesibilitate. *istemul informational are menirea de a identifica nevoile specifice de info ale managerilor responsabili de sist logistic sau de lantul de aprovi#ionre livrarede, a culege din surse primare si secundare datele si info respective si de a le distribui in formatul adecvat, la momentul dorit, factorilor de deci#ie din ac. arie functionala precum si managerilor din alte arii ale caror deci#ii sunt influentate de sau influentea#a performantele sist .logistic al organi#atiei. 33 Flu?urile informationale in cadrul sist. logistic En sistem informational logistic eficace asigura circulatia flu$urilor informationale pe & niveluri , respective unul intraorgani#ational si interorgani#ational. Din perspectiva intraorgani ationala , e necesara reali#area sc%imburilor de info intre logistica si celelalte arii functiionale: m<, productie, financiara etc . Din perspectiva interorgani ationala , sistemul informational asigura armoni#area organi#atiei cu ceilalti perteneriai lantului de aprovi#ionare"livrare. In activitatea logistica e$ista mai multe flu$uri infocare pot fi clasificate : I. In dependenta de directia flu$urilor: ori#ontale , vertical II. In dependenta delocul de provenienta: interne e$terne III. In dependenta de directia fata de sist lg :de intrare , de iesire I?. In dependenta de functiile logistice :elementare , comple$e ,de ba#a, esentiale ?. In dependenta de purtatorul de info : pe purtator de %irtie , magnetic , electronic ?I. In dependenta de timpul aparitieisi periodicitatea utili#arii: frecvente, periodice, operative, online , offline ?II. In dependenta de destinatia informatiei: de coordonare, normative, de control, a.utatoare ?III. In dependenta de gradul de confidentialitate : desc%ise , inc%ise , comerciale, secrete ,simple , comandate IF. In dependenta de modul de transmitere: prin curier posta , telefon, posta electronica , radio. 3$ Tipurile de sist informationale utili ate in logistica 8istemul de management al comen ilor e constituit din & subsisteme, unul referitor le comen#ile clientilor , altul privind propriile comen#i ale organi#atiei, adresate furni#orilor. Ac.sistem e corelat cu sistemul de mg al depo#itului si al transportului . In ca#ul relatiilor cu clientii info referitoare la aspectele : evolutia si structura cererii, e$istenta unui anumit produs in stoc , locul in care este present produsul in reteaua logistica , cantitatea disponibila , programarea in timp a fabricatiei unui anumit articol , intervalul de timp estimate .*)C va obtine date din *I financiar al org , cu scopul de a obtine info referitoare la creditul clientului 8istemul de management al depo itului se refera la urmatoarele activitati logistice : receptia parfurilor , prelucrarea comen#ilor , preluarea marfurilor din deposit ,pregatirea livrarii. Info din *), sunt disponibile si si la nivelul *)C si *)0 , cu scopul de a asigura corelarea diferitelor activitati logistice 8istemul de management al transportului gestionea#a info referitoare la transportul materiilro prime , materialelor, produselor de la forni#ori , si la tansportul subansamblurilor componentelor , produselor la client. 3+. Evolutia structurilor organi atorice 1rgani area alocarea resurselor organi#atiei in vederea indeplinirii obiectivelor sale strategice. 9.de organi#are preasupune ( activitati successive : defalcarea sarcinilor pe posturi , combinarea posturilor pt a crea departamente, si delegarea de autoritate . 8tructura organi atorica e un instrument pe care managerii il utili#ea#a pt a obtine re#ultatele asteptate prin valorificarea eficienta si eficace a resurselor .poate fi definite ca : 1. *etul de sarcini formale atribuite indivi#ilor si departamentelor/

&. Helatiile formale de raportare , inclu#ind liniile de autoritate , responsabilitatea deci#ionalanr nivelurilor ierar%ice si domeniul de control al managerului (. >roiectarea sistemelorpt asigurarea coordonarii eficace transdepartamentale a anga.atilor In organi#area activitatii lg sunt utili#e mai multe strusturi organi#atorice : structura functional verticala . str pe divi#ii si str de tip matrice. In ultimul timp a aparut un nou concept de organi#are a activitatii logistice " Organi#atia care invata. Organi#atia care invata este definite ca aceea in care fiecare e implicat in identificarea si solutionarea problemelor, oferind organi#atiei posibilitatea sa e$perimente#e, sporind capacitarea de a se de#colta , invata si asi indeplini misiunea. Organi#atia care invata in mod continuu incura.ea#a sc%imbarea , structura ori#ontala si comunicarea. Ac.filosofie devine posibila numai in masura in care organi#atia are caracteristicile : 1. *tructura ba#ata pe ec%ipe si retele &. Accesul desc%is la info (. ,escentrali#area deci#iilorsi elaborarea participative a strategiilor :. Imputernicirea anga.atilor -. Cultura adaptarii 3, 8c"imbarile inregistrate in organi area logistica 'volutia e$emplelor de organi#are logistica este relative similara cu evolutia structurilor organi#atorice ale firmelor. *uccesiunea de stadii ma.ore pe care le considera e$pertii americani: 1. 8tadiul fragmentarii. Activitatile logistice erau fragmentate fara a fi coordonate transdepartamental. He#ultatul unei astfel de organi#ari era adesea una ineficienta deoarece se reali#e aceeasi acrivitate in mai multe departamente . Liniile de autoritata si responsabilitatie referitoare la activitatile de natura logistica erau neclare &. 8tadiile de agregare functional . idea cresterii eficientei prin gruparea functiiloor logistice a inceput sa cistige teren incepind cu 5-4 . ( decenii si .um filosofia integrarii ba#ate pe pro$imitate organi#ational a promovat ideea performantei totale a sist si a impactului pe care deci#iile referitoare la o functie logistic ail au asupra celorlalte arii logistice (. 8tadiile de integare a proceselor incepind cu mi.l an 5;4 e anali#ata contributia logisticiila orocesul de creare a valorii pt client. Orgni#atia nu mai pune accentual asupra functiilor ca in ca#urile anterioare, se reorientea#a de la mg functiilor logistice la mg procesului lg 0e%nologia informatiei va sc%imba radical structura organi#atiilor. In domeniul logistic , va facilita de#voltarea retelelor de firmein care vor fi implicate operatori speciali#ati in oferirea de servicii logistice 3- . %estructurare si reengineering %estructurare= reducerea in privinta nr de anga.ati divi#ii , sau unitati si a nr de niveluri ierar%ice din structura organi#atorica . 9irmele apelea#a la restructurare atunci cund urmaresc scaderea costurulor, cresterea eficientei si eficacitatii. =ecesitatea restructurarii e adesea semnalata de de indicatori relative, pe ba#a carora se compara , situatia proprie cu cea a concurentilor cei mai important. >rintre indicatorii considerate se inscriu: raportul dintre nr anga.atilor si vv , raportul dintre personalul e$istent la nivel central si personalul operativ. %eegineering = reproiectarea radicala a proceselor , flu$urilor de activitatisi a posturilor cu scopul de a impunatati costurile calitatea , serviciile si vita#a . Heengineeringul se deosebeste de Hestructurare . in timp ce restructurarea raspunde in primul rind de interesele actionarilorde crestere a eficientei si eficacitatii/ Heengineeringulee preocupat I primul rind de situati anga.atilor si a clientilor. >rocesul de restructurare e focali#at asupra eliminarii , micsorarii si repo#itionarii departamentelor, in cadrul organi#atiei. >rincipiul promovat de Heengineering e sc%imbarea modului in care se desfasoara procesele. Heengineeringul presupune regindirea completa a proceselor"c%eiepr promovarea coordonarii ori#ontale si cresterea fle$ibilitatiiin raport cu sc%imbarile mediului .