Sunteți pe pagina 1din 28

Elev:Trifescu Laura Colegiul National Ienachita Vacarescu

De aproape sapte secole, Manastirea Prislop reprezinta unul din cele mai importante asezaminte religioase ortodoxe din Transilvania. In decursul existentei sale de peste sase veacuri, manastirea a indeplinit un rol cultural semnificativ in viata romanilor transilvaneni.

Manastirea a fost ridicata in a doua jumatate a secolului al XIV-lea de Sfantul Nicodim, ulterior canonizat, considerat astazi drept reorganizatorul si indrumatorul monahismului romanesc la inceputul Evului Mediu.

Manastirea Prislop - scurt istoric


Manastirea Prislop este cunoscuta si sub numele de "Silvas", dupa satul Silvasu de Sus. La 200 de metri de actuala biserica se afla locul numit "La Manastirea Batrana", dovada existentei acolo a unei manastiri mai vechi, din lemn. Nu se cunosc inceputurile manastirii. Deoarece era amplasata pe pamanturi care tinusera de nobilii romani din Ciula, se poate presupune ca ei au fost ctitorii laici ai locasului. Biserica actuala a Manastirii Prislop dateaza de la sfarsitul secolului al XIV-lea si a fost construita din piatra, in plan triconic, cu turla pe naos, arhitectura specifica bisericilor din Tara Romaneasca.

De numele manastirii se leaga existenta Sfantului Ioan de la Prislop, care s-a retras de la manastire la 500 de metri pe raul Slivat, unde si-a construit o chilie din piatra, cunoscuta si azi sub numele de "Casa Sfantului". Se presupune ca a trait aici in secolul al XV-lea sau in prima jumatate a secolului al XVI-lea. Sapandu-si pestera intr-o stanca sub munte, asemenea altor sihastri, s-a nevoit acolo singur pana la moarte cu grele si nestiute osteneli. Cuviosul Ioan Sihastrul, bineplacand lui Dumnezeu si umplandu-se de darul Duhului Sfant, sa savarsit in acea pestera in ultimele decenii ale secolului XVII, proslavindu-se dupa moarte ca facator de minuni. El insa, a murit foarte devreme din cauza unui vanator care, vazandu-l in gura pesterii si confundandu-l cu un animal salbatic, l-a impuscat.

Manastirea Ramet este cea mai veche si importanta vatra monahala din Arhiepiscopia de Alba lulia. Biserica veche a Manastirii Ramet reprezinta un monument arhitectonic si artistic de exceptie. In anul 1982 s-a inceput constructia unei noi biserici, cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel, finalizata patru ani mai tarziu. Biserica veche are mai multe straturi de pictura: primul strat dateaza din anul 1300, iar al doilea din 1310; aceste straturi au fost identificate, dupa pigmentii din pictura, de catre pictorul C. Boambes, intre anii 1987-1988. Al treilea strat se afla pe arcada dintre naos si pronaos, cu text din anul 1377, stratul al patrulea dateaza din anul 1450, al cincilea - din anul 1600, al saselea - din 1741 si al saptelea - din anul 1809.

Manastirea a fost parasita timp de 100 de ani. La 20 august 1762, asezamantul a fost lovit de Bukow cu tunurile, manastirea fiind cel mai puternic centru ortodox din Transilvania. Refacuta in anii urmatori, manastirea a fost din nou distrusa de armata imperiala habsburgica, la 23 decembrie 1785. In 1826 asezamantul a fost transformat in biserica de mir si re-devine manastire in 1932, prin stradaniile calugarului Evloghie Ota. In 1955, asezamantul este transformat in manastire de maici, dar in 1960 este desfiintat si devine cabana turistica.

Biserica Colt este situata in satul Suseni al comunei "Raul de Mori" din judetul Hunedoara. Biserica functioneaza ca schit cu obste de calugari si poarta hramul "Duminica Tuturor Sfintilor". Tot aici se gaseste si Cetatea Colt, aflata astazi intr-o totala stare de ruina.

Biserica a fost construita cu elemente caracteristice bisericilor din zona Hategului: acoperis piramidal al turnului din piatra, contraforturi, arce cu material din piatra fatuita. Biserica Colt este o constructie din zid de piatra, cu o grosime de 1,20 metri, in forma de nava, si compartimentata in altar si naos. Catapeteasma, pentru inceput alcatuita ca improvizatie, este din lemn de brad. Turnul de deasupra altarului are forma patrata, cu o terminatie piramidala acoperita cu piatra. Turnul, care a folosit ca turn de aparare, a avut in interior trei camere. Scarile turnului sunt verticale si anevoioase. In ultimele doua incaperi, cele mai de sus, locuiau odinioara calugarii. Chiliile calugarilor se aflau in aceste camere si se pare ca viata monahala a inceput aici odata cu edificarea bisericii. Nu aveau nevoie de chilii, nici de acareturi, coborau direct din turla pentru slujbe. Biserica isi era suficienta siesi Intrarea in biserica se face prin partea de nord, pe o usa din lemn de stejar, nesculptata. Lumina patrunde prin doua ferestre in altar si prin alte doua ferestre in naos. Ferestrele sunt inalte si inguste, cu ancadramente de piatra in exterior.

Pardoseala este lucrata din bucati masive de marmura, iar acoperisul este confectionat din solzi de tigla. In exterior, Biserica Colt, prezentand elemente gotice, are tencuiala lucrata in praf de marmura. Stranele sunt insirate la perete, sunt pustii. Lespedea sub care-a fost zidit trupul calugarului sfant e acoperita cu un covor visiniu, ponosit, prafuit. Peretii bisericii sunt albi si goi, cu hasuri haotice brazdate in cimentul rece. Pictura bisericii nu s-a pastrat in mod satisfacator. In Sfantul Altar se mai pastreaza doar urmele unei fresce mai vechi. Cercetarile facute de Virgil Vetisanu au dus la concluzia ca aceasta a fost executata intr-un interval de un secol. Se crede ca intre anii 1350-1450. Naosul bisericii, tencuit in intregime, nu mai prezinta nici o urma de pictura.

Situata in apropierea orasului Gherla (judetul Cluj), manastirea ortodoxa de calugari Nicula este construita pe un platou inconjurat spre sud-vest de Dealul Manastirii, Dealul Carbunari, Podul Mic, Podul Mare si Poiana Luchi, la rasarit de dealurile Zapodia si Ghergheleul. Prima biserica se crede ca a fost construita in 1552. Acesta a ars impreuna cu tot satul in 1602, insa intre anii 1700-1712 pustnicul Nicolae construieste in locul vechii biserici o alta biserica, tot din lemn, inchinata Sfintei Treimi. In aceasta biserica a fost adusa si asezata icoana Maicii Domnului zugravita in 1681 de preotul roman Luca din Iclod. n aceasta biserica a fost adusa si asezata icoana Maicii Domnului zugravita in 1681 de preotul roman Luca din Iclod. Datorita acestei icoane facatoare de minuni manastirea a devenit foarte cunoscuta in imprejurimi, in Muntenia, Moldova si chiar peste hotare.

Biserica mare, cu hramul " Sfantul Ioan Botezatorul", este construita din piatra, cu boltitura de caramida, in forma de nava, in stil neoromanic, avand 30,70 m lungime, 11,35 latime, cu naos si pronaos foarte incapator. In mijlocul iconostasului este asezata Icoana Maicii Domnului facatoare de minuni. Usa de intrare in biserica est din lemn de stejar cu o sculptura foarte frumoasa. A fost pusa dupa 1970, in timpul staretiei Arhimandritului Cleopa Nan.

Manastirea Oasa este o oaza de liniste, incojurata de paduri, cu vai si lacuri. Cel mai apropiat sat se afla la o distanta de peste patruzeci de kilometri de manastire. Biserica centrala a Manastirii Oasa este inchinata Adormirii Maicii Domnului, hram praznuit in ziua de 15 august, si Sfantului Mare Mucenic Pantelimon, hram praznuit in ziua de 27 iulie. In anul 1943, scriitorul Ioan Pop si povestitorul Mihail Sadoveanu au ridicat in acest loc o bisericuta din lemn. Mai apoi, in anul 1983, prin purtarea de grija a episcopului Emilian Bardas, din Alba Iulia, a preotului Faur si a protopopului Viorel Porcaru, o veche biserica a fost reparata si imbunatatita, dupa care a fost adusa in acest loc.

Manastirea Cisterciana de la Carta