Sunteți pe pagina 1din 14

CURS 1 20 Februarie 2013 Ovidiu Maican Proba de verificare ( in ultimele 2 saptamani de facultate ). 1 pct oficiu.

. | 7 pct examen | examen ( 8pct ) seminar : 2 pct. CURS 2 27 Februarie 2013

UE a aparut inca din secolul al IX-lea, pe timpul imparatului Carol cel Mare. *Teritoriul imperiului lui era aproximativ la fel ca cel al UE de azi, cu exceptia Romaniei, Bulgariei si altor cateva tari. *Capitala imperiului lui era la Aachen. Momentul 1848 a reprezentat aparitia sitagmei Statele unite ale Europei. Aceasta sintagma a fost conceputa de catre scriitorul si filozoful francez Victor Hugo. Ulterior, dupa Primul Razboi Mondial, a aparut o prima incercare de unificare europeana, dar numai din punct de vedere ideatic. Ne referim aici la miscarea paneuropeana produsa de un nobil austriac (era insa doar un club de discutii, nu ceva concret politic). Dupa Cel De-al Doilea Razboi Mondial procesul de unificare a fost impulsionat de catre Planul Marshall. Planul Marshall consta in acordarea fonduri banesti si de ajutoare materiale in principal pentru a opri extinderea comunismului. Ideea unificarii europene pe plan economic si politic a fost enuntata in 1946 de catre fostul prim ministru britanic Wiston Churchill. Procesul de unificare europeana s-a concretizat prima data in 1950 cand a fost elaborat Planul Shumann. Acest plan a fost dat publicitatii la data 9 mai 1950 ( Ziua Europei) si prevedea crearea unei Comunitati Uniunii Europene a Carbunelui si Otelului. In 1951, s-a semnat la Paris primul tratat comunitar, adica tratatul CECO. Acesta a intrat in viguare in 1952, fiind semnat pe o durata de 50 ani. Tratatul CECO era semnat intre 6 state ( Italia, Franta, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg state fondatoare). Prin tratatul CECO au fost create institutiile comunitare care exista si in prezent. Cele trei institutii de baza: Adunarea Parlamentara Parlamentul European, Inalta Autoritate Comisia Europeana, Curta de justitie a Comunitatilor europene Curtea de justitie a UE. In 1954 a existat o alta incercare de unificare care a esuat din cauza opozitiei Frantei, si anume Comunitatea Europeana a Apararii.

In 1957, au fost semnate la Roma doua tratate comunitare, adica Tratatul Comunitatii Eonomice Europene (CEE) si Tratatul Comunitatii Uniunii Europene a Energiei Nucleare (Tratatul EURATOM). Tratatul de la Roma ( CEE ) acoperea toate sectoarele economice, pe cand Tratatul Euroatom prevedea folosirea energiei nucleare in scopuri civile. *Prima tara din lume care produce cea mai multa energie nucleara este Japonia. Energia nucleara este cea mai ieftina. Concomitent cu semnarea primelor tratate comunitare a inceput si procesul extinderii europene. Primul val a fost in 1973 cand a aderat Marea Britanie, Irlanda, Danemarca si almost Norvegia. *Irlanda a aderat mai mult de teama ca cetatenii tarii sa nu imigreze in UK. Un alt val de extindere a fost in 1979, cand a aderat Grecia, dar cu incepere in 1982. Urmatorul val de extindere a fost in 1985, dar cu incepere din 1986, cand au aderat Spania si Portugalia ( au aderat si in NATO au aderat asa tarziu datorita regimurilor autoritare anterioare anului 1985). Aderarea acestor tari a implicat probleme datorita productiei de vin si a flotei de pescuit (mai mult la Spania) pentru ca ele concurau cu Franta si Italia (nu mai existau granitele, nu mai existau taxele vamale). Urmatorul val de extindere a fost in 1995, cand au aderat Austria, Suedia si Filanda. Norvegia a repetat scenariu la referendumul 4. In 2004 a fost cel mai mare val de extindere, adica 10 state dintre care 8 foste comuniste: Ungaria Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Lituania, Letonia si Estonia si Malta si Cipru ( partea greaca ). In 2005, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 au aderat Romania si Bulgaria. Adera de la 1 aprilie 2013 si Croatia. Dupa 1990 primul tratat comunitar semnat a fost Tratatul de la Maastricht, numit si Tratatul UE semnat in 1992, intrat in viguare in 1993. Tratatul de la Mastricht pronunta conceptul de Uniune Europeana. UE nu avea personalitate juridica, fiind o organizatie politica. UE, conform Tratatului de la Maastricht a fost conceputa pe trei piloni; primul pilon erau cele trei comunitati (CECO, CEE si Euroatom), al doilea pilon era politica externa si de securitate comuna, iar al treilea pilon era cooperarea in domeniul justitiei, politiei si afacerilor interne. Tot prin Tratatul de la Maastricht a fost creat conceptul de cetatenie europeana. Cetatenia europeana nu elimina cetateniile nationale ci le completeaza.

Cetatenia europeana ofera urmatoare drepturi: dreptul de libera circulatie in fiecare tara membra UE; orice stat poate sa limiteze acest drept pe motive de ordine publica; dreptul la munca in orice stat al UE (e o capcana: ni se pot pune limite pe care nu le putem indeplini); dreptul de a alege parlamentarii europeni in oricare stat al UE daca in 2014 nu suntem in Romania putem sa votam europarlamentarii tarii in care ne aflam in acel moment, nu pe cei romani; dreptul de a alege si de a fi ales la alegerile locale in orice stat european; dreptul la protectie diplomatica din partea oricarui stat comunitar atunci cand te afli in afara spatiului comunitar (exemplu: sa zicem ca suntem in vacanta in Africa, un trib rastoarna un alt trib, etc. si sa zicem ca nu avem in tara aceea o ambasada romana, asadar, ne putem duce la orice Ambasada a unui stat membru UE care este obligat sa ne ajute ).

CURSUL 3 6 Martie 2013 Prin tratatul de la Mastrich s-a prevazut si introducerea unei monede unice numita initial EQ ulterior s-a ajuns la formula EURO, care-i si in prezent. Prin tratatul de la Mastrich s-a prevazut si infiintarea unei banci centrale europene cu sediul la Frankfurt pe Main (cel mai mare centru financiar). Adoptarea monedei EURO este permisa numai statelor care indeplinesc anumite criterii de convergenta economica si financiara. Referitor la aderarea la EURO, Marea Britanie si Danemarca au exprimat unele rezerve si si-au pastrat monedele nationale (lira sterlina si coroana daneza). Moneda EURO este tiparita numai de Banca Centrala Europeana. Urmatorul tratat european era tratatul de la Amsterdam semnat in 1997, intrat in viguare in 1999. Principala prevedere a tratatului de la Amsterdam a fost incorporarea in ordinea juridica comunitara a prevederilor CEDO (Conventia Europeana a Drepturilor Omului). Ca rezultat, cazurile implicand nerespectarea drepturilor omului puteau fi aduse in fata instantelor comunitare (Curtea de justitie si Tribunalul de Prima Instanta). Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu este nici in prezent o instanta comunitara. CEDO interzice orice discriminare pe baza de nationalitate, rasa, religie, apartenenta politica, sex sau orientare sexuala. Urmatorul tratat european a fost cel de la Nisa. Principala prevedere a tratatului de la Nisa era inceperea extinderii Uniunii Europene spre est-ul Europei. A fost semnat in 2001, si a intrat in viguare in 2003.
Aderarea acestor state (din estul Europei) a fost intarziata de criterii de ordin economic, iar in cazul republicilor baltice (Lituania, Letonia, Estonia) datorita opozitiei Rusiei.

Ultimul tratat european, Tratatul de la Lisabona, semnat in decembrie 2007, a intrat in vigoare in 2009. In realitate, tratatul de la Lisabona este o versiune cosmetizata a proiectului esuat de Constitutia Europeana. Tratatul de la Lisabona este important din mai multe puncte de vedere: in primul rand, UE are personalitate juridica; introducerea functiei de presedinte al Consiliului European ales pentru o perioada de 2 ani si jumatate, mandat care poate fi reinnoit; limitarea numarului de comisari europeni la 18 incepand cu ciclul electoral 2014-2019; introducerea functiei a unui Inalt Reprezentant al UE pentru Politica Externa de Securitate Comuna. Acest reprezentant este automat si Vicepresedintele Comisiei. crearea Serviciului European de Actiune Externa ~ Ministerul de Externe European acest serviciu nu elimina diplomatiile internationale si are rolul de a pune in aplicare politica externa si de securitate comuna. introducerea procedurii de consultare cu parlamentele nationale; odificarea majoritatilor cerute in cadrul votului.

Izvoarele dreptului comunitar:


Dreptul comunitar primar ( Izvoarele comunitare ) Dreptul comunitar derivat Dreptul complementar Principiile generale ale dreptului Tratatele si conventiile internationale 1 Dreptul comunitar primar In aceasta categorie avem atat tratatele comunitare cat si tratatele de aderare a noi state membre . Toate aceste tratate au o structura standard alcatuita din 4 parti . prima parte clauzele introductive sau preambul; in preambul avem contextul de aplicare al tratatului; a doua parte sunt clauzele constitutionale; a treia parte sunt clauzle materiale se refera la politicile comunitare; a patra parte clauzele finale in care se specifica modul in care intra in viguare tratatul si momentul de intrare in viguare. 2 Dreptul comunitar derivat 5 categorii de acte comunitare Regulamentul , Directiva , Decizia , Recomandarea, Aviziul , primele 3 au caracter obligatoriu iar celelalte teoretic nu au caracter obligatoriu . REGULAMENTUL este actul comunitar cu cel mai mare grad de abstractizare si generalizare . el este adresat tuturor statelor europene . este direct aplicabil . regulamentul este obligatoriu in intregul lui ,adica atat in ceea ce priveste scopul cat si mijloacele de atingere al scopului . ca urmare el nu poate fi transpus in masuri legislative nationale . DIRECTIVA se adreseaza de obicei unui anumit stat sau unor anumite state . ea este obligatorie numai in ceea ce priveste scopul ce trebuie atins. Mijloacele de atingere a scopului sunt in sarcina

autoritatilor nationale . acestea inseamna ca prevederile directivei pot fi transpuse in masuri legislative nationale . la fel ca si in cazul regulamentului prevederile directivei pot fi invocate in fata instantelor nationale . DECIZIA se adreseaza unor intreprinderi sau asociatii de intreprinderi .

Urmatoarele in ordinea descrescatoare a : dreptul comunitar primar; dreptul comunitar derivat; izvoarele complementare; tratatele internationale; principiile generale ale dreptului; Dreptul comunitar primar avem aatat tratetele cat si tratatele de aderare a noi state membre. Toate aceste tratate au o structura standard alcatuita din 4 parti: prima parte partea introductiva sau preambul in cadrul acestei parti este infatisat contextul sau sfera de activitate a tratatului respectiv; a doua parte cuprinde clauzele institutionale se refera la modul de organizare a institutiei; a treia parte clauzele materiale se refera la politicile comunitare transport, pescuit, mediu etc. ultima parte clauzele finale prevad in principal termenul si modul de intrare in viguare a tratatului, dar ca sa intre in viguare trebuie sa fie ratificate de toate parlamentele nationale toate trebuie sa fie de acord; Urmatorul izvor al dreptului comuntar, dreptul comunitar derivat avem 5 categorii: regulamentul; directiva; decizia; recomandarea; avizul. Dintre acestea primele 3 ( regulamentul, directiva si decizia ) au un caracter obligatoriul, iar celelalte doua nu au in vedere d.p.d.v. teoretic un caracter obligatoriu. Regulamentul regulation in en. Actul comunitar cu gradul cel mai mare de generalitate si de abstractizare. Acesta se adreseaza tuturor statelor comunitare fara nicio exceptie. Regulamentul este direct aplicabil in legislatia nationala a statelor membre. El este obligatoriu in totalitatea sa, adica atat in ceea ce priveste scopul cat si mijloacele ( metodele ) de atingere a scopului. Aceasta inseamna ca el nu poate fi transpus in realitate prin masuri legislative nationale. Directiva care spre deosebire de regulament se adreseaza de obicei numai anumitor state. Directiva este obligatorie numai in ceea ce priveste obiectivul ce trebuie atins. Mijloacele de atingere a acestui obiectiv este lasat la alegerea statelor nationale. Aceasta inseamna ca prevederile unei directive comunitare pot fi transpuse prin masuri legislative nationale. Directiva la fel ca si regulamentul creeaza drepturi si obligatii pentru persoanele carora le este adresata. Aceasta inseamna ca ele pot f invocate in fata instantelor nationale.

Decizia are un grad mai redus de generalitate adresandu-se de obicei unor destinatari individuali determinati adica intreprinderi sau asociatii de intreprinderi. La fel ca si regulamentul si directiva si decizia este obligatorie in totalitatea ei.

CURS 4 -13 Martie 2013 Principiile generale ale dreptului: dreptul intern; dreptul international. Dintre principiile dreptului intern enumeram: principiul bunei-credinte; principiul certitudinii juridice ( nu se schimba o lege una cu doua ); Dintre principiului dreptului international cele ale: amestecului drepturilor interne; cooperarii loiale. Respectarii drepturilor omului. Tratatele si conventiile internationale: tratatele incheiate de UE cu state terte sau cu organizatii internationale. Tratatele economice incheiate de UE cu state terte sau cu organizatii internationale. Tratatele incheiate de un stat membru cu state terte sau cu organizatii internationale. Institutiile UE: Parlamentul European ( a fost creat de tratatul CECOV cand purta denumirea de Adunare Parlamentara ). La inceput Parlamentul European era alcatuit din reprezentanti ai Parlamentelor nationale; Primele alegeri directe pentru Parlamentul European au avut loc in 1979; In prezent, Parlamentul European este ales pentru o perioada de 5 ani, alegerile pentru Parlamentul European se desfasoara conform legislatiei nationale a fiecarui stat membru; In prezent, numarul membrilor ai Parlamentului European este de 736; Statele europene sunt reprezentate in Parlamentul European in functie de populatie, cel mai mare numar il are Germania 99, cel mai mic Malta 5; Parlamentul European nu este organizat pe grupuri nationale ci pe grupuri ideologice sau familii politice. Primul ca numar: grupul Partidul Popular European (Dremocrati Europeni), al doilea: Partidul Socialist European (grupeaza pardinele de stanga ), al treilea: Grupul Alde ( Alianta Liberarilor si Democratilor pentru Europa ), al patrulea: Ecologistii ( Verzi ), al cincilea: ( Grupul Partidelor Eurosceptice ). Legislatiile statelor membre nu interzic de obicei cumulul functiei de parlamentar european si de cea de parlamentar national. Singurul stat care interzice expres acest lucru este Germania. Functia de parlamentar european este totusi compatibila cu orice alta functie publica pe plan european.

Parlamentul European isi desfasoara activitatea 11 luni pe an. Singura luna de concedii este in luna August. Lucrarile Parlamentului European se desfasoara la Bruxelles unde se lucreaza pe comisii si la Strasburg unde au loc sedintele in plen ( cand se aduna toti ). Parlamentarii europeni lucreaza 3 saptamani in comisii si o saptamana in plen. Parlamentul European este condus de presedinte, vicepresedinti si chestori. Presedintele parlamentului european este ales pentru un mandat de 2 ani si jumatate, mandat care poate fi reinnoit. Presedintele parlamentului european are urmatoarele atributii: cea mai importanta atributie: deschide, inchide si suspenda lucrarile parlamentului, a doua atributie: asigura aplicarea regulamentelor si procedurilor interne ale parlamentului european, hotaraste asupra admisbilitatii amendamentelor, o alta atributie: acorda cuvantul vorbitorilor si poate intrerupe discursul membrilor parlamentelui, ultima atributie: reprezinta parlamentul european in relatie cu alte institutii comunitare precum si in relatii internationale. Vicepresedintii sunt in numar de 14. Ei nu au atributii de sinestatatoare, atributiile lor fiind precizate de presedinte. Uneori, presedintele parlamentului ii deleaga atributiile sale unui vicepresedinte pentru o anumita perioada. Chestorii sunt in numar de 5. Sunt alesi pe o perioada de 2 ani si jumatate, mandat care poate fi reinnoit. Chestorii au atributii administrative, financiare si disciplinare. Pe langa presedinte, vicepresedinti si chestori, parlamentul mai este condus si de catre birou, conferinta presedintilor si conferinta presedintilor de comisie. Biroul este alcatuit din presedinte si vicepresedinti, chestorii avand numai un rol consultativ. Conferinta presedintilor este alcatuita din presedintele parlamentului european impreuna cu presedintele grupurilor politice. Parlamentul European poate invita la lucrari si pe deputatii independenti, dar acestia au un rol consultativ. Conferinta presedintilor de comisii este alcatuita din presedintii comisiilor permanente si cei ai comisiilor speciale. Parlamentul european are 3 feluri de comisii: permanente , Sunt in numar de 20 si se ocupa de gestionarea unui domeniu specific de activitate. In cadrul acestor comisii permanente numarul membrilor se stabileste conform reprezentarilor politice de la nivelul intregului parlament european. Speciale, Sunt create de catre parlamentul european la propunerea conferintei presedintilor. Mandatul acestor comisii este de cel mult un an. Ancheta. Se ocupa de analizarea acuzatiilor aduse unor oficiali comunitare sau unor institutii comunitare.

In anumite conditii aceste comisii de ancheta pot analiza si activitatea administratiei publice a unui stat membru. Activitatea comisiei de ancheta se finalizeaza cu redactarea unui raport, in care se formuleaza anumite recomandari. Activitatea unei comisii de ancheta dureaza 12 luni maximum, mandat care poate fi prelungit de cel mult doua ori si de fiecare data cate trei luni. CURS 5 20 Martie 2013 !!! Nu s-a facut.

CURS 6 27 Martie 2013 Competentele parlamentului European Prima atributie este cea legislativa in cadrul acestei institutii PE coopereaza cu comisia si cu consiliul de ministri. Aceasta competenta legislativa are loc prin intermediul a trei proceduri adica: procedura codeciziei, procedura consultarii, procedura avizului conform. Atributia bugetara se realizeaza in primul rand prin comisia de control bugetar care contribuie la intocmirea proiectului de buget. Proiectul de buget este elaborat de catre consiliul european si este votat de catre PE. Ulterior PE in fiecare an acorda descarcarea de gestiune. Atributia de control democratic se realizeaza prin mai multe modalitati: In primul rand, presedintele comisiei este votat de catre PE ; ulterior, cei propusi pentru posturile de comisari sunt audiati in comisiile de specialitate; si de asemenea, comisia europeana este votata in bloc de catre PE ( nu s-a intamplat niciodata ); in sfarsit, PE poate inainta o motiune de cenzura prin care sa ceara demisia intregii comisii; PE poate adresa interpelari scrise sau orale ( cea scrisa se trimite inainte si cea orala este pe loc- dezbateri ). Atributia in domeniul relatilor externe - PE ratifica toate acordurile internationale precum si tratatele de aderare a unui stat membru. Comisia Europeana la fel ca si PE a fost creat prin tratatul CECO cand purta denumirea de Inalta Autoritate. D.p.d.v. practic, se poate spune ca aceasta comisie este executivul sau Guvernul Comunitar.

In prezent, comisia este alcatuita din 27 de membri ( unul din fiecare stat membru ). Statul care detine functia de presedinte al comisiei nu dispune de un post de comisar. Incepand cu 2014 comisia va avea 18 membri. Functia de comisar european este incompatibila cu orice alta functie publica pe plan comunitar. Mandatul unui comisar european ( la fel ca si un mandat de parlamentar european ) este de 5 ani. Expirarea mandatului unui comisar de 5 ani se intampla prin deces, prin aparitia unei incompatibilitati, prin demisie sau prin demitere. In cazul in care mandatul comisarului inceteaza inainte de termen, statul respectiv desemneaza un alt comisar care va exercita mandatul pentru intervalul de timp ramas. Numirea comisiei presupune ca implica o procedura alcatuita din mai multe etape. In primul rand, este numita presedintele comisiei de catre consiliul european, dupa consultari cu guvernele statelor membre. Ulterior, presedintele comisiei isi numeste comisarii dupa consultari cu guvernele statelor membre. Intreaga comisie, dupa audierea candidatilor, este votata in bloc de catre PE. Comisia este sprijinita de catre un aparat administrativ alcatuit din aproximativ 25.000 de persoane. Birocratia comunitara este impartita in directii generale si servicii. Dintre directiile generale, dintre cele mai importante este Oficiul de lupta antifrauda, iar dintre servicii Serviciul juridic. Comisia la fel ca si un Guvern National are cate o sedinta ordinara pe saptamana. Fiecare sedinta a comisiei se desfasoara pe baza unui ordin pe zi intocmita de catre serviciul juridic si cabinetele comisarilor. Fiecare punct de pe ordinea de zi este infatisat de comisarul de resort. In ceea ce priveste dotarea, regula este aceea a unanimitatii sau daca unanimitatea nu poate fi atinsa se aplica regula majoritatii. Comisia europeana fiind un organism comunitar i se aplica principiul responsabilitatii colective. Comisia europeana are urmatoarele competente: competenta legislativa; competenta de executie bugetara - in cadrul acestei functii ea coopereaza cu autoritatile generale si cele locale; competenta in relatii externe comisia europeana incheie tratate internationale cu state terte sau cu organizatii internationale. CURS 7 3 Aprilie 2013 Nu s-a facut !!! CURS 8 10 Aprilie 2013 Consiliul UE ( de ministri )

Consiliul Uniunii Europene a fost creat in 1995, iar prin Tratatul de fuziune al executivelor, iar prin Tratatul de la Maastrich a capatat denumirea de Consiliul Uniunii Europene. Denumirea de consiliu simplu a fost consacrata prin Tratatul de la Lisabona. Consiliul Uniunii Europene nu trebuie confundat cu Consiliul European. Diferente: alcatuirea lor : consoliul simplu este alcatuit din ministri de externe si ministri de resort ( depinde de domeniu; pe cand consiliul european este alcatuit din sefii de stat si de guvern. consacrarea normativa: consiliul UE este consacrat prin tratate pe cand consiliul european a aparut prin practica sefilor de stat si de guverne. Consilul UE este alcatuit intotdeauna din ministri de externe impreuna cu ministri specializati pe domenii ( aparare, justitie...). In pratica se poate intampla ca la lucrarile Consiliului UE sa nu participe numai ministri ci si inaltii functionari imputerniciti in aacest sens de catre statul respectiv. CUE functioneaza in 10 formatii (configuratii) : Consiliull pentru Afaceri Generale; Consiliul pentru afaceri Externe; Consiliul pentru Afaceri Economice si Financiare; Consilul pentru Munca si Politici Sociale, Ocuparea Fortei de Munca; Consiliul pentru Concurenta si Protectia Consumatorului; Consilul pentru Transport, Telecomunicatii si Energie; Consiliul pentru Agricultura; Consiliul pentru Mediu; Consiliul pentru Tineret, Invatamant, Cercetare; Consiliul pentru Justitie.

Consiliul este sprijitit in activitatea sa de catre Secretariatul General si de Comitetul de Reprezentantilor Permanenti ( COREPER ). Reprezentantii permanenti asigura reprezentarea intereselor fiecarui stat membru in fata autoritatilor comunitare. Reprezentanta permanenta a fiecarui stat membru este echivalenta unei ambasade, iar reprezentantul permanent este asimilat unui ambasador. Presedentia consiliului este asigurata de catre fiecare stat membru pentru o perioada de 6 luni. CUE are urmatoarele competente: legislativa: coopereaza cu comisia si cu consiliul; hotararile consiliului se iau cu majoritate simpla, cu majoritate calificata sau cu unanimitate. coordonare politicilor economice generale ale statelor membre;

domeniul relatiilor externe, in aceste sens consiliul incheie tratate internationale care in prealabil sunt negociate de catre comisii; aceasta activitate a consiliului este coordonata de inaltul reprezentant al UE pentru PESC ( Politica Externa si de Securitate Comuna ). Acest inalt reprezentant are in subordinea sa Serviciul European de Actiune Externa, acest serviciul colaborand cu Diplomatiile Nationale. armonizarea acreditatii autoritatilor nationale in domeniul justitiei si afacerilor interne. In acest scop, au fost create doua institutii cu scop de facilitarea cooperarii, adica Europol si Eurojust. are cuvantul decisiv in ceea ce priveste aderarea de noi state membre sau in ceea ce priveste retragerea de unor state in UE. Consiliul European Consiliul European a aparut din practica sefilor de state si de guverne. La inceput CE nu purta aceasta denumire, iar reuniunile sefilor de state si de guverne nu se desfasurau la intervale regulate. Aceasta denumire de CE a aparut in 1974. La inceput reuniunile consiliului european se desfasurau odata la 6 luni, iar in prezent se desfasoara odata la 3 luni. Presedentia CE este asigurata de catre statul membru tot pe o perioada de 6 luni ( 1 iulie1 ianuarie si viceversa ). CE este alcatuit din: presedintele comisiei, presedintele consiliului european, inaltul reprezentant pentru politica de securitate comuna precum si sefii de state si de guvern. Functia de presedinte al CE a fost introdusa prin Tratatul de la Lisabona. El este ales pentru 2 ani si jumatate, mandat care poate fi reinnoit numai o singura data. CE are urmatoarele atributii: definirea domeniilor de activitate comunitara; propune un nume pentru functia de presedinte al CE; propune numele inaltului reprezentant al politicii externe si de securitate comuna; bugetara coopereaza cu PE in ceea ce priveste alcatuirea proiectului de buget;

CURS 9 17 Aprilie 2013 Juristictia comunitara Aceasta este alcatuita din trei instante ( curti de judecata ): Curtea de justitie a UE ( CJ ).

Tribunalul de Prima Instanta ( TPI ). Tribunalul Functiei Publice ( TFP ). Din punct de vedere practic, TPI si TFP pot fi considerate sectii ale Curtii de Justitie, pentru ca deciziile pronuntate de TPI si TFP pot fi atacate la Curtea de Justitie. Curtea de justitie a fost creata prin tratatul CECO. Denumirea de Curtea de Justitie a UE a fost stabilita prin Tratatul de la Lisabona. CJ este alcatuita din 27 de judecatori ( unul din fiecare stat membru ) si 8 avocati generali. Avocatii Generali si Judecatorii sunt numiti pe o perioada de 6 ani, mandat care poate fi reinnoit. Judecatorii sunt alesi de catre guvernele statelor membre dintre juristii cu o conduita profesionala si morala ireprosabila. Curtea de justitie este condusa de catre un presedinte ales de catre colegii sai pentru un mandat de 3 ani, mandat care poate fi reinnoit. Curtea de justitie lucreaza in 4 formatii ( configuratii ). Adica in plen, in marea camera, in camera de 5 si in camera de 3. Camerele de 3 si 5 judecatori au caracter permanent, iar presedintii lor sunt numiti de catre presedintele CJ. La camera de 3 sunt numiti pe un an, iar la camera de 5 sunt numiti pe 3 ani. Avocatii generali au rolul de a spune concluziile finale la spetele ( cazurile ) care sunt judecate de CJ. Curtea de justitie analizeaza si judeca urmatoarele categorii de actiuni: O prima actiune a fost actiunea in anulare. In cazul acestor actiuni se cere anularea unui act emis de o institutie comunitara considerat ilegal de catre persoana care introduce actiunea. In cazul in care CJ considera actul respectiv ca fiind ilegal, actul este lipsit de orice consecinte juridice viitoare. Al doilea tip de actiune este actiune in carenta (lipsa). Acest tip de actiune isi pune o inactivitate din partea institutiilor comunitare. Cei care introduc actiunea considera ca inactivitatea institutiilor comunitare le provoaca prejudicii. Curtea dupa ce primeste actiunea, pune in vedere persoanei respective ca intai sa se adreseze institutiei comunitare respective, iar daca institutia respectiva nu ia nici masura, persoana respectiva i se poate adresa curtii. Al treilea tip de actiune este actiunea pentru nerespectarea (incalcarea) dreptului comunitar de catre state. Acest tip de actiune este intalnit atunci cand un anumit stat comunitar incalca foarte grav prevederile dreptului comunitar. Acest tip de actiune presupune mai multe faze: Intr-o prima faza, comisia europeana pune in vedere statului respectiv faptul ca incalca prevederile dreptului comunitar stabilind si un termen pana la care statul respectiv isi poate formula apararea.

In urmatoarea faza statul respectiv continua sa incalce dreptul comunitar pune in vedere statului respectiv data pana la care trebuie sa puna capat incalcarii drepturilor comunitare. Comisia ii pune in vedere ca va inainta cazul CJ. Cazul este judecat de catre curte care poate condamna cazul respectiv la plata unor amenzi. Ultimul tip de actiune este pronuntarea unor hotarari preliminare (recursul in interesul legii sau interpretare. In cazul acestei actiuni, o instanta nationala atunci cand este confruntata intr-un caz concret cu o situatie implicand dreptul comunitar poate solicita CJ clarificari referitoare la modalitatea de interpretare. Hotararea respectiva este obligatorie pentru toate instantele nationale care judeca cazuri similare. TPI la fel ca si CJ are 27 de judecatori ( curand 28 ) dar nu mai exista avocati generali. Judecatorii de la TPI sunt numiti pe 6 ani, mandat care poate fi reinnoit. Spre deosebire de CJ, TPI poate judeca si in complet unic ( unul singur ). CURS 10 24 Aprilie 2013 EXAMEN DREPT UE 22 MAI 2013 14 subiecte GRILA * 0,5 + 1 pct oficiu + Seminar ( 2 pct ) Curtea de conturi (CC) Curtea de conturi reprezinta institutia comunitara care are ca principala atributie supravegherea bugetului UE. La fel ca si celalalte instante comunitare CC este alcatuita din 27 de reprezentanti ( unul de fiecare stat membru. Ei sunt numiti pentru o perioada de 6 ani, mandat care poate fi reinnoit. Membrii CC trebuie sa fi activat inainte in institutii similare ( institutii economice/financiare ) din statele lor de origine si sa aibe o buna reputatie profesionala si morala. Membrii CC isi aleg dintre ei un presedinte pentru o perioada de trei ani, mandat care poate fi reinnoit. Membrilor CC le este interzisa orice alta functie publica si orice functie remunerata inafara functiei de baza. Spre deosebire de Tribunalul de Prima Instanta si de Curtea de Justitie, CC nu are atributii juristictionale. CC isi desfasoara activitatea in 5 camere specilizate precum si un grup central de analiza. CC are urmatoarele atributii: Prima competenta este aceea de control al executiei bugetare, in acest sens anual CC verifica modalitatea de afectuare a cheltuielilor bugetului comunitar si accorda descarcarea de gestiune; O a doua atributie este efectuarea unor sinteze si analize; O ultima atributie este cooperarea autoritatilor similare ale statelor. Mediatorul European [Ombuds Man]

Rolul Mediatorului European este acela de a apara interesele cetatenilor in fata institutiilor comunitare, este acela de a apara cetatenii in fata cazurilor de rea administrare. Mediatorul european nu are competenta de a investiga cazuri de rea administrare comise de Autoritatile Nationale. ME este ales de catre Parlamentul European pentru o perioada de 5 ani. Se poate spune ca alegerea lui este puternic influentata de factorul politic, aceasta datorita faptului ca trebuie sa fie propus de catre cel putin 30 de parlamentari europeni din cel putin doua state comunitare. Mediatorul European poate primi plangeri de la cetatenii comunitari asupra unor fapte de proasta administrare produse in trecut de catre institutiile comunitare. Plangerea poate fi introdusa in termen de cel mult doi ani. ME dupa ce primeste plangerea comunica persoanei respective sa se adreseze intai institutiei comunitare respective ( cea care a incalcat drepturile ). In cazul in care institutia comunitara nu raspunde sau da un raspuns nesatisfacator, ME va decide daca da sau nu curs cererii cetateanului respectiv. Dupa inceperea actiunii propriu-zise ME comunica institutiei comunitare respective faptul ca a fost introdusa o actiune impotriva sa, institutia respectiva avand 3 luni la dispozitie pentru a isi comunica punctul de vedere. In acelasi timp, ME poate demara si o ancheta din oficiu si poate cere lamuriri suplimentare altor institutii comunitare sau nationale. Toate acestea se finalizeaza printr-un raport inaintat PE si institutiei comunitare respective.