Sunteți pe pagina 1din 8

~Sc. Generala nr.

66~

Evolutii in arta

Bucuresti 2005

Noi curente de gandire


Alexander Graham Bell Alexander Graham Bell s-a nascut la 3 martie 1847 la Edinburgh, n Sco ia, n !amilia unui "ro!esor de logo"edie# $u a !ost un co"ilminune% l "reocu"au colec iile de &tiin e naturale# A'ea un au( mu(ical admirabil, !a"t "entru care s-a consacrat mu(icii &i a n') at &i meseria tat)lui s)u# *a '+rsta de cincis"re(ece ani a terminat &coala medie# A nce"ut s) studie(e la ,ni'ersitatea din Edinburgh &i s) "redea la o &coal) din Elgin% ulterior a studiat medicina la ,ni'ersitatea din *ondra# -n anul 1871 s-a mutat m"reun) cu ")rin ii n Statele ,nite ale Americii, unde a dob+ndit cet) enia american)# -nc) din "erioada c+nd lucra la Elgin a nce"ut s) se ocu"e de unele ex"erimente acustice# A studiat lucr)rile lui .elmholt(, care l-au ndemnat s) se ocu"e de studiul undelor sonore# -n anul 1873 a de'enit "ro!esor de !i(iologia 'orbirii la ,ni'ersitatea din Boston, e'eniment care a marcat nce"utul acti'it) ii sale n domeniul in'en iilor# Studiul mecanicii 'orbirii l-a !)cut s) se g+ndeasc) la "osibilitatea construirii unui a"arat "entru leg)turile telegra!ice# A ex"erimentat transmiterea &tirilor "e cale telegra!ic), !olosind ca membran), o t)bli ) de !ier inclus) ntr-un electromagnet# A"oi, m"reun) cu /homas 0atson, a ex"erimentat transmiterea &i rece"tarea &tirilor ba(a "rinci"iului electromagnetic# 1e "arcursul ex"eriment)rilor telegra!ului a desco"erit "rinci"iul tele!onului# -ntre anii 1872-1877 i-au !ost acordate trei "atente de in'en ii# 3esco"erirea tele!onului i-a adus c+te'a "rocese% cu toate acestea, "rioritatea sa a !ost con!irmat)# -n acti'itatea sa, Bell s-a dedicat, n "rinci"al, urm)toarelor dou) domenii4 "unerea la "unct a sistemului telegra!iei multi"le &i studierea undelor de aer care se !ormea() n ureche n tim"ul rece"t)rii sunetelor 'orbirii# A construit mai multe dis"o(iti'e a5ut)toare "entru a-i n') a s) 'orbeasc) "e surdomu i# S-a ocu"at, de asemenea, de construc ia !onogra!ului &i, la concuren ) cu Edison, cilindrul de cear) cu nregistr)ri n s"iral) s-a do'edit a !i mai bun# -n (iua aceea memorabil) -era exact 6 iunie 1872- Bell &i a5utorul lui, 0atson, re"etau "oate ex"erien ele cu telegra!ul# 3re"t laborator le ser'eau
6

dou) c)m)ru e de la subsolul cl)dirii cu num)rul 178 de "e 9ourt Street, 0atson emitea semnale dintr-o nc)"ere, iar Bell, n cealalt), se str)duia s) regle(e oscila iile t)bli ei# $u mergea# Bell &i ex"lica ca"riciile t)bli elor oscilante "rin !a"tul c) nu erau bine "use la "unct# 1rintr-o reglare mai atent) a t)bli elor se "uteau modi!ica, ntr-o anumit) m)sur), durata &i num)rul 'ibra iilor# -n cadrul ex"erimentelor, 0atson mi&ca "e r+nd t)bli ele oscilante de emisie, iar Bell se str)duia, cu a5utorul au(ului lui ie&it din comun, s) acorde(e t)bli ele de rece" ie cu acestea# *e ducea una c+te una la ureche &i asculta sunetul "e care l emiteau, ca urmare a im"ulsului electric "rimit# 1e scurt, lucrurile nu mergeau "rea bine# 0atson, e"ui(at de munca ce dura 1: ore "e (i, emitea distrat semnale, n tim" ce Bell lucra la !el de "lin de energie ca ntotdeauna, nel)s+ndu-se dobor+t de insucces# /ocmai &i a"ro"iase de ureche una din t)bli e# A au(it un sunet ciudat# ;enea de *a t)bli a oscilant), dar, a&a cum &i-a dat seama "e loc, nu era sunetul acela cunoscut, care re(ulta ca urmare a im"ulsurilor electrice# /ot !enomenu< a durat numai o cli")# 3ar aceasta era cli"a cunoa&terii= Bell &i-a dat seama c) a g)sit cheia "entru desci!rarea tainei, care l chinuia de at+ta, 'reme# 1use re"ede t)bli a "e mas) &i se gr)bi cu "a&i energici s"re camera al)turat)# Extrem de excitat, se r)sti la 0atson care ncremeni de s"aim)4 - 9e ai !)cut> $u te atinge de nimic= ;reau s) ')d= - ;) rog s) m) ierta i, domnule "ro!esor, eram !oarte obosit &i am !)cut o gre&eal), se a")r) 0atson care nu b)nuia nimic# - 3ar ce anume ai !)cut> - ntreb) din nou Bell, !oarte emo ionat# 0atson nce"u s)-i ex"lice# 9+nd a 'rut s) "un) n !unc iune t)bli a oscilant), a"aratul nu s-a "utut conecta <a linie din cau(a unor contacte gre&ite# 9a s) nl)ture gre&eala el a nce"ut s) bat) u&or n membran) &i n !elul acesta a mi&cat-o# Aceast) mi&care a !ost sesi(at) de Bell n rece"tor# Sunetul sem)na cu cel "e care l-am ob ine ast)(i dac) am cioc)ni cu degetul n membrana tele!onului# Bell a g)sit imediat ex"lica ia4 acul care se mi&c) deasu"ra magnetului induce n bobin) curent electric# A&adar, rece"torul nu era "us n !unc iune de im"ulsurile electrice care ie&eau din a"arat, ci de curentul electric indus, care lua na&tere "e ba(a mi&c)rilor acului# 3in aceast) nt+m"lare s-a n)scut tele!onul# Bell &i-a dat seama c) a desco"erit mecanismul care este n stare s) transmit) "e cale electric) orice !el de sunet, a&adar &i 'ocea omeneasc)#

Louis Pasteur *ouis 1asteur ?67 decembrie 1866, 3ole-Arbois - 68 se"tembrie 1882, ;illeneu'e l@EtangA, a !ost un om de &tiin ) !rance(, "ioner n domeniul Bicrobiologiei# *ouis 1asteur - du") un tablou de Albert Edel!elt# 3u") absol'irea colegiului din Arbois, 1asteur &i continu) studiile la colegiul regal din BesanCon, ob in+nd bacalaureatul n litere n 1847, iar doi ani mai t+r(iu &i n matematic)# -n 1843 este admis la Dcoala normal) su"erioar) din 1aris, lu+ndu-&i doctoratul n 1847 cu te(e n domeniul !i(icei &i chimiei# -ntre"rinde cercet)ri de cristalogra!ie &i "une n e'iden ) !enomenul de i(omerie al luminii "olari(ate# Este numit "ro!esor la noua Eacultate de Dtiin e din *ille, unde !ace o desco"erire ca"ital), &i anume demonstrea() c) le'urile din dro5dia de bere sunt !iin e 'ii care "ro'oac) "rocesul de !ermenta ie# 1rin lucr)rile ?1828-18:4A sale in!irm) "entru totdeauna teoria genera iei s"ontane# -nce"+nd din 18:2, studia() o maladie care decima 'iermii de m)tase &i reu&e&te s) identi!ice !luturii bolna'i &i s) le distrug) ou)le, nainte ca ntreaga cresc)torie s) !ie in!estat)# -n acest tim", n Germania, Fobert Goch demonstrase ex"erimental c) un anumit ti" de microbi "ro'oac) o anumit) maladie s"eci!ic)# 1asteur este cucerit de acest nou domeniu al biologiei &i reu&e&te s) i(ole(e germenul numit a"oi sta!ilococ# -n urm)torii ani se declan&ea() o ade')rat) curs) ntre Germania &i Eran a n aceast) ramur) a &tiin ei care se 'a numi Bicrobiologie sau Bacteriologie# -m"reun) cu colaboratorii s)i, 1asteur "une la "unct un 'accin m"otri'a holerei, "e care l a"lic) cu succes n 1881# 9ercet)rile sale asu"ra turb)rii nce" n 1887# 1asteur constat) c) m)du'a s"in)rii de animal in!ectat uscat) ar "utea m"iedica a"ari ia acestei gra'e mboln)'iri# 3u") multi"le ncerc)ri de a ob ine un "re"arat cu calit) i de 'accin &i du") multe e(it)ri, 1asteur !ace "rima ncercare la un co"il mu&cat de un c+ine turbat# *a : iunie 1882 nce"e "rima serie de in5ec ii &i, trei luni mai t+r(iu, co"ilul este sal'at# Academia de Dtiin e a Eran ei decide creiarea unei institu ii destinate trat)rii turb)rii# Este ceeace se 'a numi mai t+r(iu celebrul <nstitut 1asteur# *ouis 1asteur este considerat "e bun) dre"tate unul din bine!)c)torii omenirii# 3u") moartea lui la 68 se"tembrie 1882, se odihne&te ntr-o cri"t) din

Pictura
Vincent Van Gogh ;incent ;an Gogh, n)scut la 37 martie 1823, la Groot Hundert, I)rile de Jos, K68 iulie 1887, Au'ers, Eran a a !ost un "ictor neerlande(#/at)l lui era "reot "rotestant, iar mama "ro'enea dintr-o !amilie de "ictori &i negustori de art)# *a '+rsta de 1: ani, mama lui i-a g)sit "rimul loc de munc), n .aga, la un unchi care era negustor de art)# 1)rea c) 'ia a lui a intrat "e un !)ga& normal, dar n 1874 este trans!erat la *ondra, unde se ndr)goste&te de !iica ga(dei &i &i negli5ea() munca# A !ost concediat &i trimis acas)# -n 187: se ntoarce n Anglia &i lucrea() ca colector de im"o(ite ntr-o &coal) londone()# Bi(eria ora&ului l a!ectea() at+t de "uternic nc+t re!u() colectarea im"o(itelor, moti' "entru care se tre(e&te iar "e str)(i# Se ntoarce acas) &i de decide, urm+ndu-&i tat)l, s) de'in) "reot, dar studiile teologice i se "ar "rea di!icile &i se dedic) acti'it) ilor caritabile# A&a a5unge n 1878 n Belgia, n (ona minier) Borinage# S)r)cia regiunii este im"resionant) chiar &i !a ) de mi(eria cartierelor londone(e% &i 'inde lucrurile &i se mut) ntr-o colib) s)r)c)cioas), a"roa"e de Lai s)iL# 1atronii, uimi i, l concedia() n 1887# -n 1881, ;an Gogh &i m"arte tim"ul ntre .aga &i AntMer"en hot)r)t s) de'in) "ictor# -n 1882 "leac) la 1aris# 9u oca(ia "rimului se5ur n acest ora&, nainte cu 11 ani, !usese !ascinat de "rima &i unica ex"o(i ie im"resionist), iar acum &i dorea s) !ie a"roa"e de arti&tii s)i id olari(a i# ;an Gogh era ndeosebi ata&at de Gauguin, a'+nd n 'edere c) ambii arti&ti considerau c) "icturile trebuie s) re!lecte tr)irile interioare# -n urm)torii ani, ;an Gogh are accese de !urie la be ie &i se ceart) din ce n ce mai des cu Gauguin# -n urma unei certe a"rige ntre cei doi, ;an Gogh l atac) "e Gauguin cu briciul# Gauguin !uge s"eriat, iar ;an Gogh &i taie o bucat) din urechea drea"t)# 9u aceast) oca(ie reali(ea() c+t de a"roa"e este de demen )# -n 1888 se internea() 'oluntar n os"iciul din Saint-FNmO# -n "erioadele de calm este l)sat acas) s) "icte(e# -n decurs de mai "u in un an "ictea() 677 de tablouri#

u!ica
Giuse""e Verdi Giuse""e ;erdi, nascut la17 octombrie 1813, Foncole di BussetoP1arma - K67 ianuarie 1871, Bilano, a !ost un com"o(itor italian, 'estit mai ales "entru crea iile sale n mu(ica de o"er)# -nc) de co"il ia lec ii de mu(ic) de la organistul din comun), !)c+nd exerci ii acas) la o s"inetta de(acordat) ?un !el de cla'ecinA# 9ontinu) n !elul acesta "+n) c+nd Antonio Bare((i, un comerciant din Busseto iubitor de mu(ic), "rieten al !amiliei ;erdi, l ia la el n cas) &i-i "l)te&te lec ii de mu(ic) la un ni'el mai ridicat# -n 1836 se "re(int) la conser'atorul din Bilano, dar este res"ins "entru c) de")&ise limita de '+rst) "entru un student de conser'ator# Fentors la Busseto "rime&te "ostul de maestru de mu(ic) al comunei &i se c)s)tore&te n 183: cu !iica lui Bare((i, Bargherita, de la care are doi co"ii, ;irginia &i <cilio# -ntre tim", ;erdi nce"e s) com"un), orientat nc) de acum n direc ia mu(icii de o"er)# -n 1838 debutea() la /eatro alla Scala din Bilano cu o"era Qberto, conte di San Boni!acio, ob in+nd un oarecare succes, umbrit ns) n 1847 de moartea Bargheritei, a"oi &i a celor doi co"ii# -ndurerat de aceste "ierderi, ;erdi se reculege &i &i continu) acti'itatea com"onistic) cu o"era ,n giorno di regno, care nregistrea() ns) un total !iasco# 3escura5at, se g+ndea de5a s) abandone(e mu(ica, dar numai doi ani mai t+r(iu, n 1846, ob ine la Scala un succes trium!al cu o"era $abucco, datorit n "arte &i inter"ret)rii magni!ice a so"ranei Giuse""ina Stre""oni, care a'ea s)-l nso easc) "+n) c)tre s!+r&itul 'ie ii# -nce"e o "erioad) n care ;erdi munce&te Lca un ocna&L, cum s"unea el nsu&i, "entru a satis!ace cererile di'erselor teatre de o"er) din <talia# -ntre anii 1846 &i 1848 com"une ntr-un ritm sus inut < *ombardi alla "rima crociata, Ernani, < due !oscari, Bacbeth &i *uisa Biller# /ot n acest tim" ia na&tere rela ia sa cu Giuse""ina Stre"oni# -n 1848 se mut) la 1aris# Eor a lui creati') este tot mai !ecund), n a&a m)sur) c), din 1821 "+n) n 1823, com"une una du") alta trei ca"odo"ere, cunoscute sub numele de L/rilogia "o"ular)L, &i anume4 Figoletto, <l /ro'atore &i *a /ra'iata, la care se mai adaug) &i < 'es"ri siciliani# Succesul
:

acestor o"ere a !ost de nedescris# -m"odobit cu !aima dob+ndit), ;erdi se stabile&te m"reun) cu Giuse""ina la "ro"rietatea LSant@AgataL din Busseto, unde 'a locui cea mai mare "arte a tim"ului# -n 1827 se "une n scen) o"era Simone Boccanegra iar n 1828 se re"re(int) ,n ballo in maschera# -n acela&i an se c)s)tore&te cu Giuse""ina Stre"oni#

Arhitectura
#on incu

Arhitect roman# 3u"a ce a absol'it, in 1872, Scoala de ingineri de "oduri si sosele din Bucuresti, studia(a arhitectura la Scoala de arte !rumoase din 1aris ?18771886A# Barele 1remiu acordat de Societatea centrala a arhitectilor !rance(i ii "ermite sa !aca o calatorie de studii in S"ania, <talia si Grecia# Bembru !ondator al Societatii arhitectilor romani si al in'atamantului de arhitectura in Fomania# Feali(ea(a locuinte in Bucuresti ?9asa *aho'arO, 188:% 9asa Bonteoru, 1888% 9asa ;ernescu, 1888% 9asa Fobescu, 1882% 9asa $# 1atrascu, 187:A, Galati ?9asa Fobescu, 1887A, si Sinaia ?9asa Fobescu, 1887A, ca si o serie de edi!icii monumentale4 LBu!etulL de la Sosea ?1886A% Scoala centrala de !ete din Bucuresti ?1884A% 1alatul administrati' din Galati ?1874A% 1alatul Bancii comertului din 9raio'a ?terminat in 181:A# 1roiecte nereali(ate4 Qs"elul comunal ?1alatul 1rimarieiA si 9etatea romaneasca ansamblu de 'ile in (ona 1arcului <oanid in Bucuresti# A restaurat Biseria Sta'ro"oleos ?187:A si a "roiectat mobilierul "entru 1alatul Justitiei din Bucuresti si "entru 9atedrala din 9onstanta# Bincu isi leaga numele de a"arita unei scoli nationale in arhitectura# <n cadrul cautarilor de la 1877 ?'e(i Stilul 1877A, studia(a "atrimoniul artistic medie'al, desco"erind re"ertorii ornamentale, solutii stilistice si tehnice, "e care le "reia intr-o sinte(a originala# <n cele mai i(butite dintre creatiile sale intre care trebuie amintite 9asa *aho'arO si LBu!etulL de la Sosea - gasim o buna "ro"ortie intre 'olumele cladirii, intre gol si "lin si, !a"t deosebit de im"ortant "entru o ast!el de orientare artistica, o "er!ecta !unctionare a su"rastructurii decorati'e#

Bi$liogra%ie&
R0iSi"ediaT U 9a"# ;incent ;an Gogh% RArhitectura# ;iata lui <on BincuT U Autor4;asilescu 1o"a Andrei% R<n'entii si ino'atiiT