Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea Lucian Blaga Sibiu Facultatea de drept Simion Barnutiu Centrul tutorial Bacau Anul IV Drept - ID

Drept judiciar comparat


Structura sistemului judiciar i competen!a instan!elor "n Fran!a

Student# $AV%ILU&' VLAD I(A)

*+ (rgani,area instanelor judecatore ti


Exist 2 sisteme de jurisdicii : a) de ordin judiciar- realizat prin intermediul instanelor judecatoreti; b) jurisdicii administrative. Cele doua sisteme de jurisdicie au o autonomie deplina i se caracterizeaz prin lipsa oricrui control reciproc. Eventualele conflicte de jurisdic ie sunt soluionate de o instituie speciala. -%IBU)ALUL D. C()FLIC-. Cuprinde toate instan ele judecatoreti care judec liti!iilee civile" comerciale" sociale i penale. #urisdicia administrativa se realizeaza in faa curilor de apel. $n fruntea sistemului se afla Curtea de Casaie. #urisdic iile civile comerciale %i sociale: &ribunalul de 'nstan a &ribunalul de (are instan &ribunalul Comercial &ribunalul de (unc &ribunalul )!ricol &ribunalul de *ecuritate social

*+*+ -ribunalul de Instan!/ + este jurisdic ia pentru micile crean e. #udec ac iunile personale %i mobiliare cu o valoare de p,n la 1-.--- E./0. $n 1ran a exist 234 &ribunale de 'nstan . 5u are ma!istra i proprii" judectorii sunt desemna i de &ribunalul de (are instan . *+0+ -ribunalul de 1are instan!/ + este o jurisdic ie de drept comun" 6n sensul c judec toate cauzele civile cu excep ia celor date 6n competen a altor instan e. 5u judec liti!ii comerciale" de munc %i liti!ii civile cu o valoare mai mic de 1-.--E./0. $n fiecare departament funcioneaz un &ribunal de (are instan 7181). Ele sunt alctuite din cel putin dou judectorii" dintre care una e pre edinte" un judecator de instruc ie i un procuror.

*+2+ -ribunalul de Comer - judec liti!iile privitoare la actele de comer %i liti!iile referitoare la comerciani i societ ile comerciale 7223). #udectorii de la &ribunalele de Comer - judectori consulari sunt ale%i dintre comercian ii care au 6mplinit v,rsta de 4- ani" au desf%urat activitate comercial timp de 9 ani %i nu au fcut obiectul unei proceduri de reor!anizare sau lic:idare judiciar. (andatul lor este de 2 ani %i poate fi re6nnoit de 2 ori. *+3+ -ribunalul de 1unc/ + judec in materia liti!iilor de munc. ;rimul &ribunal de (unc a fost infiinat de 5apoleon in 18-< la =>on. $n prezent sunt 23-. 0rice cerere promovat la &ribunalul de munc este supusa mai int,i unui birou de consiliere cu scopul de a se ob ine o solu ie amiabil. ?iroul de consiliere este alctuit din doi membrii: - un consilier din partea an!ajatorului; - un consilier din partea patronatelor. @aca procesul de conciliere eueaz" cererea va fi soluionat de ?iroul de judecat 7 doi consilieri din partea salaria ilor i doi din partea patronatelor). #udectorii din cadrul &ribunalului de (unc sunt alei de or!anizaia salariailor i de patronate din r,ndul cet enilor francezi care au implinit 21 ani pentru un mandat de 9 ani. *+4+ -ribunalul Agricol 7&ribunalul paritar pentru bunurile rurale)- $n circumscrip ia fiecrui tribunal de instan func ioneaz un &ribunal )!ricol. El judec liti!iile dintre proprietarii de bunuri rentale i arentare. &ribunalul paritar este format dintr-un judector de la tribunalul de instan %i 2 membrii 72 proprietariA2 arendai). *+5+ -ribunalul de securitate social/ *olu ioneaz toate liti!iile dintre un or!anism de securitate social i beneficiari. *unt 114 tribunale" fiecare fiind format dintr-un judector de profesie %i 2 asesori 7asisten i) din partea instituiilor sociale i un judector din partea beneficiarilor. *+6+ -ribunalele paritare de bunuri rurale " functioneaza c,te unul 6n

circumscrip ia fiecrui tribunal de instan .. Ele sunt jurisdic ii de prim instan " cu excep ia liti!iilor cu valoare p,n la 2--- Euro" unde judec %i 6n ultim instan . Este alctuit dintr-un pre%edinte-judector la tribunal de instan " %i de 2 asistenti-assesori" doi din partea arenda%ilor %i doi din partea c:iria%ilor.

*+7+ *unt jurisdictii intermitente" cu o activitate ocazionale 8urisdic!iile de securitate social/

nepermanent" 6n sesiuni

cuprind de fapt o jurisdic ie social %i

una medical. )ceste tribunale au o competen !eneral" solu ion,nd toate liti!iile dintre or!anismele de securitate sociala %i beneficiarii acestora" iar 6n liti!ii cu valoare de max 2--- Euro" judec %i 6n ultima instan . Competen a lor teritorial se 6ntinde asupra circumscrip iei teritoriale a unui or!anism de securitate social. $n alcatuirea acestui tribunal intr un judecator %i 2 asesori numi i pe un mandat de 4 ani " unul reprezent,nd salaria ii" celalalt" patronatele. *+9+ 8urisdictia medical/" solutioneaza liti!iile privind invaliditatea" incapacitatea de munc" 6n!rijiri medicale" malpraxis" func ion,nd 6n fiecare direc ie re!ional. Botr,rile date de tribunalul contenciosului de incapacitate se solu ioneaz de Curtea na ionala pentru incapacitate %i asi!urri pentru accidente de munca #urisdic iile penale franceze sunt jurisdic ii de instruc ie %i de judecata . #urisdictiile de judecat se 6mpart la r,ndul lor 6n jurisdictii de drept comun si de exceptie. *+*:+ 8urisdic!iile de instruc!ie nu au o activitate proprie procesului penal" implic,nd determinarea probelor " stabilirea vinov iei" luarea msurilor de arestare a 6nvinuitului %i inculpatului. $n materie penal " pentru protec ia libert ilor cet ene%ti %i 6n spiritual %i litera art < din Conventia Europeana a @repturilor 0mului" instruirea %i judecata se fac de or!ane diferite. $n dreptul comun" judectorul de instruc ie este un ma!istrat al tribunalului de mare instanta" numit prin decret pre%eden ial" cu puteri de informare %i instruc ie. El este un anc:etator" av,nd atribu ia de a str,n!e probe privind existen a infrac iunii %i a vinov iei persoanei cercetate. $n desf%urarea activit ii sale poate da ordonan e pentru luarea unor msuri precum de inerea provizorie sau trimiterea in judecat. )ceast jurisdic ie este de prim instan " un al doilea !rad jurisdic ional fiind camera de acuzare format din trei ma!istra i ai cur ii de apel. ;re%edintele acesteia are atribu ii de control al cabinetelor de instruc ie" sau suprave!:erea locurilor de re inere. Camera judec apelurie formulate 6mpotriva ordonantelor date de judecatorul de instructie. *+**+ 8urisdic!iile penale de judecat/

Contraven iile se judec de &ribunalul de poli ie" adic tribunalul de instan competent s judece %i cauze penale. &ribunalul corec ional reprezint practic sec ia penal a tribunalului de mare instan a" av,nd acela%i sediu %i aceea%i competen . Competen a material cuprinde excep ional %i contraven iile conexe delictelor judecate. Este alctuit din trei judecori" un pre%edinte %i doi assesori. Curtea cu jura i este o instan de drept comun 6n materia faptelor calificate drept crime" except,nd crimele facute de minori" militari %i mini%tri. Ea este fomat din 4 judectori de profesie %i C jura i. *unt incompatibili cu calitatea de jurat: membrii Duvernului" parlamentului" ma!istra ii" membrii prefecturii func ionrii din poli ie %i militari active; procedura de ale!ere fiind tra!erea la sor i. Exist %i jurisdic ii penale specializate precum: &ribunalele pentru minori" &ribunalele militare. $nalta curte de #usti ie ca jurisdic ie politic este alcatuit din parlamentari" av,nd competen 6n judecarea crimelor de 6nalt trdare fcute de pre%edintele /epublicii" iar Curtea de #usti ie a /epublicii format din 19 ma!istra i judec crimele %i delictele membrilor Duvernului 6n exercitatea func iilor lor.

0+ Asem/n/ri i deosebiri
/evenind la &ribunalele militare " le!ea francez a dispus 6n C. ;roc. ;en. ca 6n timp de pace cauzele cu militari sunt instrumentate %i judecate de jurisdic iile de drept comun" iar acestea din urm" compuse din ma!istra i specializa i 6n materie militar" au competen a special de a judeca infrac iunile comise de militari 6n exercitiul serviciului lor. Coresponden e 6n sistemul rom,nesc sunt tribunalele militare %i tribunalele militare teritoriale a cror competen este stabilit in art 23" 28 Cod ;rocedur ;enal" put,nd func iona ca prime instan e" instan ele de apel sau de recurs. =a noi" aceste instan e au fiecare statut de unitate militara" cu indicativ propriu. *pre deosebire de sistemul judiciar francez" sistemul rom,nesc" este unitar ca si or!anizare ambele av,nd insa ca obiectiv asi!urarea respectarii dreptului la un proces 9

ec:itabil si judecarea proceselor in mod impartial si independent. @reptul procesual roman are ca personaj principal intotdeauna judecatorul" indiferent ca este vorba despre o instanta civila " penala" comerciala. =a baza piramidei sistemului rom,nesc se afl judectoriile " care func ioneaz ca prime instan e . Ele sunt or!anizate ca instan e fr personalitate juridic" prin =e!ea 4-2E2--2" art 48-2-. Competeta material a judectoriilor este prevzut 6n c:iar art. 1 din C. ;roc Civil care spune c: F#udectoriile judec: 1. 6n prim instan " toate procesele %i cererile" 6n afar de cele date prin le!e 6n competen a altor instan e; 2. pl,n!erile 6mpotriva :otr,rilor autorit ilor administra iei publice cu activitate jurisdic ional %i ale altor or!ane cu astfel de activitate" 6n cazurile prevzute de le!e; 4. 6n orice alte materii date prin le!e 6n competen a lor dar si in procedura penal.G #udecatoriile pot avea 6n or!anizarea lor sec ii complete specializate pentru minori %i familie. 'nstanta ierar:ic superioar este tribunalul" instan a cu personalitate juridic" or!anizata la nivelul fiecarui judet. 'n cadrul tribunalelor func ioneaz sec ii sau dup caz complete specializate pentru cauze civile" penale" comerciale" cauze cu minori si de familie" cauze este necesar sectii maritime si fluviale sau marci si inventii sau altele. 'n ultimii ani se 6ncearc infiintarea c:iar a tribunalelor specializate" 7 6n prezent exista 2 asemenea tribunale) cu personalitate juridica" ce preiau tribunalului cauzele 6n domeniul 6n care se 6nfiin eaz" tinz,nd oarecum spre modelul francez. &ribunalul rom,n este at,t o prim instan " o instan de apel %i o ultim instan 6n cazurile limitativ prevazute de le!e. Competen a material a tribunalelor este re!lementata de dispozi ia )rt. 2 C. proc. civila dar %i de Codul de proceura penal. Curtile de apel sunt in numar de 19" sunt persoane juridice distincte" av,nd 6n circumscriptia fiecreia c,teva tribunale jude ene %i tribunale specializate. $n cadrul lor pot func iona sec ii sau complete specializate. de contencios adminstrativ %i fiscal" conflicte de munc si asi!urri sociale iar acolo unde Codul e

<

Competenta sa materiala este prevazuta 6n art 4 C. proc. civil" iar 6n materie penal art 28 alin 1 C. proc. penal. Ele sunt al treilea !rad e jurisdic ie " 6n vreme ce cur ile de apel franceze reprezint de re!ul unica instan de apel " al doilea %i totodata ultimul !rad de jurisdic ie. ;re%edin ii Cur ilor de apel au calitatea de ordonator de credite secundar" au atribu ii de coordonare %i control ale administrrii instan ei. Completele de judecat sunt formate dintr-un sin!ur judector la cauzele 6n prim instan " doi la judecarea apelului %i trei judectori la judecarea recursului indiferent de tipul instantei unde se judeca. ;rincipiile fundamentale ale or!anizarii sale in 1ran a sunt :exluderea apelului pentru mici afaceri si faptul ca intotdeauna al doilea !rad de jurisdictie este Curtea de )pel. 0ri in dreptul nostru aceasta competenta materiala de a judeca apelul nu apatine exclusiv Cur ii" din contra" re!ula este judecarea recursului de Curtea de )pel romana. $n 1ran a cur ile de apel sunt formate din judectori de profesie" numi i consilieri. ;rim pre%edintele Cur ii are atribu ii aministrative %i jurisdictionale. *ectiile specializate sunt conduse la randul lor de un pre%edinte de sec ie., Completul de judecata este format din trei consilieri. Cea mai inalta instanta din cadrul sistemului judiciar francez este Curtea de Casatie" care are < sectii: 9 civile si una penala. Cele civile sun la randul lor specializate in 4 civile" una cimercial-financiara si una sociala. ;rim presedintele Curtii prezideaza dezbaterile" are puteri administrative importante si este presedintele Consiliului *uperior al (a!istraturii. 1iecare sectie are un presedinte ce conduce dezbaterile sectiei si repatizeaza cauzele" iar consilierii Curtii sunt judecatori de profesie. Ea este o instanta de control judiciar " pronuntandu-se asupra le!alitatii :otararilor pronuntate de Curtile de apel %i excep ional a celor date de tribunale ca ultim instan " fiind de fapt o jurisdic ie de casa ie. #udecatorul instan ei supreme face un examen critic cu privire la c:estiunile de drept %i nu a celor de fapt. 'nstan a poate da avize asupra interpretrii corecte a unor dispozi ii le!ale ce creeaz probleme. @ecizia data insa nu este obli!atorie pentru instanta ce a solicitat avizul.

$n /om,nia" $nalta Curte de Casa ie %i #usti ie este sin!ura instan a suprem" fiind or!anizat 6n 2 sectii: civila si de proprietate intelectula" sectia penala" sectia comerciala si sectia de contencios administrativ si fiscal. Conducerea ei se exercita presedinte" vicepresedinte si cole!iul de conducere iar judecarea cauzelor se face de complete formate din 4 judecatori ai aceleiasi sectii" din complete de C judecatori specializati in functie de natura cauzei sau de *ectiile .nite. 'n acest ultim caz" la judecata trebuie sa ia parte cel putin doua treimi din numarul judecatorilor in functie" iar decizia e luata cu majoritatea voturilor celor prezenti.

2+ 8urisdic!iile administrative "n Fran!a+


Consiliul de stat ca instanta suprema administrativa" are o functie executiva si una jurisdictionala." find format din auditori" maitre de reHuetes" consilieri de stat si consilieri de stat in serviciu extraordinar. )ceasta jurisdictie isi pastreaza o competenta de fond determinata de le!e" comportandu-se in materie administrativa ca un judecator de casatie " instanta suprema. Curtile de apel administrative sunt instante inter re!ionale de drept comun" deciziile tribunalului administrativ pot fi atacate cu recurs in casatie la Consiliul de *tat. &ribunalele administrative sunt instante de drept comun (inisterul ;ublic francez ce desfasoara o activitate cu caracter jurisdictional dar separate de jurisdictiile judiciare. ve!:eaza la respectarea ordinii publice " apararea interesului social si alicarea corecta a le!ii. El este or!anizat pe lin!a toate jurisdictiile" existand cate un parc:et pe lin!a fiecare tribunal" condus de un procuror al /epublicii. ;e lin!a fiecare Curte de )pel exista un ;arc:et Deneral " si unul pe lin!a Curtea de Casatie. ;arc:etul Deneral de pe lin!a curtea de apel este condus de un procuror Deneral" avand in subordine ca ma!istrati avocati !enerali si substituti !enerali. =a ;arc:etul Curtii de Casatie exista doar avocati !enerali. ;rocurorii sunt or!anizati ierar:ic" subordonati ministrului de #ustitie la fel ca in sistemul roman. (ai mult" si procurorul francez si cel roman au posibilitatea de a promova si exercita actiunea penala in calitate de parte in proces" iar in procesul civil pot promova sau interveni in actiuni determinate de le!e. 8

(inisterul public roman este

alcatuit din parc:ete ce functioneaza pe lin!a

fiecare judecatorie" tribunal" curte de apel sau instanta civila sau militara.;arc:etele de pe lin!a tribunale si curti de apel au personalitate juridica" fiind structurate in sectii ce pot fi si ele impartite in servicii si birouri. ;arc:etele de pe lin!a Curti sunt conduse de procurori !enerale " iar cele de e lin!a tribunale de prim procurori ;arc:etul de pe lin!a 'nalta Curte are sectii servicii si birouri conduse de procurori sefi" inclusiv pentru combaterea infractiunilo facute de militari. &ot aici functioneaza @irectia de 'nvesti!are a 'nfractiunilor de Criminalitate sunt 0r!anizata si &erorism cu o activitate re!lementata de =e!ea 9-8E2--2 si @epartamentul national )nticoruptie" ale carui atributii" competenta " structura si or!anizare stabilite in 0.D 24E2--2. si le!ea 4-2E2--2. Consiliul *uperior al (a!istraturii francez este un or!anism democratic cu o functie administartiva de recrutare si numire a judecatorilor si o functie disciplinara. 0molo!ul sau roman" este definit ca !arant a realizarii justitiei" avand o functie de instanta de judecata pentru solutionareacontestatiilor formulate de ma!istrati impotriva :otararilor date de sectiile C*(" dar nu 6n materie disciplinar. Cele dou sisteme de drept francez %i rom6n 6n multe puncte deosebite" au 6ns %i institu ii asemntoare sau c:iar identice" lucru justificat %i de influen ele puternice ale 1ran ei asupra sistemului nostru juridic %i judiciar de-a lun!ul istoriei+

Cuprins
*+ (rgani,area instanelor judecatore ti;;;;;;;;;;;++ 0 0+ Asem/n/ri i deosebiri;;;;;;;;;;;;;;;;;; 4 2+ 8urisdic!iile administrative "n Fran!a;;;;;;;;;;;; 7

Bibliogra<ie# 1. 2. 'oan =es *isteme judiciare comparate" Ed )== ?ecI" ?ucuresti 2--2 Jiorel Ciobanu" D ?oroi @rept procesual civil. Curs selectiv. Ed C B ?ecI"

?ucuresti 2--C

1-

4 Dabriel ?oroi Codul de procedura civila comentat si adnotat Ed C: ?ecI ?ucuresti 2--1 2.'on 5ea!u &ratat de procedura penala .;artea !enerala Ed .niversul #uridic ?ucuresti 2--8

11