MANAGEMENTUL PERFORMANEI Capitolul 1. Prezentarea organizaiei Capitolul . Per!or"ana #e an$a"%lu a organizaiei Mo#elul &alan'e# ('ore'ar# .1.

Per$pe'ti)a 'on$u"atorului .1.1. Porto!oliul #e pro#u$e .1. . I#enti!i'area pro#u$ului #e %az* .1.+. Poziia pe pia* .1.,. Clienii . Per$pe'ti)a intern* . .1. (tru'tura organizatori'* . . . I#enti!i'area pro'e$elor #e %az* -i au.iliare . .+. Analiza 'riti'* a pro'e$elor .+. Per$pe'ti)a !inan'iar* .,. Per$pe'ti)a ino)*rii -i /n)**rii .,.1. .,. . .,.+. Gra#ul #e ino)are al porto!oliului #e pro#u$e Gra#ul #e ino)are al pro'e$elor 0ez)oltarea re$ur$elor u"ane

Capitolul +. Analiza (1OT Concluzii

Capitolul 1. Prezentarea organizaiei

Omco Romnia a fost creat n august 2005 i a nceput s funcioneze n ianuarie 2006 i are acum 200 de angajai. Unitatea de productie este situata a !ai" un ora industria " n nordu Romnia. #ceast di$iziune este o unitate de producie de serie mica n cazu n care un numr mic de %&%'masini sunt productoare de artico e" cum ar fi de mou d'uri" ( an)'uri" (aff e'uri" (ottom'uri" funne s'uri. %ompania este construita pe )no*'+o*'u i e,periena de a Omco #a ter. #cestea fo osc ace eai metode de producie" modu de p anificare i programare %&%'i ucreaz n conformitate cu standarde e Omco su( supra$eg+erea tota a Omco #a ter. Omco Romnia este o di$izie n cretere i n mij ocu anu ui 200-" aceasta s'a mutat a o a t ocaie i mai mare pentru a crete capacitatea aco o. #ceast di$iziune este n cretere i $a a$ea n $iitoru apropiat un oc important n cadru grupu ui Omco. .irma O/%O RO/#&!# re'ipiente #in $ti'l*. are ca profil de activitate !a%ri'area #e "atrie pentru

Capitolul . Per!or"ana #e an$a"%lu a organizaiei 2

Mo#elul &alan'e# ('ore'ar#2 O caracteristica unica a conceptu ui 0a anced 1corecard 201%3 este natura sa e$o uti$a" acesta cunoscand o transformare continua inca de a momentu ansarii sa e. %onceptu 01% reprezinta mai mu t decat o te+nica de masurare a performantei" fiind considerat destu de rapid de catre o serie de autori drept un sistem de management 20ut er" 45553. 6oar pentru certitudine sau dimpotri$a" pentru a contri(ui a confuzie" unii autori prefera sa fo oseasca am(e e acceptiuni in ace asi timp 27assan 8 9i((its" 20003. # ti autori considera 0a anced 1corecard ca fiind o fi osofie de management" precum si un sistem de management a performantei 27anson 8 9o* e" 20003.

6efiniii ale 'on'eptului &alan'e# ('ore'ar#2 Urmatoare e definitii a e 0a anced 1corecard ofera o imagine amp a asupra conceptu ui" ref ectand mai mu te perspecti$e:
3

Balanced scorecard retine indicatorii financiari traditionali. Dar indicatorii

financiari reflecta evenimentele trecute, o abordare potrivita pentru companiile din era industriala, in cazul carora investitiile in capabilitati durabile, precum si in relatiile cu clientii nu sunt decisive in obtinerea succesului. Totusi, acesti indicatori financiari sunt inadecvati pentru ghidarea si evaluarea efortului pe care companiile companiile din era informationala trebuie sa-l realizeze pentru a crea valori viitoare prin investitia in clienti, furnizori, angajati, procese, tehnologie si inovare. 2;ap an 8 &orton" 45523

Un instrument care traduce misiunea si strategia organizatiei intr-un set de

indicatori de performanta usor de inteles, ce ofera cadrul pentru un sistem strategic de masurare si management al performantei. 20a anced 1corecard %o a(orati$e" 20053

!onceptul balanced scorecard reprezinta un sistem de planificare si management

strategic folosit la scara larga in organizatii de afaceri si industriale, in sistemul public si in organizatiile non-profit din toata lumea pentru a alinia activitatile la viziunea si strategia organizatiei, imbunatatind comunicarea interna si e"terna si monitorizand performanta organizatiei in atingerea obiectivelor strategice. 20a anced 1corecard !nstitute" 20403

<%onceptu 0a anced 1corecard are mai mu te acceptiuni. %e initia " popu arizat

pentru prima oara a inceputu ani or =50" a$ea sensu unei a(ordari pentru generarea unui raport de performanta" prin gruparea indicatori or de performanta in functie de perspecti$e" ce e mai fo osite fiind: .inanciara" % ienti" >rocese !nterne" !n$atare si %restere. 9reptat" acest instrument de management a de$enit (aza unui sistem de management a performantei ce fo oseste p anuri strategice" operationa e si indi$idua e ca fundament pentru comunicarea" monitorizarea si im(unatatirea performantei organizationa e.< 2ea( group" 20403. .1. Per$pe'ti)a 'on$u"atorului2 .1.1. Porto!oliul #e pro#u$e2 O/%O ofera produse pentru industrii de stic tu(u are (azate pe piese turnate n specia dez$o tate din fier gri i (ronz cu grafit nodu ar i a uminiu. 6e'a ungu ani or fa(rici e noastre" O/%O a sta(i it e,periena necesar i e,pertiza pentru a produce orice matrite pentru orice main" indiferent dac aceasta este unu mic sau unu mare" unu rotund. .orma dumnea$oastra este pro$ocarea noastra. /ai e,act ne'am specia izat n forme de stic pentru urmtoare e piee: ' a imente ' (utur
4

' a coo ' farmaceutic 6e a nceputuri e sa e" n 456?" n 0e gia" a grupu nostru g o(a actua de fa(rici" O/%O a ser$it n mod constant umea cu stic " cu matrite de ca itate pentru toate tipuri e de recipiente de stic . >rin punerea n ap icare a te+no ogii or adaptate n toate uniti e noastre de produc ie i sc+im(u de (une practici n grupu nostru" O/%O a crescut capacitatea de a ni$e g o(a pentru a ajunge a peste 4@0.000 matrite pe an. i n timp ce O/%O #ustria este specia izata in matrite pentru recipiente mici 2f aconage3 i O/%O !stan(u are capacitatea de a face matrite pentru tacamuri" fiecare unitate are capacitatea dep in de a face orice tip de matrita" n orice dimensiune" forma sau materia u . /atrite pentru: A Binuri A 0ere A 1pirite e A 0auturi nea co izate A 1ucuri A a imentare (orcane A %osmetice A .armaceutic A 9acamuri

.1. . I#enti!i'area pro#u$ului #e %az*2 >rodusu de (az produs de ctre firma O/%O este ace produs numit de ei mou d. Bersati itatea de stic a este egendara. #a numite e mou ds sunt esenia e pentru rea izarea idei or dumnea$oastr n stic si ca itatea or au o importan deose(it pentru produsu fina . >rin msuri e descrise mai sus" o(iecti$u O/%O este de a oferi o gam comp et de produse i ser$icii pentru a face proiectu dumnea$oastra un succes. .urnizarea de matrite" ec+ipamente si accesorii finisaj di$erse a te" O/%O este un one'stop s+op pentru toate ne$oi e dumnea$oastra.

.1.+. Poziia pe pia*2

6

Un indicator care indic poziia pe pia a companiei O/%O este cota de pia care pe piaa e,tern grupu O/%O deine peste 50C din cota de pia" iar pe piaa intern deine monopo u n fa(ricare de matrie pentru recipinte din stic . & &r. %rt. 4 4. 2. @ @. ? ?. 5 5. 6 6. /o des Bidriofusing 2"?5C 2%#B 0 o* GerrE can /ou d 5"55C !s and /ou d 8 /ac+ine %o. F"60C %+ang1+u 0rot+er D ass /o d 42"25C O/%O Droup 2!nternationa " #ustria" 5?"-5C 46"?0C U.;." %roaia" Romnia" !stam(u " U1#3 2 >udseE /ou d %ompanE 6enumirea companiei %ota de pia

.1.,. Clienii2 6ei faci itatea noastr de producie a fost nfiinat pentru a gestiona o capacitate de producie e,traordinar i" prin urmare se poate ocupa comenzi mari" a$em" de asemenea" f e,i(i itatea de a e,ecuta rapid oturi mai mici de a deser$i oricare dintre ne$oi e c ienti or nostri. % ienii interni ai companiei O/%O: 19!RO/ % ienii e,terni ai companiei O/%O: #R6#D7 DH#11" O!I /#19R!%79" O!I 7OHJ/!&6I&" O!I B#KRI1" O!I >UK DU!H#//I" LI%;" B!6R#H#" 1#!&9 DO0#!&. Parteneri2 >artenerii nostrii de afaceri sunt societati cu traditie si e,perienta in domeniu" care au imp ementat sistemu de asigurare a ca itatii" in concordanta cu standarde e internationa e. %a itatea si seriozitatea c ienti or si furnizori or nostri au stat si $or sta a (aza inc+eierii unor parteneriate so ide.

. Per$pe'ti)a intern*2 >erspecti$a prcese or interne presupune o(iecti$e e strategice in strns egtur cu >rocese e !nterne %+eie inf uiennd major dec araii e firmei. 6in perspecti$a procese or interne putem meniona ce e mai (une te+nici"procese te+no ogice disponi(i e. %a i direcii de aciune puten numi rete+no ogizarea i procese e noi. >entru rete+no ogizare indicatoru $enitu o(inut n urma noii te+no ogii. . .1. (tru'tura organizatori'* 2 . . . I#enti!i'area pro'e$elor #e %az* -i au.iliare2 Pro'e$ele #e %az* din cadru companiei Omco 1.R.H constau n pre ucrri prin ac+iere a semifa(ricate or din font" (ronz sau (are aminate. #ceste pre ucrri se efectueaz pe maini cu comand numeric iar ucrtorii de pe aceste maini sunt specia izai pe operatii e respecti$e. .orma fina a a stic ei este rea izat cu ajutoru matriei care este compus din dou pri. >rocesu de pre ucrare const n a se fa(rica n cadru primei operaii o fa te+no ogic pentru prinderea acesteia n dispoziti$ pentru a se putea rea iza sudura ei dup care se ntoarce pe aceea i ma ina pentru urmtoare e pre ucrri dup sudur. Urmtoarea operaie este strunjirea a e,terior i interior" iar n fina se e,ecut frezri atera e e i se rea izeaz sistemu de $acuum. c+eie de performan poate fi numru de produse neconforme iar pentru procese e noi un indicator poate fi

a. Matria iniial*

%. Matria !inal*

>rimu tip de matri ser$ete a imprimarea unei forme primare stic ei topite" rezu tnd butelia-semifabricat, denumit generic blan#. >rofi u acesteia este ntotdeauna apropiat att ca form ct i ca dimensiuni de profi u fina a recipientu ui. #ceast prim operaie este de scurt durat pentru a menine stic a n form p astic" aceasta pierznd din temperatur nc de a ieirea din creuzet. 6up formarea comp et a ( an)'u ui" prin intermediu unui dispoziti$ de mane$rare" (ute ia iniia este e,tras din primu tip de matri i introdus n interioru ce ui de'a doi ea" unde" prin procedee specifice" aceasta $a pre ua i menine cu fide itate forma conjugat a profi u ui matriei fina e" rezu tnd butelia finit$. #ceasta este u terior e,tras din matri de ctre un dispoziti$ de apucare'mane$rare i inut suspendat deasupra unei suf ante de aer" cu scopu de a se rci suficient de mu t ct s nu fie posi(i deformarea acesteia su( propria greutate cnd $a fi aezat pe (anda transportoare. Urmtoarea operaie" dup ce (ute ia s'a rcit n mediu am(iant" const n ap icarea unui tratament termic de re$enire" pentru a e imina so icitri e remanente cauzate de rcirea neuniform i" de asemenea" cu scopu de a'i m(unti proprieti e mecanice" facnd'o mai tenace.
6ei metode e tradiiona e de mode are a stic ei n matrie sau prin suf are sunt nc fo osite de ctre artizani pentru producerea de mode e unicat" majoritatea recipiente or din stic sunt fa(ricate n cadru unui proces strict contro at i comp et automatizat. 6ez$o tarea industriei de pre ucrare a (ute ii or din stic a atins punctu cu minant odat cu apariia uti aje or de ncrcare n f u, continuu" ceea ce a permis atingerea unui ni$e de producti$itate ce n trecut nu era posi(i . n prezent" procesu de rea izare a unei (ute ii din stic se compune din patru etape" prezentate n figura urmtoare:

Pro'e$ul #e realizare a unei %utelii #in $ti'l* >rima operaie n cadru procesu ui te+no ogic de producie a unei (ute ii din stic const n o(inerea materia u ui ce urmeaz a fi pre ucrat" prin amestecu a unor cantiti precise de materii prime i topirea acestora n cuptoare cu creuzet" rezu tnd stic a n form (rut. Un pro'e$ au.iliar din cadru firmei reprezint tratamentu termic ap icat (ute ii or din stic . Odat ce procesu de mode are este nc+eiat" se procedeaz a ap icarea unui tratament termic de re$enire cu scopu de a e imina tensiuni e remanente ca rezu tat a rcirii neuniforme a stic ei. 6e asemenea" odat cu ndeprtarea acestor tensiuni interne" se m(untesc caracteristici e mecanice a e (ute iei" aceasta de$enind mai tenace. Recoacerea se face prin nc zirea (ute ii or a o temperatur sta(i it" de regu " ca fiind jumtate din temperatura de topire a stic ei" funcie de grosimea perei or" fiind urmat de o rcire ent. Un e,emp u de tratament termic ap icat stic ei uzua e se gsete in ta(e u 2.4. 9a(e 2.4. 9ratament termic de re$enire Drosimea (ute iei
4 inc+ 26.@5 mm3 ?

perei or

9emperatura nc zire 550M% 500M%

de

6urata tratamentu ui 5 minute 420 minute

4 inc+ 2@2 mm3 ?

6up ce (ute ii e au ajuns a temperatura mediu ui am(iant" sunt supuse unui contro te+nic de ca itate" am(a ate i i$rate.

. .+. Analiza 'riti'* a pro'e$elor2

10

>ri$ind ana iza critic a procese or" am a es s e$ideniem pro( ema cu ajutoru diagramei !s+i)*a iar pro( ema ana izat ca itatea s a( a matriei.>ro( ema ca itii este ana izat din 6 puncte de $edere si anume : maina de ucru" operator" materia " mediu de ucru si contro .Nn urma ana izei diagramei !s+i)a*a s'a o(ser$at ca factorii ce inf uieneaza negati$ pro( ema ca ittaii produse or sunt: e,periena operatori or" ca itatea materia u ui" uzura" ca itatea sudurii" $i(ratii e si ca itatea msurrii.

11

.+.Per$pe'ti)a !inan'iar*2

Ta%.1. In#i'atori #in Contul Pro!it $i Prier#ere

12

E)olutie Ci!ra #e A!a'eri 3345 3112 Draficu prezint e$o uia cifrei de afaceri pentru compania O/%O RO/O&!# 1.R.H. n perioada 200-'2044. . 1e o(ser$ c cifra de afaceri a firmei Omco Romnia este n cretere n anii ana izai.

E)olutie Total A'ti)e 6 3345 31172 Draficu prezint e$o uia acti$e or tota e 2ca cu ate ca sum ntre acti$e e imo(i izate i acti$e e circu ante3 pentru O/%O RO/O&!# 1.R.H. n perioada 200-'2044 unde se o(ser$ c se af n cretere e,ceptnd anu 2005 unde a a$ut o scdere.

13

E)oluie Total 0atorii2 Draficu prezint e$o uia datorii or tota e pentru compania O/%O RO/O&!# 1.R.H. n perioada 200-'2044 unde se o(ser$ c in raport cu anii precedeni datorii e companiei au crescut.

Raport 0atorii Totale #in Total A'ti)e 6 872

Raport 0atorii Totale #in Total A'ti)e687pentru OMCO ROMANIA (RL Draficu prezint e$o uia procentua a raportu ui ntre datorii e tota e i acti$e e tota e deinute de ctre O/%O RO/O&!# 1.R.H. n perioada 200-'2044. 1e constat o scdere de a an a an a datorii or tota e din acti$e.

14

E)oluie Pro!it &rut2 Draficu prezint e$o uia profitu ui (rut pentru compania O/%O RO/O&!# 1.R.H. n perioada 200-'2044. . >rofitu (rut este n cretere datorit amortizrii in$estiii or fcute n anii precedeni.

Mar9* #e Pro!it &rut 6872 Draficu prezint e$o uia raportu ui ntre profitu (rut i cifra de afaceri rea izat de ctre O/%O RO/O&!# 1.R.H. n perioada 200-'2044.

15

.:. Per$pe'ti)a ino)*rii -i /n)**rii2 >erspecti$a !unoastere si Dezvoltare se (azeaz pe $a ori e intangi(i e a e companiei" n specia pe ta ente e i a(i iti e necesare rea izrii de $a oare n cadru procese or !nterne. Nn aceasta situaie sunt $izate trei domenii importante: %apita u Uman" %apita u !nformatiei si % imatu in cadru organizatiei. .:.1. Gra#ul #e ino)are al porto!oliului #e pro#u$e2 %reati$itatea este un concept mu tidimensiona i se poate manifesta n mu tip e domenii. Ino)aia este indiso u(i egat de creati$itate 2categorie din care face parte acest artico 3. !no$area i creati$itatea sunt procese care se intercondiioneaz" deoarece gsirea so uiei a pro( eme e ce apar ntr'un proces de ino$are necesit creati$itate. !no$area portofo iu ui de produse se face odata cu dez$o tarea noi or te+no ogii de fa(ricatie si odata cu dez$o tarea 16B'uri or. >ortofo iu organizaiei O/%O prduse fa(ricate si anume : 'matrie e uti izate a fa(ricarea (ute ii or din stic : sunt piese ce se gsesc n componena uti aje or de producie" care rea izeaz contactu cu acestea pe suprafee e ci indrice e,terioare #m(e e tipuri de matrie sunt rea izate din dou jumti 2semi'matrie3" care sunt orientate dup nite suprafee prismatice pre ucrate a ni$e u piese or. Uzura matrie or este cauzat att de ucru cu un materia a(razi$" ct i de asam( ri e repetate a e piese or componente din ansam( u comp et. Uzura accentuat conduce a apariia unor defecte a e (ute ii or i de aceea durata de $iat a unei matrie este de apro,imati$ 4.000.000 de cic uri de uti izare. de produse este re ati$e redus dar odata cu marirea capacitatii de productie a fa(ricii si odata cu acumu area de e,perienta s'au dez$o tat inii noi de

16

Matriele 'e !or"eaz* !un#ul 6a.7; re$pe'ti) g<tul 6%.7 %uteliei %atri&a ce formeaz$ fundul buteliei 2a3, are ro funciona mu tip u. >rima funcie a acesteia este de a comp eta forma profi u ui (ute iei'semifa(ricat n zona inferioar" formnd fundu acesteia. # doua este o funcie au,i iar e,ercitat de o serie de guri radia e. %atri&a ce formeaz$ g'tul buteliei 2(3. #ceasta are o importan deose(it n procesu de rea izare a unui recipient" deoarece gtu este e,ecutat n form finit nc din faza iniia de turnare a stic ei. .uncia au,i iar ndep init de aceast pies prezint" de asemenea" o importan major" deoarece ser$ete i a mutarea (ute iei'semifa(ricat dintr'o matri n cea a t.

An$a"%lul 'o"plet al "atriei iniiale #nsam( u matriei se af n poziie de ucra e,act aa cum este prezentat n figura de mai sus. #cesta este a ctuit din: fundu matriei 243" p nie 223" matria principa 2@3" matria gtu ui 2?3" manon 253" p unjer 263 i (uc 2-3. Un aspect important este c matria principa i cea a gtu ui 2@ i ?3" de regu " 2n 55C din cazuri3 sunt e,ecutate din dou jumti" iar m(inarea acestora se face uti iznd dou $ariante constructi$e ce asigur poziia reciproc a ce or dou semi'matrie.

17

.:. .

Gra#ul #e ino)are al pro'e$elor

#cti$itatea de ino$are conine un anumit grad de noutate. 9re(uie s se fac distincia ntre ce nseamn nou pentru firm, nou pentru pia i nou pe p an mondia . &i$e u minim pentru ino$are tre(uie s fie Pnou pentru firm=.Nn perioade e dominate de ino$area de proces" progresu te+no ogic este condus i acce erat de te+no ogia cea mai re$o uionar a perioadei respecti$e. >entru a ma,imiza $a oarea oferit c ieni or" i pentru a minimiza n ace ai timp consumu de resurse necesare pentru furnizarea produsu ui sau a ser$iciu ui respecti$ organizaii e tre(uie s'i regndeasc procese e de ucru. !no$area procese or de ucru cuprinde considerarea unor noi strategii de ucru" acti$iti e propriu'zise de proiectare a procese or i imp ementarea sc+im(rii n toate dimensiuni e ei comp e,e de ordin te+no ogic" uman i organizaiona . !n urma studiu ui efectuat s'a constatat urmtoru deza$antaj a $ariantei actua e de asigurare a poziiei reciproce a semi'matrie or" uti iznd ansam( u dorn rigid'(uc dup cum urmeaz: din cauza centrrii pe suprafee conice" contactu ferm a semi'matrie or depinde de poziia dornu ui rigid n corpu semi'matriei (r(at. #stfe c orice eroare de poziie a dornu ui sau a (ucei n raport cu corpu semi'matrie or conduce a dep asri pe direcie' a,ia a e acestora" jocuri ntre e e" deza,ri" imposi(i itatea rea izrii contactu ui ferm n p anu de separaie" genernd pro( eme att n cadru procesu ui de fa(ricaie a matriei" ct i n e,p oatarea ei.

An$a"%lul #orn rigi# 5 %u'-*.

18

!n $ederea e iminrii deza$antaje or prezentate anterior" generate de $arianta actua de asigurare a poziiei reciproce a semi'matrie or" care uti izeaz centrarea pe suprafaa conic a unui dorn rigid" se propune o a t $ariant constructi$ de dorn de centrare #cesta $ariant se deose(ete de cea actua " prin faptu c centrarea se rea izeaz pe suprafaa ci indric a dornu ui e astic ce intr n contact cu (uca" formnd cu aceasta o asam( are presat. !ntroducerea dornu ui n (uc este faci itat prin faptu c acesta prezint o despictura e,ecutat pe direcie a,ia " cu scopu de a'i conferi e asticitate. (vantajul pe care prezint aceast $ariant constructi$ a dornu ui este concretizat prin faptu c" uti iznd ca suprafa de centrare o suprafa ci indric" nu mai este necesar reg area precis a poziiei dornu ui n corpu semi'matriei pe a,a z" n acest caz" to erana a a(aterea de a poziia reciproc a piese or este de ),* mm, conducnd a reducerea drastic a timpu ui de reg aj i a creterea producti$itii.

A"pla$area #ornului ela$ti' in 'orpul $e"i5"atriei %*r%at .:.+. 0ez)oltarea re$ur$elor u"ane

6inamica accentuata a transformari or din mediu economic si socia impune un proces permanent de reconsiderare a cunostinte or si a(i itati or indi$idua e in raport cu cerinte e" mereu mai comp e,e" a e acti$itati or desfasurate in cadru organizatiei" iar mentinerea ni$e u ui de competiti$itate a firme or" intr'un spatiu concurentia " necesita o institutiona izarea a preocupari or pri$ind formarea si perfectionarea profesiona a a angajati or.

19

>rocesu formati$ este o componenta a p anificarii strategice in domeniu resurse or umane. 6in aceasta perspecti$a rezu ta necesitatea unei a(ordari sistematizate a actiuni or pri$ind dez$o tarea profesiona a" structurata pe ce putin trei faze distincte si anume: ' identificarea necesitati or de pregatire profesiona aQ ' deru area propriu'zisa a programe or de pregatire profesiona aQ ' e$a uarea rezu tate or procesu ui. !n cadru companiei Omco Romania se desfasoara training'uri pentru formare profesiona a a angajati or. 6e asemenea sunt organizate $izite in companii e pentru care producem" acest ucru ajutand a inte egerea uti itatii produsu ui fa(ricat de noi si cat de importanta este asigurarii ca itatii. >rin dez$o tarea resurse or umane inte egem de asemenea angajarea de persona ca ificat in departamente e cu deficit. .rec$ent" compania (eneficiaza de indrumare din partea top managementu ui O/%O !&9IR&#9!O&#H. 1pecia isti din diferite domenii e$a ueaza si aduc noi metode de im(unatatire a acti$itatii. !n cadru companiei se doreste pastrarea unei egaturi intre managementu firmei si angajati" de aceea se organizeaza sedinte de (rainstorming in care se discuta pro( eme e aferente unei operatii de pre ucrare si in care se gasesc so utii" responsa(i i si termene imita se e,cutare.

20

"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""

21

Capitolul +. Analiza (1OT

O/%O Romania >U&%9I 1H#0I 4 %O/IR%!#H 'notorietate 'promo$are 'imagine RI1UR1I U/#&I 'grad de pregatire profesiona 'training'uri 'sc+im( de e,perienta 'cursuri de formare %IR%I9#RI 6IJBOH9#RI 'proiectare 'modernizare te+no ogica 'ap icarea sisteme or moderne de management 'imp ementarea unui sistem de mediu >RO6U%9!I 'ca itatea produse or ' i$rare comezi in timp uti 'rec amatii primite 'dificu tatea pre ucrari or .!&#&%!#R %O&9#0!H!9#9I 'sa arii 'prime si (onuri de masa 'ac+izitii , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , 2 @ >U&%9I 9#R! ? 5 6 >udseE /ou d %ompanE >U&%9I 1H#0I 4 2 @ >U&%9I 9#R! ? 5 6

22

O>OR9U&!9#9! > anuri de dez$o tare a capacitatii de productie Rea izarea matrite or mono( oc #tragerea de fonduri pentru noi in$estitii #paritia pe piata a unor noi c ient %rearea unor noi departamente in cadru firmei I,tinderea portofo iu ui de produse !mp ementarea unui sistem de management de mediu

> 0.5 0.F 0.6 0.@ 0.2 0.6 0.@

! 40 5 F 5 F

B# 5 -.2 ?.F 4.5 4.? ?.2 2.?

#/I&!&9#R! Rata somaju ui Rata inf atiei

> 0.6 0.5

! F 6 5 5

B# ?.2 ?.0 4.F 4 4.F

.rec$enta aparitiei 0.@ defectiuni or masini or une te #paritia pe piata a unor 0.2 firme concurente /arirea ta,e or si a 0.2 impozite or

23

,. Con'luzii
>rin acest proiect am ana izat performanta firmei O/%O Romania din mai mu te puncte de $edere si anume din perspecti$a consumatoru ui" perspecti$a interna" financiara si ino$area. Nn urma ana izei perspecti$ei consumatoru ui s'a o(er$at faptu ca firma Omco ncearc ntotdeauna s se adapteze cerine or consumatori or pentru a satisface ne$oi e acestora. 1' a o(ser$at c deine monopou u pieei interne" iar pe piaa e,tern deine peste 50C din cota de pia. Nn cadru perspecti$ei interne s'a ncercat identificarea efecte or negati$e care duneaz produsu ui nostru i procesu ui de fa(ricaie prin intermadiu unei diagrame !s+i)a*a ana izat dup cei 6/: muncitor" maina'unea t" materia " metoda de ucru" mediu de ucru" instrumente e de msurat. Ha ni$e u perspecti$ei financiare se o(ser$ o m(untire continu a firmei O/%O ceea ce nseamn ca in$estiii e fcute n anii precedeni au fost recuperate prin producia de na ta ca itate. >erspecti$a ino$arii si in$atarii presupune aspecte poziti$e asupra portofo iu ui de produse si procese" precum si a dez$o tarii resurse or umane. 6e aici se o(ser$a ca firma Omco tinde spre noi orizonturi" spre a$ansarea procesu ui te+no ogic" deci si a produse or.

24