EVOLUTIA SISTEMULUI POLITIC MONDIAL ANII DE DUPA CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL Cel de-al doilea razboi

mondial a reprezentat o tragedie umana ca proportii, si a reprezentat de asemenea punctul de origine pentru o perioada de schimbari majore din toate punctele de vedere, si anume: 1. Disparitia sistemului multipolar existent la acea data ( ce cuprindea marile puteri europene ) cu un nou sistem bipolar, bazat pe cele doua mari super-puteri aparute de dupa acest razboi si anume SUA si URSS 2. A reprezentat-o noua era ce se materializa si anume era nucleara. Acest tip de armament a schimbat radical relatiile dintre state datorita potentialului distrugator al acestor arme. 3. Consta in dezvoltarea tehniciilor de comunicare si a celor de calatorie. Aceste inovatii au avut un rol hotarator in cazul razboiului din Vietnam si a opiniei publice americane. S-a facuta simtita si-n cazul interactiunilor si comunicarilor la nivel international, acestea devenind o banalitate. Una din cauzele prabusirii URSS-ului si a celorlalte sisteme din Europa de est sau de oriunde alta parte s-a datorat si acestui aport pe care l-a adus dezvoltarea sistemelor de comunicare. 4. Un rol hotarator au jucat si factorii economici in politica lumii. Puterea nationala s-a dovedit a fi mai importanta decat forta militara in cadrul puterii economice a tarilor. S-au dezvoltat relatiile de schimb si monetare, ceea ce a dus la aparitia unei interdependente economice. 5. Diferenta de bunastare dintre nord si sud a dus la o crestere a tensiunilor pe axa nord-sud. 6. Implicarea unui numar mai mare de tari a fost o consecinta fireasca a faptului ca state din sud si-au castigat independenta in urma prabusirii imperiilor coloniale europene. 7. Schimbarea a intervenit chiar si-n tipurile de sisteme existente. Atat state nou aparute cat si cele existente s-au grupat intr-o multitudine de organizatii internationale si in alte tipuri de siteme multinationale ce controleaza in zilele de azi relatiile internationale. SCHIMBARILE STRUCTURII POLARE. Cel de-al doilea razboi mondial a reusit sa puna capat mai multor aspecte care nu-si mai gaseau locul in acea parte din istorie: Imperialismul, structura multipolara aflata intr-o continua incertitudine chiar de la inceputul secolului a fost inlocuita de biporarismul SUA- URSS tari participante la razboi dar cu situatii complet diferite. SUA era o superputere militara si economica mult mai putin afectata de cel de-al doilea razboi mondial decat statele europene si URSS pe de o parte care nu putea fi considerata o putere economica, dar totusi din punct de vedere militar avea un cuvant greu de spus. Axa est-vest s-a stabilizat prin intermediul armelor nucleare. Cauzele exacte ale confruntarii, numite razboiul rece, sunt complexe si incerte. Se poate spune totusi ca variatia economica si interesele politice si vidul de putere creat prabusirea vechii ordini a creat sistemul bipolar, in care o mare atentie era acordata disputei dintre cele doua mari puteri. Aplicand cele invatate prin asemanare cu impaciuirea de la Munchen, americanii au incercat sa se opuna expansiunii comuniste oriunde ameninta. Doctrina " containment " a transformat politica externa a SUA de la forma de izolare in care se afla inainte de razboi la una de globalizare de dupa razboi, opunandu-se URSS-ului (si mai tarziu Chinei comuniste) atat diplomatic cat si militar pe tot mapamondul. SUA au sponsorizat diferite aliante regionale precum NATO (1949), care cuprinde SUA, CANADA, 13 tari din vestul EUROPEI si TURCIA. URSS-ul a raspuns in 1955 prin Trataul de la Varsovia o acum inexistenta alianta sovieto-est europeana. Ambele parti au cautat sprijin in lumea a treia, unde atat SUA cat si URSS au investit armament si bani in diferite guverne sau grupuri de rebeli, in continua lupta comunismanticomunism. Faptul ca ambele superputeri posedau arme nucleare, in mod firesc a dus la evitarea unor confruntari directe cu toate ca au existat cateva. Cel mai serios dintre acestea a fost criza nucleara din Cuba, izbucnita in octombrie 1962 dupa ce sovieticii incepusera sa construiasca rachete nucleare de raza medie in Cuba.

Doctrina americana ce privea un control strict asupra evolutiei altor state a dus la implicarea SUA in Vietnam. Fortele vietnameze conduse de catre national-comunistul Ho Chi Minh au invins armatele franceze coloniale in 1954 si au capatat independenta. Dar tara era impartita intre fortele de nord conduse de Ho si un guvernamant pro-vestic in sud. A inceput lupta pentru unificarea Vietnamului, politica americana de control strict asupra evolutiei altor state a impins SUA sa intervina cu propria ei armata in1964 in sprijinul Vietnamului de Sud. Vietnamul a cauzat un numar important de schimbari in atitudinea SUA si a implicarii acesteia in relatiile internatonale. Una dintre schimbari a fost o sporire a rezistentei fata de necesitatea razboiului rece de a combate comunismul pretutindeni. In al doilea rand, SUA a realizat cu claritate ca sistemul bipolar se prabusea. Cu toate ca, mai ales din punct de vedere militar unele aspecte ale bipolarismului s-au pastrat, sistemul de aliante din jurul celor doi poli a inceput sa se fragmenteze. China si URSS erau atat de contrare incat erau pe punctul de a se gasi in razboi in 1969. Incepand, aproximativ cu guvernarea liderului sovietic Leonid I Brezhnev (1964-1982) si a presedintelui american Richard M. Nixon (19691974) relatiile est-vest au inceput sa renasca. Realizand cu acuratete realitatea schimbarii balantei puterii, in special ascensiunea Chinei si declinul consensului in cea ce priveste razboiul rece in SUA, Nixon s-a hotarat sa imbunatateasca relatiile cu URSS si China printr-o politica de detenta. Bazandu-se pe propriile perspective internationale si schimbari interne, URSS si China ajung la un real consens politic si au copiat tendinta de moderare din politica americana. Sfarsitul sistemului bipolar. In timpul anilor 70 si inceputul anilor 80 relatiile dintre est si vest au continuat sa se raceasca si sa se incalzeasca, dar in ansamblu s-au imbunatatit. Din 1985 ele au inceputa sa se schimbe mult mai repede. URSS a intrat in atentia puterilor. Michail S. Gorbaciov a devenit presedintele URSS in 1985 si a functionat drept catalizator in privinta schimbarilor aparute. El a incercat sa reformeze sistemul politic opresiv al URSS prin permiterea exprimarii unor oponenti si prin masuri democratice. Gorbaciov a cautat sa restructureze greoiul sistem economic si birocratic sovietic. Gorbaciov nu era nici democrat, nici capitalist in sensul european de vest al cuvintelor, scopul sau principal era sa reintinereasca URSS-ul. Gorbaciov a cauta sa aiba relatii mai bune cu vestul pe langa proclamata sa preferinta pentru armonie, existand doua motive. In primul rand, o relaxare a tensiunilor i-ar fi permis acestuia sa reduca partea alocata de catre bugetul URSS cheltuielilor militare si sa le redirectioneze in scopuri interne in vederea dezvoltarii tehnologice a URSS-ului. In al doilea rand, stabilirea de relatii pasnice cu vestul ar fi permis acestor state sa investeasca in anumite aspecte economice incluzand tehnologii sofisticate, conditii mai favorabile de schimburi, si accentuarea unor investitii private in URSS. Spre a-si indeplini telurile Gorbaciov a lansat o pace ofensiva ce consta intr-o combinatie intre o diplomatie publica abila si activitate intensa. El a retras fortele sovietice din Afganistan, a cooperat cu SUA spre a detensiona situatia din sudul Africii, America centrala si oriunde in alta parte; a anuntat faptul ca URSS-ul intentioneaza sa permita Europei de est sa-si urmeze propriile politici sociale interne. Aceste schimbari in politica URSS cuplate cu sistemul economic si politic sovietic slabit au oferit Europei de est ocazia de a se dezlipi din orbita moscovita. Cele mai dramatice evenimente au avut loc in ceea ce atunci se numea Germania de Est. Atunci la mijlocul anului 1989, 500. 000 de locuitori ai Germaniei de Est au demonstrat impotriva guvernului lor comunist in fata ultimului simbol al razboiului rece, Zidul Berlinului. In cateva saptamani guvernul Germaniei de Est a incetat sa functioneze, grabind astfel unificarea Germaniei. In octombrie 1990 Germania de Est practic s-a autodizolvat si s-a format in parti componente ale landurilor germane, apartinand astfel unei singure Germanii. Dominatia sovietica asupra altor tari din Europa de Est a disparut cu repeziciune, guvernele comuniste din zona au fost dizolvate sau fortate sa renunte la puterea politica. Cateva tari au cerut retragerea trupelor sovietice si in februarie 1991 membrii Pactului de la Varsovia au dizolvat alianta. APARITIA UNEI NOI STRUCTURI POLARE Sunt unii care sustin ca lumea este sau ar trebui sa urmeze calea unui nou sistem ce presupune prabusirea sau slabirea sistemelor nationale si impunerea unei noi organizatii supranationale ce presupune un control mai amplu. La extrema acesta ar putea deveni un guvern unic mondial si sistemul

ar fi in acest caz unipolar. Un asemenea sistem are atat aspecte pozitive cat si negative, dar acestea vor fi discutate in partea a patra. In viitorul previzibil se poate presupune intemeierea unui astfel de sistem unipolar. Un alt tip de sistem unipolar este "imperiul universal, in care o superputere dobandeste hegemoia mondiala. Au existat unele speculatii cum ca SUA ar putea sau ar trebui sa incerce sa obtina aceasta hegemonie. In timpul crizei din Golf (1990-1991) presedintele Bush a vorbit despre stabilirea unei noi ordini mondiale bazate pe o cooperare americano-sovietica si o mai mare incredere acordata legilor internationale si organizatiilor internationale. Cand americanii si trupele aliate au triumfat in razboiul din Golf 1991 si URSS-ul s-a prabusit, unii observatori, printre care si Charles Krauthammer (1991:23) au afirmat ca "traim intr-o lume unipolara, avand SUA ca putere hegemonica. Krauthammer a sustinut faptul ca SUA ar trebui sa se bazeze pe "putere si vointa: puterea de a recunoaste lumea unipolara si vointa de a o conduce. O alta structura posibila in cazul evolutiei globale este un sistem multipolar. Fostul presedinte al URSS , M. Gorbaciov dupa 46 de ani era foarte diferit: Sistemul bipolar si-a epuizat potentialul, a spusel celor adunati in cadrul colegiului Westminster . Cea mai mare majoritate a populatiei era de parere ca solutia va fii multipolaritatea. Daca Gorbaciov are dreptate si se dezvolta un traditional sistem multipolar statal, atunci tari ca SUA, China, Germania, Japonia, si Rusia sunt cele mai probabile sa joace aceste roluri de "poli. Si alte cateva state, dintre care cel mai probabil India s-ar putea alatura acestora de dinainte . Fostul presedinte Richard Nixon (1980:126), spre exemplu, estima faptul ca una din tarile care ar putea deveni mare putere mondiala ar fi China in secolul XXI. Germania este si ea la randul ei o tara care a inceput sa demonstreze virtuti diplomatice . Se observa chiar in evenimentele cotidiene " declara de curand un ambasador din Europa de vest . Punctele de vedere Germane capata o noua greutate . Este un fapt al vietii si noi nu trebuie decat sa ne adaptam ". Economia si potentialul militar Japonez au iscat aprinse controverse in legatura cu viitorul orientarii internationale a statului japonez (Reich, 1992). Pactul de la Varsovia s-a dizolvat. Nu numai atat dar in decembrie 1991 s-a intamplat imposimilul cand presedintele Boris Eltin a spus ca Rusia ar fi de acord sa intra in NATO. S-a terminat un razboi rece si au inceput altele doua, avertiza o analiza secreta facuta de guvernul chinez. Prima lupta a fost o continuare a tarilor capitaliste de a submina tarile comuniste ramase, inclusiv China. Al doilea razboi rece sugereaza documentul se baza pe cresterea tensiunilor din cadrul aliantei vestice. Preziceri ocazionale despre Germania sau Japonia masiv inarmate si agresive, sau o confruntare dintre SUA si oricare dintre aceste tari este in acest moment pura speculatie, dar este incorect sa gandim ca stransa colaborare din al doilea razboi mondial, bazata pe un inamic comun si o alianta dominata de SUA va continua in ordinea mondiala care evolueaza. Exista cateva lucruri capabile de a modifica structura multipolara traditionala bazata pe stat. Intradevar exista un acord general printre oamenii de stiinta cum ca sistemul nu va arata si nici nu va opera asemeni sistemului multipolar existent in perioda celui de-al doilea razboi mondial. O modificare ar fi aceea ca Natiunile Unite sau alte organizatii globale ar putea deveni mai independente si chiar mai puternice. O alta posibilitate ar fi eventuala dezvoltare a unor poli regionali. Europa, sub forma Comunitatii Europene sau a orcarei alte forme, ar putea deveni un pol. Germania si Franta, spre exemplu, au stabilit in 1992 armate unite care pot servi in mod neindoielnic ca un nucleu viitoarei armate europene. Exista de asemenea semne, care trebuiesc mentionate, ale opozitiei fata de politica unica europeana. Un pol nord american este posibil sa se dezvolte. O intelegere de liber comert exista deja intre SUA si Canada, si negocieri trilaterale in vederea captarii Mexicului in ceea ce este numit "Nord American Free Trade Association (NAFTA) s-au incheiat. Aceasta ar forma un bloc economic de 360 de milioane de consumatori si un castig de 6. 000 de miliarde de USD annual, cu o treime mai mare decat cea a Comunitatii Europene. Pe langa NAFTA exista eforturi vremelnice des etichetate drept "intrepinderi pentru initiativa americana, sub forma extinderii ideii de comert liber regional la intreaga emisfera vestica. Pana acum, faza este pur economica si nu politica de cooperare, dar este posibil ca America de Nord si chiar emisfera vestica ar putea deveni un alt pol regional (Hurrell, 1992).

In mod similar, premierul malaiesian Mahathir Mohamad a propus in 1991 o grupare economica estasiatica condusa de Japonia. Aceasta idee este mai putin dezvoltata decat cea a blocului est-emisferic nord-american, dar Asociatia Natiunilor din Asia de sud-est (care nu include Japonia) a semnat o intelegere de liberarizare a comertului in ianuarie 1992, si regionalismul a inceput sa-si piarda din putere in aceasta zona (Bello&Blantz, 1992). Ceea ce putem spune cu siguranta este ca bipolaritatea nu mai exista. Noul sistem international va avea probabil cateva caracteristici multipolare, dar nu se va concretiza in sistemul multipolar timpuriu. APARITIA LUMII NUCLEARE Oricare ar fi progresul catre controlul armelor nucleare, sistemul mondial a fost pentru totdeauna tulburat de folosirea bombei atomice asupra orasului Hiroshima pe 6 august 1945. Armele atomice au schimbat relatiile de putere, prin introducerea posibilitatea de autodistrugere totala a oamenilor. Ei practic au impartit lumea pentru cateva decenii in doua clase de putere: cele doua mari superputeri, care detineau cea mai mare parte a armelor nucleare si ceilalti. Probabil, rezultatul unui razboi nuclear este atat de dezastruos incat cea mai parte din sistemele politice prevad sfarsitul lumii. Un rezultat este acela ca superputerile nucleare au evitat un razboi direct intre ele. Un alt rezultat este acela ca discutiile pe baza armelor nucleare au devenit un proces continuu. Deceniile de convorbiri despre arme au avut un succes limitat. Un numar de acorduri au restrans arsenalele nucleare ale SUA si Rusia. RAPIDITATEA INTERNATIONALA IN CALATORII SI COMUNICATII. Un alt impact binefacator tehnologic asupra politicilor internatoinale este unei vaste imbunatatiri a formelor calatorie si comunicare internationale. Aceasta are un impact asupra nivelului de relatii la nivel inalt dar si asupra bazelor de relatie dintre oameni. Intre lideri comunicarea si chiar intrevederile fata in fata au devenit mult mai populare. Summit-urile au si ele capcanele lor (vezi cap. XI ), dar abilititatea conducatorilor de a-i vedea pe ceilalti conducatori si tarile lor in termeni umani, este probabil sa indeparteze neintelegerile stereotipe, care sunt una din cauzele suspiciunilor si tensiunilor. Avantajele castigate in comunicare au afectat deasemenea punctele de vedere ale publicului. In urma cu mai putin de un secol, un diplomat s-a referit la razboiul americano-spaniol ca la un "mic razboi splendid. Nici un razboi, cu moartea si durerea lui, nu a fost vreodata splendid, si noua tehnologie de comunicare aduce faptele razboiului acasa la lume. Vietnam a reprezentat primul razboi transmis vreodata la televizor; imaginile de pe timp de noapte ale luptelor si suferintele cauzate au determinat opinia americana sa se intoarca impotriva razboiului. Cateva plangeri ce au dus la slabirea dorintei americane de putere. Autorul de editoriale George Will a expus faptul ca daca ar fi existat pe timpul razboiului civil american pledat pentru pace, unirea s-ar fi pierdut si sclavia inca ar fi existat. Indiferent daca ar avea dreptate sau nu, el a recunoscut puterea imaginilor transmise. CRESTEREA INTERDEPENDENTEI ECONOMICE. Cel de-al doilea razboi mondial a semnalat schimbari majore in comertul mondial si relatiile monetare. Nivelul realatiilor de schimb au fost intr-o continua dezvoltare in ultimele secole, dar mai ales dupa cel de-al doilea razboi mondial dezvoltarea a fost si mai accentuata. Ca rezultat, si in interes propriu, SUA a condus la inlaturarea unor tarife si la inlaturarea unor restrictii comerciale. Organizarea Intelegerii Generale cu privire la Tarife si Comert( The General Agreement on Tariffs and Trade GATT) a reprezentat un obiectiv esential al activitatii. Un rezultat al cresterii comertului este o crestere a interdependentei; aproape toate tarile au economii care se bazeaza pe pietele straine si pe resurse de aprovizionare. Intelegerile monetare rezultate, se bazau pretul aurului si pe puterea dolarului american. Acest sistem a fost in vigoare pana la inceputul anilor `70. Atunci un numar de factori, printre care si slabirea dolarului si reaua vointa a SUA de a vinde aur la un anumit nerealist pret fixat, a adus lumea in faza unui nou sistem de devize. Asta inseamna ca noile planuri sunt schimbate pe bazele ofertelor si a cerintelor. Relatiile monetare au fost la sfarsitul razboiului in mod considerabil peticite, initial in cadrul conferintei din Bretton Woods, New Hampshire din 1944. Structura Bretton Woods include de asemenea si Fondul Monetar International, creat in scopul de a stabiliza ratele curente de schimb, prin acordarea tarilor de imprumuturi monetare in vederea indeplinirii cererilor internationale, in consecinta pastrarea proviziilor

de resurse si nevoilor necesare. FMI-ul continua sa aiba un rol vital in relatiile monetare. Mai nou este Comunitatea Europeana care lupta pentru crearea unei libere circulatii, Unitatea Comunitatii Europene, Unitatea Monetara Europeana (EMU) la sfarsitul anilor 1990. . Relatiile monetare sunt de asemenea instabile pe un numar de fronturi. In ultimi ani, una din cele mai mari probleme s-a referit la masivele imprumuturi acordate LDC-ului si la dificultatea acestor tari (in special America Latina) pe care o intampina in achitarea ratelor si a dobanzilor programate. Progresul inspre unitatea circulatiei europene care de asemenea a fost socata de criza accentuata din Europa din septembrie 1992. DEOSEBIRILE ECONOMICE DINTRE NORD SI SUD. O realitate de baza a economiei mondiale este aceea ca majoritatea tarilor si a populatiilor sunt sarace. Aceste tari corespund sudului. In crontrast, partea indestulata a lumii este concentrata in cateva tari industrializate (nordul). Cu toate ca, cateva conditii economice absolute ale sudului cunosc o usoara imbunatatire, discrepanta dintre nord si sud continua sa se mareasca. Din ce in ce mai multe tari sarace au solicitat ca NIEO (New International Economic Order- Noua Ordine Economica Internationala) sa se ghideze, punandu-se baza pe o mai mare impartire a bogatiilor si pe sfarsitul politicilor monetare si de schimb care favorizeaza nordului EXPANSIUNEA SIST. DE STATISTICI AL NATIUNILOR LUMII Lumea a treia a jucat de asemenenea un rol central in expansiunea sistemului de statistici al natiunilor lumii. Imperiile coloniale infiintate de catre puteriile imperiale din vest s-au prabusit dupa cel de-al doilea razboi mondial si in urmatorii ani mai bine de peste 100 de tari si-au castigat independenta. Cea mai mare parte din aceste tari apartin lumii a treia. Nationalismul, odata vazut drept declin, a fost revigorat si perspectivele si pretentiile acestor tari au schimbat considerabil discutiile cu privire la economia si politica mondiala. Cei doi cercetatori, Hedley Bull si Adam Watson(1982:425), au observat faptul ca intre 1500 si 1900 "scena internationala a fost transformata de catre expansiunea europeana asupra restului lumii. Mai mult, o regula de baza a sistemului era aceea ca statele europene au conceput pentru ele formarea unui club exclusiv purtator de drepturi superioare asupra celorlalte comunitati politice. Putine tari ce aparin lumii a treia, precum Arabia Saudita au reusit sa atinga un nivel substantial de putere si influenta. Si altele, percum Coreea de Sud si Singapore s-au dezvoltat din punct de vedere economic si au reusit sa surclaseze unele din tarile sarace ale Europei. De asemenea, alte tari asemeni Indiei, Braziliei si Nigeriei au devenit puteri regionale. Tarile celei de-a treia lumi s-au reunit in miscari si organizatii precum Miscarea celor nealineati (Nonaligned movement) si Grupul celor 77 in vederea promovarii propriilor interese. Tarile slab dezvoltate au obtinut de asemenea o incredere considerabila in alte organizatii internationale. Tarile din lumea a treia in momentul de fata detin o majoritate in cadrul Uniunii Generale a Natiunilor Unite si ele domina cateva din agentiile si ramificatiile Natiunilor Unite. Aceasta expansiune a sistemului international slabeste influenta euro-americana si cresterea influentei afro-asiatico-latina a avut un impact profund. Asa cum Bull si Watson s-au exprimat, tarile lumii a treia "au accelerat procesul de decolonizare si eliberare nationala, si au adus un nou climat in lumea afacerilor in care regula coloniala stabilita de catre minoritatea coloniala a fost vazuta drept nelegitima. Ei au gasit o noua tinta in neo-colonialism, dominarea tarilor slabdezvoltate prin mijloace indirecte. Ei au mentinut egalitatea raselor, in mod special in relatiile cu guvernarile din partea de sud a Africii. Ei au formulat cereri cu privire la dreptate economica dintre natiunile bogate si sarace(si au sustinut) liberarizarea culturii. Ei au propagat ideologia lumii a treia sau punctul de vedere al lumii care au servit la explicarea istoriei relatiilor dintre europeni si noneuropeni in termenii acceptabili pentru ei. DEZVOLTAREA COOPERARII INERNATIONALE. Cu toate ca discordia a continuat sa existe in cadrul relatiilor internationale, perioada dupa cel de-al doilea razboi mondial a fost de asemenea notabila din punctul de vedere al incercarilor unor viitoare cooperari internationale. Natiunile Unite, fondate in 1945 ca succesoare a Ligii Natiunilor Unite, a contribuit la mentinerea unui climat pasnic, si la imbunatatirea situatiei economice si sociale. Rolul ei a fost totusi limitat de rezistenta statelor de a-si compromite propriile interese, in ideea unui bine comun.

DECLINUL SI PRABUSIREA IMPERIULUI SOVIETIC Incepand din 1985 si pana in 1988 situatia interna a URSS si pozitia sa internationala s-au schimbat cu repeziciune, dar acei ani nu se compara cu ceea ce s-a intamplat incepand din 1989. Revolutia inceputa de Mikhail S. Gorbaciov a scapat de sub control. Frustrarile acumulate de catre cetatenii sovietici au explodat sub forma criticii care in perioada glasnostului a fost larg mediatizata si care in schimb a dat nastere si altor disensiuni. De asemeni mult promisa perestroika pentru o viata mai buna a ramas neimplinita , mai mult economia a decazut iar nemultumirile s-au acumulat. In cele din urma scaderea presiunii politice a dus la cresterea cererilor de democratie si a dat nastere la lupta pentru democratie a multor grupuri nationaliste din URSS. Dintre acestea o parte din populatia Estoniei, Letoniei si Lituaniei cele trei tari baltice incorporate in URSS in anul 1940 erau cele mai insistente in vederea obtinerii independentei. Pe la mijlocul anilor `90 URSS-ul se afla intr-o dificila situatie politica si economica. Gorbacoiv era criticat atat de reformatorii radicali cat si de vechea garda comunista si birocrati. IULIE 1990. In cadrul congresului partidului comunist, Gorbaciov este atacat de ambele parti. Conducatorul vechii garzi Yegor K. Ligachev, al doilea din cadrul partidului comunist il denunta pe Gorbaciov, dar isi pierde locul din partid. Pe cealalta aripa Boris N. Yeltin iese din congres si renunta la partid. AUGUST 1990- FEBRUARIE 1991 Gorbaciov se misca foarte precaut. Adopta masuri, dar se fereste de la masuri radicale. Este o realitate generala ca el cedeaza presiunilor vechii garzi. MARTIE 1991 Gorbaciov propune restructurarea URSS in ideea atingerii nevoilor unei republici si pentru o mai mare libertate din partea Moscovei. Un referendum national sustine planul lui Gorbaciov, dar 6 din 15 republici il boicoteaza. Rusia si Ucraina opteaza pentru o semi-independenta. Negocierile incep sa inlocuiasca vechea atitudine a URSS. IULIE 1991 Gorbaciov si alti 9 lideri au cazut de acord in vederea formarii unei noi conferinte prin reducerea influentei URSS si prin cresterea autoritatilor republicilor guvernamentale . AUGUST 18 Cu doua zile inainte ca Tratatul noii uniuni sa fie semnat elemente din vechea garda pun la cale o lovitura de stat decat sa permita URSS-ului sa-si piarda din putere si sa le slabeasca bazele puterii birocratice. Ministrul de Aparare si Comandantul Fortelor Armate Sovietice, Dimitri T. Yazov si un alt sustinator al vechii garzi s-au dus la casa de vacanta a lui Gorbaciov din Crimeea. Ei cer demisia lui Gorbaciov. Nu in viata voastra " raspunde Gorbacoiv. Liniile telefonice ale lui Gorbaciov sunt taiate, si el este tinut sub arest la domiciliu. Gorbaciov urmareste sirul evenimentelor ascultand BBC si Vocea Americii AUGUST 19 Cetatenii sovietici se trezesc dimineata cu vestea cum ca Gorbaciov a demisionat si a cedat locul acelui membru al puciului anume, vice-presedintelui Gennadi I. Yanayev, care a preluat conducerea Comitetului de stat pentru urgente. Yanayev afirma in cardul unei conferinte de presa ca Gorbaciov este bolnav. Cea mai mare majoritate a elementelor de forta armata sunt controlate de catre conducatorii puciului, inclusiv mistrul apararii Yazov, ministrul de interne Boris K. Pugo , seful KGB-ului Vladimir A. Kryuchkov, si primul ministru Valentin S. Pavlov. Trei divizii armate au ocupat Moscova. Exista speculatia conform careia armatele v-or demola cladirea sediului parlamementului si a biroului prezidential, numita Casa Alba din Moscova. AUGUST 20 Sute de moscoviti s-au adunat sa apere cladirea Casei Albe si pe Yeltin. Demonstratiile in masa au aparut in multe orase si regiuni. Demonstrantii s-au catarat pe amenintatoarele tancuri din apropierea Casei Albe. Multi conducatori din lume la inceput i-au vazut pe puci drept noua conducere, dar vazand rezistenta interna a populatiei soviete au inceput sa denunte actiune aca fiind drept ilegala. Neputand obtine acces la televiziunea rusa Yeltin a facut un apel prin CNN la armata rusa, KGB, si trupele ministerului de interne: " Puteti cuceri un tron folosind baionetele, dar nu puteti ramane pe baionete pentru mult timp. Zilele conspiratiei sunt numarate avertiza Yeltin. Cativa generali de marca au refuzat sa sprijine miscarea pucilor, si multe unitati de la Casa Alba si chiar si din alta parte s-au alaturat miscarii anti-puci. AUGUST 21Pana-n pranz pucii au esuat. Yazov, Kryuchkov, si altii au zburat in Crimeea pentru a se intalni cu Gorbaciov. Ei sunt arestati de catre vice-presedintele rus, Alexander Rutskoi si de altii care I-au

urmarit de la Moscova. Rezistenta darza a lui Yeltin si a altora este motivul esuarii. Un alt motiv este acela al incompetentei celor ce au complotat in incercaera lor de a arata intregii lumi ca lovitura lor este una nesangeroasa si una posibila din punct de vedere constitutional. AUGUST 22 Gorbaciov revine laMoscova . In cadrul unei conferinte de presa Yeltin releva faptul : conducator al Rusiei si nu al URSS este presedintele. Un moscovit afirma faptul ca Gorbaciov ca politician s-a depasit pe sine , el a devenit un cadavru politic. Cam acelasi lucru se poate spune si despre URSS. SPTEMBRIE 1991 In ciuda intoarcerii lui Gorbaciov, autoritatea lui si cea a guvernului sovietic a disparut cu repeziciune. Gorbaciov incepe sa se descrie mai mult ca un centru decat ca presedinte al URSS. Este format un guvern sovietic interimar pentru a conduce tara pana cand un nou tratat de uniune este implementat. Guvernul instalat recunoaste independenta celor trei tari baltice. Leningrad revine la vechia sa denumire, St. Petesburg. OCTOMBRIE 1991Gorbaciov si cei mai republicani lideri semneaza un tratat de uniune lasand practic fara puteri guvernul Soviet NOIEMBRIE 1991 Guvernul sovietic este practic dezmembrat. Rusia preia resursele sovietice , rezervele de bani , inclusiv statul de plata militar sovietic DECMBRIE 1991 90% din ucraienieni au votat pentru independenta. Parlamentul sovietic se autodesfiinteaza votand nuoa ordine. Rusia isi declara independenta alaturi de Ucraina si Belorusia a format Comunitatea Statelor Independente ( CSI ) pe 8 decembrie. Doua zile mai tarziu inca alte 8 republici se alatura CSI . Rusia preia politica externa a URSS, KGB si Kremlinul . Gorbaciov este un presedinte fara tara si chiar fara birou. " Am facut tot ce am putut " declara el reporterilor intr-o emotionanta declaratie de adio " poate altcineva care va venii va face mai multe ". Pe data de 25 decembrie Gorbaciov anunta la televizor faptul ca el nu mai este presedintele URSS. Drapelul rosu cu ciocanul si nicovala sovietic a fost coborat la 7:32a. m. pentru ultima data de pe varful Kremlinului si a fost inlocuit cu unul in culorile rosu alb si albastru. Adresandu-se pe un post de televiziune national presedintele american George Bush le transmite americanilor " in aceste ultime luni , voi si eu am fost martorii uneia dintre cele mai mari drame ale acestui secol.

DESTRAMAREA IUGOSLAVIEI
Fosta Iugoslavie, formata din republicile Slovenia, Croatia, Bosnia-Hertegovina, Macedonia, Serbia si Muntenegru a incetat sa mai existe in anul 1991. Inceputul destramarii a fost marcat de proclamarea Independentei Sloveniei si Croatiei in aceeasi zi, 25 iunie 1991. Cele doua foste republici iugoslave au format state nationale independente separate, iar exemplul lor a fost urmat de Macedonia, la 15 septembrie 1991. Bosnia-Hertegovina s-a proclamat si ea stat independent la data de 3 martie 1992. In aceste conditii, la 27 aprilie 1992 s-a format o noua federatie iugoslava, care cuprinde doar Serbia si Muntenegru. Destramarea fostei Iugoslavii a fost sangeroasa, intre anii 1991 si 1995 in Croatia desfasurandu-se lupte puternice intre croatii si sarbii din aceasta tara. Bosnia-Hertegovina a cunoscut si ea durerea razboiului civil incepand din 1992, in acest stat situatia fiind chiar mai complicata din cauza faptului ca s-au confruntat trei comunitati etnice: sarbii, croatii si musulmanii. Pacea instaurata in Bosnia-Hertegovina, in anul 1996, a fost posibila, ca si in Croatia, numai dupa interventia internationala. Daca guvernul croat isi exercita controlul asupra intregului teritoriu al tarii, in Bosnia-Hertegovina, in urma acordului semnat la Paris de presedintii bosniac, croat si iugoslav in anul 1995, s-au creat doua entitati, Republica Srpska si Federatia croato-musulmana. In privinta noii federatii iugoslave, creata de Serbia si Muntenegru in anul 1992, aceasta a intampinat numeroase greutati, trebuind sa faca fata embargoului si sanctiunilor impuse de O.N.U. si de U.E. In anul 1999, Republica Federativa Iugoslava a fost bombardata de N.A.T.O. in urma acuzatiilor de incalcare de catre sarbi a drepturilor albanezilor din Kosovo. In prezent, Kosovo se afla sub protectie internationala dupa bombardamentele N.A.T.O. si, daca inainte albanezii ii acuzau pe sarbi ca

nu le respecta drepturile, astazi sarbii se considera amenintati de albanezi. Trupele K.F.O.R. vegheaza ca intre albanezii din Kosovo, majoritari in aceasta provincie sarbeasca, si sarbii, care sunt in minoritate pe teritoriul kosovar, sa nu reizbucneasca un nou conflict. DESTRMAREA IUGOSLAVIEI Moarte lui Tito nu a nsemnat ns destrmarea imediat a statului iugoslav. Rzboiul Rece mai continua i Occidentul mai avea nevoie de aceast fereastr spre Rsrit. Crucial pentru soarta Iugoslaviei (ca i a celorlalte regimuri comuniste din Europa de Rsrit) a fost crdia de la Malta din anul 1989, cnd Gorbaciov a semnat capitularea Uniunii Sovietice n faa Statelor Unite. Imediat, anumite cercuri din occident au nceput operaia de destrmare a Iugoslaviei: forele centrifuge din rndul subiecilor federaiei iu goslave au stimulate la separatism. Naionalitii i separatitii de toate nuanele au cptat carte blanche (mn liber) i, precum iubea s spun Gorbaciov, procesul s-a pornit!. Totul s-a nceput n Kosovo. Acest inut autonom n componena Republicii Unionale Iugoslave Serbia se bucura, dup cum am mai menionat, de o autonomie foarte larg, fiind n realitate un subiect federal de sinestttor. Ctre nceputul anilor `80 ai secolului trecut, majoritatea covritoare a populaiei inutului o alctuiau deja etnicii albanezi (circa 80%), ns nu tot timpul a fost aa. Kosovo a fost leagnul statalitii srbeti i fcea parte din aa numita Serbia Veche, iar Pritina (centrul administrativ al inutului) a fost una dintre primele capitale al statu lui srb medieval. Srbii alctuiau majoritatea populaiei regiunii. Mrturie stau numeroasele lcae de cult ortodoxe care snt mprtiate uniform pe tot teritoriul inutului. Tot aici se afl i Ierusalimul srbilor: Cmpia Mierlei (Kossovopolje) unde n anul 1389, oastea srbeasc (sprijinit printre altele i de un contingent militar venit din partea domnitorului rii Romneti Mircea cel Btrn), a fost nfrnt de ctre armata turcilor otomani condus de ctre sultanul Murad I i fiul su Baiazid. Principele srb Lazar cade pe cmpul de lupt, ns aceeai soart o are i sultanul turc care cade rpus de paloul voinicului[1] Milo Obilici. Turcii au favorizat colonizarea acestui inut cu etnici albanezi care le deveniser ntre timp confrai de religie, lepdndu-se de ortodoxie n favoarea islamului. Totui, chiar i n anul 1912 (cnd acest inut a fost inclus, n urma primului rzboi balcanic n componena Serbiei), srbii mai alctuiau nc majoritatea populaiei. Situaia s-a schimbat radical dup cel de-al II-lea Rzboi Mondial. n Albania vecin s-a instaurat unul dintre cele mai despotice i represive regimuri comuniste totalitare pe care le-a cunoscut omenirea (excepie face numai regimul khmerilor roii condus de tandemul Pol-Pot Jeng-Sari din Cambodgia anilor `70). Imigraia masiv combinat cu natalitartea nalt caracteristic pentru popoarele musulmane au dus la schimbarea radical a balanei demografice n defavoarea srbilor. n anul 1981, abia la un an dup moartea lui Tito, albanezii kosovari lanseaz o micare iredentist care i-a pus drept scop transformarea AUKM ntr-o republic unional. Atunci, din motivele pe care le-am enumerat mai sus, Occidentul nu a reacionat la intervenia Belgradului i tulburrile albanezilor au fost nbuite. n anul 1986, lider al Ligii Comunitilor din Serbia[2] este ales Slobodan Miloevici. Acesta ia cursul spre ntrirea elementului srbesc n toate verigile aparatului de conducere din republica sa i n Muntenegru, unde srbii alctuiau majoritatea populaiei. Autoritatea sa era ntr-att de mare, nct el a reuit n anul 1989 s impun parlamentele regionale din AUKM i Voivodina s renune n folosul Belgradului la prerogativele lor n domeniul aprrii, securitii de stat, relaiilor internaionale, jurisprudenei i a planificrii economice.

Aceste cedri au provocat noi tulburri n rndul albanezilor kosovari care au dus la reprimarea lor ferm de ctre autoritile de la Belgrad. n inut au fost introduse forele de ordine srbeti . n anul 1990 Skupcina[3] Serbiei adopt o nou constituie conform creia inuturile Kosovo Metohia i Voivodina i pierd ultimele rmie ale autonomiei de altdat i devin de facto simple uniti teritorial-administrative ale Serbiei. Cuvntul autonom care s-a mai pstrat n denumirea lor oficial era doar pentru respectarea unor anumite conveniene. Drept rspuns, etnicii albanezi din Kosovo ncep o lupt de gheril mpotriva Belgradului pentru independena total i unirea cu Albania vecin. De data aceasta ei s-au bucurat de sprijinul Occidentului care nu mai avea nevoie de o Iugoslavie integr n calitate de alternativ modelului sovietic comunist. Pilda kosovarilor a fost urmat imediat de ctre sloveni, croai i bosani. n Iugoslavia s-a nceput un rzboi civil nsoit de masacrarea populaiei civile i epurri etnice ntr-o manier medieval. Slobodan Miloevici i ddea perfect de bine seama c federaia iugoslav i tria ultimele zile. De aceea a hotrt s salveze ceea ce se mai putea salva i a naintat ideea crerii Serbiei Mari care urma s includ toate teritoriile locuite de srbi. n aceast formaiune urmau s fie incluse (pe lng Serbia propriu-zis i Muntenegru) regiunile Kraina i Slavonia de Est din Croaia i circa 70% din teritoriul Bosniei. O condiie indinspensabil pentru Serbia Mare era dezenclavizarea ei printr-o ieire la Marea Adriatic pe litoralul Dalmaiei (care aparinea Croaiei). mpotriva srbilor la general i a lui Miloevici n special a fost declanat n Apus o campanie propagandistic de denigrare. Ororile svrite de croai , bosani, albanezii kosovari i mercenarii din Occident i Orientul Apropiat care luptau de partea lor erau omise s -au minimalizate, pe cnd cele svrite de srbi erau hiperbolizate pn la dimensiuni astronomice. Standardele duble i subiectivismul de care ddeau dovad organele mass -media occidentale n oglindirea evenimentelor erau deosebit de izbitoare. Deseori se recurgea la falsuri i substituiri. Perechea de ndrgostii din Saraevo (el srb, iar ea - bosanc) care au fost mpucai atunci cnd n sfrit s-au ntlnit la linia de demarcaie, au fost asasinai de ctre un lunetist bosan. Fotografiile din presa mondial care prezenta aceast scen cu adevrat cutremurtoare era nsoit ns de comentariul care susinea c aceast crim a fost nfptuit de ... lunetitii srbi. Cadrele cu surorile medicale de la un spital de campanie srbesc violate i omorte n mod bestial de ctre bandele de musulmani n Bosnia au fost rspndite doar de ctre organele de informare n mas din Serbia i Rusia. Mnstirile i bisericele ortodoxe pngrite i distruse de ctre albanezii kosovari au rmas i ele n afara ateniei mass-mediei occidentale. Jertfele bombardamentelor natoiste din Kosovo erau prezentate drept dovad a politicii de genocid i epurare etnic promovat de Belgrad. Renumita fotografie cu un presupus lagr de concentrare srbesc s-a dovedit a fi un trucaj. Aa ziii deinui ai noului Aushwiz erau de fapt refugiai srbi adpostii de ctre autoritile Republicii Srpska (denumirea statului srb din Bosnia). Aa zisul asediu al Saraievo, n realitate nu a avut loc, cci s fi vrut, srbii ar fi putut terge acest ora de pe faa pmntului. Artileria grea srbeasc era amplasat pe nlimile care dominau capitala bosniac i fiecare obiectiv militar sau civil se vedea ca n palm. Uurina cu care srbii au luat cu asalt oraele Tuzla i Serebrenia chiar n ajunul acordului de ncetare a focului ne mrturisete despre superioritatea militar net a srbilor. Lor nu le -a ajuns numai un lider hotrt care nu s-ar fi temut s ia o decizie ferm. Or, Miloevici nu a fcut parte din aceast categorie.

Rzboiul informaional a fost ctigat de Occident care a avut n aceast privin o net superioritate tehnic i financiar. Srbii au fost prezentai ca nite fiare fasciste setoase de snge nevinovat, iar ustaii croai i mercenarii musulmani venii din toate colurile Dar-alIslam n ajutorul bosanilor drept nite mieluei inoceni. Occidentul nu a reacionat nici mcar la declaraia liderului musulman Alia Izetbegovici care a declarat deschis c scopul bosanilor este de a crea un stat fundamentalist islamic n inima Europei! Primul preedinte al Croaiei independente Franjo Tudjman lansa chemri i lozinci antisrbeti ntr-att de slbatice, nct pe lng ele pleau chiar i cele mai antisemite sloganuri ale doctorului Goebbels. Apelul lui Ilia Erenburg Omoar un neam! adresat ostailor Armatei Roii n anii celui de-al II-lea Rzboi Mondial, pare culmea tactului i a clemenei fa de duman comparativ cu frazeologia lui Tudjman (cel mai decent calificativ al acestuia fa de srbi era ce l de cine srbesc). La urma urmei, Miloevici nu a pretins teritorii strine, unde srbii si ar fi venit n calitate de coloniti (anglo-saxonii n SUA) sau de pensionari emerii i funcionari (cazul majoritii ruilor din Republica Moldova). Bosanii, croaii i pomacii nu snt altcineva dect urmaii populiei protosrbeti care s-au convertit la catolicism sau islam. Or, teritoriul cuprins n Serbia Mare nu ntrecea limitele arealului de etnogenez al poporului srb cu populaie majoritar sau strict omogen srbeasc i pn la nceperea genocidului anti -srbesc sub conducerea Occidentului. Desigur c ar fi naiv de a nega total culpa lui Miloevici n ceea ce s- ntmplat n fosta Iugoslavie, ns i mai nedrept este de a-l transforma ntr-un ap ispitor (lucru pe care l-a fcut deja Occidentul). Cea mai mar vin a acestui om politic este c nu a fost consecvent pn la capt i n momentele hotrtoare a cedat n faa presiunilor din afar, lsndu -i pe cei care lau urmat n voia soartei. Unul dintre factorii principali care au grbit colapsul Iugoslaviei a fost ... criteriul istorico naional dup care a fost construit Federaia Iugoslav. Subiecii federali aveau hotarele trasate n corespundere cu aria aezrii unor etnii, precum slovenii, albanezii din inutul Autonom Kosovo-Metohia i macedonennii care n trecutul lor istoric nu au avut niciodat statalitatea lor. Ali subieci federali, precum Croaia, Muntenegru, Bosnia i Heregovina au avut o statalitate a lor sau o autonomie distinct i foarte larg n cadrul Imperiului Austro-Ungar. Serbia, dup catastrofa de pe Cmpia Mierlei (la care ne vom rentoarce puin mai trziu) a devenit pentru o perioad de cteva sute de ani un simplu paalc turcesc. Numai Muntenegrul, datorit inaccesibilitii geografice i caracterului rzboinic al locuitorilor si, i-a pstrat deplina independen (dei au fost perioade cnd el a recunoscut formal suveranitatea otoman). Interesant este faptul c Muntenegrul a fost pn la nceputul secolului XX uni cul stat din lume n fruntea cruia se afla un ierarh ortodox (mitropolitul). Mai mult dect att: n graniele unuia i aceluiai subiect federal au fost impuse s coabiteze etnii i confesiuni practic incompatibile (din anumite considerente legate de acelai trecut istoric): srbii i croaii n Croaia, srbii i albanezii - n Kosovo, srbii, macedonenii i albanezii n Macedonia, srbii, romnii i ungurii n Voivodina, srbii, bosanii i croaii n Bosnia i Heregovina. Cea ce este caracteristic e c n toate aceste cazuri graniele au fost trasate n aa mod, nct srbii alctuiau n regiunile date minoritatea. Lund n considerare faptul c ei deineau cel de al doilea Razboi Mondial poziiile dominante n elita politic iugoslav, devine clar c srbofobia i aa puternic la etniile conlocuitoare a mai cptat un atu.

ntre cele dou rzboaie mondiale, Iugoslavia a fost un stat unitar centralizat, fiind o monarhie constituional n frunte cu un rege din dinastia srbeasc a Karagheorghiev icilor. Foarte repede, ideea iugoslav, att de puternic naintea Primului Rzboi Mondial, s -a epuizat. Ideile separatismului au ctigat teren mai cu seam n Croaia care n Coroana Sfntului tefan a dispus de o autonomie destul de larg care n cadrul statului unitar iugoslav a fost redus simitor. Dup invadarea rii de ctre Germania hitlerist n primvara anului 1941, Iugoslavia este dezmembrat n componentele ei etnice. Germania anexeaz o parte din Slovenia (provincia Karniola); Italia peninsula Istria, Dalmaia i regiunile Kosovo, Ulcin i Tetovo care mpreun cu Epirul grecesc snt ataate la Albania Mare (un pseudo-stat aflat sub protectorat colonial italian); Bulgaria a anexat Macedonia i zona din jurul oraului Pirot; Ungaria regiunile Bakcia i Slavonia. Spre onoarea sa, marealul Antonescu a refuzat s participe la jefuirea motenirii iugoslave i a respins oferta fcut Romniei de ctre Hitler care se declara disponibil s-i cedeze acesteia Banatul Srbesc (trecut ulterior sub ocupaie militar german). Croaia devine de jure independent, de facto ns un protectorat german (asemeni Slovaciei cardinalului Tisso) - n frunte cu liderul fascitilor croai (ustailor) Ante Pavelici. n calitate de recompens pentru cedarea litoralului adriatic (Dalmaiei i Istriei) italienilor i a Slavoniei Ungariei, n componena statului croat este inclus Bosnia i Heregovina. Serbia i Muntenegru devin i ele independente (prima sub protectorat german, al doilea sub cel italian). n perioada celui de-al II-lea Rzboi Mondial, ustaii lui Ante Pavelici au nceput pentru prima dat n istoria acestei ri un proces de epurare etnic de o ferocitate nemaipomenit. Un martor ocular povestea despre un supraveghetor croat care dup ce omora n fiecare zi cteva zeci de srbi, seara se ruga de istov Fecioarei Maria. La ntrebarea dac este contient c pentru faptele sale oricum va ajunge n iad, clul a rspuns c da,este contient, ns n numele Croaiei-mame este gata s omoare n continuare. Actele de slbtcie la care se dedau ustaii erau ntr-att de nfiortoare, nct trupele germane i italiene de ocupaie au fost nevoite, n repetate rnduri s intervin n for pentru a potoli zelul aliailor croai. O parte de vin o poart i clerul catolic att local, ct i la nivel de pap - muli dintre reprezentanii caruia i blagosloveau pe cli la noi crime. Rzbunarea a fost i ea cumplit, dei nu se poate compara cu hecatombele lsate n urma lor de ctre patrioii croai. Poate este cam cinic s comparm, ns raportul este cam de zece la unu. n orice caz, srbii nvingtori nu au procedat la epurarea etnic a teritoriilor populate de croai i rzbunarea nu s-a extins asupra femeilor i copiilor. Zeci de mii de ustai luai prizonieri de ctre comunitii lui Tito au fost deportai pe o insul nepopulat i stearp din Marea Adriatic unde, pur i simplu, au fost lsai s moar de foame i de sete. Cele cteva zeci de kilometri de la lagrele unde au fost iniial internai ustaii fcui prizonieri, pn la portul de unde au fost transportai pe insula dat, au fost numii kilometrii morii. Mii de prizonieri rnii, bolnavi sau sleii de puteri au fost mpucai, iar cadavrele lor au fost lsate s putrezeasc de-a lungul drumului. Dup izgonirea n anul 1945 a ocupanilor de pe teritoriul iugoslav este proclamat Republic Popular Federativ Iugoslavia (din anul 1963 Republica Socialist Federativ Iugoslavia RSFI). Federaia iugoslav oferea subiecilor si prerogative nemaipomenit de largi, dar numai pe plan economic. Din punct de vedere politic, Iugoslavia rmnea a fi o ar cu un regim totalitar , la fel ca i celelalte state est-europene din blocul sovietic. Federaia era alctuit din ase republici unionale (Serbia, Muntenegru, Slovenia, Macedonia, Bosnia i Heregovina i

Croaia) i dou inuturi autonome unionale (Voivodina i Kosovo -Metohia). Ultimele, conform noii constituiii adoptate n anul 1974, dei intrau n componena Serbiei, dispuneau de drepturi practic egale cu cele ale republicilor unionale. Fondatorul RSFI croatul Iosip Broz Tito a guvernat ara n stilul unui adevrat monarh cu mputerniciri absolute i era nconjurat de fastul respectiv. Din anul 1974, el este ales preedinte viager al Iugoslaviei i rmne n aceast calitate pn la moartea sa (anul 1980). Dup aceasta, n Iugoslavia a fost instituit un regim politic unic n felul su: conducerea colegial bazat pe sistemul de rotaie. Preedinii subiecilor federali deveneau p e rnd (pentru o jumtate de an) eful statului unional. Bineneles c asemenea stare de lucruri nu putea s dureze mult timp. Numai Tito, care i-a creat image-ul de printe al popoarelor iugoslave, comandant de oti genial i unicul comunist care l-a nfruntat deschis pe Stalin, a putut prin autoritatea sa incontestabil s menin mpreun prile componente ale fragilei federaii iugoslave.