Fisa seminar Toma dAquino Toma dAquino (1225-1274) este considerat ca fiind cel mai important g nditor cre!

e!tin al perioadei medie"ale# $ ndirea sa repre%int& un pas esen'ial (n apari'ia g ndirii moderne - propune edificarea unei noi teologii) capa*il& a concilia re"ela'ia cre!tin& !i i%"oarele filosofice p&g ne# +eali%ea%& astfel o distinc'ie net& (ntre ceea ce 'ine de ordinea di"in& !i ceea ce 'ine de ordinea naturii) permi' nd astfel g ndirii occidentale s& se eli*ere%e de confu%iile (ntre'inute de augustinismul medie"al (ntre spiritualitate !i politic# Temele gndirii lui Toma dAquino 1# +ea*ilitarea ideii de natur& ,oncep'ia augustinian& dominant& - omul !i-a pierdut efecti" li*ertatea natural& dup& ce a p&c&tuit- natura nu mai poate da sens e.isten'ei sale /0 pentru a fi m ntuit) omul tre*uie de acum s& se lase (n totalitate (n "oia lui 1-%eu) doar gra'ia di"in& (l poate duce la m ntuirea etern&) (ntruc t numai 1-%eu poate discerne *inele de r&u# /0 T# dAquino "a nuan'a aceast& concep'ie) integr nd (n ea idei pri"ind ordinea naturii e.trase din g ndirea antic&2 - natura nu a fost (n totalitate anulat& de p&catul originar# ,&utarea m ntuirii nu poate g&si un r&spuns (n natur&) (ns& m ntuirea nu implic& (ndep&rtarea omului de natur&) ci dimpotri"&) gra'ia di"in& tre*uie s& (i permit& omului s& (!i resta*ileasc& dispo%i'iile naturale care au fost corupte de c&derea (n p&cat2 autonomia gndirii !i liberul arbitru# /0 gra'ia di"in& nu mai are menirea de a deturna omul de la o natur& iremedia*il asociat& p&catului) ci tre*uie s& (i permit& sa-!i afle m ntuirea) re(nod nd leg&turile cu o "ia'& natural& "irtuoas& consacrat& c&ut&rii *inelui /0 r&sturnarea este total&2 natura nu se mai (mpotri"e!te gra'iei di"ine) de"enind continuarea reali%&rii acesteia din urm&# 3n"ersarea de perspecti"& profesat& de Toma dAquino are drept re%ultant& principal& autorizarea construciei unui proiect uman legat de viaa natural /0 societatea (ca ordine proprie "ie'ii omene!ti) poate e.ista din acest moment (n !i prin ea (ns&!i) nemaifiind pri"it& drept re%ultat al crea'iei !i al pro"iden'ei di"ine# 4a constituie o ordine de sine st&t&toare origin ndu-se cu certitudine din "oin'a lui 1-%eu# ,u alte cu"inte) prin separarea naturii de ideea p&catului originar) Toma dAquino pune cap&t repre%ent&rii ierar5ice a sferelor (ntre'inute de augustinismul politic !i red& umanit&'ii o nou& legitimitate# 6ornind de la noua sa concep'ie cu pri"ire la natur&) Toma dAquino (!i articulea%& g ndirea sa politic& relu nd argumenta'ia lui Aristotel) pre%int& ,etatea drept un creu%et al "ie'ii naturale (omul este prin natura sa un animal politic) a c&rui e.isten'& se des&" r!e!te (n "ia'a comunitar&)# 1Aquino insist& asupra a dou& puncte esen'iale2 7pecificul 8animalului ci"ic9 numit om este constituit de faptul c& e.isten'a sa este g5idat& de raiune# 7ocietatea uman& repre%int& astfel o multitudine

organi%at& de ra'iune) adic& de c&utarea unei drept&'i consim'ite de to'i !i *a%at& pe legi proprii# 7ocietatea nu este numai teren al li*ert&'ii) a!a cum considerau "ec5ii greci# 4a este !i refle.ul unei naturi ordonate (n "ederea *inelui comun /0

:n g ndirea aristotelic&) natura era un principiu de organi%are a uni"ersului) pe c nd (n refle.ia tomist& ea este al&turat& principiilor cre!tine2 n cetate, omul i caut mntuirea venic# ,u alte cu"inte) "ia'a natural& de aici) de pe p&m nt) este destinat& o*'inerii "ie'ii fericite (n cer) dat& de gra'ia di"in&# +ecunosc nd e.isten'a unui domeniu al naturii !i al ra'iunii) Toma dAquino concepe mi;loacele intelectuale ce "or permite ca societatea s& fie conceput& ca o ordine de sine st&t&toare) desc5i% nd astfel calea c&tre identificarea unui spa'iu politic autonom pe care filosofii (l "or numi) c te"a secole mai t r%iu) stat# 2# ,el mai *un regim - de la monar5ie la gu"ernarea mi.t&# :ntre 12<5 !i 12<7 Toma dAquino (ncepe redactarea unei lucr&ri de mici dimensiuni) Despre guvernmnt) destinat& educ&rii t n&rului rege al ,iprului) =ugues al 33-lea# >ucrarea nu "a fi terminat& de Toma) finali%area ei apar'in ndu-i discipolului s&u) 6tolemeu din >ucca# 4.plica'iile politice ale lui Toma dAquino se *a%ea%& pe e.emple luate din natur&) teologie !i istorie# :nc& de la (nceput) preci%ea%& c& orice cetate tre*uie s& fie condus& de o minte capa*il& a-i men'ine unitatea !i armonia# ?rdinea naturii este e"ident&) fiindc& d& (ntotdeauna (nt ietate unit&'ii) nu mul'imii2 8func'ia regelui pare a (ntruc5ipa cel mai *ine forma regimului natural9 (8multitudo derivatur ab uno9) /0 puterea cea mai legitim& este monar5ia) fiindc& se conformea%& gu"ern&rii o*i!nuite a naturii# rolul regelui este de a ac'iona (n sensul unit&'ii) f&r& (ns& a pierde din "edere c&utarea *inelui comun# 7copul gu"ern&m ntului este pacea (/ const nd (n asigurarea *inelui !i siguran'ei mul'imii) 1Aquino reali%ea%&) urm nd modelul de%"oltat (n antic5itate de Aristotel) o clasificare a formelor de gu"ern&m nt ce are la *a%& dou& criterii2 cel al num&rului !i gradul de *ine (sau de r&u) pe care (l poate reali%a# Astfel) se conturea%& o ierar5ie a regimurilor2 Gradul de bine: Numr: Unu Numr: Civa Numr: Muli Cel mai mare bine @onar5ie Aristocra'ie 6oliteie Cel mai mare ru Tiranie ?ligar5ie 1emocra'ie

!1e!i) conform ta*elului de mai sus) regimul capa*il de a face r&ul (n cel mai mare grad este cel tiranic) dAquino consider& c& tirania (n fapt este de preferat regimului democratic) conform superiorit&'ii num&rului unu (n raport cu cei mul'i2 tirania ofer& un singur centru de putere (care) implicit) este mai u!or controla*il pe de-o parte !i) mai important) pe de alt& parte este stabil)) pe c nd democra'ia) cu a sa pluralitate de centre de putere) conduce (ntotdeauna c&tre ruptura social& !i r&%*oiul ci"il (care) de fapt) constituie un r&u mai mare dec t cel pro"ocat de regimul tiranic)# :n acela!i timp) constat& c& nu monarhia este cea care decade cel mai des n tiranie, ci democraia#

:n Summa teologica Toma dAquino (ns&) (n spiritul lui 6oli*ius !i ,icero) consider& *enefic& pre%en'a unui regim mi.t) care s& sinteti%e%e trei forme de gu"ernare monar5ie) aristocra'ie !i democra'ie2 regele tre*uie ales pentru "irtutea sa- el tre*uie s& se afle (n fruntea cet&'ii) gu"ern nd (ns& cu a;utorul unui consiliu format din c te"a persoane recomandate tot de "irtutea lor# 6oporul are !i el rolul s&u) re"enindu-i sarcina de a-i alege pe gu"ernan'i#