Sunteți pe pagina 1din 76

CUPRINS:

ntroducere............................................................................................................3 Capitolul I. Consideraii generale 1.1 Evoluia istorico-juridic a infraciunilor contra sntii ...................,,,,,,,,....7 1.2 Caracteristica general a infraciunilor contra sntii ................................15

Capitolul II. Analiza juridico-penal a infraciunii prevzut de art. 151 CP al R.


2.1.

Obiectul infraciunii rev!ut de art. 151 C" al #.$. ................................23 %atura obiectiv a infraciunii rev!ut de art. 151 C" al #.$. &&.......2' %atura subiectiv a infraciunii rev!ut de art. 151 C" al #.$. &&.....() *ubiectul infraciunii rev!ut de art. 151 C" al #.$. .............................(+ Circu,stanele agravante ale infraciunii rev!ut de art. 151 C" al #$&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&........... 55

2.2. 2.3.
2.4.

2.5.

Capitolul III! "tudiul co#parat privind infraciunea prevzut de art. 151 CP al R 3.1. .eli,itarea infraciunilor rev!ut de art.151 C" al #$ de alte infraciuni si,ilare &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.....5+ 3.2. #s underea sntii /n enal entru vt,area grav a integritii cor orale sau a diferitor state &&&&&&&&&&.

legislaia

&&&&&&&&&&&...))

Conclu!ii &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.....71

&&&&&&&.

0ibliografie&&&&&.&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&..& 7(

I$%R&'(C)R)

Vita que mancipia nulli dotur, omnibus usu.[1] "rintre roble,ele actuale cu care se confrunt co,unitatea naional 1i roble,a rivind a licarea

internaional trebuie evideniat /n ,od deosebit violenei /n societate u,an.

O,ul, singur fiin /n!estrat cu con1tiin, este creatorul tuturor bunurilor ,ateriale 1i s irituale, care, fiind trans,ise din generaie /n generaie, asigur rogresul continuu al societii. *ocietatea este ,ediu creat /nsu1i de o,. 2otodat, s re deosebire de toate celelalte fiine, o,ul este acela care reu1e1te s-1i do,ine ornirile ri,are 1i s ridice la /nli,ea unor rinci ii funda,entale de via tot ceea ce este bun, adevrat 1i dre t. 31a fiind, este firesc ca legea enal
1

Viaa nu este proprietatea nimnui ci uzufructul tuturor;

s acorde cea ,ai ,are /nse,ntate ocrotirii o,ului, at4t /n ceea ce rive1te toate celelalte dre turi, liberti 1i interese, e care societatea este datoare s i se asigure. 3ceast ornire se reali!ea! /n ,aniera s ecific dre tului enal, adic rin incri,inarea tuturor fa telor care, sub un as ect sau altul, aduc atingere fiinei, dre turilor 1i intereselor legiti,e ale o,ului. 5a tele /ndre tate /, otriva o,ului sunt nu,eroase 1i variate. 5c4nd distincie /ntre fa tele /ndre tate /, otriva dre turilor absolute rivitoare la e6istena fi!ic 1i rinci alele atribute ale fiinei 1i ersonalitii u,ane, e de o arte, 1i fa tele atribuite /, otriva altor dre turi 1i interese ale o,ului, e de o alt arte, legiuitorul a inclus e cele dint4i /ntr-o categorie distinct de infraciuni, sub denu,irea 78nfraciuni contra vieii 1i sntii ersoanei9. 3ceste infraciuni constituie coninutul celui de-al doilea titlu din artea s ecial a Codului enal. Ca itolul 88 78nfraciuni contra vieii 1i sntii ersoanei9 ocu un loc

i,ediat, ur,tor du Ca itol 8 78nfraciuni contra cii 1i securitii9. "lasarea Ca itolului 8 /n ri,ul lan vine /n confor,itate cu art. ( al Constituiei #e ublicii $oldova des re ro rietatea regle,entrilor internaionale internaionale 1i cu criteriul de /,binare a siste,ati!rii, confor, gradului de i, ortan a obiectivelor juridice 1i a ericolului social al infraciunilor care atentea! asu ra acestor obiecte. 8nfraciunile contra integritii cor orale datorit articularitilor e care le re!int, ocu un loc distinct. :in4nd cont de aceste as ecte, legiuitorul ,oldav, de!volt4nd ideea c /n centrul reocu rilor unei societii de,ocratice se situea! ersoana, viaa 1i sntatea ; /n calitate de valori sociale ri,ordiale, care necesit o asigurare juridic ,ultilateral a situat Ca itolul cu rivire la infraciunile contra vieii 1i sntii /n ri,ele Ca itole ale "rii * eciale al Codului enal al #e ublicii $oldova </n continuare ; C" al #$=. >2? @n acest fel a fost abandonat conce ia autoritar ajuns la cul,inaie, ro,ovat /n Codul enal /n vigoare, care debutea! cu ri,ele ca itolele ca 1i Codul "enal al 5ranei. @n aceea1i ordine
2

$onitorul Oficial al #$ ; 2AA2 ; Br. 12'-12+-

sunt dis use ri,ele dou ca itole din "artea * ecial a Codului "enal-,odel al statelor ,e,bre ale C*8.>3? 8nfraciunile contra integritii sau a sntii ersoanei constituie o subgru a infraciunilor contra ersoanei, /n care se cu rind acele fa te de ericol social, sv4r1ite rin orice ,ijloace, rin care se cau!ea! unei ersoane o suferin fi!ic sau o vt,are a integritii cor orale ori a sntii sale. "roble,elor tragerii la rs undere enal entru cau!area vt,rii sntii ersoanei er,anent se consacra o atenie deosebit /n literatura juridic. @n teoria dre tului enal 4n /n re!ent li se1te o inie unic referitor la deter,inarea noiunii 7vt,are cor oral9, ceea ce deter,in actualitatea prezentei lucrri. .e ase,enea, actualitatea roble,ei infraciunilor contra sntii este condiionat de cre1terea nu,rului de ersoane conda,nate entru co,iterea infraciunilor grave de violen. Odat cu cre1terea nu,rului fa telor rejudiciabile /ndre tate contra sntii ersoanei societatea a devenit con1tient de ericolul acestui feno,en. $ai ,ult dec4t at4t, acest feno,en s-a de!voltat brusc la an. C+A e fondul cri!ei econo,ice care ,ai trenea! /n #e ublica $oldova ; ,arcate de au eri!area cetenilor, stagnarea /n industrie, 1o,ajul la ,as etc. @n 1tiina dre tului roble,elor rs underii enal, s-a acordat 1i se acord atenie cercetrii enale entru infraciunile contra sntii ersoanei.

3ceste roble,e au constituit te,atica unui 1ir de ,onografii, lucrri 1tiinifice etc. 3nali!a rofund a acestor lucrri 1tiinifice deter,in gradul de studiere a te#ei investigate. "copul re!entei lucrri /l constituie anali!a teoriei 1i racticei ce ine de gru a infraciunilor /ndre tate /, otriva sntii ersoanei. %a fel, soluionarea roble,elor rivind rs underea enal entru infraciunile sv4r1ite contra sntii ersoanei, stabilirea naturii juridice a infraciunilor res ective. "entru reali!area sco ului ro us, au fost stabilite ur,toarele o*iectiveD
3

*. 0r/n!, EF. GlianovscFii, Consideraii vznd prevederile capitolului ! nfraciuni contra vieii "i sntii persoanei# din proiectul noului Cod $enal al %epublicii &oldova, #evista Baional de .re t, 2AA1, Br.11, .11-

*tudierea 1i e6ege!a juridico ; co, arativ a cadrului regle,entar, e6 erienei altor ri /n ce rivind infraciunile ce fac ractica judiciar 3nali!a juridic a ele,entelor constitutive ale infraciunilor sv4r1ite contra sntii ersoanei *inteti!area ase,nrilor 1i deosebirilor dintre infraciunile ce fac arte dintre infraciunile contra sntii ersoanei 1i fa tele cone6e 1i ne enale+aza teoretico , #etodologic a studiului. "entru reali!area sco ului 1i obiectivelor lucrrii, ca ,etode de cercetare vor fi folosite ,etoda logic, ,etoda juridic co, arativ, ,etoda istoric, ,etoda siste,atic etc. 8nvestigaiile efectuate se ba!ea! legislaia e studierea doctrinei, legislaiei 1i a racticii judiciare e6istente /n do,eniul dat. %a reali!area studiului, ca unct de re er a servit rive1te regle,entarea juridic a legislaiei arte din te,a re!entei lucrri, recu, 1i

enal a #e ublicii $oldova. @n cadrul studiului vor fi studiate 1i

reflectate lucrrile ur,toarelor autoriD EF. 3lecu- 3. 0oroi- .. Croitoru- 2. .i,aH. .rgan- 3. EFeorgFe- $. Iotc- B. Beagu <#o,4nia=- 3. 0arbneagr- 3. 0orodac- J. 0ujor- J. Iolban. -olu#ul .i structura tezei. %ucrarea este structurat /nD introducere, trei ca itole, conclu!iile, bibliografie.

CAPI%&/(/ I! C&$"I')RA0II 1)$)RA/) 1.1. )voluia istorico-juridic a infraciunilor contra sntii persoanei

Ocrotirea ersoanelor /, otriva actelor /ndre tate contra vieii s-a i, us ca o necesitate obiectiv /nc din ti, urile cele ,ai /nde rtate. 3cei care su ri,au viaa unui ,e,bru al gru ului social era alungat din co,unitate 1i, nu,ai atunci c4nd nu re!enta un ericol entru trib, rile interesate aveau la /nde,4n osibilitatea r!bunrii. 5 tuitorul alungat din cadrul tribului 1i li sit de rotecia gru ului era, /n ,od ractic, conda,nat la dis ariie. "e arcursul secolelor 1i ,ileniilor infraciunile contra ersoanei au fost /n centrul ateniei juri1tilor 1i filo!ofilor, o ere artistice care au /ncercat s siFologilor 1i scriitorilor, arti1tilor 1i istoricilor. @n ur,a anali!ei siFologice a infraciunilor de genul acesta au a arut trund /n esena acestui feno,en, s-1 caracteri!e!e e ucigas, 1i e violator. Cele ,ai vecFi conce te religioase, culegeri de legi, cronici, o ere literare, c/ntece ating, /ntr-un fel sau altul, te,a o,orului, a le!iunilor cor orale grave 1i a consecinelor re!ultate de e ur,a sav4r1irii acestor infraciuni. EscFil 1i Euri ide, 2olstoi 1i .ostoevsKii, #ebreanu 1i *adoveanu, Lola 1i *FaKes eare /n literatura artistic, #e in /n ictur re roduc scena o,orului, anali!ea! acest feno,en din unctul de vedere al siFologiei 1i al cau!alitaii. CFiar din ,o,entul a ariiei dre tului ,ajoritatea legislaiilor enal, roble,atica legat de

infraciunile contra ersoanei ocu a un loc ri,ordial. 3nu,e de la o,or /nce enale ale lu,ii antice 1i ale evului ,ediu. .in ti, urile cele ,ai /nde artate rotecia ersoanei /1i gase1te locul de frunte /n lege. @ns, trebuie de ,enionat c nu fiecare ersoan era rotejat de lege /n acest sens. 8storia de!voltarii dre tului enal, anali!a istoric a legislaiei enale ne de,onstrea!a c nu erau rotejate rin lege toate ersoanele /n general, ci nu,ai cele cu statut s ecial de so, franc, 'omine liberum, cele de M anu,it stare social, naionalitate, religie, stare ,aterial 1i ierarFie social. @n societatea co,unei ri,itive era a licata e larg r!bunarea rin s/nge /, otriva oricrei ersoane strine care a atentat la viaa ,e,brului co,unei ri,itive date.

%egea (abu "i (otem nu er,iteau o r!bunare total 1i, /ntr-un fel, rotejau ersoana vinovat de furia slbatica. $ai t/r!iu, /n societatea u,an s-au rodus scFi,bari ireversibileD ,ajoritatea o ulaiei s-a transfor,at /n sclavi, iloi, iobagi li sii de dre turi. .in acest ,o,ent viaa, sntatea 1i de,nitatea lor nu ,ai erau rotejate 1i asigurate de ni,eni. Leci de ,ii de sclavi s-au ierdut /n 3tena 1i * arta, /n 0abilon 1i /n Egi t, fiind rstignii entru a distra ublicul. Ocrotirea ersoanelor /, otriva actelor /ndre tate contra vieii s-a i, us ca o necesitate obiectiv /nc din ti, urile cele ,ai /nde rtate. 3cei care su ri,au viaa unui ,e,bru al gru ului social erau alungai din co,unitate 1i nu,ai atunci c4nd nu ,ai re!entau un ericol entru trib, rile interesate aveau osibilitatea de a se r!buna. 5 tuitorul alungat din cadrul tribului 1i li sit de rotecia gru ului era, /n ,od ractic, conda,nat la ieire. 2re tat, un rol tot ,ai ,are /i revine r!bunrii neli,itate, a oi li,itate )*e+ea (alionului,. #ul suferit de cel vinovat nu trebuia s de 1easc rul ricinuit victi,ei <ocFi entru ocFi, dinte entru dinte=. 3cte legislative ado tate /n anticFitate ce re!int un interes juridic recu, 1i fa de e cruci, aruncai /n gFearele fiarelor e arenele circurilor din #o,aD gladiatorii se sf41iau unii e alii

intelectual fa de vecFi,ea unor legi, /n sens strict,

articularitile culturii juridice ale diferitelor o oareD %egea lui 0oKoris <sec. J888 /.e.n.= /n Egi t, Codul lui Ia,,urabi /n 0abilon <sec. NJ888 /.e.n.=- cel de-al J8-lea rege din ri,a dinastie de 0abilon fondat de catre *u,u-abu <dinastia a,oreana=. Cea ,ai strvecFe lege cunoscut care are la ba! *e+ea (alionului este Codul re+elui -ammurabi din 0abilon <17+2-17(+ /. Ir.=. Codul lui Ia,,urabi, cu toat robabilitatea, a fost ublicat la /nce utul do,niei lui. Cele 2'2 aragrafe s ate /n iatr /,brisea! a roa e tot dre tul ublic 1i rivat /n vigoare la babiloneni e vre,ea lui Ia,,urabi. @nainte de a ariia acestui cod, e6istau Codurile %i it-81tar din 8sin, 0ilala, de 8a Ennuna 1i Grna,u din Gr. Codul se afl scris e o stel de iatr, de diorit, neagr, cu /nli,ea de 2.25 , 1i li,ea la

ba! de 1.+A ,, iar la v4rf 1.)5 ,. Este scris cu caractere cuneifor,e. *ub cFi ul lui Ia,,urabi /n rugciuneD 7c4nd !eii ... ,-au strigat e nu,e, e ,ine, Ia,,urabi, destoinic ad,inistrator, cu frica de !ei, s dau rii uterea dre tii ca s ni,icesc e cel ru 1i viclean, ca acela uternic s nu asu reasc e cel slab... atunci a, fruit eu /nsu,i dre tul 1i dre tatea /n li,ba rii, fc4ndu-i e oa,enii s se bucure9>(?, ur,ea! te6tul coduluiD 1) coloane strate, iar 5 rase cu dalta <distruse, robabil de navalitorul *utruK-BaFunte, e la 12A7-1171 i.e.n., care a dus stela la *usa, unde au desco erit-o france!ii la /nce utul sec. NN, du care au dus-o la %ouvre=. @n ceea ce rive1te te,atica re!entului studiu, legea revedea c dac cineva ucidea fe,eia altuia, i se o,ora fiica- dac o construcie se rbu1ea dintr-un viciu de construcie 1i o,ora e fiul ro rietarului, era ucis fiul arFitectului- dac un o, liber, deinut entru datorii, ,urea din cau!a loviturilor sau a li surilor, era ucis fiul creditorului care a cerut ca acesta s fie /ncFis datoriilor.>5? %egile lui $anu /n 8ndia <sec. 888 /.e.n.= care este o oglinda vieii religioase, ,orale, sociale, fa,iliale, olitice, econo,ice etc. a 8ndiei de altdat, cu ,ii de ani /n ur, 1i de ast!i, este /nfi1at /n cartea legii lui $anuD $anava-.Far,a*astra sau Cartea %egii %ui $anu, este o scriere a crei vecFi,e se nu,r cu ,iile de aniD 7@ntreag lu,e e inut /n su unere rin edea s- cci un o, cinstit e greu de gsit. Bu,ai de fric ede sei serve1te fiecare fiin binelui altora. .ac ar li si edea sa, ar degenera toate castele, !g!urile ar fi ru te 1i s-ar ivi o rbu1ire universal9.>)? Esena ,rturiilor din aceast carte unic o for,ea! caracterul religiei cu rinse /n %egea lui $anu, braF,anis,ul, adic credina /n 0raF,a, ca !eu su re,, ne,rginit, rinci iu 1i esen a lu,ii, creator 1i distrugtor al totului. 2er,enul Olege9 din titlul crii nu trebuie luat /n /nelesul ,odern, ca o su, de dis o!iii sau rescri ii rivitoare la o anu,e cFestiune, sau
(

entru neacFitarea

EF. C. $iFai, #adu 8. $otica, .undamentele dreptului/ (eoria "i filosofia dreptului. Ed. 3%%, 0ucure1ti, 1++7, ag. +25 Jladi,ir Ianga, &arii le+iuitori ai lumii, 0ucure1ti, 1+77, ag. 75) EF. C. $iFai, #adu 8. $otica, 0p. cit., ag. +2-

ca nor, de conduit /ntr-o direcie sau /, rejurare oarecare, ci ca nor, general de conduit, sau ca o adunare c4t ,ai co, let de reguli ce trebuie ur,ate /n via. .e aceea %egea lui $anu cu rinde rinci ii de teologie, de ,etafi!ic 1i cos,ogonie, rece te de ,oral, de edagogie, de econo,ie do,estic 1i rural, de co,er etc.- reguli entru /nde linirea actelor cultului, a datoriilor conjugale 1i ctre rude, rieteni 1i strini, datoriile castelor rinci ale 1i ale castelor secundare, at4t unele fa de altele, c4t 1i ale ,e,brilor castei /ntre ei- noiuni de olitic intern 1i e6tern, de strategie 1i tactic- sfaturi entru /ncFeieri de aliane olitice 1i ,ilitare- a oi a,nunite legi agrare, civile, ,surilor 1i greutilor etc. @n Erecia 3ntic orice o,or era ede sit, fie ca era co,is re,editat, fie involuntar. O,orul re,editat se judeca /n 3reo ag, un tribunal su re, e via 1i re!entat de arFontele-rege. alctuit din ,ai ,uli arFoni ale1i asiuni sau ,iljar sentinele enale, co,erciale, siste,ul

Oratorii erau obligai s se re!u,e la e6 unerea fa telor 1i s nu a ele!e la revedeau fie conda,narea la ,oarte, fie acFitarea. /n ca! de aritate de voturi, re1edintele aduga un vot /n favoarea conda,natului. O,orul involuntar se judeca de ctre un tribunal co, us din 5A de ceteni liberi, /ncerc4ndu-se /n al s4ngelui.>7? @n dre tul ro,an sunt cunoscute, /n afar de legi, consulatele 1i constituiile i, eriale. Codificarea lui Hustinian /nce ut /n 52' e.n. intr /n istoria dre tului sub denu,irea de- OCorpus iuris civilis 9, care re re!int o culegere a dre tului ro,an us de acord cu realitile social- olitice din acea e oc 1i cu rindea .igestele, Codul, 8nstituile, Bovelele. Clasicii greci s useser c Hustiia trebuie s se situie!e /n centrul vieii sociale, cci e de la natur ca ea coordone!e lucrarea o ti, a sufletului individual ca 1i a statului, /n calitate de factor diriguitor al aciunilor, /ntregului societal 1i ale rilor acestuia.
7

realabil sa concilie!e

rile. @n ca!ul

acestei infraciuni, artea vt,at utea s ri,easc o des gubire sau un re

3ndrei $arin, $a+ini alese din oratorii +reci, 0ucure1ti, 1+)+, ag. 2A-

OCorpus iuris civilis 9 d sea,a de reala valoare acordat o,ului, /n situaia /n care cellalt ter,en al relaiei 0ine-Hust este *ubiectul .ivin, .u,ne!eu, deintorul /nt/ietii ontologice 1i a6iologice- aceast relaie stabile1te un ecFilibru /ntre Oa fi9 1i Oa avea9, /ntre atri,oniul ce define1te ersoana-/ndre tit s aibe <s osede= 1i ersoana liber-s-fie-liber s se afir,e ceea ce este- OCorpus iuris civilis 9 re re!int victoria de lin a s iritului siste,atic euro ean, /n for,a lui elen, /n confruntarea cu avalan1a conglo,eratului afroasiatic- el e constructorul s iritului euro ean, entru ur,toarele ,ilenii, cci red o,ului-individ calitatea de subiect de dre t. Cu toate refacerile ulterioare, funda,entul dre tului euro ean st /n acest Corpus, ,ediatorul s re dre tul ro,an, invocat a!i e toate ,eridianele juridicului.>'? Becesitatea codificrii dre tului a a rut din i, erativul li,itrii unor abu!uri rovenind din nesiguranele ,onarFiilor, din a,biguitile cutu,elor din li,itele dre tului canonic. Codificri a ar secol du secol /n 8, eriu 0i!antin, du 8ustinian, iar /nce /nd cu veacul NJ8 se ivesc tentative 1i /n occidentul euro eanD Codul enal Carolina <1532=, Codul $ariti, france! <1)(3=, Codul Co,ercial france! <1)'1=, "ravilniceasca Condic #o,4neasc <177A=. CFiar dac, o vre,e, ede sirea fa telor de acest fel era lsat la discreia victi,ei 1i a rudelor acesteia, o,uciderea n-a /ncetat niciodat s fie 1i o /nclcare a intereselor gru ului social. @n vecFile obiceiuri latine, o,uciderea <r!bunarea rin s4nge= era lsat rilor victi,ei, dar cu autori!area antici at a co,unitii, iar, colectivitii. Cel ,ai vecFi cuv4nt ro,an care denu,ea omuciderea era parricidium, ceea ce /nse,na orice ucidere intenionat a unei ersoane. Bu,ai s re finele e6istenei #e ublicii acest ter,en va /nse,na /n ,od e6clusiv uciderea unei rude, cri, entru care s-a strat vecFea edea s entru o,ucidere /n general. otrivit celei ,ai vecFi legi ro,ane, cea a lui 1uma ersoane libere era rivit ca o cri, contra $ompilius, uciderea unei

'

$. Ca!acu, 2izanul, 2i,i1oara, 1++), . 1+) 1i ur,.-

Cuv4ntul 'ornicidus a are /n latina clasic alturi de sicarius <uciga1 ltit= 1i veneficius <otrvitor=. 3uestores parricidii <judectori s eciali entru ca!urile de o,ucidere= sunt redecesorii *e+ii celor 4 (able. Ei au fost /nlocuii de 3uestones <instan re!idat de ,agistrai=, care e6ista deja /nainte de e oca lui *Plia. %egea lui 56lla asu ra uciga1ilor ltii 1i a otrvitorilor )*e7 Cornelia de sicariis et veneficiis, a r,as funda,ental /n aceast ,aterie, /n ti, ce *e+ea lui $ompei asu ra uciderii unei rude nu a fcut dec4t s ,odifice sanciunile. %a /nce ut a fost e6clus din noiunea de o,ucidere uciderea sclavilor, care era considerat nu,ai ca o fa t roductoare de daun dac era co,is de o alt ersoan dec4t ro rietarul. Glterior <sub /, ratul Claudiu=, s-a recunoscut c o ase,enea fa t utea fi calificat 1i ca o,ucidere. O,uciderea era considerat orice ucidere intenionat a unei ersoane

libere, cFiar sv4r1it /n sco de furt. 3 licarea ede sei cu ,oartea unui cetean strin, fr o judecat anterioar, era considerat o,ucidere. %a fel 1i otrvirea sau uciderea rin vrjitorie sau ,agie. &ommsen arat c erau ede sii cu ,oartea cei care artici au la cere,onii religioase nocturne 1i la sacrificii u,ane. *i, la deinere a unei cri ,agice era ede sit cu /ncFisoarea sau cu ,oartea. 8ncendiul intenionat, ca 1i infraciunile co,ise cu oca!ia unui naufragiu, erau ede site tot cu ,oartea. %a /nce ut o,uciderea era ede sit cu ,oartea, /ns for,a e6ecuiei

</necare, ardere e rug etc.= varia confor, ,odului de o,ucidere. $ai t4r!iu a fost inter!is a licarea a ei 1i focului entru reali!area ede sei cu ,oartea. *ub 8, eriu se a lica de ortarea entru ersoanele de condiie social su erioar 1i ,oartea entru cele de condiie inferioar. E6ercitarea dre tului la via 1i la ,oarte /n #o,a antic de ctre un ascendent asu ra descendenilor su u1i autoritii sale nu constituia o fa t de o,ucidere. "4n /n e oca lui Constantin era osibil uciderea fiului <su us autoritii rinte1ti= de ctre acela care era dese,nat de rini. .e ase,enea, edea sa entru o,ucidere nu era a licat

celui care o,ora o ersoan, afl4ndu-se /n legiti, a rare, sau celui care /1i ucidea adversarul e6ecut4nd e ti, de r!boi, sau care su ri,a viaa unei ersoane rescri iile legii sau din ordinul autoritii. %a fel era scutit de

rs undere cel care /l ucidea e un e6ilat, dac acesta /ncerca s evade!e din e6il. Bu i se a lica vreo edea s nici celui care o,ora o rud adulter. O,uciderea re,editat care nu beneficia de ase,enea justificri era

ede sit ca o cri, ublic- delictul de o,ucidere din cul atrgea nu,ai obligaia de des gubire. 2entativa 1i cFiar si, la ,anifestare a voinei de a ucide era rev!ut o ede sit ca fa t consu,at. Bu,ai /n ti, urile din ur, s-a edea s ,ai uin as r entru aceste ca!uri, dec4t entru

o,uciderea consu,at. 3utorii direci, indireci, instigatorii 1i co, licii o,orului erau tratai cu severitate. Odat cu /nfr4ngerea dacilor de ctre ro,ani, regulile dre tului ro,an sau e6tins 1i /n .acia. 01tina1ii erau judecai de guvernator sau de lociitorul acestuia. El avea 8us +ladii, adic dre tul de a ede si cu ,oartea, atunci c4nd cel judecat era un frunta1 din r4ndui o oarelor su use, iar edea sa ca ital nu utea fi ronunat dec4t de /, rat. CFiar du retragerea ar,atelor ro,ane, /n erioada nvlirii o ulaiilor ,igratoare, /n .acia continu s se a lice dre tul ro,an, dar nu,ai /n arte, locul acestuia lu/ndu-1 tre tat obiceiurile sau nor,ele juridice autoFtone, for,ate /n decursul secolelor. O contribuie la for,area unor nor,e juridice autoFtone au avut-o 2azilicalele, o colecie de legi civile 1i enale elaborate /n ca itala 8, eriului #o,an de #srit. "ede sele nobili,ii, aceste ede se rev!ute entru infraciunile de o,or erau lata unor su,e de bani, ,oartea 1i ,utilarea f tuitorului. @n situaia /n care f tuitorii a arineau uteau fi /nlocuite cu fc4ndu-se deosebire /ntre tentativ 1i infraciunea consu,at. @n fa!a inci ient de de!voltare a societii ,edievale triburile galilor, goilor, Funilor 1i slavilor ocrotesc dre turile ele,entare ale o,ului din ,ediul

lor. @ns, cu c/t ,ai ,ult se de!volt relaiile feudale, cu at4t ,ai relevant devine diferenierea social, cercul celor rotejai devine tot ,ai restr4ns, iar al celor li sii de dre turi - tot ,ai larg. .re tul enal al evului ,ediu se caracteri!ea! rin dre turile neli,itate ale feudalilor asu ra vieii 1i sntii iobagilor lor. .re tul enal al acestor ti, uri nu se caracteri!ea! rin fa tul ce 1i cu, ede se1te legea, ci e fa tul care aciuni nu sunt /n general asibile de rs undere 1i edea s enal. @n e oca feudal /nt/lni, cu recdere dre tul cutu,ar 1i juris rudena, ceea ce a condus la o centrali!are. @n aceasta e oc observ, de!voltare relaiilor de roducie 1i de scFi,b 1i ca ur,are a resi,it tot ,ai ,ult necesitatea 1i a crescut considerabil i, ortana dre tului scris. Becesitatea a fost rovocat de dese abu!uri din artea uterii de stat care, neav/nd un dre t scris concret avea tendine de a licare abu!iv at4t a obiceiului c4t 1i juris rudenei. Odat cu intensificarea rocesului de centrali!are al statelor, se constat o tendin constant s re un dre t scris, cresc4nd vertigios i, ortana legii ,arcat de influiena doctrinei contractului social al lui Hean HacQues #ousseau. 3u fost elaborate coduri civile, enale etc., care conineau nor,e ce regla,entau relaii sociale dintr-un do,eniu sau altul. E4ndirea juridic a vre,ii a fcut distincie /ntre legi 1i alte acte nor,ative, /neleg4nd totodat esena 1i coninutul legii, caracterul su voliional ca e6 resie a intereselui 1i voinei generale. @n art. ) din .eclaraia O,ului 1i Ceteanului <17'+= s-a artat c toi ceteni au dre tul s concure!e ersonal sau din re re!entanii la elaborarea legilor iar legea era v!ut ca Oe6 resia voinei generale9.>+? $ai t4r!iu vine la utere burgFe!ia. Ea lansea! ideea roteciei o,ului. #icardo 1i *,itF /n econo,ia se ronun /n a rarea olitic, Rant 1i Iegel /n filo!ofie, !eci de e dra elul revoluiei france!e era scris oliticieni 1i juri1ti - Iobbes, 0entFa,, $ontes-Quieu, 0eccaria, $arat, .anton ersoanei. .raternite, liberte, e+alite. /ns ,ai t/r!iu burgFe!ia devine reacionar. Cele

Car,en "o a, (eoria 9eneral a :reptului, ed. %u,ina %e6, 0ucure1ti, 2AA1, . 13+- 8on Corbeanu, $aria Corbeanu, op. cit. . 17(-

,ai bune idei ale secolelor NJ888 1i N8N sunt date uitrii, iar cele ,ai bune lucrri literare ale tinerei burgFe!ii sunt arse e rug de vandalii fasci1ti. "rin 7vt,are a integritii cor orale sau a sntii9 trebuie de /neles sv4r1irea ilegal, /n ,od intenionat sau din i, ruden, a oricrei aciuni sau inaciuni ; de natura ,ecanic, fi!ic, cFi,ic, biologic sau siFic ; care a adus o atingere sntii unei alte ersoane, atingere e6 ri,at /n dereglarea <grav, ,edie= a integritii ato,ice a organelor sau a esuturilor cor ului victi,ei, ori a funciilor acestora.>1A? "rintre sarcinile ri,ordiale ale de!voltrii sociale se rofilea! sarcina rin

co,baterii cri,inalitii. O,ul re re!int su re, creaie a lu,ii care, s iritul su neobosit, tinde continuu s re /n toate lanurile, d dovad de

erfecionare. 2otodat, o,ul, /n

e6clusivitate, rin trirea cu adevrat a tot ce este bun, fru,os 1i dre t, se i, une ersonalitate, do,in4ndu-1i, /n acela1i ti, , rocese biologice 1i siFice care /1i i, ulsurile inferioare. Jiaa este un feno,en co, le6. Ca for, su erioar de ,i1care a ,ateriei, ea are ca ba! subordonea! rocesele inferioare <cFi,ice, fi!ice, ,ecanice=. .ar ,ai resus de toate, ea este un feno,en social, o valoare social, adic acea relaie social care, fiind regle,entat din unct de vedere juridic, constituie dre tul absolut la via al ersoanei u,ane. 2otu1i, de1i ni,eni nu contest, realitatea arat c /n societate s-au rodus 1i continu s se o,enirea.>11? Gnul din cele ,ai i, ortante dre turi constituionale ale ersoanei este roduc acte de su ri,are a vieii o,ului, ceea ce vine /n entru care a lu tat discordan flagrant cu idealurile de libertate 1i dre tate

dre tul la via 1i la integritate fi!ic 1i siFic. @n confor,itate cu art. 2( al

1A

*ergiu 0r/n!, Nenofon GlianovscFi, Jitalie *tati, 8on :urcanu- Jlad,ir Erosu, :rept $enal, Volumul , ed. Cartier, 2AA5, . ''-'+11 Jalerii 0ujor, Jitalie SleaFticFi, 0morul "i vtmarea +rav a inte+ritii corporale, CFi1inu, 2AA3, ed. Gniv. de Cri,inologie, .3-

Constituiei #e ublicii $oldova statul garantea! fiecrui o, dre tul la via 1i la integritate fi!ic 1i siFic. .in revederile legale re!ult, c legiuitorul rivea! dre tul la via /ntr-o legtur inse arabil cu dre tul la integritate fi!ic sau siFic. .re tul la via 1i integritate cor oral constituie unul dintre uinele dre turi funda,entale ale ersoanei, o,ului care oate fi res ectat 1i rotejat. .in s ectrul larg de dre turi 1i liberti ale o,ului, cele ,ai i, ortante sunt dre tul la via, sigurana integritatea fi!ic 1i siFic, deoarece erorile ce conduc la /nclcarea acestor

dre turi sunt ractic irecu erabile. 3ceste dre turi ur,ea! s fie rotejate /n condiiile actuale cu orice re 1i cu orice ,ijloace. Jiaa u,an este ocrotit de legea enal /ntr-un cadru ,ai larg, acela al ocrotirii ersoanei 1i a rinci alelor atribuite ale acesteia D viaa, integritatea cor oral, sntatea, libertatea, inviolabilitatea vieii se6uale, onoarea. 5iecare din aceste /nsu1iri ale ersoanei constituie valori e care statul de dre t are ,enirea 1i obligaia s le ocroteasc, s le asigure e6isten 1i de!voltarea. 3ceste valori nu re re!int realiti i!olate, e6clusiv individuale, ci au o i, ortan social- /n jurul 1i e ba!a lor se for,ea!, se desf1oar 1i se de!volt relaii interu,ane, conferind acestor valori caracterul de valori sociale, adic de valori /n a cror e6isten este interesat /ntreag societate 1i, totodat, de valori al cror coninut se relev e de lin nu,ai /n cadrul relaiilor sociale. *v4r1irea oricror infraciuni contra ersoanei, aduc4nd atingere uneia din valorile sociale care re re!int atribuite, /nsu1iri ale ersoanei, une /n ericol sau vat, /ns1i relaiile sociale care s-au for,at 1i se desf1oar e ba!a acestor valori sociale.>12?

12

3le6andru 0oroi, nfraciuni contra vieii, ed. Baional, 1++), . 13-

8nstana euro ean a dre turilor o,ului a fost /nvestit cu soluionarea ,ai ,ultor cau!e av4nd ca obiect dre tul la via al ersoanei, res ectiv /nclcarea acestuia de ctre diverse state euro ene. Cor ul u,an, alturi de via re re!int una din co, onentele eseniale ale ersoanei fi!ice. %a /ntrebarea care este statutul juridic al cor ului u,an, s-au oferit de ctre doctrin ,ai ,ulte rs unsuri. 3u e6istat o inii care considerau cor ul u,an un lucru cu statut s ecial. 3li autori concFid c acesta nu este 1i nu considerat un lucru, deoarece ersoana fi!ic nu este nici u!ufructuara cor ului su, iar cor ul u,an nu convenii, sau al vreunui act de co,er. $ajoritatea autorilor o inea! c ersoana fi!ic are, asu ra ro riului su cor , un dre t al ersonalitii. 3stfel, din cele te6te legale a,intite creionea! trei as ecte i, ortante, cu valoare de rinci iu, /n aceast ,aterie, res ectivD a. fiecare ersoan u,an are dre tul la res ectul fa de cor ul sub. inviolabilitatea cor ului u,anc. at4t cor ul u,an, c4t 1i ele,entele sale alctuitoare <organele 1i esuturile= nu ot face obiectul unor dre turi atri,oniale. Jiolen este un indiciu a cri!ei ersonale a individului care nu ,ai gse1te ie1iri logice dintr-un siste, /ncFis. Ea este 1i consecin a cri!ei societii care nu ,ai ofer ,odele viabile ,e,brilor si, nu ,ai reu1e1te s-1i i, une valorile 1i nu ,ai este /n ,sur s-i fac res ectate nor,ele. 5eno,enul infracional, /n sens larg, are a fi legat din totdeauna de s ecia u,an, fa t care /ndre te1te /ntrebarea dac nu cu,va u,anitatea oart /n ea un ger,ene a rului. "roble,a violenei nu este o roble, nou /n istoria o,enirii de ,ulte ,ilenii. %egea enal din toate ti, urile 1i /n toate societile a recunoscut gradul oate fi ro rietara, nici

oate face obiect al vreunei

de ericol social deosebit de ridicat e care /l re re!int infraciunile cu violen, constituind unul din gru ul celor ,ai grave fa te /, otriva crora s-a acionat e ,ulti le lanuri. %egea enal ocrotind, rin incri,inarea fa telor care aduc atingere

ersoanei, valorile sociale legate de e6istena ersoanei, a r, totodat, relaiile sociale care se nasc 1i se de!volt /n jurul acestor valori.>13? Conclu!ie dat ute, s deduce, din considerentul, c sv4r1irea oricrei infraciuni, une /n ericol social sau vat, o anu,it valoare social 1i rin aceasta a,enin sau aduce atingere relaiilor sociale a cror ocrotire de inde de a rarea valorii sociale. 3 r4nd, de ild, ersoana o,uluiD viaa 1i sntatea acesteia, ca valoare social funda,ental /, otriva fa telor susce tibile s o un /n ericol sau s o vat,, legea enal ocrote1te i, licit 1i relaiile sociale care se de!volt /n jurul ersoanei 1i a rinci alelor sale atribuite. @nclcarea dre tului la via, integritate cor oral, a libertii se6uale, etc., creea! o stare de nesiguran social, un de!ecFilibru serios entru /ns1i e6isten societii.>1(? Conce tul de ocrotire ersoanei /, otriva cau!rii rejudiciului sntii rin vt,are cor oral conine /n sine for,area, desf1urarea 1i nor,ala de!voltare a relaiilor sociale legate de ocrotirea juridic a vieii ersoanei nu este osibil fr co,baterea eficient folosind ,ijloace juridice, dintre cele ,ai eficiente sunt cele oferite de dre tul enal, ca instru,ent de nor,are 1i regle,entare a acestor valori de i, ortan social ,ajor.>15? 3nsa,blul fa telor care aduc atingere valorilor sociale ,enionate au fost incri,inate /n legea enal /ntr-un titlu anu,e al Codului "enal sub denu,ireaD

13

J. .ongoro! 1i colab., ;7plicaii teoretice ale Codului $enal rom<n, vol 888, artea s ecial, ed. 3cade,iei #o,4ne, 0ucure1ti, 1+71, .7- Je!iD 3le6andru 0oroi, op. cit., . 1(1( .. %u,inosu 1i J. "o a, Criminolo+ie, ed. Ielicon, 2i,i1oara, 1++), . 33315 Jaleriu 0ujor, Octavian "o , =specte criminolo+ice privind infraciunile sv<r"ite cu violen, ed. $irton <2i,i1oara=, 2AA3, . 1-5-

78nfraciuni contra vieii 1i sntii ersoanei9 <Ca itolul 88, "artea * ecial a C" al #$=, ele for,4nd gru ul infraciunilor contra ersoanei. 8nfraciunile contra vieii 1i sntii ersoanei sunt cele ,ai grave infraciuni contra ersoanei, deoarece du sv4r1irea lor, i se r e1te o,ului bunul cel ,ai re, care este viaa sau sntatea. .e aceea, fa tele /ndre tate /, otriva vieii o,ului au fost din cele ,ai /nde rtate ti, uri sancionate cu ,are severitate. >1)? @n conte6tul descre1terii nu,rului total de infraciuni, r,4n a fi /n cre1tere infraciunile rivind viaa se6ual, infraciunile contra vieii 1i sntii ersoanei, cele contra sntii ublice 1i convieuirii sociale. *e 1tie, c violen este un indiciu as ra cri!ei unei societi, o dovad a fa tului c ea nu ,ai ofer ,odele viabile ,e,brilor si, ori nu ,ai reu1e1te s-1i i, un valorile 1i s-i fac res ectate nor,ele. 3stfel, tendina de cre1tere a infraciunilor contra sntii ersoanei

deter,in s /ntre rinse ,suri entru descre1terea violenei /n societate. Bu,rul infraciunilor ute, anali!a /n ba!a tabelelor re!entate de ctre 0iroul Baional de *tatistic al #e ublicii $oldovaD Numrul infraciunilor nregistrate n anii 2005-2007 [17]

2335 2335 2334 2335 6n 7 fa de 2334 Infraciuni 6nregistrate , total .in careD 25585 29545 29:42 8;<9

1) 17

8. .obrinescu, nfraciuni contra vieii persoanei, 0ucure1ti, 1+'7, . 11-1'1ot informativ cu privire la situaia crimino+en n %epublica &oldova n anul >??@ , 0iroul Baional de statistic al #e ublicii $oldova-

Infraciuni contra vieii .i sntii persoanei din acesteaD O,or vt,ri intenionate grave Infraciuni privind viaa se=ual .in acestea violuri Infraciuni contra patri#oniului .in acesteaD 5urturi 2/lFrii Hafuri EscrocFerii "ung1ii Santaj Infraciuni contra sntii pu*lice .i convieuirii sociale din acestea infraciuni legate de droguri Infraciuni contra fa#iliei .i #inorilor 2A'2 21A1 21'2 1A3,+ 22:9 2:13 2:54 132<8 115A) 1'' 12)1 1(2A 211 '7 +(1+ 152 +5A 1A)5 171 )5 +72( 153 ')' ')A 117 (' 1A3,2 1AA,7 +1,( 'A,' )',( 73,' 15;2: 1:1;9 12419 85<5 2'A 2)' 2'1 1A(,+ 3+5 :8: (A+ :;8 (A' 92: ++,' 13;<5 2)' 255 21) '(,7 1538 1554 14;5 134<8

:22 din acestea trafic de co ii Infraciuni econo#ice .in acesteaD contrabanda fabricarea banilor fal1i 57+ 1)' 9395 5+

:35 )( 9284

244 51 2;42

;4<4 7+,7 44<4

)11 11(

(+3 '7

'A,7 7),3

*cFe,atice datele re!entate de ctre 0iroul Baional de *tatistic al #e ublicii $oldova er,ite s conclu!ion, c societatea ,oldoveneasc trecere o erioad dificil de tran!iie econo,ic 1i social. .atele statistice nu situaia rivesc integral rivind infraciunile sv4r1ite cu violen, in4nd cont de fa tul c

infraciunile contra atri,oniu sv4r1esc folosind violen entru atingere sco ul cri,inal. 3ceste ca!uri nu sunt reflectate /n ra ortul statistic. @n vi!iunea noastr, nu,rul infraciunilor contra vieii 1i sntii co, arativ cu datele re!entate. ersoanei este ,ult ,ai ,are

Boua societate

ro,ovea! ideea statului ba!at

e lege, de,ocraie 1i

res ectarea dre turilor o,ului, /n cadrul cruia se reali!ea! buna convieuire a tuturor ,e,brilor societii. *co ul legii enale devine, astfel, ocrotirea tuturor valorilor sociale funda,entale ale societii ba!ate e econo,ia de ia, i, licit,

1i a rarea idealurilor noii societi care

ro,ovea!

luralis,ul, de,ocraia,

dre turile o,ului 1i res ectarea necondiionat a legii. @n conte6t, trebuie de ,enionat c /n doctrina enal este e larg susinut conce ia, otrivit creia obiectul infraciunii /l re re!int valoarea social 1i relaiile sociale for,ate /n jurul 1i datorit acestei valori, care sunt vt,ate sau use /n ericol rin sv4r1irea fa tei social,ente ericuloase.>1'? @n conjunctura investigaiei e care o efectu,, re!int interes ilustrarea conce iei ro,ovate de ctre $.%. "roForovaD 7*ntatea ublic evoluea! dre t 7nucleu9, /n jurul cruia, aido,a electronilor e orbitele cuantice, 7se rote1te9 <adic se for,ea! 1i se une /n ,i1care= un /ntreg siste, de relaii care sunt /ndre tate s re asigurarea strii de securitate sau a strii de a rare /, otriva diferitelor influene negative. "entru a aduce atingere 7nucleului9, infractorul trebuie s 7 enetre!e9 defensiva const4nd /n variate ,suri ado tate de sociu, 1i stat- de e6e, lu, s elude!e roFibiia legal vi!4nd sv4r1irea o eraiunilor ilegale asu ra ,ijloacelor narcotice sau substanelor Iasanov.>2A? @n doctrina enal naional, funda,entarea 1tiinific consistent 1i a, l a conce iei, otrivit creia obiectul infraciunii /l for,ea! valorile sociale 1i relaiile sociale, care necesit a rare enal, /n a cror consolidare 1i de!voltare este interesat societatea 1i crora, rin co, orta,entul antisocial al unor ersoane a arte sau al unor gru uri de ersoane, li se aduce atingere esenial, a fost reali!at de ctre *. 0r/n!.>21? *usine, /ntru totul aceast e6ege! argu,entat, care confer valoare de a6io, nu,itei conce ii. siFotro e&9.>1+? Gn unct de vedere si,ilar /l e6 ri, E.I.

1'

0ulai C. $anual de dre t enal. "artea Eeneral. ; 0ucure1tiD 3%%, 1++7, .1+5- $itracFe C. .re t enal ro,4n. ; 0ucure1tiD Sansa, 1++7, .'5- LolPneaK $. .re t enal. "artea Eeneral. Jol.88. ; 8a1iD CFe,area, 1++3, .2(2Oancea 8. .re t enal. "artea Eeneral. ; 0ucure1tiD Editura .idactic 1i "edagogic, 1+71, .1))- 0oroi 3. .re t enal. "artea Eeneral. ; 0ucure1tiD 3%% 0ecK, 1+++, .1A). 1+ TUMVMUMWX Y.Z. [XU\M]^_`D abMcMWdM-eUXWMWMf ^ \U^`^dMcMb^gfh\Mf ^hhcfiMWXd^f. ; jXd\]-Tf]fUkaUbD lU^i^gfh\^m nfd]U TUfhh, 2AA2, .153. 2A oXhXdMW p.o. qbMcMWdM-eUXWMWrf ^ \U^`^dMcMb^gfh\^f eUMkcf`r kMUskr h eUfh]aecfd^t`^, hWt_Xddr`^ h dXU\M]^\X`^ <Xd]^dXU\M]^_`=, .1+2. 21 0r/n! *ergiu, 0biectul infraciunilor contra patrimoniului. ; CFi1inuD 2i ografia Central, 2AA5, .11-').

@n acord cu aceast conce ie 1i reie1ind din denu,irea Ca itolului 888 al "rii * eciale a Codului enal al #e ublicii $oldova <din care fac arte art.151, 152, 15) 1i 157=, obiectul juridic s ecial al infraciunilor contra sntii ersoanei, constituie relaiile sociale rivitoare la sntatea ersoanei. Cu rivire la folosirea distinct, /n denu,irile art.151, 152, 15), 157 C" al #$, a noiunilor 7integritate cor oral9 1i 7sntate9, este necesar a ,eniona c /ntre conce tele 7vt,are a integritii cor orale9 1i 7vt,are a sntii9 e6ist corelaia de ti 7 arte-/ntreg9. Boiunea de sntate nu oate fi rivit doar sub as ectul su siFic, ea /nglob4nd cu necesitate 1i as ectul cor oral <fi!ic, so,atic=. .eoarece /n situaia infraciunilor de la art. 151, 152, 15) 1i 157 din C" al #$ nu este le!at integritatea cor oral, ca valoare social distinct de sntate <inclusiv sub as ect cor oral=, la fel valoare social, for,ula 7vt,are a integritii cor orale sau a sntii9 din denu,irile celor cinci nor,e sus-a,intite trebuie /neleas /n sensul de 7vt,are a sntii9. 5a tul c /nsu1i legiuitorul utili!ea! /n dis o!iia de la alin. <1= al art. 151 din C" al #$ sintag,a 7alt vt,are a sntii9 vine s confir,e /n ,od concludent te,einicia acestei reco,andri. @n lus, nu trebuie de uitat c denu,irea unei nor,e nu se a lic /n rocesul de calificare a fa tei rev!ute de acea nor,. $enirea denu,irii nor,ei este de a facilita travaliul beneficiarului sau al destinatarului legii enale de a identifica nor,a necesar. Jiaa 1i sntatea constituie valorile sociale care dese,nea! atributele rinci ale ale ersoanei. Jiaa ersoanei re re!int e6istena social a acesteia, adic reali!area osibilitii de a artici a la relaiile sociale, de a-1i e6ercita dre turile 1i interesele 1i de a-1i e6ecuta obligaiile. .intre toate atributele inerente oricrei ersoane cel ,ai i, ortant este viaa. 2oate celelalte atribute ale ersoanei - sntatea, libertatea, cinstea, de,nitatea etc. - /1i ierd sensul 1i se,nificaia o dat cu su ri,area vieii ersoanei. 3lturi de viaa ersoanei, o alt valoare social, care re re!int obiectul juridic generic al infraciunilor anali!ate, este sntatea ersoanei. .in ers ectiva a rrii juridico- enale, sntatea ersoanei

nu trebuie /neleas /n sens /ngust, ca re!ultat, bun sau ru, al funcionrii organis,ului o,enesc. Ea trebuie erce ut ca un statuAquo de felul su, ca o stare siFoso,atic, oricare ar fi gradul de ,orbiditate, a unei ersoane. .e aceea, siFic nu ano,aliile, disfuncionalitile sau deficienele de ordin fi!ic sau vieii, de a rarea sntii sale rin ,ijloacele dre tului enal.>22? Contradictorie este identificarea obiectului juridic s ecial al infraciunilor contra sntii ersoanei. Gnii autori consider c acesta are acela1i coninut cu al obiectului juridic generic al acestor infraciuni.>23? "ractic, e aceea1i o!iie se situea! 1i 3.0orodac.>2(? 0ine/neles, nu ute, s rijini ase,enea luri de o!iii. Ele vin /n de!acord cu ostulatul c 7obiectul juridic s ecial deriv din obiectul juridic generic 1i nu oate s coincid cu ulti,ul9.>25? @n acela1i sens, J.*. "roForov, referindu-se la corelaia dintre obiectul juridic generic 1i obiectul juridic s ecial, susine e bun dre tateD 7"articularul se integrea! /n ceea ce este general 1i /l caracteri!ea!. Eeneralul nu e6ist /n afara articularului, /ns articularul nu este ecFivalent cu generalul9.>2)? .esigur, /n dorina de a te sustrage eforturilor de a identifica obiectele juridice s eciale ale fiecreia din infraciunile /ndre tate contra sntii, este ,ai u1or a afir,a c acestea coincid cu obiectul juridic generic al nu,itelor infraciuni. @ns, a evita soluionarea unei roble,e nu /nsea,n a o re!olva. Obiectul generic al infraciunilor contra sntii, 1i /n s ecial infraciunii de vt,are cor oral grav, constituie sntatea ersoanei. 2otodat, /n literatura de s ecialitate sunt re!entate o inii, c obiectul juridic s ecial al acestei infraciuni la fel, /l for,ea! relaiile sociale cu rivire la sntatea ersoanei. Bu are i, ortan dac victi,a avea, sub ra ortul sntii cor orale, o sntate desv4r1it sau dac,
22 23

influenea! /n nici un fel asu ra facultii ersoanei de a beneficia, e tot arcursul

*ergiu 0r/n!, Jitalie *tati, op.cit., .('-(+uaVXUa\ v. w]Wf]h]WfddMh]s _X df_X\Mddrm MkMUM] XdXcMbMW dXU\M]^gfh\^V hUfih]W ^ eh^VM]UMedrV Wfxfh]W yy qbMcMWdMf eUXWM. ; 2AA3. ; z(. ; {.122-125. 2( 0orodac 3. $anual de dre t enal. "artea * ecial, .2(1. 25 0r/n! *. Circu,stanele care ajut la stabilirea obiectului juridic generic al infraciunilor contra atri,oniului yy #evista Baional de .re t. ; 2AA5. ; Br.(. ; ".2-). 2) TUMVMUMW v.j. TUfh]aecfd^f ^ M]Wf]h]WfddMh]s. ; Zfd^dbUXi, 1+'(, U.(7.

di, otriv, cor ul ei era deja li sit de anu,ite ri- du cu, nu contea! nici dac victi,a era e de lin sntoas sau suferea de vreo boal. Este suficient ca sntatea, a1a cu, e6ist, s fi fost vt,at f tuitorului. $enion, c /n ca!ul variantei de infraciune de la alin. <(= al art. 151 din C" al #$ trebuie s vorbi, des re caracterul co, le6 al obiectului juridic s ecial care includeD obiectul 8uridic principal const4nd /n relaiile sociale cu rivire la sntatea ersoanei 1i obiectul 8uridic secundar care este for,at din relaiile sociale cu rivire la viaa ersoanei. >27? Este justificat /ncercarea lui E.I. Iasanov de a se folosi de obiectul ,aterial al infraciunii, entru a caracteri!a obiectul juridic s ecial al infraciunii. Or, entru indicarea asu ra obiectului 7obiectul ,aterial al infraciunii serve1te cores un!tor al a rrii enale9.>2'? @n vi!iunea noastr, acestea nu ot fi identice, ree1ind din ostulatulD 7obiectul juridic s ecial deriv din obiectul juridic generic 1i nu oate s coincid cu ulti,ul9. Consider,, c obiectul juridic s ecial al infraciunilor investigate constituie cor ul ersoanei 1i anu,e organele anato,ice, ce sunt rejudiciate /n re!ultatul co,iterii infraciunii. $ajoritatea infraciunilor contra vieii 1i sntii ersoanei au un obiect rin aciunea sau inaciunea

material, 1i anu,e - cor ul ersoanei. "rin acesta /nelege, e6 resia cor oral a vieii sau sntii ersoanei, adic ansa,blul de funcii 1i rocese organice care asigur individului re!ena biologic 1i care, odat distruse, su ri, calitatea de fiin vie 1i sntoas a ersoanei. Bu contea! dac acesta este cor ul unei ersoana este sau nu /n lenitudinea ersoane tinere sau /n v4rst ori dac

facultilor fi!ice sau siFice. /n ca!ul infraciunii i, ortant este c f tuitorul influenea! asu ra cor ului altei ersoane, 1i nu asu ra ro riului cor .

27 2'

*ergiu 0r/n!, Jitalie *tati, op.cit., .'+0r/n! *. 0biectul infraciunilor contra patrimoniului, .''.

Obiectul ,aterial al vt,rii intenionate grave a integritii cor orale sau a sntii /l constituie cor ul ersoanei. Jicti, a acestei infraciuni oate fi orice ersoan </n via=, cu condiia s fie alt ersoan dec4t /nsu1i f tuitorul. Ocrotirea legii enale este /ndre tat s re relaiile dintre ersoane, nu /ns s re actele care nu ies din sfera vieii inti,e, individuale, acte care nu ating deci o relaie social. %egea enal intervine nu,ai atunci c4nd actul de violen iese din sfera individual 1i atinge o relaie social. Consi,,4ntul dat de victi,a de a-i fi cau!at vt,area intenionat grav a integritii cor orale sau a sntii nu eliberea! f tuitorul de rs undere enal. Or, /n Ca itolul 888 din "artea Eeneral a Codului "enal, rintre cau!ele care /nltur caracterul enal al fa tei nu este no,inali!at 1i acordul victi,ei.

%atura obiectiv re re!int unul dintre cele atru ele,ente ale co, onenei infraciunii 1i const /n totalitatea condiiilor cerute de nor,a de incri,inare rivitoare la actul de conduit entru e6istena infraciunii.>2+? *ub as ectul laturii obiective, infraciunile contra ersoanei constau /n fa te de o ,are varietate. @n unele dintre aceste infraciuni <o,orul, vt,area intenionat grav a integritii cor orale sau a sntii=, fa ta se oate re!enta fie sub for,a uneiD aciuni, fie sub for,a unei inaciuni. /n unele ca!uri legea revede 1i roducerea unui anu,it re!ultat <decesul ersoanei, /n ca!ul infraciunilor contra vieii, vt,area integritii cor orale sau a sntiD ersoanei, /n ca!ul infraciunilor de vt,are a integritii cor orale sau a sntii=. @n aceste ca!uri trebuie stabilit 1i ra ortul de cau!alitate dintre fa ta sv4r1it, sub for,a aciunii sau a inaciunii, 1i re!ultatul rodus. .ac ,ijloacele de sv4r1ire a fa tei sunt, /n general indiferente entru e6istena infraciunilor contra ersoanei, totu1i /n unele ca!uri, folosirea anu,itor ,ijloace condiionea! fie e6istena infraciunii /n for, si, l, fie e6istena ei /n for,e ,ai grave <folosirea unor ,ijloace care un /n ericol viaa ,ai ,ultor ersoane, /n ca!ul o,orului=. .e ase,enea, dac de regul, locul sau ti, ul sv4r1irii fa tei nu re!int interes, totu1i, /n unele ca!uri, acestea caracteri!ea! fie infraciunea /n for, si, l <sv4r1irea fa tei /n ublic /n ca!ul vt,rii integritii cor orale 1i a sntii=, fie o for, ,ai grav a acesteia <sv4r1irea fa tei /n ti, ul no ii, /n ca!ul o,orului=. *atura obiectiv a infraciunii este procesul atentrii socialApericuloase la relaiile sociale aprate de le+islaia penal, e7teriorizat prin aciunile sau inaciunile socialApericuloase ale subiectului "i se finalizeaz cu survenirea consecinelor infracionale.
2+

0otnaru *., Savga 3., Erosu J., Era,a $. :rept penal. $artea 9eneral. ; CFi1inuD Cartier, 2AA5, .15).

*e,nul indis ensabil al oricrei infraciuni este aciunea sau inaciunea socialericuloas. 3ciunile sau inaciunile ersoanei le constituie fa ta, care e6 ri, voina ei </n fa t se e6teriori!ea! voina=. 3ctivitatea u,an se deosebe1te de alte rocese din lu,ea e6terioar, rin fa tul c ea are un caracter con1tienti!at 1i orientat s re un anu,it sco . 3ciunea infracional este actul social- ericulos e6terior al co, orta,entului ersoanei, aflate sub controlul con1tientului 1i /nf tuit rin ,i1cri cor orale ale ersoanei date. 8naciunea infracional este actul social- ericulos e6terior al co, orta,entului ersoanei, aflate sub controlul con1tientului 1i care const /n ne/nde linirea de ctre aceasta a aciunilor necesare, e care ea trebuia 1i utea s le /nde lineasc. >3A? E6a,inarea laturii obiective al infraciunii rev!ute de art.151 C" al #$. *atura obiectiv a infraciunii anali!ate are ur,toarea structurD 1= fa ta <aciunea sau inaciunea= rejudiciabil de cau!are a vt,rii grave a integritii cor orale sau a sntii- 2= ur,rile rejudiciabile sub for,a vt,rii grave a integritii cor orale sau a sntii- 3= legtura de cau!alitate dintre fa ta rejudiciabil 1i ur,rile rejudiciabile. 31adar, fa ta rejudiciabil se oate concreti!a /n aciune <lovire, /njungFiere, otrvire, aruncare de substane corosive, trans,iterea unei boli contagioase etc.= sau inaciune <r,4nerea /n asivitate atunci c4nd e6ist obligaia 1i a titudinea de a aciona, de e6e, luD st 4nul unui c4ine agresiv nu intervine c4nd acesta se re ede la un trector 1i-1 ,u1c, de1i asist la aceast scen=. 3ciunea oate avea nu doar natur ,ecanic, fi!ic, cFi,ic sau biologic, dar 1i natur siFic <de e6e, lu, ersoanei i se co,unic des re o ,are nenorocire, i,aginar, rin Fi no!, de1i cuno1tea c aceasta roduc4ndu-i un grav 1oc e,oional de e ur,a cruia victi,a a r,as suferindf tuitorul influenea! asu ra victi,ei sufer de o afeciune siFic, Fi no!a agrav4ndu-i starea sntii etc.=.
3A

J. 0ujor, J. SleaFticFi, op. cit., . +-11-

%a calificare nu are i, ortan dac, /n ,o,entul cau!rii vt,rii grave a integritii cor orale sau a sntii, victi,a a si,it sau nu durere- la ,o,ent, aceasta oate 1i s nu si,t durerea, deoarece este incon1tient sau a fost aneste!iat cu ajutorul substanelor narcotice sau siFotro e. %a fel nu are relevan dac vt,area grav a integritii cor orale sau a sntii a fost rodusul direct al aciunii sau al inaciunii rejudiciabile <de e6e, lu, /n ur,a lovirii cu iciorul sau cu un cor contondent= sau dac, din contra, ea a re!ultat indirect din acea aciune sau inaciune <de e6e, lu, victi,ei i se une iedic, ea cade 1i se love1te la ca =. .e ase,enea, nu contea! dac vt,area grav a integritii cor orale sau a sntii este re!ultatul ne,ijlocit <i,ediat= al aciunii sau al inaciunii f tuitorului, sau dac, din contra, aceast aciune sau inaciune a rovocat intervenia unei alte energii care, la r4ndul ei <deci ,ediat=, a rodus vt,area grav a integritii cor orale sau a sntii <de e6e, lu, e ost de instru,ent ani,at de cau!are a vt,rii grave a integritii cor orale sau a sntii se folose1te o ersoan ires onsabil sau care nu are v4rsta rs underii enale- l4ng scrile casei victi,ei se instalea! o ca can, /n a1a fel /nc4t aceasta s ni,ereasc /n ea etc.=. 5a ta se va califica /n confor,itate cu art. 151 din C" al #$ 1i atunci c4nd f tuitorul constr4nge victi,a s fac ceva care s-i cau!e!e vt,area grav a integritii cor orale sau a sntii <de e6e, lu, victi,a este silit s sar de la /nli,e, /n cdere fiindu-i vt,at grav integritatea cor oral sau sntatea=. @n general, la calificare nu are i, ortan ,etoda sau ,ijloacele e care le-a folosit f tuitorul entru a cau!a vt,area grav a integritii cor orale sau a sntii <de e6e, lu, b4te, ietre, frag,ente de sticl, cuite, to oare, ar,e de foc sau albe, curent electric, substane otrvitoare, focul 1i alte ase,enea ,ijloace=. 2otu1i, /n unele ca!uri, legiuitorul indic asu ra unor ,etode sau ,ijloace a cror a licare deter,in agravarea rs underii enale entru infraciunea e6a,inatD

scFingiuirea sau tortura <lit. e= din alin. <2= al art. 151 din C" al #$=- ,ijloacele ericuloase entru viaa sau sntatea ,ai ,ultor ersoane <lit. f= din alin. <2= al art. 151 din C" al #$=. Ceea ce trebuie s se verifice de fiecare dat este legtura de cau!alitate dintre aciunea sau inaciunea rejudiciabil 1i ur,rile rejudiciabile, deoarece, fr roduc. %a aciunea sau inaciunea res ectiv, ur,rile date nu aveau s se

calificarea aciunilor otrivit art. 151 C" al #$ este necesar roducerea ur,rilor rev!ute /n s ecial /n articol res ectiv. 31adar, entru calificarea aciunilor este i, ortant, c vt,area grav a integritii cor orale sau a sntii ur,a s fie efectuat cu intenie direct 1i s fie ericuloas entru via ori care a rovocat ierderea vederii, au!ului, graiului sau a unui alt organ ori /ncetarea funcionrii acestuia, o boal siFic, sau o alt vt,are a sntii, /nsoit de ierderea stabil a cel uin o trei,e din ca acitatea de ,unc, ori care a condus la /ntreru erea sarcinii sau la o desfigurare ire,ediabil a feei 1i ysau regiunilor adiacente. Cu, re!ult din revederile legale roducerea oricreia din consecine enu,erate ,ai sus deter,in calificarea fa tei ca fiind vt,are cor oral grav. Conclu!ie dat re!ult 1i din ractica judiciar, a1a rin *entina enal nr. 173yA3.A2.1++', Hudectoria sectorului 3 0ucure1ti, l-a conda,nat e incul atul E... la 3 ani 1i ) luni /ncFisoare entru sv4r1irea infraciunii de vt,are cor oral grav. 2otodat, instana a revocat sus endarea condiionat a e6ecutrii unei ede se anterioare de ) luni /ncFisoare, ur,4nd ca acesta s e6ecute, /n final, ( ani /ncFisoare. *-a fcut a licarea art.71 1i )( Codul enal ro,4n. "ri,a instan a reinut c, /n noa tea de 23-2( a rilie 1++(, /n ur,a unor discuii contradictorii, incul atul E... a lovit cu u,nul /n fa e artea vt,at 8.$., rovoc4ndu-i un Fe,ato, cranian, care a necesitat intervenie cFirurgical. E6 erti!a ,edico-legal efectuat /n cau!a a stabilit c entru vindecarea

rii vt,ate au fost necesare circa (A-5A !ile de /ngrijiri ,edicale, iar rin

cranoctio,ia

racticat cu oca!ia interveniei cFirurgicale victi,a a r,as cu

infir,itate fi!ic er,anent. "rin deci!ia enal nr. 7' din 17 ianuarie 2AAA, 2ribunalul 0ucure1ti ; secia 8 enal a ad,is a elul incul atului 1i a redus edea sa a licat acestuia la 2 ani /ncFisoare, ur,4nd s e6ecute /n final 2 ani 1i ) luni /ncFisoare, rin a licarea art. '3 C. enal #o,4n, entru o edea s anterioar de ) luni /ncFisoare. @, otriva acestei deci!ii a declarat recurs incul atul E..., entru ,otivul de casare c, rin soluia celor dou instane s-au fcut o gre1it a licare a legii, /n sensul gre1itei /ncadrrii juridice a fa tei, /n ra ort de nu,rul <(A-5A= de !ile de /ngrejiri ,edicale necesare entru vindecarea rii vt,ate. )n Codul $enal al %om<niei B art.1C>, constituie infraciunea de vtmare corporal +rav, fapta prin care sAa pricinuit inte+ritii corporale sau sntii o vtmare care necesit pentru vindecare n+ri8irii medicale mai mult de D? de zile sau care a produs vreuna din urmtoarele consecine/ pierderea unui sim sau or+an, ncetarea funcionrii acestora, o infirmitate permanent fizic ori psi'ic, sluirea, avortul ori punerea n prime8die a vieii persoanei., #ecursul incul atului a fost recunoscut nefondat. .u cu, re!ult din definiie rev!ut de legiuitorul #o,4n, roducerea oricreia din consecinele enu,erate ,ai sus, indiferent de nu,rul de !ile de /ngrijiri ,edicale, deter,in calificarea fa tei fiind vt,are cor oral grav. @n cau!, sunt /ntrunite ele,entele constitutive ale vt,rii cor orale grave, at4ta ti, c4t, /n ur,a loviturii ri,ite de la incul at, artea vt,at a r,as cu o infir,itate fi!ic er,anent.>31? *e,nul care interesea! /n ,od s ecial, /n lanul e6a,inrii laturii obiective, 1i care confer infraciunii anali!ate o fi!iono,ie distinct /n ra ort cu alte ti uri de vt,are intenionat a integritii cor orale sau a sntii /l constituie ur,rile rejudiciabile. Ele se e6 ri, /n vt,area grav a integritii cor orale sau a sntii.
31

*ecia 8 enal, deci!ia 723y2AAA, ve!iD Cule+ere de $ractic Eudiciar n &aterie $enal pe =nul >???, Curtea de =pel 2ucure"ti, 0ucure1ti, 2AA2, . 11)-117-

@n acord cu revederile de la alin. <1= al art. 151 din C" al #$, indicatorii <criteriile= vt,rii grave a integritii cor orale sau a sntii suntD 1= ericolul ei entru via- 2= fa tul c ea se e6 ri, /n ierderea vederii, au!ului, graiului sau a unui alt organ ori /n /ncetarea funcionrii acestuia- 3= fa tul c ea se e6 ri, /ntr-o boal siFic- (= fa tul c ea se e6 ri, /ntr-o alt vt,are a sntii, /nsoit de ierderea stabil a cel uin o trei,e din ca acitatea de ,unc- 5= fa tul c ea se e6 ri, /n /ntreru erea sarcinii- )= fa tul c ea se e6 ri, /n desfigurarea ire,ediabil a feei 1i ysau a regiunilor adiacente. 3ce1ti indicatori au un caracter alternativ- entru a califica fa ta otrivit art. 151 din C" al #$, este suficient ca aciunea sau inaciunea rejudiciabil s condiione!e re!ena oricrui indicator din ace1tia. Botele caracteristice ale indicatorilor vt,rii grave a integritii cor orale sau a sntii, /n s ecial, se deter,in /n confor,itate cu #egula,entul $inisterului *ntii al #e ublicii $oldova de a reciere ,edico-legal a gravitii vt,rii cor orale, nr. ++ din 27.A).2AA3 </n continuare #egula,entul=. >32? @n cele ce ur,ea!, vor fi su u1i caracteri!rii indicatorii vt,rii grave a integritii cor orale sau a sntii, res ect4ndu-se aceea1i consecutivitate /n care sunt re!entai de ctre legiuitor. 1. Confor, #egula,entului, dre t periculoase pentru via sunt considerate vt,rile grave ale integritii cor orale sau a sntii, care re!int ericol i,inent - i,ediat, tardiv sau otenial, astfel ca vt,area s deter,ine ,oartea, indiferent dac acest ericol a fost /nlturat rintr-un trata,ent ,edical sau datorit reactivitii individuale a organis,ului. 31adar, re/nt4, inarea ,orii, condiionat de a licarea ro, t a tra-

ta,entului ,edical sau de reactivitatea individual ridicat a organis,ului victi,ei, nu oate fi luat /n considerare /n rocesul a recierii ericolului entru
32

$onitorul Oficial al #e ublicii $oldova, nr. 17A-172, 2AA3-

via al vt,rii grave a integritii cor orale sau sntii- este suficient ca vt,area s fie ericuloas entru via /n ,o,entul cau!rii ei. .ac vt,area grav a integritii cor orale sau a sntii, /n ,o,entul cau!rii ei, nu era ericuloas entru via, dar a c tat o ase,enea caracteristic ulterior, re!ult c e arcurs s-au su ra us careva circu,stane su li,entare <de e6e, lu, infectarea rnii=, care nu ot fi incri,inate subiectului. %a vt,rile grave ale integritii cor orale sau a sntii, ra ortea!, /n s ecialD fracturile descFise ale craniului, inclusiv fr le!area creierului 1i a fracturile /ncFise ale oaselor bolii sau ba!ei craniului, cu e6ce ia oaselor contu!ia cerebrala grav cu sau fr co, resia creierului, contu!ia cerebral ,edie /nsoit de se,ne obiective de afectare bulbarFe,oragiile intracranieneD Fe,ato, e6tra- sau subdural, Fe,oragii ericuloase le!iunile entru via, obiectivi!ate rin se,nele neurologice 1i ericuloase entru via, se

,e,branelor ,eningienescFeletului facial 1i fisurilor i!olate ale la,inei e6terne a bolii craniului-

subaraFnoidiene sau intracerebrale - atunci c4nd ele sunt asociate cu dereglri neurocFirurgicale res ectiveenetrante ale coloanei vertebrale, inclusiv cele fr le!area ,duvei s inale-

fracturo-lu6aiile 1i fracturile cor urilor sau a,belor arcuri ale vertebrelor

cervicale, recu, 1i fracturile unilaterale ale arcurilor vertebrelor cervicale 8 sau 88, fractura a ofi!ei odontoide a vertebrei cervicale 88, inclusiv cele fr dereglarea funciei ,edulei s inale-

lu6aiile 1i sublu6aiile vertebrelor cervicalele!iunile /ncFise ale regiunii cervicale a ,duvei s inriifracturile 1i fracturo-lu6aia unei sau a c4torva vertebre toracice sau lo,bare,

le!iunile /ncFise ale seg,entelor toracice, lo,bare sau sacrale ale ,duvei s inrii

asociate cu un 1oc s inal confir,at clinic sau cu dereglarea funciilor organelor ba!inului-

le!iunile enetrante ale faringelui, laringelui, traFeii, esofagului <din artea fracturile /ncFise ale cartilajelor laringiene sau ale traFeii cu le!area entru viaa victi,ei-

tegu,entelor sau a ,ucoasei=-

,ucoasei, asociate cu un 1oc grav sau dac sunt /nsoite de o stare ri,ejdioas fracturile /ncFise ale osului Fioid, le!area glandelor tiroid 1i aratiroid, ri,ejdioase entru via- le!iunile cutiei toracice enetrante /n cavitile

/nsoite de dereglarea res iraiei cu se,nele unei Fi o6ii cerebrale rofunde sau alte stri leurale, ericardic, cu sau fr le!area organelor interne-

le!iunile abdo,enului enetrante /n cavitatea eritoneal, cu sau fr le!area ancreasului etc.=- le!iunile enetrante ale ve!icii urinare,

organelor interne- lgile descFise ale organelor s aiului retro eritoneal <rinicFilor, su rarenalelor, seg,entului su erior 1i ,ediu ale rectului-

le!iunile /ncFise ale vaselor ,agistrale 1i ale organelor cavitii tora-cale, rostatei, ureterelor, inclusiv ru turile subca sulare ale organelor, confir,ate

abdo,inale 1i ba!inului, ale organelor s aiului retro eritoneal, diafrag,ului, obiectiv rin se,nele ericuloase entru via-

fracturile descFise ale oaselor tubulare lungi <Fu,erus, fe,ur 1i tibie=,

le!iunile descFise ale articulaiilor co6ofe,urale 1i genuncFiului- fracturile /ncFise ale osului fe,ural-

fracturile descFise ale radiusului, ulnei 1i fibulei, fracturile /ncFise ale

articulaiilor ,ari <sca uloFu,eral, a cotului, radiocar ian, talocrural=- /n aceste ca!uri, gravitatea vt,rii integritii cor orale sau a sntii se a recia! /n funcie de ericolul entru via sau de gradul inca acitii er,anente de ,unc-

fracturile oaselor ba!inului asociate cu un 1oc grav sau cu ru tura oriunii le!iunile /nsoite de un 1oc grav sau de o Fe,oragie abundent intern sau

,e,branoase a uretrei-

e6tern ce antrenea! un cola s- de o e,bolie gras ori ga!oas clinic confir,at-

de o to6ico! trau,atic cu feno,ene de insuficien renal acut, recu, 1i alte stri ericuloase entru via-

le!area unui vas sangvin ,areD aorta, arterele carotidiene, subclavicu-lare,

a6ilare, braFiale, cubitale, iliace, fe,urale, o litee, recu, 1i a venelor ce le /nsoesc- - arsurile ter,ice de gradul 888 1i 8J, cu le!area a ,ai ,ult de 15| din su rafaa cor ului- arsurile de gradul 888 a este 2A| din su rafaa cor uluiarsurile de gradul 88, cu antrenarea a ,ai ,ult de 3A| din su rafaa cor ului, recu, 1i arsurile cu o su rafa ,ai ,ic, dar asociate cu un 1oc grav- arsurile cilor res iratorii cu feno,ene de ede, 1i strictur a glotei-

barotrau,a, electrocuia, Fi oter,ia 1i arsurile cFi,ice < rin aci!i

concentrai, ba!e alcaline, diverse substane cauteri!ante= care au generat e l4ng ,odificrile locale 1i ,anifestri atologice generale, ericuloase entru viaco, resia organelor g4tului, recu, 1i alte genuri de asfi6ie ,ecanic, asociate cu un co, le6 ronunat de feno,ene ericuloase entru via <dereglarea circulaiei sangvine cerebrale, ierderea cuno1tinei, a,ne!ia etc.=, confir,ate rin date obiective-

stri ericuloase entru via condiionate de aciuni trau,atice /n regiunile .u caracteri!area ri,ului dintre indicatorii vt,rii grave a integritii

1ocogene - le6ul sinocarotid al g4tului, ciliar, organele genitale ,asculine etc. cor orale sau a sntii, este necesar a ,eniona c la o astfel de vt,are oate fi ra ortat 1i o vt,are ne ericuloas entru via, cu condiia ca ea s fie caracteri!at rin re!ena vreunuia din ur,torii indicatori. 2. "otrivit #egula,entului, rin pierderea vederii se /nelege orbirea co, let stabil la a,bii ocFi sau o astfel de stare c4nd are loc di,inuarea acuitii vederii 4n la enu,erarea degetelor la o distan de doi ,etri 1i ,ai uin <acuitatea vederii de A,A( dio trii 1i ,ai ,ic=. "ierderea vederii la un singur ocFi nu intr sub incidena noiunii 7 ierderea vederii9. 2otu1i, ierderea vederii la un singur ocFi este considerat vt,are grav a integritii cor orale sau a sntii, nu,ai c /ntr-un astfel de ca! se a lic

un alt indicatorD 7alt vt,are a sntii, /nsoit de ierderea stabil a cel uin o trei,e din ca acitatea de ,unc9. @ntr-adevr, ierderea unui ocFi duce la /ngustarea inelelor vederii cu 3A}, recu, 1i la dis ariia vederii binoculare stereosco ice- de ase,enea, aceasta are ca efect /ngreunarea sau cFiar e6cluderea co, let a a titudinii de erce ie recis a rofun!i,ii. "ersoanele care au ierdut un ocFi /nt4lnesc dificulti nu doar /n alegerea rofesiei, dar 1i /n organi!area odiFnei lor- la fel, ele ot deveni foarte u1or victi,e ale unui accident. Eradul de gravitate a vt,rii a integritii cor orale sau a sntii, /n ca!ul le!rii unui ocFi orb, ce i, une enucleaia <e6tir area= acestuia, se a recia! /n funcie de durata dereglrii sntii. "ierderea vederii, ca indicator al vt,rii grave a integritii cor orale sau a sntii, se atest /n dou situaiiD 1= ierderea organului vederii, atunci c4nd acesta este distrus /n ,o,entul cau!rii vt,rii integritii cor orale sau a sntii ori este enucleat /n rocesul trata,entului, ori 2= /ncetarea funcionrii organului vederii <de e6e, lu, /n ca!ul arali!iei nervului o tic, c4nd organul vederii arat, /n ,od a arent, ca fiind absolut intact=. "entru calificarea fa tei, diferenierea acestor dou situaii nu are, /n genere, i, ortan. 2otu1i, nu se oate face abstracie de fa tul c enucleaia sau distrugerea organului vederii deter,in re!ena /nc a unui indicator al vt,rii grave a integritii cor orale sau a sntiiD 7desfigurarea ire,ediabil a feei 1i ysau a regiunilor adiacente9. @n confor,itate cu #egula,entul, rin pierderea auzului se /nelege surditatea co, let sau o ase,enea stare ireversibil c4nd victi,a nu obi1nuit la o distan de 3-5 c,. de la avilionul urecFii. 3u!ul constituie unul din rinci alele si,uri ale ersoanei. 3ctivitatea erce e vorbirea

cotidian, ,unca, recu, 1i odiFna acesteia sunt legate indisolubil de folosirea sen!aiilor auditive. .e aceea, ierderea au!ului re re!int o trau, fi!ic 1i siFic de o ronunat gravitate. Este e de lin justificat c legea enal, a r4nd

relaiile sociale cu rivire la sntatea ersoanei, recunoa1te ierderea au!ului ca fc4nd arte din vt,rile grave ale integritii cor orale sau ale sntii. Este necesar a conse,na c ierderea au!ului la o singur urecFe nu li se1te victi,a de facultatea de a au!i vorbirea obi1nuit, de a co,unica rin telefon, de a1i /nde lini obligaiile rofesionale, de a vi!ita concerte, alte ,anifestri socialculturale sau social- olitice. .e regul, surditatea arial, la o singur urecFe, nu influenea! considerabil asu ra ca acitii de ,unc. O astfel de ierdere a au!ului nu are un i, act asu ra funcionrii a aratului fonator <al graiului=. 3cesta este ,otivul din care #egula,entul nu ra ortea! ierderea au!ului la o singur urecFe la vt,area grav a integritii cor orale sau a sntiiD din ,o,ent ce o ase,enea ierdere a au!ului antrenea! o inca acitate er,anent de ,unc /n ro orie de ,ai uin de o trei,e <confor, unor date e6acte - /n ro orie de 15|=, >33? cele co,ise trebuie calificate confor, art. 152 din C" al #$, ca vt,are intenionat ,edie a integritii cor orale sau a sntii. @n acela1i ti, , ierderea au!ului la o singur urecFe, /nsoit de distrugerea sau e6tir area avilionului urecFii, oate fi calificat ca infraciune rev!ut la art. 151 din C" al #$, dat fiind c este ire,ediabil a feei 1iysau a regiunilor adiacente9. @n cores undere cu #egula,entul, rin pierderea +raiului se /nelege re!ent indicatorul 7desfigurarea

ierderea ca acitii de a-1i e6 ri,a g4ndurile rin sunetele articulate, rece ionate clar- aceast stare oate fi condiionat de ierderea li,bii <ca organ rinci al de grai=, de afeciuni anato,ico - funcionale ale coardelor vocale sau de origine nervoas <ale centrilor res ectivi din siste,ul nervos central=. 31adar, rin !pierderea +raiului# se are /n vedere nu nu,ai distrugerea sau e6tir area li,bii, rivit ca organ de grai, dar 1i /ncetarea funcionrii organului de grai, cu strarea acestui organ ca arte integrant a cor ului ersoanei. Ca e6e, lu de ierdere a graiului oate fi rivit afonia, adic i, osibilitatea de a vorbi ca ur,are a le!rii laringelui sau a nervilor acestuia.
33

[.~. XbMUMid^\MW, FGHIJKLMHNOP LGQJOR STQGQRUP, YMh\WX, lU^i^gfh\Xt c^]fUX]aUX, 1+)+, h.5A-

"rin pierderea unui alt or+an ori ncetarea funcionrii acestuia trebuie de /neles ierderea ireversibil a organului sau rivarea ireversibil de ca acitatea de funcionare a lui. @n conte6t, rin 7organ9 se /nelege artea cor ului ersoanei care /nde line1te una sau ,ai ,ulte funcii vitale sau utile vieii <cu e6ce ia organului de vedere, de au! 1i de grai=. Boiunea de organ nu trebuie confundat cu cea de esut, ulti,a dese,n4nd un ansa,blu de celule av4nd aceea1i structur 1i acelea1i funcii /n cor ul ersoanei <de e6e, lu, esutul cutanat=. Este absolut justificat c, /n arte neregenerativ <nesusce tibil de arte regenerativ.a dis o!iia art. 151 din C" al #$, se ,enionea! des re ierderea unui organ, nu 1i a unui esut. Or, organul este o regenerare= a organis,ului u,an, organis,ului u,an. .esigur, este osibil ca vt,area grav a integritii cor orale sau a sntii s se e6 ri,e /n ierderea unui organ intern, /ns /n ractic o astfel de ierdere este osibil nu,ai datorit cau!rii unei vt,ri grave a integritii cor orale sau a sntii, ericuloas entru via. .e aceea, /n astfel de ca!uri, ca indicator rioritar al vt,rii grave a integritii cor orale sau a sntii evoluea! toc,ai ericolul entru via al acestei vt,ri. "e cale de consecin, rin 7alt organ9 trebuie s /nelege,, /n s ecial, ,4na, ,irosului etc. Confor, #egula,entului, pierderea m<inii sau a piciorului /nsea,n deta1area lor de la truncFi sau ierderea funciilor acestora < arali!ia sau o alt stare care e6clude funcionarea lor=rin 7 ierderea anato,ic a ,4inii9 se /nelege deta1area co, let de la truncFi a ,4inii ,ai sus de articulaia radiocar ian <adic ,ai sus de e6tre,itatea inferioar a antebraului=, iar a iciorului - la nivelul articulaiei talocrurale <adic a articulaiei /ntre laba iciorului 1i ga,b=. Celelalte ca!uri de deta1are co, let a ,4inii sau a iciorului de la truncFi se calific /n funcie de gradul de ierdere a ca acitii de ,unc, confor, art. 151 sau art. 152 din C" al #$. iciorul, organele genitale, organul e c4nd esutul este o

"ierderea unui alt organ ori /ncetarea funcionrii acestuia se oate ,anifesta 1i rin ierderea organelor genitale sau ierderea ca acitii de re roducere. 3v4nd /n vedere revederile #egula,entului, rin pierderea capacitii de reproducere se are /n vedere ierderea ca acitii de coabitare 1i fecundare <la brbat= sau a ca acitii de coabitare, conce ere 1i na1tere <la fe,eie=. Efectuarea ilegal, rin constr4ngere, a sterili!rii cFirurgicale trebuie

calificat nu confor, art. 1)A din C" al #$, ci /n funcie de gravitatea fa tei, confor, art. 151 sau art. 152 din C" al #$. Or, /n ca!ul fa tei de la art. 1)A din C" al #$, se are /n vedere efectuarea sterili!rii cFirurgicale, de1i ilegale, dar cu consi,,4ntul victi,ei. Efectuarea ilegal a castrrii, cFiar cu consi,,4ntul victi,e, ute, s calific, confor, art. 151 din C" al #$. "ierderea unui alt organ ori /ncetarea funcionrii acestuia se oate e6 ri,a 1i /n ierderea organului ,irosului sau /n ierderea si,ului ,irosului, /n ca!ul ierderii organului ,irosului, este de neconce ut s nu fie re!ent 1i indicatorul 7desfigurarea ire,ediabil a feei 1iysau a regiunilor adiacente9. @n general, referindu-ne la noiunea 7 ierderea unui alt organ9, ute, s s ecific, c ierderea nu /nsea,n 1i debilitarea sau 1tirbirea adus unui organ. @n acest din ur, ca!, vt,area grav a integritii cor orale sau a sntii va e6ista nu,ai dac va fi re!ent un alt indicator al acesteia, dec4t cel /n discuie. /n ,od si,ilar, noiunea 7/ncetarea funcionrii unui alt organ9 nu trebuie confundat cu noiunea 7slbirea funcionrii unui alt organ9. *lbirea funcionrii unui co, le6 de organe oate s rovin 1i din ierderea unui organ fc4nd arte din acest co, le6, ca! /n care vo, avea i ote!a ierderii unui organ. 2otodat, slbirea funcionrii unui organ oate constitui 1i o infir,itate er,anent, ca! /n care oate o era indicatorul 7o alt vt,are a sntii, /nsoit de ierderea stabil a cel uin o trei,e din ca acitatea de ,unc9. Ca!ul /n care organul este ierdut co, leta,ente 1i ca!ul /n care, de1i strat, organul nu ,ai oate funciona, au o for egal /n ce rive1te calificarea fa tei,

/ns trebuie difereniate la individuali!area ede sei. *luirea cor ului victi,ei are re ercusiuni ,ult ,ai ad4nci entru ,oralul acesteia dec4t /ncetarea funcionrii unui sau altui organ. 3. @n cadrul #egula,entului, boala psi'ic posta+resional. @n adevr, ca e6 ri,are a vt,rii grave a integritii cor orale sau a sntii, boala siFic se datorea!, ,ai cu sea,, trau,elor cerebrale. @n alte ca!uri, boala siFic este re!ultatul unui uternic 1oc siFic e6ercitat asu ra victi,ei. @n orice ca!, rin 7boal siFic9 trebuie de /neles orice stare de alienaie ,intal cu caracter de boal, deci si, lu o tulburare nervoas nu ,enion, c, ersistent <nu nea rat 1i ot fi considerate boal er,anent=. O si, l surescitare trectoare, o stare de incon1tien de scurt durat sau ur 1i siFic. /n conte6t, otrivit #egula,entului, boala siFic se stabile1te /n cadrul siFic ,ai este denu,it infirmitate

e6 erti!ei siFiatrice cu concursul ,edicului legist, in4ndu-se cont de legtura de cau!alitate dintre trau, 1i dereglarea siFic. Jt,area grav a integritii cor orale sau a sntii, e6 ri,at /n boala siFic, survenit /n re!ultatul trau,ei cerebrale /n ca!ul le!iunilor enetrante sau al fracturilor 1i fisurilor craniului, va fi recunoscut ca atare /n te,eiul re!enei indicatorului ericolului entru via. .ar 1i /n ase,enea situaii este necesar nu,irea e6 erti!ei siFiatrice, entru a deter,ina legtura de cau!alitate dintre trau,a a licat 1i boala siFic. >3(? @ntruc4t legiuitorul nu face nici o reci!are, orice boal siFic <inclusiv cea vindecabil=, constituind o i,ens daun entru victi, 1i ersoanele a ro iate acesteia, for,ea! indicatorul vt,rii grave a integritii cor orale sau a sntii. CFiar 1i o boal siFic cu caracter te, orar trau,ati!ea! entru un ti, /ndelungat victi,a. .e aceea, /n rivina bolii siFice, legea enal nu ine sea,a de durata acesteia- o boal siFic /1i justific gravitatea rin ea /ns1i,
3(

[.~. XbMUMid^\MW, op.cit., .52-

indiferent de durat. /n lus, siFiatria ,odern /nc nu oate s confir,e cu e6actitate c o boal siFic vindecabil sau av4nd caracter te, orar nu va genera recidive /n viitor. (. .eseori, vt,area grav a integritii cor orale sau a sntii se e6 ri, /ntr-o alt vtmare a sntii <dec4t cele caracteri!ate 4n acu,=, care este nsoit de pierderea stabil a cel puin o treime din capacitatea de munc. %egea enal a r, /n egal ,sur, sntatea tuturor ersoanelor, indiferent de situaia lor atri,onial, activitatea de serviciu, v4rst etc. .e aceea, c4nd se ,enionea! des re ierderea stabil a cel uin o trei,e din ca acitatea de ,unc, /n #egula,ent se are /n vedere, ca regul 1i /n toate ca!urile fr e6ce ie, ca acitatea general de ,unc. "rin 7ca acitate general de ,unc9 se /nelege a titudinea de a /nde lini orice ,unc fi!ic 1i intelectual. @n contrast, rin 7ca acitate rofesional de ,unc9 se /nelege a titudinea de ,unc legat ne,ijlocit de activitatea rofesional a ersoanei res ective. 5c4ndu-se referire la ierderea ca acitii rofesionale de ,unc, /n #egula,ent se cere ca aceast ierdere s fie de lin <1i nu arial, ca /n ca!ul ierderii ca acitii generale de ,unc=- e l4ng aceasta, este s ecificat c ierderea de lin a ca acitii de judecat. O ase,enea abordare difereniat este e de lin /ndre tit. Or, dac ar fi s lu, ca regul ierderea ca acitii rofesionale de ,unc, aceasta ar conduce inevitabil la a rarea inegal a sntii ersoanei. "rin una 1i aceea1i vt,are a integritii cor orale sau a sntii oate fi cau!at un rejudiciu ,aterial 1i ,oral diferit, /n funcie de caracterul trau,ei 1i rofesia victi,ei. 8ar aceasta oate avea /nse,ntate entru soluionarea roble,ei rivind re ararea rejudiciului cau!at de vt,area integritii cor orale sau a sntii. rofesionale de ,unc se stabile1te nu,ai la necesitate, rin ordonana organului de ur,rire enal sau rin Fotr4rea instanei

@ns, /n legea enal, ierderea ca acitii de ,unc este rivit ca indicator al gravitii vt,rii integritii cor orale sau a sntii, nu ca indicator al gravitii rejudiciului ,aterial sau ,oral, suferit de victi,. .e aceea, entru calificarea vt,rii grave a integritii cor orale sau a sntii contea! toc,ai gradul de ierdere a ca acitii generale de ,unc, si nu cel de rofesionale de ,unc. Este notabil c legea enal are /n vedere nu,ai ierderea stabil, adic ierdere a ca acitii

ireversibil, a cel uin o trei,e din ca acitatea general de ,unc. @n confor,itate cu Iotr4rea Euvernului #e ublicii $oldova cu rivire la a robarea #egula,entului organelor de e6 erti! ,edical a vitalitii din #e ublica $oldova, nr. (7A din 2+.A'.1++1, >35? stabilirea gradului de ierdere a ca acitii de ,unc </n rocente= se afl /n co, etena organelor de e6 erti! ,edical a vitalitii raionale, or1ene1ti, interraionale 1i s eciali!ate. @ntruc4t legea are /n vedere ierderea ca acitii generale de ,unc, 1i nu a celei rofesionale, este ino ortun a une de acord gradul de gravitate a vt,rii integritii cor orale sau a sntii cu gradul de invaliditate, care va fi stabilit victi,ei du trata,entul /n ur,a vt,rii integritii cor orale sau a sntii. 2oc,ai din aceast cau!, confor, #egula,entului, la invali!i, ierderea stabil a ca acitii generale de ,unc, generat de vt,area integritii cor orale sau a sntii, se a recia! ca 1i la ersoanele ractic sntoase, indiferent de invaliditate 1i gru a acesteia. /n lus, la co ii, ierderea ca acitii de ,unc se a recia! ca la ersoanele adulte, av4nd /n vedere gradul de ierdere a ca acitii de ,unc care lear fi fost cau!at acestora rintr-o vt,are si,ilar a integritii cor orale sau a sntii. 5. Confor, #egula,entului, ntreruperea sarcinii se refer la vt,area las,o!, devieri

grav a integritii cor orale sau a sntii, dac nu este o consecin a articularitilor individuale ale organis,ului <uter infantil,
35

Be ublicat oficial, Je!iD $old8nfo%e6-

anato,ice ale ba!inului etc.= 1i dac se afl /n legtur de cau!alitate direct cu trau,a. "rin 7/ntreru erea sarcinii9 se are /n vedere avortul sau na1terea re,atur. 3stfel, la calificare nu are i, ortan dac rodusul conce iunii e6 ul!at ajunsese sau nu la ,o,entul de a fi a t entru o via e6trauterin. 2otu1i, de aceast /, rejurare trebuie s se in cont la individuali!area ede sei. @n confor,itate cu #egula,entul, e6 erti!a ,edico-legal, /n ca!ul /ntreru erii sarcinii, se efectuea! /, reun cu ,edicul obstetrician-ginecolog. Este obligatoriu ca f tuitorul s con1tienti!e!e fa tul c victi,a este /nsrcinat. 3ceast con1tienti!are oate avea ca surs e6istena unor indicii e6terioare ale graviditii sau luarea de cuno1tin cu robele ,edicale rivind graviditatea. Con1tienti!area resu une nu doar cunoa1terea cu bun-1tiin, dar 1i ad,iterea con1tient a fa tului c victi,a era /nsrcinat. /n orice ca!, este necesar a reine c, dat fiind caracterul intenionat al infraciunii de la art. 151 din C" al #$, f tuitorul trebuie s cu rind cu intenia sa toate se,nele laturii obiective a acestei infraciuni. .e aceea, nu-i vo, utea incri,ina ersoanei fa ta de la art. 151 din C" al #$, dac aceasta nu era con1tient de fa tul c victi,a este /nsrcinat. /n astfel de ca!uri, ersoana va utea fi tras la rs undere enal confor, art. 157 din C" al #$. ). desfi+urarea iremediabil a feei "iVsau a re+iunilor adiacente, este recunoscut ca vt,are grav a integritii cor orale sau a sntii, dac alterarea /nfi1rii fi!ice a cFi ului victi,ei a fcut ca as ectul su s devin ne lcut 1i res ingtor. 3stfel, cicatricele care br!dea! faa, nasul turtit, bu!a sau avilionul urecFii ru te, orice alt fr4ngere a ar,oniei liniilor feei 1iysau a regiunilor adiacente, a regularitii lor, a integritii lor va utea constitui indicatorul anali!at. Jt,area integritii cor orale sau a sntii, e6 ri,at /n

@n afar de fa, ca arte anterioar a ca ului ersoanei, desfigurarea ire,ediabil oate cu rinde 1i regiunile adiacente feei < avilioanele urecFilor, regiunile anterioare 1i anterolaterale ale g4tului=. .esigur, fa tul c au fost desfigurate ire,ediabil doar faa sau doar regiunile adiacente, sau 1i faa, 1i regiunile adiacente, trebuie luat /n consideraie la individuali!area ede sei. 8nclu!4nd indicatorul e6a,inat /n r4ndul celor care dese,nea! vt,area grav a integritii cor orale sau a sntii, legiuitorul a inut cont de as ectele anato,o atologice 1i estetice. .e felul ei, desfigurarea ire,ediabil a feei 1iy sau a regiunilor adiacente ar utea fi considerat ca vt,are ,edie sau cFiar u1oar a integritii cor orale sau a sntii. 2otu1i, legiuitorul nu a utut s ignore fa tul c o astfel de ,anifestare a violenei f tuitorului ar avea un i, act rofund negativ asu ra strii de s irit a victi,ei, fiind ca abil s 7 un cruce9 e /ntreaga ei via sau cFiar s aib ca efect sinuciderea ei. 2oc,ai de aceea indicatorul 7desfigurarea ire,ediabil a feei 1i ysau a regiunilor adiacente9 are conotaii at4t juridice, c4t 1i ,edicale. Constatarea desfigurrii feei 1i ysau a regiunilor adiacente este de co, etena organului de ur,rire enal 1i a instanei de judecat, nu a e6 ertului ,edico-legal. Organul de ur,rire enal 1i instana de judecat decidD 1= dac desfigurarea este anu,e re!ultatul cau!rii vt,rii integritii cor orale sau a sntii, lu4ndu-se ca te,ei re re!entrile ado tate /n societate des re estetic- 2= dac desfigurarea este sau nu ire,ediabil, in4ndu-se cont de ra ortul e6 erti!ei ,edico-legale. $edicul legist nu calific le!area feei 1i ysau a regiunilor adiacente ca fiind o desfigurare, deoarece aceast noiune nu este una ,edical. $edicul legist deter,in doar caracterul 1i gradul de gravitate a /ns1i vt,rii integritii cor orale sau a sntii, anali!4nd ali indicatori <de e6e, lu, ericolul ei entru via=, la fel, rin ra ortul su, constat dac le!area feei 1i ysau a regiunilor adiacente este sau nu re,ediabil. Confor, #egula,entului, rin 7le!are re,ediabil9 se /nelege o reducere considerabil a gradului de ronunare a ,odificrilor ,orfologice <a cicatricei, a

defor,aiei, a dereglrii ,i,icii etc.=, e arcursul ti, ului sau sub influena ,ijloacelor de trata,ent conservativ, necFirurgical. .ac /ns entru /nlturarea le!rii ori a ur,rilor acesteia este necesar o intervenie cFirurgical lastic, le!area este considerat ire,ediabil. 8nfraciunea rev!ut la art. 151 din C" al #$ este o infraciune ,aterial. Ea se consider consu,at din ,o,entul roducerii vt,rii grave a integritii cor orale sau a sntii.

"rin 7latura subiectiv a infraciunii9 se /nelege atitudinea

siFic a

f tuitorului fa de fa ta sv4r1it 1i ur,rile ei, ,otivul 1i sco ul infraciunii.>3)? Cu, a fost ,enionat obiectul juridic al infraciunii date este integritatea cor oral 1i sntatea ersoanei, recu, 1i relaiile sociale a cror e6isten 1i desf1urare nor,al sunt condiionate de ocrotirea sntii. .e regul, la aceasta co, onen de infraciune a are ur,area i,ediat, dar ea se oate relungi 1i du ,o,entul consu,rii infraciunii rogres4nd 1i devenind o variant calificativ a acesteia, care re!ult din indiciile sti ulate e6 res /n dis o!iia alin. 1, art. 151 C" al #$ sau /n ca!ul survenirii decesului victi,ei, rev!ut la alin. ( al acestui articol. .e reinut /ns c, oricare ar fi evoluia ur,rii i,ediate, obligatoriu trebuie s e6iste condiia legturii cau!ale dintre aciunile 1i inaciunile f tuitorului 1i ur,area rodus. >37? Cele ,ai ,ulte infraciuni contra ersoanei se sv4r1esc cu intenie direct sau indirect < lovirea sau alte violene, insulta=. Gnele dintre aceste infraciuni se sv4r1esc, totu1i, din cul <vt,area cor oral din cul =, /n sf4r1it sunt infraciuni contra ersoanei care se sv4r1esc cu intenie vt,area cor oral grav, lovirile sau vt,rile cau!atoare de - ,oarte=. %atura subiectiv a infraciunilor contra ersoanei, inclusiv contra sntii, se caracteri!ea!, /n unele ca!uri, 1i rintr-un sco s ecial ur,rit de f tuitor. Gn anu,it sco sau ,obil caracteri!ea!, /n alte ca!uri, for,ele agravante ale acestor infraciuni <sv4r1irea fa tei din interes ,aterial, sv4r1irea fa tei /n sco ul /nlesnirii sau ascunderii co,iterii unei alte infraciuni=.
3) 37

0otnaru *., Savga 3., Erosu J., Era,a $., op. cit., .137. $. 3vra,, 2. "o ovici, J. Cob41neanu, Cercetarea infraciunilor contra persoanei )9'idul ofierului de urmrire penal,, ed. 3#C, CFi1inu, 2AA(, . 72-

Co, onen de infraciune anali!at contra ersoanei, fiind, infraciune co,is cu intenie, este susce tibil de desf1urare /n ti, D /n ca!ul lor, sunt osibile at4t actele de regtire, c/t 1i tentativa. 8nfraciunile contra ersoanei sunt infraciuni care, de cele ,ai ,ulte ori, re!int un grad ridicat de ericol social, de aceea 1i ede sele rev!ute entru aceste infraciuni sunt as re. "entru infraciunile contra sntii ersoanei de o gravitate ,ai redus, legea revede edea sa /ncFisorii /n li,ite reduse, dec4t cea rev!ut entru infraciunile contra vieii ersoanei. *atura subiectiv a infraciunii rev!ute de art. 151 C" al #$ se e6 ri,, /n ri,ul r4nd, rin vinovie sub for, de intenie direct sau indirect. Este necesar a deli,ita vt,area intenionat grav a integritii cor orale sau a sntii de tentativa de o,or. 31a cu, a, ,enionat anterior, tentativa de o,or este osibil nu,ai cu intenie direct.3' #e!ult c vt,area intenionat grav a integritii cor orale sau a sntii, ericuloas entru via - atunci c4nd f tuitorul /1i ddea sea,a de verosi,ilitatea roducerii ,orii victi,ei 1i ad,itea, con1tient, roducerea acesteia, adic ,anifesta intenie indirect - trebuie calificat /n funcie de ur,rile rejudiciabile real,ente survenite, adic otrivit art. 151 din C" al #$. 2otodat, /n ca!ul /n care vt,area grav a integritii cor orale sau a sntii nu a fost ur,at de ,oartea victi,ei, /ns a fost stabilit intenia direct a f tuitorului de a li si victi,a de via, fa ta trebuie calificat dre t tentativ de o,or. $otivele infraciunii anali!ate ot fi dintre cele ,ai variateD r!bunare,

gelo!ie, invidie, ur etc. Bici ,otivul infraciunii, nici sco ul acesteia nu au relevan la calificare, cu e6ce ia ca!urilor c4nd re!ena lor este un te,ei de agravare a rs underii enale <lit. g=, F=, i= din alin. <2= 1i Gt. d= din alin. <3= ale art. 151 din C" al #$=.
38

..,- !"

#!$""

%$"&'

(! !)" &)

"&)*!., &! , 1+8,, -.21

%a fel, este necesar de ,enionat, c /n ca!ul infraciunii rev!ute de art. 151, al. ( C" al #$ f tuitorul acionea! cu raeterintenie <cu dubl vinovaie=, adic f tuitorul acionea! cu intenie /n ceea ce rive1te fa ta de lovire sau vt,are, dar totodat fa de consecin /n for, de decesul survenit a victi,ei f tuitorul acionea! cu i, ruden. @n ase,enea situaie ur,ea! s stabili, legtura cau!al /ntre vt,rile cau!ate 1i decesul victi,ei. @n ca!ul /n care intenie f tuitorului a fost /ndre tat s re decesul victi,ei, aciunile f tuitorului ur,ea! s fie calificat /n ba!a art. 1(5 C" <o,orul= al #$.

@n alt conte6tul /ntrebrii, este necesar a ,eniona c subiect al infraciunii este recunoscut ersoana care a co,is o fa t rev!ut de legea enal 1i care, graie fa tului c osed toate se,nele rev!ute de lege entru aceast categorie de subiecii, este asibil de rs undere enal.>3+? 8nfraciunile anali!ate ot fi sv4r1ite /n s ecial de orice ersoan, legea ne condiion4nd e6istena acesteia vreo calitate s ecial a f tuitorului. 2otu1i, dac cau!area vt,rilor rev!ute de ctre funcionar aflat /n e6erciiul atribuiilor sale de serviciu, /n ase,enea situaie ur,ea! s calific, aciunile /n ba!a concursului de infraciuni art. 151 1i art. 32' C" al #$, din considerente c art. 32' C" al #$ nu cu rinde cau!area vt,rilor cor orale. 2otodat, /n ca!ul /n
3+

0otnaru *., Savga 3., Erosu J., Era,a $. :rept penal. $artea 9eneral, CFi1inuD Cartier, 2AA5, .17).

care au fost cau!ate dureri fi!ice fr cau!area vt,rii cor orale aciunile infractorului ur,ea! s fie s fie calificate confor, art. 32' C" al #$. Conclu!ie dat se deduce din ractica judiciar. 31a, rin sentina Hudectoriei ,ilitare CFi1inu din 2( a rilie 2AA7, ".3. 1i :.8g. au fost conda,nai /n ba!a art.32' alin. <2= lit. a= Cod enal, fiindu-le stabilit edea sa sub for, de a,end /n contul statuluiD lui ".3. /n ,ri,e de )AA uniti convenionale, ecFivalent cu 12AAA lei 1i lui :.8g. /n ,ri,e de 5AA uniti convenionale, ecFivalent cu 1AAA lei, a,bii fr rivarea de dre tul de a ocu a anu,ite funcii sau de a e6ercita o anu,it activitate confor, art.7+ Cod enal. ".3. 1i :.8g. au fost declarai vinovai /n fa tul c ri,ul, fiind 1ef al

enitenciarului nr.3, or. %eova, iar al doilea ri, 1ef-adjunct al aceluia1i enitenciar, a,bii fiind ersoane cu funcii de rs undere, au /nclcat grav cerinele art.2 lit. c= din %egea nr.1A3) din 17.12.1++) cu rivire la siste,ul enitenciar, ct. l, 2, ( al *tatutului disci linar al colaboratorilor siste,ului Hustiiei, a robat enitenciar al $inisterului rin Iotr/rea Euvernului #e ublici $oldova nr.3A' din

1+.A3.1++', ct.() al #egula,entului cu rivire la satisfacerea serviciului de ctre efectivul de tru 1i cor ul de co,and din siste,ul enitenciar al $inisterului Hustiiei, a robat rin Iotr4rea Euvernului nr.+5A din 1(.1A.1++7 1i obligaiile de serviciu care-i oblig s res ecte revederile Constituiei #e ublicii $oldova, s e6ecute strict ordinea 1i regulile stabilite rin legislaia /n vigoare, Hur,4ntul, s e6ecute /ntoc,ai 1i la ti, legalitatea /n instituia revederile statutului disci linar, regula,entelor, instruciunilor 1i ordinelor $inisterului Hustiiei, s asigure ordinea de dre t 1i enitenciar, s aib o conduit ire ro1abil /n toate /, rejurrile, au sv4r1it aciuni care de 1esc /n ,od vdit li,itele dre turilor 1i atribuiilor acordate rin lege, 1i rin acestea au cau!at daune /n ro orii considerabile intereselor ublice, dre turilor 1i intereselor ocrotite de lege ale ersoanelor fi!ice. 3stfel, la 1A august 2AA) la ora 23DAA ".3. , afl4ndu-se la oarta sectorului locali!at nr.2 din "enitenciarul nr.3, or. %eova, sub rete6tul c conda,naii din

sectorul nr.2 nu dor,eau 1i fceau glgie, 1-a lovit cu u,nii de 5-) ori /n ca 1i /n s ate e su ravegFetorul sectorului nr.2 - 0.3., cau!4ndu-i dureri fi!ice. @n continuare ".3. a intrat /n /nc erea de ri,ire a Franei din sectorul nr.2, unde, sub rete6tul c /n /nc erea no,inali!at du stingere se aflau conda,nai, a lovit cu iciorul /n ,asa la care 1edeau conda,naii 1i ca re!ultat 1-a lovit cu ca acul ,esei /n u,rul dre t e conda,natul J.E., cruia i-au fost cau!ate vt,ri cor orale fr cau!area rejudiciului sntii .u aceasta ".3. i-a a licat rii vt,ate J.E. 2 lovituri cu u,nii /n regiunea feei 1i o lovitur du ceaf, cau!4ndu-i dureri fi!ice. 3 oi ".3. i-a a licat conda,natului B.C. o lovitur cu al,a la ceafa, cau!4ndu-i dureri fi!ice. @n continuare ".3. a intrat /n ca,era de ,enaj, /n care se afla conda,natul B.*. 1i i-a a licat ulti,ului o lovitur cu cau!4ndu-i dureri fi!ice. 2ot atunci, la 1A august 2AA) la ora 23DAA :.8g., sub rete6tul c /n /nc erea dor,itorului sectorului nr.2 conda,natul J.S. nu dor,ea, i-a a licat ulti,ului 2 lovituri cu u,nul, una /n regiunea ocFiului st4ng, iar alta /n regiunea cutiei toracice. @n continuare :.8g. 1-a scos e J.S. /n coridor, unde i-a a licat 2 lovituri cu u,nul /n regiunea feei, de la care ulti,ul a ierdut ecFilibrul 1i cau!4nd, s-a lovit cu ca ul de erete. @n re!ultat, rii vt,ate J.S. i-au fost cau!ate vt,ri cor orale fr cau!area rejudiciului sntii. @n acela1i ti, /n coridor se afla conda,natul J.$., e care :.8g. 1-a /, ins din coridor /n /nc erea de ri,ire a Franei a sectorului nr.2, s un4ndu-i s fac ordine /n /nc ere 1i tot atunci :.8g. i-a a licat lui J.$. o lovitur cu iciorul /n iciorul dre t. @n re!ultat rii vt,ate J.$. i-au fost cau!ate vt,ri cor orale fr cau!area rejudiciului sntii. @n re!ultatul e6cesului de utere, ad,is de ".3. 1i :.8g. /n circu,stanele e6 use ,ai sus, la 11 august 2AA), conda,naii ,altratai de ei, dorind s-1i a ere dre turile 1i interesele rev!ute de legislaia /n vigoare 1i c se,n de rotest fa de aciunile u,nul /n regiunea abdo,enului,

conducerii enitenciarului, au declarat greva foa,ei, aceste aciuni fiind susinute 1i de ali conda,nai ai "enitenciarului nr.3, or. %eova. *ituaia creat /n enitenciar a afectat grav activitatea nor,al a enitenciarului, cre4nd i, edi,ente la /nf tuirea justiiei 1i o i,agine negativ a siste,ului enitenciar /n faa societii, rin ce au fost cau!ate daune /n ro orii considerabile intereselor ublice. "rin deci!ia Colegiului enal al Curii de 3 el CFi1inu din 21 iunie 2AA7 au fost res inse ca nefondate a elurile avocailor ".0. 1i E.%. /n interesele incul ailor ".3. 1i :.8g., ale incul ailor ".3. 1i :.8g. 1i ale ti,irilor J.S. 1i J.$. /n latura civil 1i ca inad,isibile /n latura enal, declarate /, otriva sentinei Hudectoriei ,ilitare CFi1inu din 2( a rilie 2AA7 /n cau!a lui ".3. 1i :.8g. cu ,eninerea sentinei atacate fr ,odificri. Iotr4rile judectore1ti s/nt atacate cu recursuri ordinare de ctre avocatul ". 0. /n interesul conda,natului ".3. 1i de conda,naii ".3. 1i :.8g., toi solicit4nd casarea lor, rejudecarea cau!ei 1i ado tarea unei Fotr4ri de acFitare a conda,nailor din ,otivul c a,bele Fotr4ri judectore1ti s/nt ba!ate e robe neverificate 1i c ei nau co,is infraciunea entru care au fost conda,nai. Jerific4nd argu,entele invocate , recursuri /n ra ort cu ,aterialele cau!ei Colegiul enal al Curii *u re,e de Hustiie a considerat c acestea ur,ea! s fie res inse ca inad,isibile, fiind vdit ne/nte,eiate, din ur,toarele ,otive. 8nstana de fond a e6a,inat sub toate as ectele robele re!entate, crora le-a dat o a reciere corect, 1i a ado tat /n ba!a lor o deci!ie legal 1i /nte,eiat /n ce rive1te situaia de fa t 1i de dre t, iar instana de a el corect a res ins a elurile avocailor /n interesele a,bilor incul ai ca nefondate 1i ale rilor /n latura civil 1i ca inad,isibile /n latura enal. Conclu!iile instanelor de fond 1i de a el referitor la fa tul c ".3. 1i :.8g., fiind ersoane cu funcii de rs undere, au sv4r1it aciuni care de 1esc /n ,od vdit li,itele dre turilor 1i atribuiilor acordate rin lege, cau!4nd rin aceasta daune /n ro orii considerabile intereselor ublice 1i intereselor ocrotite rin lege, aceste

aciuni fiind /nsoite de a licarea violenei, s/nt juste 1i /nte,eiate, ba!ate e robe ertinente, concludente, utile 1i veridice. Circu,stanele stabilite de ctre instanele ierarFic inferioare se confir, rinD de o!iiile rilor vt,ate 0.3., E.J8., C.B., *.B., S.J. 1i $.J., toi declar4nd c au fost lovii de ".3. 1i :.8g., de o!iiile ,artorilor ".E., E.J., C."., C.J., toi confir,4nd declaraiile rilor vt,ate, ra oartele de e6 erti! ,edico-legal /n rivina lui S.J., $.J., E.J., *.B., rocesul-verbal de cercetare la faa locului 3ciunile lui ".3. 1i :.8g. corect au fost /ncadrate /n ba!a art.32' alin.<2= lit. a= Cod enal, iar edea sa stabilit este /n li,itele sanciunii acestui articol, la aceasta in4ndu-se cont de circu,stanele e6ce ionale ale cau!ei 1i anu,e c :. are co ii ,inori, iar c ".3. a activat ti, de 2' ani /n cadrul $38 1i .e arta,entul 8nstituiilor enitenciare, a,bii caracteri!4ndu-se o!itiv, /n ba!a crora li s-au a licat ede se ,ai bl4nde dec4t cele rev!ute de %ege. "rin ur,are argu,entele recurenilor recu, c ".3. 1i :.8g. nu au sv/r1it aciuni care de 1esc li,itele dre turilor 1i atribuiilor lor acordate rin lege n-au nici un su ort juridic deoarece vinovia lor /n cele i, utate este corect stabilit. Colegiul enal al Curii *u re,e de Hustiie, a res ins ca inad,isibile

recursurile ordinare declarate de avocatul ".0. /n interesul conda,natului ".3. 1i de conda,naii ".3. 1i :.8g. /, otriva sentinei Hudectoriei ,ilitare CFi1inu din 2( a rilie 2AA7 1i deci!iei Colegiului enal al Curii de 3 el CFi1inu din 21 iunie 2AA7 /n cau!a lui ".3. 1i :.8g., fiind vdit ne/nte,eiate.>(A? Caracteristic entru subiectul co, onenelor de infraciuni rev!ute de art. art. 151, 152, 15) 1i 157 este fa tul c ,area ,ajoritate a f tuitorilor fac arte din categoria infractorilor ri,ari, cei ,ai ,uli autori de fa te co,ise cu violen afl4ndu-se /n ,o,entul sv4r1irii fa tei sub influen alcoolului.

(A

.eci!ia Colegiului "enal al Curii *u re,e de Hustiie al #$ din A7.11.2AA7 nr. 1ra-11)3y2AA7

%a sv4r1irea infraciunilor cu violen

onderea o dein f tuitorii fr

ocu aie 1i cei care /n general nu au o surs de venituri. @ns, ot fi co,ise infraciunile anali!ate 1i la co,and, adic subiectul oate fi 1i rofesional. O alt trstur s ecific a acestui gru de infraciuni o constituie fa tul c dac /n ,area ,ajoritate a ca!urilor infractorii au acionat individual, 1i /n ,ajoritatea ca!urilor ur,rile rev!ute /n art. art. 151, 152, 15) 1i 157 C" al #$ fost co,ise /n ur,a aciunilor Fuliganice. @ns, la nivelul ulti,elor ani s-a observat o evident cre1tere a rocentului celor care se organi!ea! /n gru infraciuni /nsoite de violen, cu ur,rile entru a sv4r1i rev!ute /n articolele anali!ate.

#eferitoare la victi,e reflect /ngro!itoarele suferine fi!ice 1i siFice la care sunt su use. 3stfel de fa te au un i, act deosebit asu ra societii, d4nd na1tere unui senti,ent din ce /n ce ,ai ,are de nesiguran 1i suscit4nd o ,are nelini1te /n r4ndul oa,enilor de bun credin.>(1? 5ubiectul vt,rii intenionate grave a integritii cor orale sau a sntii este ersoana fi!ic res onsabil, care la ,o,entul sv4r1irii infraciunii a /, linit v4rsta de 1( ani.

(1

Jaleriu 0ujor, Octavian "o , =specte criminolo+ice privind infraciunile sv<r"ite cu violen, ed. $irton, 2i,i1oara, 2AA3, . 3(-3'-

Vtmarea intenionat +rav a inte+ritii corporale sau a sntii, sv<r"it prin sc'in+iuire sau tortur <lit.e= alin.2 art.151 C"=. *cFingiuirea sau torturarea nu re!int o categorie a arte de vt,ri cor orale, ci deter,in originea

acestora, ,etodele de cau!are a lor.5c'in+iuirea re re!int ni1te aciuni care rovoac victi,ei suferine rin li sirea de Fran, de butur sau de cldur ori rin abandonarea victi,ei /n condiii nocive ,anifest rin aciuni care entru via etc.(orturarea se rin roduc dureri acute re etate sau /ndelungate roduse sntii,

i1cturi, biciuire, /, unsturi cu obiecte ascuite, cauteri!ri cu ageni ter,ici sau cFi,ici etc.Bu interesea! dac daunele rev!ute de alin.1 art.151 C", sunt re!ultatul aciunilor de scFingiuire sau torturare sau dac aceste aciuni se sv4r1esc du roducerea vt,rilor ,enionate. Vtmarea intenionat +rav a inte+ritii corporale sau a sntii svr"it de un +rup criminal or+anizat sau de o or+anizaie criminal este una dintre cele ,ai ericuloase for,e de artici aie cu o agravare justificat a rs underii enale , deoarece in cadrul unui gru organi!aii cri,inale cri,inal organi!at sau /ndeosebi /n cadrul unei ot fi co,ise infraciuni ,ai grave 1i face ,ult ,ai

anevoioas desco erirea acestora. Jt,area intenionat grav a integritii cor orale sau a sntii oate fi recunoscut ca fiind sv/r1it de un gru cri,inal organi!at in ca!ul /n care gru ul a fost creat /n sco ul sv/r1irii unor infraciuni foarte grave , a lic/ndu-se violen , cu, ar fi D vt,area intenionat grav a integritii cor orale sau a sntii , o,orul intenionat, 1antajul, violul. 5a tele tuturor celor care au luat arte la sv/r1irea infraciunii din cadrul gru ului cri,inal organi!at se calific confor, lit. K= alin.2 al art. 151 din C" al #$ , indiferent de rolul e care l-a avut fiecare la co,iterea vt,rii intenionate grave a integritii cor orale sau a sntii .* re deosebire de gru ul cri,inal organi!at, organi!aia cri,inal se caracteri!ea! rin asocierea artici anilor /ntr-un tot indivi!ibil recu, 1i caracterul unitar 1i organi!at al aciunilor /ntre rinse /n vederea reali!rii activitii infracionale . Jt,area intenionat grav a integritii cor orale sau a sntii se consider sv/r1it de o organi!aie cri,inal , dac a fost co,is de un ,e,bru al acesteia /n interesul ei sau de o ersoan care nu este ,e,bru al organi!aiei cri,inale res ectice, la /nsrcinarea acesteia

Vtmarea intenionat +rav a inte+ritii corporale sau a sntii sv<r"it de un +rup criminal or+anizat sau de o or+anizaie criminal <alin 2. lit.K=art.151 C"=. Boiunea gru ului cri,inal organi!at este rev!ut de art.() C", iar a organi!aiei cri,inale - de art.(7 C", de aceea se iau /n sea, regle,entrile indicate. Vtmrile intenionate +rave ale inte+ritii corporale sau ale sntii rev!ute la alin.1, 2, care au rovocat decesul victi,ei <alin.( art.151 C"=. 3ceast agravant constituie o infraciune unic co, le6, for,at din dou activiti infracionaleD a= vt,area intenionat grav a integritii cor orale sau a sntii, rev!ut de alin.1, 2 art.151 C", 1i b= li sirea de via din i, ruden, rev!ut de art.1(+ C". .e aceea latura subiectiv a infraciunii acestei agravante trebuie deter,inat a arte entru fiecare activitate infracional ,enionat. "otrivit art.1+ C", aceasta nu re re!int o a treia for, de vinovie, ci o infraciune sv4r1it cu dou for,e de vinovie <intenie 1i i, ruden=. @n consecin, infraciunea se consider intenionat. .eci, trebuie s deter,in, dac intenia f tuitorului a fost /ndre tat nu,ai s re cau!area vt,rii grave 1i dac decesul victi,ei a survenit din i, ruden .(2 *ubiect al infraciunii oate fi orice ersoan fi!ic res onsabil, care a /, linit v4rsta de 1( ani. Jt,area intenionat grav sv<r"it cu scopul de a preleva "iVsau utiliza ori comercializa or+anele sau esuturile victimei < lit.l, alin.2, art.151 C"= resu une uciderea ersoanelor care se afl la lecuire, sau a ersoanelor aduse /n instituiile ,edicale din locurile incidentelor <avarii, catastrofe, accidente, /ncierri etc.=, sau a altor ersoane /n sco ul de a releva 1iysau utili!a ori co,erciali!a organele sau esuturile victi,ei. 3utori, coautori ai acestei infraciuni, de regul, sunt ,edicii, deoarece sunt necesare cuno1tine s eciale entru relevarea organelor /n rocesul relevrii. .ar nu se e6clude c /n calitate de autor, coautor oate fi 1i o alt ersoan care a luat consultaiile cores un!toare ale s eciali1tilor.
(2

3vra,, 2. "o ovici, J. Cob41neanu, Cercetarea infraciunilor contra

ersoanei <EFidul ofierului de ur,rire

enal=9,Editura 3#C, CFi1inu, 2AA(, . 27 .

%ista organelor 1i esuturilor utili!ate entru trans lantare este a robat de $* al #$. Comiterea vtmrii intenionate +rave n scopul de a preleva "iVsau utiliza ori comercializa or+anele sau esuturile victimei, de obicei, are sco de rofit ori acela de a salva viaa sau sntatea unei e6 eri,ent ,edical. Jt,area intenionat grav sv<r"it n le+tur cu ndeplinirea de ctre victim a obli+aiunilor de serviciu sau a celor ob"te"ti <lit.c, alin.2 din art.151 C"= resu une vt,area unui re re!entant al unei organi!aii nestatale sau a oricrui cetean entru a-i /, iedica s /nf tuiasc aciuni legate de activitatea lor de serviciu sau cea ob1teasc.O ase,enea infraciune oate fi sv4r1it 1i din ,otive de r!bunare /, otriva victi,ei entru fa tul c ,ai /nainte ea, /n genere, 1i-a /nde linit datoria de serviciu sau ob1teasc..ac atentarea la via este sv4r1it /n legtur cu aciunile ilegale ale victi,ei, de e6e, lu - aceasta 1i-a de 1it atribuiile de serviciu, o atare infraciune nu se /ncadrea! /n aceast agravant, fiindc aciunile ilegale nicic4nd nu constituie /nde linirea datoriei. #es onsabilitatea entru vt,area sv4r1it /n legtur cu /nde linirea de ctre victi, a /ndatoririlor de serviciu sau a celor ob1te1ti survine indiferent de ti, ul c4nd au fost sv4r1ite aciunile care au servit dre t rete6t entru r!bunare. ersoane a ro iate sau de a efectua un

"otrivit art.52 al Codului

enal al #e ublicii $oldova 7se consider

co, onen a infraciunii totalitatea se,nelor obiective 1i subiective, stabilite de legea enal, ce calific o fa t rejudiciabil dre t infraciune concret9. 3nu,e coninutul nor,ativ al infraciunii constituie unicul te,ei juridic al rs underii enale. @n teoria general a infraciunii se face distincie /ntre ,ai ,ulte ti uri de coninut al infraciunii, in4ndu-se sea,a fie de structura coninuturilor, fie de

diferitele variante /n care o fa t anu,it este incri,inat sau de for,ele infraciunii. 3utorul 3. 0orodac clasific co, onenele de infraciune /n ba!a ur,toarelor criteriiD gradul de co, onenelor. 3ici ,enione! vt,area intenionat ,edie a integritii cor orale sau a sntii<art. 152 din C" al #$=, care oate duce la dereglarea bunei funcionri a organelor 1i integritii esuturilor , /ns nu oate fi ur,at de ierderea organului nici de incetarea funcionrii acestuia , de ierderea er,anent de cel utin o trei,e din ca acitatea de ,unc , s re deosebire de ur,rile sntii . *tabilind c la ,o,entul actual al de!voltrii societii noastre Fuliganis,ul constituie o infraciune rs 4ndit 1i ericuloas, care atentea! la ordinea ublic, lini1tea cetenilor 1i care, deseori, conduce la sv4r1irea altor infraciuni ,ult ,ai grave, se i, une, cu certitudine, activitatea organelor de resort /n vederea eradicrii acestui feno,en infracional. "entru reali!area cu succes a lu tei contra actelor Fuliganice o deosebit i, ortan o are cunoa1terea legii enale referitoare la aceste incri,inri, a s ecificului de /ncadrare a fa telor sv4r1ite /n li,itele cadrului legal rev!ut, recu, 1i ca acitatea de deli,itare a Fuliganis,ului de alte coninuturi nor,ative sti ulate /n legea enal. %u4nd /n consideraie fa tul c la calificarea Fuliganis,ului, /n ractica rejudiciabile caracteristice entru vt,area intenionat grav a integritii cor orale sau a ericulo!itate al fa tei, ,odul de descriere a enal, s ecificul structurii ele,entelor co, onenei de infraciune /n legea

judiciar, a ar unele dificulti rivind la deli,itarea acestei incri,inri de cele contra ersoanei, a el4nd la anu,ite ,odaliti ale coninuturilor nor,ative ale infraciunii <1i anu,eD co, onene si, le 1i co, le6e, co, onene de ba! 1i cu circu,stane agravante=, trecute rin ris,a anali!ei instituiei concurenei nor,elor juridico- enale, tent, de a deter,ina deli,itarea Fuliganis,ului de

vt,area cor oral, sv4r1it cu intenii Fuliganice /n i ote!a noii legislaii enale. .>(3? 2rasarea unei li,ite /ntre Fuliganis,ul 1i cau!area vt,rii a integritii cor orale sau a sntii re re!int o sarcin a oliticii enale e care le ro,ovea! statul. 2oc,ai stabilirea corect a gradului de rotecie juridic a feno,enului, su us influenrii din artea statului, constituie una dintre cele ,ai dificile o eraiuni e care legiuitorul trebuie s-o reali!e!e la o anu,it eta istoric. #e!ultatul acestei o eraiuni /l re re!int evaluarea recis a gradului 1i a caracterului de ericol social e care /l re!int infraciunile no,inali!ate. "re!int o deosebit i, ortan teoretic 1i ractic deli,itarea infraciunilor de vt,are a integritii cor orale sau a sntii de infraciune de Fuliganis,, rev!ut de art. 2'7 C" al #$. "rofesorul rus 3.8. #arog accentuea! c Fuliganis,ul, legat de atentarea la ersoana u,an 1i infraciunile contra sntii ersoanei se deosebesc /n ba!a se,nelor as ectului subiectiv al coninutului nor,ativD orientarea actelor criminale, scopul "i motivul infraciunii. :in4nd cont de fa tul c ,otivele de sv4r1ire a acestor infraciuni au i, ortan deosebit entru a recierea corect a celor sv4r1ite 1i entru stabilirea ede sei, organele abilitate trebuie s clarifice, /n toate ca!urile, aceste circu,stane obligatorii.>((? @n confor,itate cu ct. + al Iotr4rii "lenului Curii *u re,e de Hustiie a #e ublicii $oldova nr.( din 1+.A).2AA) 7Cu rivire la ractica judiciar /n cau!ele enale des re Fuliganis,9>(5?, instanele judectore1ti ur,ea! s deli,ite!e Fuliganis,ul de alte infraciuni /n de endena de sensul 1i orientarea inteniei f tuitorului, de ,otivele, sco urile, 1i circu,stanele aciunilor sv4r1ite de el.

(3 ((

Eliescu $. #s underea civil delictual. ; 0ucure1tiD Editura 3cade,iei, 1+72, .3). Je!iD $. EFer,an, :elimitarea 'uli+anismului de omorul intenionat, sv<r"it cu intenii 'uli+anice, #evista Baional de .re t, 2AA3, nr.1, . 75(5 0uletinul Curii *u re,e de Hustiie al #e ublicii $oldova, 2AA7, nr.1, .11-

%egea

enal <art. 2'7 C" al #$= define1te Fuliganis,ul dre t aciuni

intenionate care /ncalc grosolan ordinea ublic 1i e6 ri, o vdit li s de res ect fa de societate, /nsoite de a licarea violenei, de o unerea de re!isten re re!entanilor autoritilor sau altor obr!nicie deosebit. 3stfel, teoria 1i ractica dre tului enal a stabilit c infraciunile sus ; ersoane care cur, actele Fuliganice, recu, 1i aciunile care, rin coninutul lor, se deosebesc rintr-un cinis, sau

,enionate se deosebesc /n ordinea

ri,ul r4nd c obiectul 8uridic special al

Fuliganis,ului /l constituie relaiile sociale cu rivire la ordinea ublic. "rin ublic se /nelege un siste, stabil de relaii sociale, care asigur o a,bian lini1tit de convieuire /n societate, de inviolabilitate a ersoanei 1i a integritii atri,oniului, recu, 1i activitatea nor,al a organelor 1i instituiilor ublice. %a r4ndul su, obiectul 8uridic special infraciunilor rev!ute de art. 151, 152, 15) 1i 157 C" al #$ /l for,ea! relaiile sociale cu rivire la sntatea ersoanei. $enion, c /n ca!ul variantei de infraciune de la alin. <(= al art. 151 din C" al #$ trebuie s vorbi, des re caracterul co, le6 al obiectului 8uridic special care includeD obiectul 8uridic principal const4nd /n relaiile sociale cu rivire la sntatea ersoanei 1i obiectul 8uridic secundar care este for,at din relaiile sociale cu rivire la viaa ersoanei. Becesitatea deter,inrii obiectului juridic s ecial are o deosebit i, ortan in4nd cont de fa tul, c acest ,o,ent va influena /n ,od direct asu ra calificrii aciunilor f tuitorului. 31a, /n cau!a de /nvinuire a lui $untean J.C., care afl4ndu-se /n relaii ersonale du1,noase cu victi,a, a cau!at victi,ei vt,area integritii cor orale. @ns, instana de judecat /n cadrul 1edinei de judecat a stabilit c aciunile infractorului au fost /nsoite de /nclcarea grav a ordinii ublice, din care considerente aciunile lui $untean J.C. au fost calificate ca Fuliganis,.>()?

()

Iotr4rea "re!idiului Hudectoriei *u re,e a #**$ din A(.A7.1+'5-

%atura obiectiv a infraciunii se reali!ea! rin aciuni. .is o!iia alin. <1= al art. 2'7 din C" al #$ fiind alternativ, aciunile de Fuliganis, ot fi diverseD a= aciuni care /ncalc grosolan ordinea ublic 1i e6 ri, o vdit li s de res ect fa de societate, /nsoite de a licarea violenei asu ra ersoanelor sau de a,eninarea cu a licarea unei ase,enea violeneb= aciuni care /ncalc grosolan ordinea ublic 1i e6 ri, o vdit li s de res ect fa de societate, /nsoite de o unerea de re!isten re re!entanilor autoritilor sau altor ersoane care cur, actele Fuliganicec= /nclcarea grosolan a ordinii ublice 1i e6 ri,area unei vdite li se de res ect fa de societate, /nsoit de aciuni care, rin coninutul lor, se deosebesc rin cinis,d= /nclcarea grosolan a ordinii ublice 1i e6 ri,area unei vdite li se de res ect fa de societate, /nsoit de aciuni care, rin coninutul lor, se deosebesc rintr-o obr!nicie deosebit. 3stfel, din cele ,enionate re!ult, c latura obiectiv a Fuliganis,ului se e6 ri, /n e6clusivitate /n aciuni. %a r4ndul su latura obiectiv a infraciunilor rev!ute de art. art. 151, 152, 15) 1i 157 C" al #$ oate fi e6ercitat 1i rin inaciuni. 8nsultele, loviturile, cau!area vt,rilor cor orale ,edii, grave 1i alte aciuni de acest fel, sv4r1ite /n fa,ilie, a arta,ent, /n rivina rudelor, cunoscuilor 1i rovocate de relaiile ersonale ostile etc., vor fi calificate /n ba!a articolelor Codului enal ce revd rs underea entru infraciunile /, otriva vieii 1i sntii ersoanei. @ns, /n ca!urile /n care ase,enea aciuni au fost /nsoite de o /nclcare grosolan evident a ordinii ublice de ctre f tuitor 1i au e6 ri,at o vdit li s de res ect fa de societate, aceste aciuni ur,ea! a fi calificate dre t Fuliganis,. >(7? 2otodat, Fuliganis,ul /nsoit de vt,area cor oral grav sau ,edie a victi,ei ur,ea! a fi calificat /n ba!a art. 151, al. 2, lit. F= . >('? 31a, C.8. a
(7

"ct. + al Iotr4rii "lenului Curii de Hustiie a #e ublicii $oldova nr. ( din 1+.A).2AA), OCu rivire la ractica judiciar /n cau!ele enale des re Fuliganis,9, 2uletinul Curii 5upreme de Eustiie a %epublicii &oldova nr. 1, >??@, p. 11; (' "ct. 1A al Iotr4rii Curii *u re,e citate-

fost recunoscut vinovat entru fa tul c la 1+ octo,brie 1++7 a ro6i,ativ /ntre orele 21.AA 1i 22.AA, fiind /n stare de ebrietate, a sv4r1it un act de Fuliganis, deosebit de agravantD a /nclcat grosolan ordinea ublic, e6 ri,4nd o vdit li s de res ect fa de societate 1i o deosebit i, ertinen fa de cetenii care /ncercau s cur,e aciunile lui Fuliganice. @n ur,a acestor acte, a lic4nd cuitul, a rovocat intenionat vt,area grav a integritii cor orale a lui #.J. "rin deci!ia tribunalului CFi1inu din 2+.1A.+' sentina judectoriei I4nce1ti din 27.A7.+' /n rivina conda,nrii lui C.8. a fost casat confor, alin.3 art.21' C" al #$ <Fuliganis,= 1i ronunat o nou Fotr4re. C.8. a fost recunoscut vinovat /n ba!a alin.1 art.+5 C" <vt,area cor oral grav=. "rocurorul rocuraturii CFi1inu rin recursul su a solicitat casarea Fotr4rilor judectore1ti din ,otivul e6cluderii gre1ite a bl4ndeei ede sei nu,ite. Colegiul enal al Curii de 3 el, verific4nd ,aterialele dosarului, a ad,is recursul rocurorului cu casarea Fotr4rilor sus-nu,ite 1i ronunarea unei noi Fotr4ri, rin care l-a recunoscut vinovat e C.8. de sv4r1irea infraciunilor rev!ute de alin.1 art.+5 1i alin.3 art.21' C". 5a tele e6 use ,ai sus de,onstrea! actul Fuliganic a lui C8. 1i rovocarea intenionat a unei lovituri de cuit rii vt,ate. 3ceste fa te s/nt de,onstrate rin ,rturisirile rii vt,ate #.J., a ,artorilor E.8., G.*., C*. 1i rin actul e6 erti!ei ,edico-legale rivind ricinuirea le!iunilor cor orale grave ericuloase entru viaa rii vt,ate. Colegiul enal a a reciat critic ,rturiile incul atului 1i ale rudelor lui,

deoarece ele au fost /ndre tate la /, iedicarea constatrii adevrului. 8nstana de fond a a reciat corect aciunile incul atului C8. rin cu,ul, adic /n ba!a alin.3 art.21' 1i alin.1 art.+5 C"., deoarece confor, Fotr4rii "lenului Curii *u re,e de Hustiie a #e ublicii $oldova 7Cu rivire la ractica judiciar des re Fuliganis,9 se indic, c infraciunile ,ai grave dec4t Fuliganis,ul

<vt,area intenionat grav a integritii cor orale= sv4r1ite din intenii Fuliganice trebuie s fie calificate /n cu,ul cu Fuliganis,ul. .e aceea Colegiul enal al Curii de 3 el a considerat incorect e6cluderea alin.3 art.21' C" <1+)1=. >(+? @n literatura de s ecialitate a fost e6 ri,at o inia, c /n ca!ul /n care Fuliganis,ul este /nsoit de vt,area intenionat grav a integritii cor orale sau a sntii aciunile f tuitorului ur,ea! s fie calificate /n concurs cu art. 151 al #$. @n o inia noastr, corect este e6 licaie e6 us de ctre Curtea *u re, de Hustiie /n Iotr4rea "lenului nr. ( din 1+.A).2AA), deoarece vt,area intenionat ,edie 1i grav a integritii cor orale sau a sntii ersoanei <1i art.151 alin.<2= lit. F= C"= constituie /n esen o for, calificat a infraciunii 1i nu necesit o calificare su li,entar /n ba!a art.2'7 C". Iuliganis,ul a are /n acest ca! ca o arte a unui /ntreg. @n cu,ul cu Fuliganis,ul aceste incri,inri ot a rea doar /n ca!ul e6istenei unui cu,ul real de infraciuni. "otrivit art.11' C" concurena dintre o arte 1i un /ntreg re re!int e6istena a dou sau ,ai ,ultor nor,e enale, una din ele cu rin!4nd fa ta rejudiciabil /n /ntregi,e <o,orul, sv4r1it din intenii Fuliganice=, iar celelalte-nu,ai unele ri ale ei <Fuliganis,ul=. /n acest ca! calificarea se face /n ba!a nor,ei care cu rinde /n /ntregi,e toate se,nele fa tei rejudiciabile sv4r1ite <ve!i figura nr.1=. Jt,area cor oral grav <art.151 al.<2= lit. F= 1i Co, onenele co, le6e /ntregu 8 arte l 88 arte Jt,area cor oral grav <art.151 al. 2, lit. F=. 152, al. 2, lit. i= C" 5igura nr.1 al #$ Iuliganis,ul <art.2'7=

8nteniile Fuliganice, av4nd un caracter co, le6, includ /n sine diverse ,otive josnice, sub influena crora la vinovat a are tendina de a-1i e6 ri,a vdita li s de res ect fa de societate, negarea relaiilor sociale care asigur ordinea ublic,
(+

.eci!ia Colegiului enal al Curii de 3 el a #e ublicii $oldova nr. 1r-1127y+' din 1).12.1++'-

e6 ri,area unui egois,, cinis, e6ce ional, reflectat

rin scandal, furie,

de,onstrarea unei obr!nicii deosebite 1i a cru!i,ii. 3 ariia iniial a acestor ,otive oate fi ba!at 1i e careva senti,ente de gelo!ie, insult, considerate de ctre vinovat ca fiind juste <adevrate=. /n virtutea acestor senti,ente, /n re!ena unui ,otiv, de regul ne/nse,nat, vinovatul oate fi influenat de careva e,oii de ,4nie, furie, rutate, ur, dorin de r!bunare. 3ceste senti,ente se transfor, /ntr-o intenie a ersoanei de a-1i de,onstra rin aciunile sale negarea relaiilor sociale care asigur ordinea ublic, a nor,elor ,orale 1i de convieuire social. Iuliganis,ul este o infraciunea for,al 1i se consider consu,at din ,o,entul co,iterii aciunii rejudiciabile. %a r4ndul su, aciunile de vt,are cor oral sunt considerate infraciuni ,ateriale, adic sunt consu,ate din ,o,entul survenirii consecinelor. 5 tuitorul acionea! cu intenie direct, f tuitorul /nelege c /ncalc grosolan ordinea ublic 1i e6 ri, o vdit li s de res ect fa de societate c a lic violen asu ra cur, actele Fuliganice, deosebesc acestor aciuni. ersoanelor sau a,enin cu a licarea unei ase,enea recu, 1i c aciunile sale, rin coninutul lor, se violene, c o une re!isten re re!entanilor autoritilor sau altor ersoane care rintr-un cinis, sau obr!nicie deosebit, 1i el dore1te sv4r1irea

@n ceea ce rive1te vtmrile integritii corporale trebuie de re,arcat c /n legislaia ,odern a arilor occidentale acestora li se acord, de regul, o atenie s orit. .re tul engle! Common laW deosebe1te ur,toarele ti uri de vt,ri ale integritii cor oraleD assault re re!int atacul sau a,eninarea cu violen fi!ic 1i batter6, care re re!int violen sau lovituri. "rin assault se sub/nelege situaia c4nd /nvinuitul, rin aciuni descFise, a,enin sau /ncearc s se ating de cor ul victi,ei fr acordul acesteia, astfel /nc4t ulti,a avea toate ,otivele s cread c /nvinuitul utea s-1i reali!e!e intenia. Boiunea de assault dat de $iller entru *.G.3. /nsea,n /ncercarea sau cFiar tentativa dea roduce suferine fi!ice rin inter,ediul forei sau violenei <forse or violence=, sau agube <Furt= altei ersoane. 2entativa sau /ncercarea trebuie s se reali!e!e sub for,a aciunii active 1i descFise 1i nu rin inter,ediul cuvintelor sau regtirii, care nu sunt suficiente entru a recunoa1te nouinea de assault. Boiunea de assault este a ro iat du coninut de noiunea injuriei din dre tul ro,an 1i include ur,toarele trsturi definitoriiD 1= vt,area integritii cor orale2= de!onorarea rin aciune3= infraciuni contra libertii ersoanei(= unele infraciuni se6uale, cu, ar fi atingerile a,orale 1i altele. .in noiunea de assault se des rinde 1i noiunea de batter6, care su une un ti de assault, e6 ri,at rin reali!area efectiv a forei fi!ice. 2atter6 are loc atunci, c4nd subiectul infraciunii intenionat sau din i, ruden a a licat fora /n ,od direct 1i real, cFiar 1i /ntr-o ,sur ne/nse,nat, fa de cor ul recla,antului fr acordul ulti,ului. Gn astfel de ti de violen oate fi reali!at rin inter,ediul unei ar,e. =ssault re re!int doar tentativa, iar batter6- a licarea forei, astfel reali!4nd tentativa assault. =ssault oate sa nu s se finali!e!e cu batter6, /ns batter6 include /n co, onena sa /n ,od obligatoriu assault.

Boiunea de batter6 resu une aciune, s re e6e, luD 1= a scui a e cineva2= a-l /, inge cu fora e cineva din cale3= a as,ui c4inele asu ra cuiva, cu sco ul de a-l ,u1ca. "rin assault se sub/nelege orice tentativ, cFiar sub cea ,ai ne/nse,nat for,, de a licare a violenei. @ns din ,o,entul c4nd a ar ri,ele ele,ente, fie ne/nse,nate, ale violenei asu ra ersoanei, s re e6e, lu, dac a fost nu,ai ru t Faina acesteia, /ns cu sco ul de a rni ersoana, aciunea se calific dre t batter6. @n dre tul ,odern engle! noiunea de assault cu rinde ca!urile c4nd assault occasionin+ actual bodil6 barm, adic atunci c4nd este adus un rejudiciu real integritii cor orale 1i c4nd e6ist rni sau alte vt,ri ale integritii cor orale grave. Gnul din ca!urile articulare de calificare a assault /n Co,,on la este maimAma6'em. Boiunea ma6'em era cunoscut /nc /n dre tul euro ean ,edieval. Ea /nse,na c victi,a era scFilodit, slbit sau li sit de raiune /n a1a grad, /nc4t ea nu ,ai considerabil. 8nfraciunile maimAma6'em e6e, leD 1= scoaterea ocFilor ersoanei2= tierea de ,/ini3= tierea de icioare(= li sirea lu t. ersoanei de orice alt organ, de care ea se folose1te /n ot fi re re!entate sugestiv rin ur,toarele utea sa o un re!isten sau aceast re!isten slbea

@n dre tul din ,ajoritatea statelor din *.G.3. aceasta categorie de infraciuni cade sub incidena infraciunilor fellon6. .in unct de vedere al laturii subiective, at4t la o,or, c/t 1i ia vt,rile integritii cor orale grave, dre tul engle! 1i cel a,erican cer e6 res e6teriori!area inteniei fa de aciune. $odalitatea de a licare a vt,rilor integritii cor orale grave /n dre tul *.G.3, nu are i, ortan. n legislaia n vigoare a Franei se deosebesc c4teva ti uri de vt,are a integritii cor orale. 3t4t entru aceste infraciuni, c/t 1i entru o,or, sunt rev!ute un 1ir de circu,stane care calific sau atenuea! aceste cri,e. /n calitate de aciuni rinci ale sunt recunoscute rnile, loviturile, aciunile voluntare sau violente, sv4r1ite intenionat.>5A? @n calitate de circu,stane agravante <calificatoare= ot serviD 1= re,editarea 1i 4nda-

2= aciunile vi!ate care au rovocat o boal sau o inca acitate de ,unc e un ter,en ,ai ,are de 2A de !ile3= aciunile cri,inale /n ur,a crora a survenit invaliditatea, arali!ia unui ,e,bru al cor ului sau alte boli incurabile, orbirea, ierderea unui ocFi 1.a. (= rovocarea intenionat a rnilor sau a loviturilor care au dus la deces dac subiectul infraciunii n-a dorit acest re!ultat5= aciunile re,editate sau /nda /n ur,a crora a survenit ,oartea)= rnile rovocate intenionat sau /nda care au dus la ierderea unui organ. egislaia german cunoa1te ur,toarele ti uri ale vt,rii integritii cor oraleD

5A

8. .obrinescu, O8nfraciuni contra vieii ersoanei#,Editura %u,ina %e6 0ucure1ti,1+'7, . )3 .

1= vt,area integritii cor orale intenionat )vorsutzlic'e,2= torturile cor orale3= vt,area sntii. 3ceste infraciuni vor fi considerate calificate dac victi,a va fi A rud e linie ascendent- dac ele sunt sv4r1ite cu ,ijloace deosebit de ericuloase- dac a avut loc un atac nea1te tat 1i ,i1elesc- dac atacul a fost sv4r1it de c4teva ersoane, sau dac acest atac a fost ericulos entru via. /n dou ca!uri vt,rile integritii cor orale vor fi calificate du re!ultatD 1= ierderea unui organ, ,utilarea, desfigurarea2= survenirea ,orii. egislaia elveian clasific vt,rile integritii cor orale /nD 1= vt,ri ale integritii cor orale si, le2= vt,ri ale integritii cor orale grave. "rin vt,ri ale integritii cor orale si, le se sub/nelege ri-cinuirea

vt,rilor integritii cor orale sau a sntii fr consecine ericuloase. Jt,rile integritii cor orale sunt considerate grave /n ur,toarele ca!uriD 1= c4nd rana re re!int ericol entru via2= c4nd are loc ,utilarea sau ierderea funcionrii unei ri a cor ului, a unui organ i, ortant3= c4nd vt,rile au rovocat ierderea stabil a ca acitii de ,unc(= c4nd vt,rile au dus la ne utin fi!ic sau la boal siFic5= c4nd sunt ur,ate de o ,utilare grav 1i ire,ediabil a integritii cor orale-

)= c4nd vt,rile au rejudiciat integritatea cor ului sau starea siFic ale ersoanei. 3ciunile violente care nu au avut consecine entru integritatea cor oral 1i sntatea ersoanei sunt ede site doar /n ur,a unei "l4ngeri, de use de victi,. @n legislaiile actuale din alte ri, infraciunile contra vieii ocu , de ase,enea, un loc rioritar. 3stfel, /n Codul enal italian aceste infaciuni sunt rev!ute /n ca . 8 din 2itlul 12, Cartea a doua, sub denu,irea de .elicte contra vieii, integritii sau sntii.

@n dre tul /n ti,

enal /n vigoare, vt,area intentionat grav deine un loc rivind ede sele entru acest ti de

i, ortant /n siste,ul general al ede selor. %egile enale interne au cunoscut /ns, 1i s aiu regle,entri diverse infraciune. @ns, edea sa /ncFisorii este ea /ns1i; ne cores un!toare din ,ai ,ulte uncte de vedere, consider4ndu-se c dac ar trebui e6ecutate /n /ntregi,e ar avea un caracter ire arabil integral. >51?

51

Jalerii 0ujor, Jitalie SleaFicFi, op. cit., .32-(3-

8nfraciunile contra integritii

sau

a sntii cor orale datorit reocu rilor unei

articularitilor e care le re!int, ocu un loc distinct. :in4nd cont de aceste as ecte, legiuitorul ,oldav, de!volt4nd ideea c /n centrul sociale societii de,ocratice se situea! ersoana, viaa 1i sntatea ; /n calitate de valori ri,ordiale, care necesit o asigurare juridic ,ultilateral a situat

Ca itolul cu rivire la infraciunile contra vieii 1i sntii /n ri,ele Ca itole ale "rii * eciale al Codului enal al #e ublicii $oldova. 8nfraciunile contra integritii sau a sntii ersoanei constituie o subgru a infraciunilor contra ersoanei, /n care se cu rind acele fa te de ericol social, sv4r1ite rin orice ,ijloace, rin care se cau!ea! unei ersoane o suferin fi!ic sau o vt,are a integritii cor orale ori a sntii sale. *tudiind te,a finaleD 1. "rin 7vt,are intenionat a integritii cor orale sau a sntii9 trebuie de /neles sv4r1irea ilegal, /n ,od intenionat a oricrei aciuni sau inaciuni ; de natura ,ecanic, fi!ic, cFi,ic, biologic sau siFic ; care a adus o atingere sntii unei alte ersoane, atingere e6 ri,at /n dereglarea <grav, ,edie= a integritii ato,ice a organelor sau a esuturilor cor ului victi,ei, ori a funciilor acestora.
2.

re!entat ur,, s deter,in, ur,toarele conclu!iile

.in revederile Constituionale re!ult, c legiuitorul rivea! dre tul la via /ntr-o legtur inse arabil cu dre tul la integritate fi!ic sau siFic. .re tul la via 1i integritate cor oral constituie unul dintre uinele dre turi funda,entale ale o,ului care oate fi res ectat 1i rotejat. .in s ectrul larg de dre turi 1i liberti ale o,ului, cele ,ai i, ortante sunt dre tul la via, sigurana ersoanei, integritatea fi!ic 1i siFic, deoarece erorile ce conduc la /nclcarea acestor dre turi sunt ractic irecu erabile. 3ceste dre turi ur,ea! s fie rotejate n condiiile actuale cu orice re 1i cu orice ,ijloace. %egea enal ocrotind, rin incri,inarea fa telor care aduc atingere ersoanei, a r, totodat, une /n

3.

ersoanei, valorile sociale legate de e6istena

relaiile sociale care se nasc 1i se de!volt /n jurul acestor valori. Conclu!ie a fost dedus din considerentul, c sv4r1irea oricrei infraciuni, ericol social sau vat, o anu,it valoare social 1i rin aceasta a,enin

sau aduce atingere relaiilor sociale a cror ocrotire de inde de a rarea valorii sociale. (. *usine, o inia e6 us /n doctrina enal naional, funda,entarea otrivit creia obiectul 1tiinific consistent 1i a, l a conce iei,

infraciunii /l for,ea! valorile sociale 1i relaiile sociale, care necesit a rare enal, /n a cror consolidare 1i de!voltare este interesat societatea 1i crora, rin co, orta,entul antisocial al unor ersoane a arte sau al unor gru uri de ersoane, li se aduce atingere esenial.
..

Cu rivire la folosirea distinct, /n denu,irile art.151, 152, 15), 157 C" al #$, a noiunilor 7integritate cor oral9 1i 7sntate9, este necesar a ,eniona c /ntre conce tele 7vt,are a sntii cor orale9 1i 7vt,are a sntii9 e6ist corelaia de ti 7 arte-/ntreg9. Boiunea de sntate nu oate fi rivit doar sub as ectul su siFic, ea /nglob4nd cu necesitate 1i as ectul cor oral <fi!ic, so,atic=. .eoarece /n situaia infraciunilor de la art. 151, 152, 15) 1i 157 din C" al #$ nu este le!at integritatea cor oral, ca valoare social distinct de sntate <inclusiv sub as ect cor oral=, la fel valoare social, for,ula 7vt,are a integritii cor orale sau a sntii9 din denu,irile celor cinci nor,e sus-a,intite trebuie /neleas /n sensul de 7vt,are a sntii9. .in ers ectiva a rrii juridico- enale, sntatea ersoanei nu trebuie

/.

/neleas /n sens /ngust, ca re!ultat, bun sau ru, al funcionrii organis,ului o,enesc. Ea trebuie erce ut ca un statuAquo de felul su, ca o stare siFoso,atic, oricare ar fi gradul de ,orbiditate, a unei ersoane. .e aceea, ano,aliile, disfuncionalitile sau deficienele de ordin fi!ic sau siFic nu influenea! /n nici un fel asu ra facultii ersoanei de a beneficia, e tot arcursul vieii, de a rarea sntii sale rin ,ijloacele dre tului enal. 7. Consider,, c obiectul juridic s ecial al infraciunilor investigate constituie cor ul ersoanei 1i anu,e organele anato,ice, ce sunt rejudiciate /n re!ultatul co,iterii infraciunii.

8.

*atura obiectiv a infraciunilor anali!ate are ur,toarea structurD 1= fa ta <aciunea sau inaciunea= rejudiciabil de cau!are a vt,rii grave a integritii cor orale sau a sntii- 2= ur,rile rejudiciabile sub for,a vt,rii grave a integritii cor orale sau a sntii- 3= legtura de cau!alitate dintre fa ta rejudiciabil 1i ur,rile rejudiciabile.

+. Botele caracteristice ale indicatorilor vt,rii grave a integritii cor orale sau a sntii, /n s ecial, se deter,in /n confor,itate cu #egula,entul $inisterului *ntii al #e ublicii $oldova de a reciere ,edico-legal a gravitii vt,rii cor orale, nr. ++ din 27.A).2AA3, ce ne enal. 1A.8nfraciunile rev!ute la art. 151 din C" al #$ sunt infraciunile ,ateriale. Ele se consider consu,ate din ,o,entul integritii cor orale sau a sntii.
11. %atura

oart caracter

roducerii vt,rii grave a

subiectiv a infraciunile rev!ute de art. art. 151 C" al #$ se rev!ute de art. 151, al. ( C" al #$

e6 ri,, /n ri,ul r4nd, rin vinovie sub for, de intenie direct sau indirect. @n ca!ul infraciunii f tuitorul acionea! cu raeterintenie <cu dubl vinovaie=, adic

f tuitorul acionea! cu intenie /n ceea ce rive1te fa ta de lovire sau vt,are, dar totodat fa de consecin /n for, de decesul survenit a victi,ei f tuitorul acionea! cu i, ruden. @n ase,enea situaie ur,ea! s stabili, legtura cau!al /ntre vt,rile cau!ate 1i decesul victi,ei. @n ca!ul /n care intenia f tuitorului a fost /ndre tat s re decesul victi,ei, aciunile f tuitorului ur,ea! s fie calificat /n ba!a art. 1(5 C" al #$.