Piata cardurilor

Posesia cardurilor: Cercetarea s-a realizat in doua stadii succesive. In primul stadiu, s-a urmarit esantionarea sistematica a bancomatelor existente in Bucuresti, retinandu-se dintr-un total de 210 bancomate un numar de 70 repartizate si structurate in cele sase sectoare proportional cu bancomatele ale bancilor comerciale din piata Bucurestiului. In stadiul doi, esantionarea a urmarit selectia aleatoare a 1.100 de subiecti utilizatori de carduri prezenti la bancomatele retinute in esantion, ajun andu-se la o eroare maxima de esantionare de !"- #$. Cercetarea a determinat un pro%il al utilizatorului de carduri la nivelul Bucurestiului prezentat ra%ic prin distributiile pe rupe de varsta, educatie, venit personal net.
Distributia pe grupe de varsta

18%

3% 1%

23%

18-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani

23%

55-64 ani

32%

peste 65 ani

Gradul de instruire al respondentilor

0% 1.5 0% 1 0. % 50 4.

7.99%

s oala pri!ara s oala generala

35.26%

s oala pro"esionala li eu

41.46% postli eale 9.19%

studii

invata! ant superior studii post universitare

#enitul personal al respondentilor 1% 6% 17%

"ara venit personal sub 1.5 !il. $ei 1.5-3 !il.lei 3-4.5 !il. $ei 4.5-6 !il. $ei 6-10 !il. $ei peste 10 !il. $ei re"u%

28%

9% 12% 13%

14%

&este ''$ din utilizatorii de carduri au mai putin de #' de ani si persoanele cu studii superioare au o pondere mai mare in r(ndul utilizatorilor de carduri %ata de cea pe care o au in populatia Bucurestiului )#'$ %ata de 21$*. C+iar daca se mentarea dupa criteriul venitului personal net al respondentilor este mai putin concludenta din cauza nivelului inalt al nonraspunsurilor, se poate totusi observa ca veniturile a doua treimi din cei ce le declara sunt situate in intervalul 1.'-, milioane de lei.

Piata cardurilor: -aca la s%arsitul anului 2000 in .uropa Centrala si de .st,

existau aproximativ 2, milioane de carduri purtand si la /isa sau .uropa0, deja la s%arsitul lunii septembrie 2001 acestea ajunsesera la peste #0 milioane, cu o crestere pro nozata de 22$ pentru intre ul an 2001. Cu aproape ' milioane de carduri emise pana la s%arsitul lunii septembrie anul trecut, 1n aria este prima tara din re iune din punctul de vedere al radului de penetrare a cardurilor. &e lan a imbunatatirea continua a radului de penetrarea a cardurilor, asistam si la cresteri semni%icative in ceea ce priveste valoarea tranzactiilor pe card, de exemplu, anul trecut, detinatorii de carduri /isa au enerat tranzactii pe card de aproximativ 2 miliarde 13-. In 1n aria, autoritatile au sprijinit puternic dezvoltarea acestui instrument. -e la inceputul anului 1222 salariile %unctionalilor publici si ale an ajatilor bu etari se platesc prin viramente bancare in conturi desc+ise la banci cu card atasat, totodata luandu-se masuri de protejare prin cadru le islativ a intereselor detinatorilor de card, ca si de stabilire a unui card re lementat de utilizarea a instrumentelor electronice de plata.

4ara

&opulatie )mil.*

5r. carduri )mii* '21 8.8#0 12.7,0 1.910 8.270

5r. carduri la 1.000 de locuitori 77 8#0 ##0 90 820

5r. 647 comercianti cca.1.,00 cca. 890 cca. cca. 1.20 100.000 0 cca. cca. ,.700 ,.00 0 cca. cca. 22.000 1.2# 0 cca. 2.'0 0 cca. #,.000

5r. de locuitori la 1 647 1,.080 '.820 ,.8#0 19.210 8.080

5r. retra eri de numerar la 100 de tranzactii 22 97 9' peste 27 9'

Bul aria Ce+ia &oplonia :omania un aria

7.7 10.# #9., 22.8 10.1

-esi estimarile cu privire la evolutia pietei cardurilor in 2001 erau optimiste, rezultatele inre istrate, cel putin in termeni cantitativi, au depasit majoritatea pro nozelor. -aca in anul 2000, prin cele 1.0,0.000 de carduri emise, actorii pietei reuseau sa depaseasca o importanta bariera psi+olo ica, in anul 2002, 18 banci comerciale, au %ortat cererea si, o%erind pietei un porto%oliu de 82 de carduri, au ridicat numarul cardurilor emise la 2.2# milioane de unitati.

)ota de piata 0in "untie de nu!arul de arduri e!ise1

40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% &'() *+,&./&' 'ltii 2000 2001

5umarul tranzactiilor e%ectuate cu carduri a crescut cu 11,$, de la 1,.2 de milioane in 2000 la #' de milioane in 2001 in timp ce valoarea acestora s-a majorat de la ec+ivalentul a '2' de milioane de dolari in 2000 la 1.17' de milioane de dolari in 2001, inre istrand o crestere cu 128$.
)ota de piata 0 in "un tie de nu!arul de tran%a tii1
50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% &'() &)/ *+,&.&/D /&' &'ltii
2000 2001

-in punct de vedere al evolutiilor calitative, piata si-a conservat practic punctele slabe, de alt%el caracteristice tuturor pietelor inca in %ormare; ponderea extrem de redusa a cardurilor de credit )sub 1$*, explicabila prin nivelul inalt al in%latiei si automat al dobanzilor bancare si %olosirea intr-o proportie extrem de inalta a cardului pentru operatia simpla de extra ere de numerar, partial explicabila si prin densitatea %oarte redusa a in%rastructurii pentru tranzactiile la comercianti.
)ota de piata 0 in "un tie de valoarea tran%a tiilor1
35.00% 30.00% 25.00% 20.00% 15.00% 10.00% 5.00% 0.00% &'() *+,&)/ &.&/D /&' &'ltii

2000 2001

Suprematia in carduri: &atru mari banci comerciale, respectiv Banc &ost, B:-, BC: si :ai%%eisen Banca 6 ricola ):B6* %ac le ea pe piata cardurilor. In 2000, cvarterul detinea 2'.#$ din numarul cardurilor emise, 2'$ din numarul de tranzactii si 2#.#$ din valoarea tranzactiilor. -esi se diminueaza usor, dominatia asupra pietei se mentine si in 2001, cand cei patru s-au pozitionat la 2#.#$ din totalul cardurilor, 2#.,$ din totalul tranzactiilor si 22.#$ din valoarea tranzactiilor. -in plutonul urmaritor s-au detasat in 2001 Banca 4iriac si Banca 4ransilvania, ale caror cote de piata, indi%erent de criteriul

ales, depasesc un procent. Impreuna, cele sase banci lasa <altora= cote de piata in 2001 care variaza intre 1.1$ si #$, dimensionand practic piata interna a cardurilor. 5umar de carduri emise )mii unitati* 2000 2001 3ub si la 3ub si la 4otal /I36 .1:>&6? /I36 .1:>&6? 1,2.' 11.# 101.2 2.7 na #,.2 1'1.2 1,9.1 89.7 na 12 229., 2'8.8 #7,.2 120.7 8' 89.7 2''., 11,.8 1,9.# '.' na 29 82., 1#9 209., 11'.2 5a 20.7

Banca Banc &ost BC: B::B6 BI4 B4

4otal 20'. 7 1,#. 2 2,2. # '9.8 @ #0 12

@emise pana la #1.12.2000 naA not available

Biderul anului 2000, Banc &ost, <atacat= de toti ceilalti competitori, a pierdut procente importante, marele casti ator %iind B:-. 6vand o strate ie bine conturata si a resiva, bazata pe un porto%oliu de carduri %oarte bine ec+ilibrate sub si lele /I36 si .1:>&6?, B:- si-a majorat cotele de piata cu 2.2 puncte procentuale )pp* in %unctie de numarul de carduri emise, cu 7.8 pp in numarul de tranzactii si cu #.8 pp in volumul tranzactiilor. BC: este al doilea mare casti ator al anului 2001, cotele sale de piata inre istrand si ele cresteri in bloc; 0.2 pp in numarul de carduri emise, 8.8 pp in numarul tranzactiilor si 1.2 pp in valoarea tranzactiilor. >%erta imbunatatita de carduri sub si la /I36, ca si in%rastructura te+nica solida i-au decis, in mare masura rezultatele. Cu o o%erta mai atractiva sub si la .1:>&6?, :B6 a reusit o majorare usoara a cotei de piata dupa numarul cardurilor probabil direct proportional cu re%erintele excelente pentru activitatile de retail ale noilor propietari.

Banca total 7oneda emitere 6ria de utilizare total 7oneda emitere 6ria de utilizare 4otal 3ub si la 7oneda de emitere 4otal 3ub si la 7oneda de emitere 4otal 3ub si la 7oneda de emitere 4otal 3ub si la 7oneda de emitere Bei /aluta domestice internationale /I36 .1:>&6? Bei valuta

2000 5r. de carduri emise

Bei valuta -omestice internationale

B65C &>34 20'.7 20'.8 0.# 1,2.2 #,.' 229.2 227.8 0.9 2'8.9 8#.8 71,0 ,17#.2 297.1 71'8.' '.9 11022.# 2122 1200.# 11017 12.# #,88 #019 ,2, #,19 2, 2'28 7,98 1210 2'18 90

BC: 1,#.2 1,1.2 1.# 1,1.2 1.# 2'8.8 2'#.9 0., 187.# 107.1 #272.7 '17.7 #8,2 #2#1.1 89., 101#'.2 170#.1 98#2.1 1009,.' 89.7 #002 ,,2 2#80 291, 19, 28'9 222, 72#2 22,, 122

B:2,2.# 2,,.9 2.' 2,,.9 170., #7,.2 #78.' 2.8 #78.' 211 #8,9.' na na na na 1009' na na na na #2##., na na na na 109,2.2 na na na na

:B6 '9.8@ ', 2.8 ', 2.8 120.7 112.2 1.' 112.2 1.' 79#.' 22.1 ,98.8 717.2 ,,.# 1'10.7 111.7 1#22 18##.# 77.8 702 1#7 '72 ''7 1'2 1,2, 19# 188# 1889 179

BI4 #0 na na na na 8' na na na na #00 82 2'9.1 27'.9 28.# 78'.8 22#.# '22.1 702.9 82., #7, 181 2#' 281 1#' 2#2.9 #,1.9 '71 7'# 172.9

B4 12 na na na na 89.7 na na na na ,#.8 ,#.8 na na '11.1 181.1 #70 na na '7.2 '7.2 na na ,1#.' 17#.# 880.2 na na

2001

2000

5r total de tranzactii 2001

/I36 .1:>&6? Bei valuta

2000 /aloarea tranzactiilor 2001

/I36 .1:>&6? Bei /aluta /I36 .1:>&6? Bei /aluta

-aca luam in considerare perioada incerta a anilor 20, putem spune ca 2001 a %ost un an cu adevarat remarcabil. Increderea in acest sector a crescut dramatic, investitiile straine au devenit constante, iar imbunatatirile in privinta mana ementului bancilor au inceput sa aiba e%ecte vizibile. 1nul dintre indicele acestui pro res a %ost cresterea brusca a numarului de carduri bancare emise. /isa International raporteaza o crestere de 12'$ a numarului de carduri, cu 8'.000 pana la ,0.000 de noi carduri /isa emise in %iecare luna, ajun and la un total de 1.1# milioane pana la s%arsitul lunii ianuarie 2002.

Frauda prin carduri: Inceputurile activitatii cu carduri in :omania au %ost marcate, cum era si normal, de tentative de %raudare din partea in%ractorilor. &e masura ce cardul a inceput sa %ie %olosit in mod uzual ca instrument de plata, %raudele s-au inmultit in rijorator. In anul 2000, ele crescusera semni%icativ )la peste '00.000 dolari in trimestrul al doilea*, in special la cardurile emise in strainatate care erau prezentate la acceptare comerciantilor in :omania. 6ctivitatea in%ractorilor era usurata de %aptul ca, la

acel monent, piata romaneasca nu avea constituite mecanisme e%iciente care sa poata sa protejeze detinatorii de carduri, comerciantii si bancile. Masuri luate de TRAF: Cele mai importante masuri pentru limitarea %la elului %raudei prin carduri le-au constituit semnarea unui acord care a stabilit o serie de principii de operare privind acceptarea la plata pe teritoriul :omaniei a cardurilor emise sub si la /isa si .uropa0 si constituirea unei baza de date care cuprinde comerciantii %raudulosi sau suspecti si care este localizata la :omcard ) care se ocupa de intretinerea si permanenta ei actualizare*. 6st%el, atunci cand o banca intentioneaza sa semneze un contract cu un comerciant, este obli ata sa consulte baza de date existenta la :omcard, pentru a se asi ura ca nu este vorba de un comerciant %raudulos. 6sa se explica si scaderea numarului de contracte cu comerciantii, numarul punctelor de des%acere unde sunt acceptate carduri scazand, din vointa bancilor, de la 7.192 la #1.12.2000 la ,.#,8 la #1.12.2001. Masuri impotriva infractorilor: In ultima vreme, tot mai multe persoane %izice cad prada in%ractorilor care coopereaza dupa asa numita <metoda libaneza=. 6ceasta consta in plasarea, in %anta 647, unde se introduce cardul pentru a se extra e numerar, a unei %olii subtiri, care are rolul de a impiedica citirea cartii de plata si ast%el, de a-l bloca in interior. &e 647 sunt plasate a%ise care s%atuiesc utilizatorii sa sune, in caz de necesitate, la unul sau mai multe numere de mobil, unde s-ar a%la, vezi -oame, specialistii bancii careia ii apartine 647. -e %apt aceste numere de tele%on corespund unor cartele %urate, iar la capatul %irului se a%la in%ractori a caror principala preocupare este aceea de a al%a codul &I5 al cardului blocat in 647. -upa ce proprietarul cardului pleaca linistit ca a anuntat bancii situatia si ca s-a blocat posibilitatea utilizarii lui, in%ractorii il extra cu o penseta, dupa care, cunoscand &I5-ul, il olesc de bani. 12 s%aturi pentru minimizarea riscurilor de %rauda; 1. 3emneaza cardul in locul indicat, imediat ce l-ai primit. 2. 7emoreaza-ti &I5-il. .ste de pre%erat sa nu il notezi. #. &I5-ul tau este secret. 5imeni %ie reprezentant al bancii, al politiei sau comerciant nu iti poate cere sa i-l comunici. 8. Ba stabilirea &I5-ului nu iti %olosi numele, numarul de tele%on sau data de nastere. 3unt primele date la care se andesc si in%ractorii. '. Cand %olosesti un bancomat, la introducerea &I5-ului, ai rija ca nimeni sa nu se uite peste umarul tau. ,. 5u %olosi niciodata 647-uri slab luminate. 7. 5u accepta ajutor din parte nimanui in cazul in care se intampla ceva cu cardul sau cu 647-ul. 9. -upa e%ectuarea tranzactiei e%ectuata la un automat bancar, nu uita sa iti iei si cardul si c+itanta. 2. 4ine o evidenta a tuturor tranzactiilor e%ectuate pe card. 10. /eri%icati intotdeauna c+itantele, inclusiv suma totala si cantitatea de produse cumparata, inainte de a le semna. 11. /eri%icati intotdeauna situatia contului 12. 5u transmite niciodata numarul cardului tau prin tele%on. Cum se fura carduri Cea mai simpla metoda este %urtul propriu zis din buzunare, existand in ultimii ani retele specializate de +oti in %urtul de carduri. 6vantajul

consta in %aptul ca, de cele mai multe ori, odata cu cardul sunt extrase si actele de identitate, putand ast%el sa-si substituie identitatea cu cea a detinatorului real. > alta metoda este %urul cardurilor in timpul trimiterii lor prin posta catre adevarati proprietari. 5eavand pe spate semnatura adevaratului titular, ele pot %i %olosite mai mult timp decat cele %urate din buzunare sau pierdute. Fraude cu calculatorul; :aspandirea si per%ectinarea computerelor au condus la aparitia unui nou tip de %rauda. Cu ajutorul unor pro rame ce pot %i asite pe internet, sunt enerate numere de carti de credit valide, insa nu si data expirarii. In incercarea de a %ace rost de ea, in%ractorii pot incerca lansarea unei cereri de autorizare de la un &>3 pe care il utilizea dupa orele de pro ram. Impotriva acestei metode, bancile au dezvoltat pro rame in%ormatice care detecteaza cererile repetate de autorizare pentru acelasi numar de card, la cre datele nu sunt corecte si nu acorda autorizari ale platilor de pe ast%el de carduri. -intre in%ractiunile cu carduri, cea care creaza cele mai mari pa ube este %alsi%icarea acestora. Colosindu-se de noua te+nolo ie, din ce in ce mai accesibila, %alsi%icatorii au ajuns la per%ormante deosebite. Cea mai utilizata metode de %alsi%icare este rescrierea benzii ma netice ori inale. .a este copiata cu ajutorul unui dispozitiv numit sDimmer, plasat, de obicei, in interiosul sau in interiorul sau in continuarea unui &>3, dupa care cu ajutorul unui laptop si al unui dispozitiv de rescris carduri, in%ormatiile sunt trans%erate pe pierdut sau %urat.

Western Union: &entru a observa evolutia in timp a trans%erurilor valutare

rapide din strainatate, este necesar sa ne amintim ca, pana in 122,, anul in care Eestern 1nion si-a %acut intrarea in :omania prin Banca :omaneasca, acestea se puteau %ace exclusiv prin mecanismele bancare clasice sau prin intermediul romanilor care se intorceau cu plicuri trimise de rude sau de prieteni. In prima varianta, dezavantajul major il constituia durata trans%erului, care ajun ea in anumite cazuri si la doua saptamani, iar in a doua, nesi uranta. 6mbele dezavantaje au %ost eliminate prin sistemele de trans%er rapid de tip Eestern 1nion si 7one0Fram. 4rans%eruruile se %ac in mai putin de 1' minute, din sau inspre orice colt al lumii, iar %iecare tranzactie este protejata electronic si asi urata printrun numar de identi%icare . -e un mare succes se bucura si trans%erurile sin Israel, e%ectuate prin intermediul Banc &ost sau al unor operatori privati, desi aici timpul de asteptare este ceva mai mare, putand varia intre una si sapte zile. Eestern 1nion Cinancial 3ervices, %iliala a Cirst -ata Corporation, este liderul mondial al serviciilor de trans%er de bani. -e la %ondarea sa, acum mai bine de 1'0 de ani, compania a lansat mai multe inventii si inovatii, incluzand telexul, primul c+ar e card si primul trans%er electronic. In prezent, principalul obiect de activitate al companiei in care lucreaza peste 1.900 salariati il reprezinta trans%erul de bani, care se deruleaza print-una dintre cele mai vaste retele de distributie , care cuprinde peste 110.000 locatii apartinand la peste #,0 a enti localizati in mai mult de 19' tari si teritorii. &rin cei sase a enti cu care are semnate in prezent contracte, sistemul Eestern 1nion a adus in :omania , in anul 2001, cateva sute de milioane de dolari, valoare ce reprezinta cel mai mare volum de la inau urarea acestui serviciu si peste doua treimi din totalul sumelor trans%erate prin sisteme rapide.

6 enti Eestern 1nion in :omania nume data operationalizarii Banca Romaneasca Iunie 122, Posta Romana 5oembrie 1222 Banc Post 5oiembrie 1222 BRD 6u ust 2000 Dollar Express Romania Ianuarie 2001 Banca a ricola Raiffeisen Ianuarie 2002 Banc &ost este a entul care a inre istrat cea mai mare suma trans%erate in 2001 prin sistemul Eestern 1nion, depasind de aproape trei ori volumul tranzactiilor din anul 2000. 6st%el, totalul sumelor trans%erate de Banc &ost, de la inceputul implementarii serviciului Eestern 1nion pana la s%arsitul anului trecut, a crescut in medie cu peste 200$ pe an. -atorita acestei evolutii extrem de dinamice, Banc &ost a %ost inclusa intr-un pro ram de stimulare a a entilor Eestern 1nion. In cadrul acestei campanii, au %ost premiate 22 de unitati Banc &ost, cea mai buna unitate, in 2001, %iind desemnata sucursala :oman, iar unitatea cu cele mai bune rezultate in mod constant - sucursala Bacau. 3uma maxima care se poate primi din strainatate este de 10.000 13-" persoana pe zi, iar platile in strainatate se pot e%ectua in limita a '.000 13-" persoana zi. Banca :omaneasca se mentine in prim-planul trans%erurilor Eestern 1nion pe anul 2001 cu o crestere de peste #0$ %ata de anul anterior. In cei sase ani de cand a implementat sistemul, Banca :omaneasca a realizat o crestere medie anuala a valorii totale a sumelor tranzactionate de cca. 112$. :ezultatele deosebite inre istrate in 2001 au %ost posibile datorita extinderii retelei de distributie atat a celei proprii, cat si a partenerilor ei ) Eest BanD, Banca de Credit si -ezvoltare :omexterra, Banca Carpatica si /olDsbanD :omania*, numarul total de locatii %iind de '9 la #1.12.2001, %ata de #2 in anul 2000. 1n alt element important l-a reprezentat prelun irea pro ramului cu publicul, incepand cu luna decembrie 2000. &osta :omana detine, con%orm propriilor aprecieri, o pondere de 20$ din totalul trans%erurilor Eestern 1nion in :omania. -aca, in prima %aza )la s%arsitul anului 1222*, suma maxima care putea %i trans%erata de o persoana intr-o zi nu putea depasi '00 13-, ea a %ost modo%icata succesiv la #000 13-, apoi la '000 13-, ajun and in prezent la 10.000 13-. 6c+itarea trans%erurilor prin posta romana se realizeaza in trei moduri; la sediul o%iciilor postale prin cele 78 de o%icii in%ormatizate, la domiciliul bene%iciarului in 1' judete din tara, si prin sistemul <Eestern 1nion plata prin tele%on=, printr-un numar de ,1 de o%icii postale din toate judetele tarii. &osta romana este sin urul a ent autorizat Eestern 1nion care e%ectueaza plata la domiciliu, iar in .uropa, doar administratia postala a 7arii Britanii mai o%era un serviciu similar. B:- a o%erit pana in prezent doar serviciul de primire de bani din strainatate ) la %el ca si &osta :omana si -ollar .xpress*, insa si-a propus ca, in a doua parte a acestui an sa %ie operational si serviciul de trimitere a banilor din romania in strainatate. -inamica trans%erurilor operate prin intermediul B:- a %ost spectaculoasa, atat numarul tranzactiilor, cat si sumele trans%erate crescand in 2001 de aproape #0 de ori %ata de anul precedent.

Servicii bancare pe mobil si internet: In urma cu sapte ani, cand

I5F BanD :omania isi lansa serviciul de +ome banDin , denumit 7ulticas+, evenimentul parea sa %ie doar un capriciu al unei sucursale a unei banci straine, in tentativa de a se di%erentia de bancile locale. 6ztazi, dupa nici un deceniu, lipsa unui serviciu bancar din ama celor <la distanta= ) +ome banDin , p+one banDin , mobile banDin sau internet banDin * inseamna un +andicap pentru bancile care vor sa-si atra a clienti corporativi, iar, in perspectiva, c+iar si pentru cele care se vor axa pe dezvoltarea serviciilor de retail. Intr-o societate in care timpul devine o mar%a tot mai scumpa iar a lomeratia urbana si de tra%ic reprezinta deja realitati cotidiene, clientii incep sa solicite bancilor canale de distributie mult mai usor accesibile, iar calea ideala pentru aceasta par a %i serviciile o%erite prin intermediul calculatorului ) eventual al celui portabil* si al tele%onului mobil. 4ot mai multe banci au inteles aceasta realitate, motiv pentru care s-a declansat o adevarata competitie pentru implementarea celor mai moderne produse de acest en. Te!nolo ia "ancilor romanesti: In raba lor de a-si adapta o%erta la cerintele clientilor, unele banci au uitat sa mai treaca pe la -irectia de :e lementare si 6utorizare din B5: pentru a solicita autorizarea produselor lansate pe piata.
banca G/B :omania CitibanD :omania CitibanD -emirbanD Bibra BanD &iraeus BanD BC- :omextrra BC- :omextrra /olsDbanD :omania B4: CBF 6B5 67:> :omania Banca 4ransilvania Banca 4ransilvania .ximbanD Banc &ost Banc &ost I5F BanD :omania B:--F3F BC: Banca 4iriac . natia BanD Numele produsului >nline BanDin &a0BinD Citi-irect Internet BanDin Bibra Eeb BanDin .xpress BanD :extHel /oice 4eller >milron 7ulticas+ B4: 5et Internet BanDin 7ulticas+ B4 1ltra B4 5et e-BanD e-BanD e-BanD 7ulticas+ Cas+ 7ana ement 7ulticas+ >%%ice 2 o%%ice 7ulticas+ Categoria Intrnet BanDin Gome BanDin Intrnet BanDin Intrnet BanDin Intrnet BanDin Gome BanDin Gome BanDin &+one BanDin Gome BanDin Intrnet BanDin Intrnet BanDin Gome BanDin Gome BanDin Intrnet BanDin Gome BanDin Gome BanDin Intrnet BanDin Gome BanDin Gome BanDin Gome BanDin Gome BanDin Gome BanDin

Bista serviciilor autorizate din ama instrumentelor de plata la distanta

&e piata exista si alte produse care, c+iar daca nu sunt autorizate de B5: sunt la %el de si ure si apreciate de clienti.

.ste vorba despre serviciile +ome banDin ale 6lp+a BanD 6pl+aline, BC: eBC: ) un serviciu destinat intrprinderilor mici si mijlocii, cu volum mic de operatiune*, :oBanD GB3, Bancii 6 ricole :ai%%eisen 7ulticas+, serviciile Bacii Carpatica etc. Cu si uranta insa, pe %ondul masurilor care vor conduce la implementarea, in cursul anului viitor a componentelor sistemului electronic de plati, precum si prin campanii de ima ine menite sa explice clientilor persoane %izice si companiilor mici si mijlocii avntajele operarii de la distanta, situatia se va sc+imba in curand si vom ajun e in :omania, la %el ca si in >ccident, la ci%re de zeci si c+iar sute de mii de utilizatori ai acestui serviciu.

Platile electronice: 3istemul electronic de plati este asteptat cu interes de marea majoritate a bancilor comerciale, a%late sub o presiune in crestere din partea clientilor pentru a-si imbunatati calitatea serviciilor. -in acest punct de vedere, noul sistem va aduce imbunatatiri substantiale, realizand o restructurare pro%unda a activitatii de plati interbancare. <Bancile si mai ales consumatorii %inali sunt interesati, in principal, de trei aspecte; durata decontarilor, pretul pe care trebuie sa-l plateasca si securitatea operatiunilor= )7irela &alade*. In privirea duratei decontarilor aceasta va scadea considerabil. &entu anumite cate orii de plati durata decontarii se va putea masura in secunde. Cel putin pentru inceput, nu toate platile se vor procesa in timp real, de aceasta %acilitate bene%iciind doar participantii conectati in mod direct la sistem. Clientii trebuie sa stie insa ca, in noul sistem, decontarea unui ordin de plata se va putea %acea in aceeasi zi in care aceasta a %ost transmis bancii, in %unctie de indeplinirea anumitor conditii, intervalul de timp putand varia de la cateva minute la cateva ore. 3ub aspectul pretului pe care clientii vor trebui sa-l plateasca, se anticipeaza ca acesta se va situa sub nivelul existent in momentul de %ata. -e alt%el, comisioanele pentru platile interbancare nu au mai %ost majurate de B5: din 1222, iar 4ransCon- societatea care apreluat o parte insemnata a activitatii de plati de la banca centrala in 2001. -aca ne re%erim la securitatea operatiunilor, proiectul prevede o serie de masuri de natura a preveni accesul neautorizat la sistem, prin utilizarea unor te+nici si metode similare cu cele %olosite si in alte tari in acest domeniu de activitate. -in perspectiva Bancii Centrale, aceasta va aduce un plus de si uranta in ceea ce priveste administrarea riscului in sistemele de plati, deoarece riscul de decontare va %i minim si va contribui la o imbunatatire a mana ementului lic+iditatii in sistemul bancar. 1n prim pas catre introducerea sistemului electronic a %ost %acut la 1' %ebruarie 2002 cand a %ost centralizata procesarea platilor de mare valoare. 6ceasta masura este de natura sa %aciliteze intrarea in %unctiune a sistemului de decontare bruta in timp real, itrucat cicuitul nou al platilor este similar cu cel prevazit pentru :4F3, primul subsistem care va %i operational probabil, la inceputul anului 200#.

Concluzii:

3istemul bancar in :omania s-a dezvoltat considerabil in perioada 1222-2002 prin cresterea numarului utilizatorilor de carduri, prin e%ectuarea trans%erurilor de bani prin serviciul Eestern 1nion care este liderul mondial al serviciilor de trans%er de bani si prin abordarea serviciilor bancare din ama celor <la distanta= )Gome BanDin , &+one BanDin sau Internet BanDin *. :ata in%ractionalitatii bancare a scazut datorita masurilor luate de C:6C care este alcatuit din reprezentanti ai bancilor emitente de carduri. 7ai mult de jumatate din posesorii de carduri au sub #' de ani. 5umarul cardurilor detinute de o persoana variaza in %unctie de radul de scolarizare si de venitul net. 3istemul electronic de plati ce va %i implementat in :omania va %i unul dintre cele mai moderne, putandu-se conecta oricand cu sistemele similare ale 1niunii .uropene.