Sunteți pe pagina 1din 63

FIA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituia de nvmnt superior 1.2 Facultatea / Departamentul 1.3 Catedra 1.4 Domeniul de studii 1.5 Ciclul de studii 1.6 Programul de studii / Calificarea UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA Matematica si Informatica / Informatica

Informatica Licenta Informatica, Informatica Aplicata

2. Date despre disciplin 2.1 Denumirea disciplinei Inteligenta Artificiala 2.2 Titularul activitilor de curs Prof. Dr. Viorel Negru 2.3 Titularul activitilor de seminar Prep. Drd. Ovidiu Aritoni 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare

2.7 Regimul disciplinei

Obl

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice) 3.1 Numr de ore pe sptmn 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de nvmnt 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuia fondului de timp: Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri Tutoriat Examinri Alte activiti 3.7 Total ore studiu individual 75 3.8 Total ore pe semestru 131 3.9 Numrul de credite 5 4. Precondiii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Algoritmica, Bazele Informaticii 4.2 de competene Programare in C / C++ / Java

2 28 ore 14 14 28 5 10 4

5. Condiii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfurare a cursului 5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului

Competene profesionale Competene transversale

6. Competenele specifice acumulate - abilitatea de a identifica metoda de rezolvare a unei probleme complexe - abilitatea de a descrie algoritmic metoda si de a analiza corectitudinea si eficienta algoritmului - abilitatea de a implementa si testa algoritmii / SE ce corespund unor probleme concrete

7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Combinarea aspectelor teoretice cu cele practice in: rezolvarea problemelor in IA utilizand euristici; reprezentarea cunostintelor si rationament; rationamentul logic, programare orientata pattern-uri. 7.2 Obiectivele specifice Aplicarea conceptelor dezvoltate anterior in: rezolvarea problemelor, planificare, jocuri, constrangeri, sisteme expert etc. 8. Coninuturi 8.1 Curs Metode de predare C1. Inteligenta Artificiala: Definire. Istoric. Slide-uri Domenii. Aplicatii. C2. Reprezentarea problemelor. Tipuri de enunturi. Algoritmi de cautare. Euristici. C3. Algoritmi de cautare oarba si euristica C4. Algoritmi de cautare cu aplicare in jocuri. C5. Propagarea constrangerilor C6. Planificare. C7. Tipuri de reprezentare. cunostinte Logica. si moduri de Reprezentarea

Observaii

procedurala. Reguli de productie C8. Reprezentarea bazata pe mosteniri - retele semantice, cadre, reprezentarea centrata obiect C9. Tipuri de rationament. Rationamentul

logic
C10. Arhitectura si functionarea unui sistem expert. Sisteme expert bazate pe reguli functionarea motorului de inferenta C11. Generatoare de sisteme expert (Clips, Jess). Programarea orientata pe sabloane C12. Intelegerea limbajului natural C13. Tehnici de invatare C14. Inteligenta artificiala distribuita. Sisteme multi-agent Bibliografie Observaii

8.2 Seminar / laborator L2. Discutie A*, euristici, indicatii si resurse implementare L3. Algoritmul minimax, indicatii si resurse implementare L4. Lucru individual la proiectul pentru partea de cautare (A*, IDA* AO*, SMA* sau minimax, alphabeta, SSS*), indicatii implementare. L5. Programare constrangeri. Aplicatii. L6. Introducere in CLIPS (module CLIPS, motor de inferenta, ciclu de functionare, fapte ordonate, reguli), Fapte cu sablon (deftemplate), limbajul de LHS (pattern-uri) L7. Limbajul RHS (actiuni), mici aplicatii pentru LHS si RHS / Testare partiala L8. Strategii de rezolvare a conflictelor, aplicatii mai elaborate (autentificare, sistem de fisiere, analiza sintactica a unei propozitii, generare cod) L9. Aplicatie elaborata evaluarea si

Metode de predare

ameliorarea schemei de culori a unei teme pentru un window manager (fluxbox) L10. Embedded CLIPS (mici exemple, filtrarea conexiunilor la nivel aplicatie cu reguli CLIPS) L11. Embedded CLIPS (utilizarea regulilor CLIPS intr-un IDS - intrusion detection system), sinteza, directii L12. Aplicatii in Jess L13. Aplicatii limbaj natural L14. Testare finala

Bibliografie 1. S.Russel, P. Norvig - Artificial Intelligence. A Modern Approach, econd edition, Prentice Hall, 2003 2. N. J. Nilson - Artificial Intelligence. A New Synthesis, organ Kaufmann Pbs., 1998 3. G. F. Luger, W. A. Stubblefield - Artificial Intelligence, Structures nd Strategies for Complex Problem Solving, third edition, Addison Wesley, 1998 4. A. Hopgood, Intelligent Systems for Engineering and Scientist, second edition, CRC Press, 2001 5. Bratko - PROLOG. Programming for Artificial Intelligence, ed. a III-a, Addison Wesley, 2001 6. J. Pearl - HEURISTICS. Intelligent search strategies for computer problem solving, Addison-Wesley, 1984 7. M. Negnevitsky - Artificial Intelligence. A Guide to Intelligent Systems, Addison Wesley, 2002 8. J. Giarratano, G. Riley - Expert Systems: Principles and Programming, PWS Pbs. Comp., ITP, 4th edition, 2005 9. P. Jackson - Introduction to Expert Systems, third edition, Addison-Wesley, 1998 10. Ernest Friedman-Hill - Jess in action. Java rule-based systems, Manning Publ. Co., 2003 11. D. I. Carstoiu - Sisteme expert, Editura ALL Bucuresti, 1994 12. D. Dumitrescu - Principiile Inteligentei artificiale, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2002 13. http://www.ghg.net/clips/Version623.html 14. http://herzberg.ca.sandia.gov/jess/ 15. http://myri1.ieat.ro/mas/

9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

10. Evaluare

Tip activitate 10.4 Curs

10.1 Criterii de evaluare Verificarea cunostintelor teoretice si practice Verificare cunostinte curs Verificare cunostinte curs Se vor verifica temele de laborator si a temele de casa

10.2 Metode de evaluare Examen scris Test scris Verificarea continua Teste pe calculator; Evaluare teme

10.3 Pondere din nota final 50% 10% 10% 30%

10.5 Seminar / laborator

10.6 Standard minim de performan Curs: Capacitatea de a intelege algortimii de cautare euristica, de planificare si de propagare constrangeri de baza. Capacitatea de a dezvolta sisteme expert bazate pe reguli in logica propozitionala. Laborator: Implementarea corecta a unui algoritm simplu / SE simplu; utilizarea corecta a mediului de programare

Data completrii

Semntura titularului de curs

Semntura titularului de seminar

Data avizrii n catedr/departament

Semntura efului catedrei/departamentului

FIA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituia de nvmnt superior 1.2 Facultatea / Departamentul 1.3 Catedra 1.4 Domeniul de studii 1.5 Ciclul de studii 1.6 Programul de studii / Calificarea

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA MATEMATICA SI INFORMATICA / INFORMATICA INFORMATICA LICENTA INFORMATICA

2. Date despre disciplin 2.1 Denumirea disciplinei TEHNOLOGII WEB 2.2 Titularul activitilor de curs MIHALAS STELIAN 2.3 Titularul activitilor de seminar GAIANU MIHAIL 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare

2.7 Regimul disciplinei

Obl

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice) 3.1 Numr de ore pe sptmn 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de nvmnt 2.0 din care: 3.5 curs 2.0 3.6 seminar/laborator Distribuia fondului de timp: Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri Tutoriat Examinri Alte activiti 3.7 Total ore studiu individual 24 3.8 Total ore pe semestru 48 3.9 Numrul de credite 5 4. Precondiii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum PROGRAMARE II 4.2 de competene

0 0 ore 10 10 4 14 5 5

5. Condiii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfurare a cursului 5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului

Existenta unui video proiector NetBeans si GlassFish instalat pe statiile de lucru

6. Competenele specifice acumulate Intelegerea caracterului distribuit al aplicatiilor de tip enterprise Cunoasterea si aplicarea tehnologiilor ce compun platforma Java Enterprise Edition Intelegerea modului de lucru si a structurii mesajelor HTTP Aplicarea tehnicilor de validare cu JavaScript si a celor de comunicare Ajax in implementarea paginilor web dinamice Implementarea si utilizarea servletelor ca si componente web de procesare a cererilor Implementarea si utilizarea Java Server Pages ca si componente web versatile Implementarea Java Server Faces ca interfete utilizator avansate si controlul executiei Utilizarea Java Entreprise Beans pentru implementarea logicii aplicatiilor distribuite Utilizarea mediului de programare NetBeans pentru dezvoltarea aplicatiilor in Java Utilizarea GlassFish ca server de aplicatii in care sunt desfasurate aplicatiile web Proiectarea si implementarea unei aplicatii web complexe de administrare a cartilor de credit Intelegerea structurii si functionalitatea componentelor unei aplicatii distribuite Capacitatea de a decide asupra oportunitatii utilizarii unei aplicatii distribuite Java sau a unei aplicatii PHP

7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea platformei Java Enterprise Edition pentru dezvoltarea de aplicaii distribuite. Utilizarea servletelor, Java Server Pages, Java Server Faces i Enterprise Java Beans pentru programarea aplicaiilor server. Accesarea i modificarea bazelor de date. 7.2 Obiectivele specifice Familiarizarea studenilor cu limbajul JavaScript i protocoalele HTTP i HTTPS. Utilizarea specificatiei Java Data Base Connectivity pentru programe de acces al serviciilor de baze de date. 8. Coninuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaii 01 - Platforma Java EE, protocolul HTTP Curs, video proiector 02 - HTML, JavaScript 03 - DOM, Tehnologii Ajax 04 - Aplicatii Web, servlete 05 - Drivere JDBC, JDBC API 06 - Java Server Pages 07 - Java Server Faces 08 - WebSockets 09 Web Services 10 - Enterprise Java Beans 11 - Session Beans 12 - Java Persistence Entities 13 - Java Message Service 14 - Message Driven Beans Bibliografie - Note de curs - http://web.info.uvt.ro/~smihalas/web_teh/book/course.pdf - Java EE tutorial - http://docs.oracle.com/javaee/6/tutorial/doc/javaeetutorial6.pdf - Alte resurse internet

Competene transversale

Competene profesionale

Metode de predare Observaii Prezentare IDE Prezentare specificatii, programare la statii Prezentare instructiuni, programare la statii 04 - Laborator 1 livrat i evaluat Prezentare programe 05 - Servlet OMC de baza, desfurare Prezentare functii la tabla, programare la statii 06 - Conectare BD MySql prin JDBC Prezentare API JDBC, programare la statii 07 - Servlet OMC cu BD Prezentare clasa Java, programare la statii 08 - Inserare articol n BD Prezentare functii GlassFish, programare 09 - Laborator 2 livrat i evaluat Prezentare programe 10 - Proiectare baz de date Prezentare cerinte 11 - Generarea de entity classes Prezentare functii GlassFish, programare 12 - Introducere i validare date Prezentare functii GlassFish, programare 13 - Definire reguli de navigare Prezentare facilitati JSF, programare la statii 14 - Laborator 3 livrat i evaluat Prezentare programe Bibliografie - Java EE tutorial - http://docs.oracle.com/javaee/6/tutorial/doc/javaeetutorial6.pdf 8.2 Seminar / laborator 01 - Prezentarea mediului de programare 02 - Forme HTML, document object model 03 - Scripturi de validare a datelor

9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Acest curs ofera fundamentele teoretice si practice pentru proiectarea, implementarea si desfasurarea aplicatiilor distribuite care sunt conforme cu specificatia Java Platform EE 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.4 Curs Cunoastere teoretica si practica Cunoastere teoretica si practica 10.5 Seminar / Implementare corecta si cunoasterea detaliilor de laborator implementare a programelor 10.6 Standard minim de performan Acumularea a 50 de puncte din 100 posibile

10.2 Metode de evaluare Examen partial 1 Examen partial 2 Prezentare programe

10.3 Pondere din nota final 30% 30% 40%

Data completrii

Semntura titularului de curs

Semntura titularului de seminar

Data avizrii n catedr/departament

Semntura efului catedrei/departamentului

FIA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituia de nvmnt superior 1.2 Facultatea / Departamentul 1.3 Catedra 1.4 Domeniul de studii 1.5 Ciclul de studii 1.6 Programul de studii / Calificarea

Universitatea de Vest din Timisoara Facultatea de Matematica si Informatica Informatica Informatica Licenta Informatica

2. Date despre disciplin 2.1 Denumirea disciplinei Ecuatii diferentiale si cu derivate partiale 2.2 Titularul activitilor de curs Lect. dr. Ioan CASU 2.3 Titularul activitilor de seminar Lect. dr. Dan COMANESCU / Lect. dr. Ioan CASU 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei

Obl.

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice) 3.1 Numr de ore pe sptmn 4 din care: 3.2 curs 2 3.4 Total ore din planul de nvmnt 56 din care: 3.5 curs 28 Distribuia fondului de timp: Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

2 28 ore 35 7 7 4 3 0

Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri Tutoriat Examinri Alte activiti 3.7 Total ore studiu individual 56 3.8 Total ore pe semestru 112 3.9 Numrul de credite 4. Precondiii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum analiza matematica; software matematic 4.2 de competene

5. Condiii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfurare a cursului 5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului

6. Competenele specifice acumulate

Competene profesionale

Prelucrarea matematica a datelor, analiza i interpretarea unor fenomene i procese Elaborarea si analiza unor algoritmi pentru rezolvarea problemelor Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea studentilor cu notiunile si rezultatele de baza din teoria ecuatiilor diferentiale si ecuatiilor cu derivate partiale; abordarea acestor notiuni si rezultate cu ajutorul unor pachete de software matematic 7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea capacitatii de a utiliza instrumentele teoretice si instrumentele software pentru modelarea matematica a unor fenomene din domenii aplicative; validarea modelelor matematice diferentiale si interpretarea rezultatelor furnizate de acestea 8. Coninuturi 8.1 Curs Definitia notiunii de ecuatie diferentiala; ecuatii diferentiale liniare; modelul matematic pentru dezintegrarea substantelor radioactive Ecuatii diferentiale afine; modelul matematic pentru problema racirii corpurilor Ecuatii diferentiale Bernoulli si Riccati Ecuatii cu variabile separabile; modelul matematic al unor procese cu crestere logistica Alte tipuri de ecuatii diferentiale de ordinul 1 reductibile la cele studiate anterior Ecuatii diferentiale de ordin superior: notiuni introductive Ecuatii diferentiale de ordin superior: solutii fundamentale; metoda variatiei constantelor

Competene transversale

Sa isi insuseasc notiunile de baza, sa inteleaga rezultatele fundamentale, sa fie capabili sa realizeze conexiuni cu alte domenii si sa aplice rezultatele in domenii conexe.

Metode de predare Expunere directa

Observaii 2 ore

2 ore

2 ore 2 ore

2 ore

2 ore 2 ore

Modele matematice care conduc la 2 ore rezolvarea unor ecuatii de ordinul 2 (oscilatii mecanice) Sisteme de ecuatii diferentiale: notiuni 2 ore introductive Sisteme de ecuatii diferentiale: algoritm 2 ore de rezolvare; exemple Modele matematice care conduc la 2 ore rezolvarea unor sisteme de ecuatii diferentiale (modele de conflict) Ecuatii cu derivate partiale: notiuni 2 ore introductive si exemple Metoda separarii variabilelor - probleme 2 ore mixte pentru ecuatia caldurii Metoda separarii variabilelor - probleme 2 ore mixte pentru ecuatia undelor Bibliografie 1. M. Reghis, P. Topuzu Ecuatii diferentiale ordinare, Editura Mirton, Timisoara, 2000. 2. R. Nagle, E. Saff, A. Snider Fundamentals of Differential Equations, Pearson, 2012, 8th edition. 3. I. Cau, A. Cernea, D. Comnescu, S. Coma, G. Cosovici, E. Popescu, I. Toma Ecuaii difereniale i cu derivate partiale (vol. 1), Editura Studis, Bucureti, 2013. 4. F.R. Giordano, M.D. Weir A first course in mathematical modeling, Brooks/Cole, 2003. 5. M. Braun Differential equations and their applications, Springer-Verlag, 1983. Observaii 2 ore

8.2 Seminar / laborator Definitia notiunii de ecuatie diferentiala; ecuatii diferentiale liniare; modelul matematic pentru dezintegrarea substantelor radioactive Ecuatii diferentiale afine; modelul matematic pentru problema racirii corpurilor Ecuatii diferentiale Bernoulli si Riccati Ecuatii cu variabile separabile; modelul matematic al unor procese cu crestere logistica Alte tipuri de ecuatii diferentiale de ordinul 1 reductibile la cele studiate anterior Ecuatii diferentiale de ordin superior: notiuni introductive Ecuatii diferentiale de ordin superior (II): solutii fundamentale, metoda variatiei constantelor Modele matematice care conduc la rezolvarea unor ecuatii de ordinul 2 (oscilatii mecanice) Sisteme de ecuatii diferentiale: notiuni introductive Sisteme de ecuatii diferentiale: algoritm de rezolvare Modele matematice care conduc la rezolvarea unor sisteme de ecuatii

Metode de predare Rezolvarea de aplicatii practice, inclusiv cu ajutorul instrumentelor de software matematic disponibile

2 ore

2 ore 2 ore

2 ore

2 ore 2 ore

2 ore

2 ore 2 ore 2 ore

diferentiale (modele de conflict) Ecuatii cu derivate partiale: notiuni 2 ore introductive si exemple Metoda separarii variabilelor - probleme 2 ore mixte pentru ecuatia caldurii Metoda separarii variabilelor - probleme 2 ore mixte pentru ecuatia undelor Bibliografie 1. M. Reghis, P. Topuzu Ecuatii diferentiale ordinare, Editura Mirton, Timisoara, 2000. 2. R. Nagle, E. Saff, A. Snider Fundamentals of Differential Equations, Pearson, 2012, 8th edition. 3. I. Cau, A. Cernea, D. Comnescu, S. Coma, G. Cosovici, E. Popescu, I. Toma Ecuaii difereniale i cu derivate partiale (vol. 1), Editura Studis, Bucureti, 2013. 4. F.R. Giordano, M.D. Weir A first course in mathematical modeling, Brooks/Cole, 2003. 5. M. Braun Differential equations and their applications, Springer-Verlag, 1983.

9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Disciplina ofera o perspectiva teoretica si computationala asupra problematicii extrem de actuale a modelarii matematice a unor fenemone extrem de diverse din domenii aplicative (mecanica, biologie, demografie, chimie, etc.)

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.4 Curs 10.5 Seminar / laborator Examenul consta intr-o proba cu subiecte pe diferite paliere de dificultate Evaluarea permanent a activitii pe parcursul semestrului (include realizarea unui proiect in echipe mici formate din 2-3 studenti)

10.2 Metode de evaluare Proba scrisa Numar prezente la laborator; Evaluarea proiectului echipei

10.3 Pondere din nota final 60% 40%

10.6 Standard minim de performan Intelegerea si aplicarea corecta a algoritmilor pentru rezolvarea problemelor standard de ecuatii diferentiale si cu derivate partiale; abilitatea de a construi, valida si interpreta un model matematic diferential; abilitatea de a utiliza comenzi fundamentale de software matematic pentru rezolvarea (inclusiv numerica) a unor ecuatii si sisteme de ecuatii diferentiale si cu derivate partiale, reprezentarea grafica a solutiilor si interpretarea acestora. Data completrii 29.10.2013 Semntura titularului de curs Lect. dr. Ioan CASU Semntura titularului de seminar Lect. dr. Dan COMANESCU Lect. dr. Ioan CASU Data avizrii n catedr/departament Semntura efului catedrei/departamentului

FIA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituia de nvmnt superior 1.2 Facultatea / Departamentul 1.3 Catedra 1.4 Domeniul de studii 1.5 Ciclul de studii 1.6 Programul de studii / Calificarea

Universitatea de Vest Timioara Facultatea de Matematic i Informatic Departamentul de Informatic Informatic Licen Informatic, Informatica aplicata

2. Date despre disciplin 2.1 Denumirea disciplinei Stagiu lucrare licenta I 2.2 Titularul activitilor de curs 2.3 Titularul activitilor de seminar Conf.dr. Dragan Mircea 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare

2.7 Regimul disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice) 3.1 Numr de ore pe sptmn 2 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de nvmnt 2 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator Distribuia fondului de timp: Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri Tutoriat Examinri Alte activiti 3.7 Total ore studiu individual 122 3.8 Total ore pe semestru 150 3.9 Numrul de credite 5 4. Precondiii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competene Abiliti de documentare

2 2 ore 0 36 80 3 3

5. Condiii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfurare a cursului 5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului

Sala de laborator dotat corespunztor

Competene profesionale

6. Competenele specifice acumulate Capacitatea de a elabora o lucrare de licen n domeniul informaticii

7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacitii de a elaborara o lucrare de licen Dobndirea de abiliti n identificarea i organizarea materialelor bibliografice Dobndirea de abiliti n structurararea i redactarea unei lucrri de licen Consolidarea abilitilor de desfurare a unei activiti pe baz de termene

7.2 Obiectivele specifice

8. Coninuturi 8.1 Curs

Competene transversale

abilitatea de a pregti o prezentare abilitatea de a-i susine oral ideile si de a participa la dezbateri de idei abilitatea de a se ncadra in timpul alocat unei prezentari

Metode de predare

Observaii

Bibliografie Observaii

8.2 Seminar / laborator Stabilirea tematicii si structurii generale a lucrarii Parcurgerea bibliografiei de start Stabilirea cerintelor functionale ale aplicatiei

Metode de predare Dialog, exemplificare

Dialog, exemplificare Dialog, exemplificare

Bibliografie

9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.4 Curs Stabilirea structurii lucrrii, a specificaiilor i a structurii funcionale a aplicaiei Dobndirea de abiliti n elaborarea de rapoarte specifice domeniului informaticii 10.6 Standard minim de performan Elaborarea rapoartelor intermediare de progres 10.5 Seminar / laborator

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota final

Rapoarte intermediare de progres Participare la activitatea de laborator

80% 20%

Data completrii

Semntura titularului de curs

Semntura titularului de seminar

Data avizrii n catedr/departament

Semntura efului catedrei/departamentului

FIA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituia de nvmnt superior 1.2 Facultatea / Departamentul 1.3 Catedra 1.4 Domeniul de studii 1.5 Ciclul de studii 1.6 Programul de studii / Calificarea

Universitatea de Vest Timisoara Matematica si Informatica Informatica Informatica Informatica Informatica

2. Date despre disciplin 2.1 Denumirea disciplinei Informatica de gestiune 2.2 Titularul activitilor de curs Micota Flavia 2.3 Titularul activitilor de seminar Micota Flavia 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare

2.7 Regimul disciplinei

opt

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice) 3.1 Numr de ore pe sptmn 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de nvmnt 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuia fondului de timp: Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri Tutoriat Examinri Alte activiti 3.7 Total ore studiu individual 50 3.8 Total ore pe semestru 162 3.9 Numrul de credite 5 4. Precondiii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Baze de date , UML 4.2 de competene Deprinderi de analiza

1 14 ore 20 30 40 10 20

5. Condiii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfurare a cursului 5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului

Competene profesionale

6. Competenele specifice acumulate Cunoaterea metodologiilor de analiz i proiectare Utilizarea cunotinelor pentru proiectarea aplicaiilor, cu precdere a bazelor de date i a sistemelor de proiectare Abilitatea de a analiza un domeniu de activitate i de proiectare a aplicaiilor informatice Elaborare unui proiect ntr-un cadru definit

7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Analiza activitilor dintr-un domeniu specificat Proiectarea aplicaiilor pentru un domeniu specificat Familiarizarea colaboratorii cu experi din alte domenii Capacitatea de a lucra in echipa 7.2 Obiectivele specifice Proiectarea bazelor de date Proiectarea fluxului prelucrrilor Integrarea in sistem a aplicaiilor Comunicarea i colaborarea n echipa de lucru Utilizarea de instrumente specifice de dezvoltare software 8. Coninuturi 8.1 Curs 1.Prezentarea principalelor activiti ntr-o companie de producie. Evidenierea fluxului principalelor activiti: concepie produse 2. Planificarea resurselor 3. Aprovizionare, lansarea execuia i urmrirea produselor 4. Desfacerea Gestiunea bunurilor (materiale, semifabricate, produse finite) 5. Determinarea ctigurilor. Gestiunea mijloacelor fixe.

Competene transversale

ncadrarea ntr-un cadru al unui domeniu definit i analiza lui Executarea unor sarcini specificate n activitatea de analiz implementare i documentare Contientizarea necesitii de a se perfeciona att in specialitate ct i n alte domenii Colaborarea cu experi din alte domenii

Metode de predare Prezentare, dialog

Observaii

Prezentare, dialog Prezentare, dialog Prezentare, dialog Prezentare, dialog

6. Coordonarea procesului de producie

Prezentare, exemple

7. Proiectarea bazei de date pentru Prezentare, exemple principalele activiti. 8. Generarea documentelor, proiectarea Prezentare, dialog fluxului prelucrrilor, generarea de rapoarte 9. abloane pentru workflow 1: Control. Prezentare, dialog Resurse 10. abloane pentru workflow 2: Date. Prezentare, dialog 11. abloane pentru workflow 3: Prezentare, dialog Controlul Excepiilor. Prezentare 12. Standarde workflow Prezentare, dialog 13. Workfow BPM Prezentare, dialog 14. Rolul testarii si validarii, instrumente Prezentare, exemple specifice Bibliografie [White 2004] Stephen A . Wh i t e , D e r e k Mi e r s, BPMN and Modeling reference Guide, Develop rigorous yet understandable graphical representations of business processes, 2004. [Aalst 2003] W.M.P. van der Aalst, How to handle dynamic change and capture management information? An approach based on generic workflow models [Kiepuszewsk 2003] B. Kiepuszewski, A.H.M. ter Hofstede, W.M.P. van der Aalst, Fundamentals of control flow in workflow, Acta Informatica 39, 143209 (2003). [Aalst 2002] Wil van der Aalst and Kees van Hee, Workflow Management Models, Methods, and Systems, MIT Press Cambridge, 2002. [Sharp 2001] Sharp, A., Mc Dermott, P., Workflow ModelingTools for Process Improvement and Application Development, 2001. [Fischer 2005] . Fischer, L. Ed, Workflow Handbook 2005, ISBN 0-9703509-8-8. Pentru managementul productiei: Florica BADEA Managementul productiei, Ed.Ase.Buc. Alexandru Radulescu, Managementul Productiei, Roxana Stefanescu, Conceptul de management operaional al produciei 8.2 Seminar / laborator 1. Proiectarea baze de date pentru reprezentarea structurii produselor 2. Instrumente de reprezentare a fluxului: BPMN, UML 3. Proiectarea documentelor 4. Proiectarea fluxului prelucrrilor 5.Implementari 6. Prezentare studiu de caz 7. Prezentare proiecte 1. Proiectarea baze de date pentru reprezentarea structurii produselor Bibliografie Aceeai ca i pentru curs Metode de predare Observaii

9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs 10.5 Seminar / laborator

10.1 Criterii de evaluare exam

10.2 Metode de evaluare analiza

10.3 Pondere din nota final 30%

Proiect Prezentare i analiz 50% Activ la lab. Analiz 20% 10.6 Standard minim de performan Proiectarea unei baze de date pentru o activitate la o companie dintr-un domeniu si a fluxului activitii Pregtirea documentelor SRS i SDD necesare proiectrii un sistem informatic

Data completrii 29.10.2013

Semntura titularului de curs

Semntura titularului de seminar

Data avizrii n catedr/departament

Semntura efului catedrei/departamentului

FIA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituia de nvmnt superior 1.2 Facultatea / Departamentul 1.3 Catedra 1.4 Domeniul de studii 1.5 Ciclul de studii 1.6 Programul de studii / Calificarea

Universitatea de Vest din Timioara Facultatea de Matematic i Informatic / Departamentul de Informatic Informatic I Studii universitare de licen Informatic

2. Date despre disciplin 2.1 Denumirea disciplinei Medii de Proiectare i Programare 2.2 Titularul activitilor de curs Popovici Adriana 2.3 Titularul activitilor de laborator Popovici Adriana 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C

2.7 Regimul disciplinei

DS

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice) 3.1 Numr de ore pe sptmn 3,0 din care: 3.2 curs 2,0 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de nvmnt 42,0 din care: 3.5 curs 28,0 3.6 seminar/laborator Distribuia fondului de timp: Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri Tutoriat Examinri Alte activiti 3.7 Total ore studiu individual 124,0 3.8 Total ore pe semestru 166,0 3.9 Numrul de credite 5 4. Precondiii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Algoritmic Programare I Programare II 4.2 de competene cunoaterea noiunilor de baz ale programrii orientate obiect

1,0 14,0 ore 28,0 28,0 28,0 28,0 12,0 -

5. Condiii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfurare a cursului 5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului

amfiteatru sal de laborator dotat cu tabl, computer, videoproiector i software Visual Studio (Visual C++)

6. Competenele specifice acumulate

Competene profesionale

C1: nsuirea tehnicilor de programare sub sistemul de operare Windows C2: Programarea n unul din mediile de dezvoltare software cele mai utilizate n prezent (Visual C++), bazat pe cel mai folosit limbaj de programare obiect (C++) C3: Elaborarea de aplicaii Windows executabile standard utiliznd biblioteca de clase MFC CT1: Aplicarea regulilor de munc riguroas i eficient, manifestarea unor atitudini responsabile fa de domeniul tiinific i didactic, pentru valorificarea optim i creativ a propriului potenial n situaii specifice, cu respectarea principiilor i a normelor de etic profesional CT2: Desfurarea eficient i eficace a activitailor organizate n echip CT3: Utilizarea eficient a surselor informaionale i a resurselor de comunicare i formare profesional asistat, atat n limba romn, ct i ntr-o limb de circulaie internaional

Competene transversale

7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei nsuirea att din punct de vedere teoretic ct i aplicativ a unor noiuni fundamentale n programarea aplicaiilor Windows 7.2 Obiectivele specifice Abilitatea de a utiliza cu succes Visual C++ (ca software de generare a aplicaiilor Windows) Capacitatea de a elabora programe n Visual C++ Utilizarea noiunilor teoretice n aplicaii practice Stabilirea de conexiuni cu alte discipline fundamentale 8. Coninuturi 8.1 Curs Visual C++. Introducere. Scurt istoric Elemente de programare orientat eveniment, programare orientat obiect, programare vizual Prezentarea mediului Visual C++ Interfaa Win32 API Biblioteca MFC (Microsoft Foundation Classes). Evidenierea elementelor generate automat de ctre mediu (resurse, clase, alte informaii) Generatorul de aplicaii AppWizard Butoane, etichete

Metode de predare prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul

Observaii

Casete de editare Controale de tip list Controale orientate pe intervale de valori Casete de dialog modale i nemodale Utilizarea claselor de fiiere secveniale Arhitectura Document-Reprezentare. Programarea aplicaiilor SDI (Single Document Interface) Date persistente (serializarea datelor i a claselor, salvare configuraie n registrul Windows) Bibliografie 1. 2. 3. 4.

prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul

Bates J., Tompkins T. - Utilizare Visual C++ 6, Ed. Teora, 1999 Jamsa K., Klander L. - Totul despre C i C++, Ed. Teora, 1999 Prosise J. - Programming Windows with MFC Second Edition, Microsoft Press, 1999 Kruglinski J.K., Wingo S., Sheperd G. - Programming Visual C++, Microsoft Press, 1998 Metode de predare exemplificarea, exercitiul, dialogul exemplificarea, exercitiul, dialogul exemplificarea, exercitiul, dialogul exemplificarea, exercitiul, dialogul exemplificarea, exercitiul, dialogul exemplificarea, exercitiul, dialogul exemplificarea, exercitiul, dialogul Observaii

8.2 Seminar / laborator Lansarea mediului Visual C++. Crearea unui nou proiect Casete de grupare. Casete text static. Cmpuri de editare. Butoane de comand Butoane radio. Maparea de variabile controalelor din resursa dialog. Utilizarea metodei UpdateData() Controale de tip caset list, caset list combinat i caset de validare Prelucrarea unor serii de date utiliznd diverse controale Realizarea unei aplicaii de tip DocumentReprezentare Serializarea datelor unui document de tip Document-Reprezentare. Utilizarea infrastructurii pentru tiprire Bibliografie

1. S. Bjrnander, Microsoft Visual C++ Windows Applications bz Example, Packt Publishing, 2008 2. Ms. Press - Desktop Applications with Microsoft Visual C++6.0, Microsoft Press, 1999 3. Ms. Press - Distributed Applications with Microsoft Visual C++6.0, Microsoft Press, 1999

9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Coninutul disciplinei este n deplin concordan cu materialul predat n alte centre universitare din ar. De

asemenea el este corelat cu cerinele pieei muncii. 10. Evaluare Tip 10.1 Criterii de evaluare activitate 10.4 corectitudinea i completitudinea Curs cunotinelor acumulate cunoaterea unor exemple importante

10.2 Metode de evaluare evaluare scris evaluare scris

10.3 Pondere din nota final 30% 20%

10.5 capacitatea de a aplica n practic prob practic 25% Seminar cunotinele dobndite / participarea activ la ore evaluare oral 25% laborator 10.6 Standard minim de performan prezena la cursuri i seminarii conform cerinelor generale ale facultii cunoaterea noiunilor fundamentale deprinderea abilitii de a realiza aplicaii n Visual C++, de a folosi cu uurin acest mediu de programare, de a manevra biblioteca de clase MFC, de a depana diverse programe capacitatea de a aplica n practic toate noiunile i abilitile dobndite

Data completrii 29/10/2013

Semntura titularului de curs Lector dr. Adriana Popovici

Semntura titularului de laborator Lector dr. Adriana Popovici

Data avizrii n departament

Semntura efului departamentului Conf. dr. Victoria Iordan

FIA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituia de nvmnt superior 1.2 Facultatea / Departamentul 1.3 Catedra 1.4 Domeniul de studii 1.5 Ciclul de studii 1.6 Programul de studii / Calificarea

UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA FACULTATEA DE MATEMATICA SI INFORMATICA DEPARTAMENTUL DE INFORMATICA INFORMATICA LICENTA INFORMATICA APLICATA

2. Date despre disciplin 2.1 Denumirea disciplinei MANAGEMENTUL PROIECTELOR INFORMATICE 2.2 Titularul activitilor de curs 2.3 Titularul activitilor de seminar PETROV GHEORGHE 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice) 3.1 Numr de ore pe sptmn 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de nvmnt 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator Distribuia fondului de timp: Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri Tutoriat Examinri Alte activiti PROIECT 3.7 Total ore studiu individual 82 3.8 Total ore pe semestru 110 3.9 Numrul de credite 5

1 14 ore 24 12 14 10 2 20

4. Precondiii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Sisteme de operare, Retele de calculatoare, Baze de date 4.2 de competene Competente de lucru in retele de calculatoare pe sisteme de operate Windows, Unix (Linux) si folosire a bazelor de date prin intermediul mediilor de programare

5. Condiii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfurare a cursului 5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului

6. Competenele specifice acumulate 1. Cunoastere, nelegere, explicare si interpretare: - cunoasterea noiunilor specifice managementului proiectelor; - explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum si a coninuturilor teoretice si practice ale acestei discipline; - constientizarea beneficiilor pe care le aduce managementul proiectelor, n orice domeniu de activitate; - abilitatea de a concepe proiecte, urmrirea si evaluarea acestora; - cunoasterea metodelor folosite n managementul proiectelor de la conceperea si pn la faza de evaluare a rezultatelor finale; - nelegerea principiilor generale care direcioneaz activitatea de managementul proiectelor; - capacitatea de a atrage, de a motiva, si recompensa membrii echipei de proiect. 2. Instrumental-aplicative : - utilizarea adecvat a noiunilor specifice managementului proiectelor; - participarea la luarea unor decizii cu referire la evaluarea resurselor necesare si disponibile realizrii proiectelor; - participarea la identificarea unor soluii pentru problemele privind elaborarea proiectelor. 3. Atitudinale: - manifestarea unor atitudini pozitive si responsabile fa de domeniul managementului; - cultivarea unui mediu pragmatic pentru realizarea managementului proiectelor; - promovarea unui sistem performant de evaluare a proiectelor propuse; - valorificare optim si creativ a potenialului resurselor umane angajate n managementul proiectelor; - implicarea n dezvoltarea organizaional si n promovarea inovaiilor stiinifice; - dezvoltarea unor comportamente relaionale privind constituirea echipelor de lucru, angajarea n relaii de parteneriat cu alte persoane instituii cu responsabiliti similare participarea la propria dezvoltare profesional.

7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul Managementul Proiectelor Informatice isi propune sa pregateasca studentii in utilizarea metodologiilor pentru management-ul proiectelor. 7.2 Obiectivele specifice In cadrul cursului sunt prezentate notiunile de baza ale metodologiilor prin descrierea componentelor, a tehnicilor si proceselor precum si un set de documente utilizate in cadrul proiectelor. Studiile de caz se fac pe baza metodologiilor de management al proiectelor la nivel European. 8. Coninuturi 8.1 Curs 1. Concepte de baza privind abordarea sistemelor informatice: ciclul de viata al produselor program. Managementul sistemelor informatice. 2. Justificarea economica a proiectelor informatice 3. Documentatia de initiere a proiectelor informatice 4. Planificarea in contextul proiectelor

Competene transversale

Competene profesionale

Metode de predare Orele de curs se realizeaza prin expunerea temei planificate in contextul a 80% din durata cursului si discutarea acelor concepte care trebuie explicitate suplimentar in contextul a 20% din durata cursului.

Observaii 1 ora

1 ora 1 ora 1 ora

informatice 5. Identificarea riscurilor intr-un proiect 1 ora informatic 6. Construirea pachetelor de lucru in 1 ora proiectele informatice 7. Metodologii de proiectare a produselor 1 ora program clasice. Implicatii manageriale in abordarea metodologiilor clasice. 8. Metodologii de proiectare a produselor 1 ora program orientate obiect. Implicatii manageriale in abordarea metodologiilor orientate obiect. 9. Metodologia de analiza si proiectare 1 ora OMT (Object Modelling Technique) I. 10. Abordarea registrelor cu probleme 1 ora intr-un proiect informatic 11. Elaborarea rapoartelor de exceptie 1 ora pentru un proiect informatic 12. Elaborarea rapoartelor de progres 1 ora pentru un proiect informatic 13. Studiu de caz: abordarea sistemetica a 1 ora unui poiect real I 14. Studiu de caz: abordarea sistemetica a 1 ora unui proiect real II Bibliografie 1. Gh. Petrov, V. Iordan, A. Stepan, Fundamentele proiectarii si realizarii sistemelor informatice, Editura Mirton, 1995. 2. R. Mihalca, C. Fabian, A. Uta, F. Simion, Analiza si proiectare orientate obiect. Instrumente de tip CASE, Editura Societatea Autonoma de Informatica, Bucuresti, 1998. 3. Covrig Mircea; Opran Constantin; 2002; Managementul proiectelor; Agentia Manageriala pentru Cercetare Stiintifica Inovare si Transfer Tehnologic POLITEHNICA; Editura Pritech 2000; Bucuresti. 4. McCollum James, Banacu Cristian Silviu, Management de proiect, o abordare practica, Editura Universitara, Bucuresti, 2005. 5. Mocanu Mariana; Schuster Carmen; Managementul proiectelor; Cale spre cunoasterea competitivitatii; Editura All Beck, Bucuresti, 2001. 6. Metodologia de Management de Proiect PRINCE2 7. Jack Meredith, Samuel J. Mantel, Jr, Project Management. A managerial approach, fourth edition, 2000, John Wiley&Sons 8. Curaj Adrian, Apetroae Marin, Purnus Augustin, Scarlat Cezar, Munteanu Radu-Practica Managementului de proiect, Editura Economic, Bucuresti 2004 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaii Pr 1 : JUSTIFICAREA ECONOMICA Orele de laborator se 1 ora (Business Case) deruleaza intr-un dialog interactiv intre cadrul Pr 2 : Studiu de caz 1 ora didactic si student in Pr 3 : DOCUMENTUL DE INIIERE A 1 ora contextul caruia se PROIECTULUI (Project Initiation exemplifica si se exerseaza Document) practic tematica aferenta Pr 4 : Studiu de caz 1 ora problemelor abordate in Pr 5 : PLANUL DE PROIECT (Project 1 ora cadrul proiectelor de grup Plan) propuse. Pr 6 : Studiu de caz 1 ora Pr 7 : JURNALUL DE RISCURI (Risk 1 ora Log), PACHET DE LUCRU (Work Package) Pr 8 : Studiu de caz 1 ora

Pr 9 : REGISTRUL DE PROBLEME 1 ora (Project Issue) Pr 10 : Studiu de caz 1 ora Pr 11 : RAPORTUL DE EXCEPTIE 1 ora (Exception Report) Pr 12 : Studiu de caz 1 ora Pr 13 : RAPORT DE PROGRES 1 ora (Highlight Report) Pr 14 : Studiu de caz 1 ora Bibliografie 1. Gh. Petrov, V. Iordan, A. Stepan, Fundamentele proiectarii si realizarii sistemelor informatice, Editura Mirton, 1995. 2. R. Mihalca, C. Fabian, A. Uta, F. Simion, Analiza si proiectare orientate obiect. Instrumente de tip CASE, Editura Societatea Autonoma de Informatica, Bucuresti, 1998. 3. McCollum James, Banacu Cristian Silviu, Management de proiect, o abordare practica, Editura Universitara, Bucuresti, 2005. 4. Metodologia de Management de Proiect PRINCE2. 5. Curaj Adrian, Apetroae Marin, Purnus Augustin, Scarlat Cezar, Munteanu Radu-Practica Managementului de proiect, Editura Economic, Bucuresti, 2004 9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Paradigmele dezvoltarii proiectelor informationale (cu parte integranta sistem informatic) sunt abordari esentiale in contextul actual. Doar simpla cunoatere a conceptelor de baz ale programarii si tehnologiilor informatice nu este suficient n activitatea de management a proiectelor informat ice. abloanele de proiectare sunt unelte extrem de utile n aceast activitate, tot mai cerut de piaa muncii european.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.4 Curs

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota final

Examenul final consta intr-o Test grila 30% lucrare scrisa descriptiva constand din verificarea cunostintelor teoretice si verificarea abilitatilor practice prin probleme specifice si o verificare orala a cunostintelor teoretice si aplicative cu bilete. 10.5 Seminar / Elaborarea unui proiect de grup (5- Evaluare proiect 70% laborator 6 studenti) dintr-o tematica propusa. In cadrul grupului se va specifica rolul pe care il are fiecare participant si sarcinile precise ce le are de realizat in contextul proiectului. 10.6 Standard minim de performan Evaluarea finala, respectiv examenul propriu zis poate fi abordat daca: studentul a elaborat un proiect dintr-o tematica indicata. Cerinte minime pentru nota 5: 1. Elaborarea proiectului. 2. Cunoste cel putin 50% din problematica teoretica evaluata in lucrarea scrisa descriptiva.

3. Cunoaste ce putin 50% din problematica teoretica si 50% din problematica aplicativa inscrisa pe biletul examenului oral. Cerinte minime pentru nota 10: 1. Elaborarea proiectului. 2. Cunoste problematica teoretica evaluata in lucrarea scrisa descriptiva. 3. Cunoaste problematica teoretica si problematica aplicativa inscrisa pe biletul examenului oral.

Data completrii

Semntura titularului de curs

Semntura titularului de seminar

Data avizrii n catedr/departament

Semntura efului catedrei/departamentului

FIA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituia de nvmnt superior 1.2 Facultatea / Departamentul 1.3 Catedra 1.4 Domeniul de studii 1.5 Ciclul de studii 1.6 Programul de studii / Calificarea

Universitatea de Vest din Timisoara Matematica si Informatica/Informatica Informatica 1 Informatica

2. Date despre disciplin 2.1 Denumirea disciplinei Grafica si interfete utilizator 2.2 Titularul activitilor de curs Frincu Marc 2.3 Titularul activitilor de seminar Frincu Marc 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare

2.7 Regimul disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice) 3.1 Numr de ore pe sptmn 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de nvmnt 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuia fondului de timp: Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri Tutoriat Examinri Alte activitiProiect 3.7 Total ore studiu individual 108 3.8 Total ore pe semestru 56 3.9 Numrul de credite 6 4. Precondiii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Retele de calculatoare, Programare, Arhitectura calculatoarelor 4.2 de competene Programare

4 28 ore 28 12 16 2 4 44

5. Condiii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfurare a cursului 5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului

Sala cu video proiector si conexiune la Internet Conectivitate la cluster si sipercalculator

Competene profesionale

6. Competenele specifice acumulate Insusirea notiunilor fundamentale legate de grafica Dobandirea de abilitati pentru programarea aplicatiilor grafice Programare specifica graficii

7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Stapanirea notiunilor fundamentala in grafica 7.2 Obiectivele specifice Dexteritate in crearea aplicatiilor grafice 8. Coninuturi 8.1 Curs Curs 1: Notiuni fundamentale (definitii, domenii, dispozitive, aplicatii) Curs 2: Geometria vizualizarii obiectelor tridimensionale (transformari geometrice bi si tridimensionale). Proiectii paralele si perspective Curs 3: Transformari proiective, volum de vedere, sisteme de vizualizare Curs 4: Trasarea primitivelor grafice (segmente de linii si curbe, algoritmi). Trasarea curbelor spatiale si suprafetelor (curbe si suprafatete parametrice, algoritmi) Curs 5: Reprezentarea corpurilor tridimensionale (modelare prin suprafete si solide, geometria constructiva a corpurilor solide) Curs 6: Algoritmi de vizibilitate I (tehnicile asociate cu imaginile realiste, complexitatea algoritmilor si modalitati de simplificare a calculelor) Curs 7: Algoritmi de vizibilitate II (algoritmi in spatiu obiect, algoritmi in spatiu imagine si algoritmi hibrizi) Curs 8: Iluminare si umbre (modelarea iluminarii, proprietati ale suprafetelor, algoritmi) Curs 9: Atributele primitivelor. Atenuarea efectelor discretizarii imaginii. Algorimi de umplere. Decupare

Competene transversale

Dezvoltarea profesionala si a increderii in capacitatile proprii prin prezenta abilitatilor de intelegere si dezvoltarea aplicatiilor ce utilizeaza grafica

Metode de predare Prezentare Prezentare Prezentare Prezentare

Observaii

Prezentare Prezentare Prezentare Prezentare Prezentare

Curs 10: Texturi (clasificare, aplicare pe suprafete, fractali)

Prezentare

Curs 11: Culoare (lumina cromatica, marirea rezolutiei culorii, modele si index de Prezentare culoare) Curs 12: Animatie (conventionala, tehnica scheletului, captarea miscarii, deformari, viata artificiala) Curs 13: Interfete utilizator I (principii de design, aspecte sociale,a fective, agenti de interfatare, perceptia umana, interactiune) Prezentare Prezentare

Curs 14: Interfete utilizator II (programarea orientata pe evenimente, Prezentare componente UI, design patterns, sisteme de ajutor) Bibliografie 1. D.Petcu, L.Cucu, Grafica pe calculator, Tipografia Universitatii, Timisoara, 1999 2. D.Petcu, L.Cucu, Principii ale graficii pe calculator, Editura Excelsior, Timisoara, 1995 3. J.Foley et al, Computer Graphics, Addison Wesley, 1992 4. F.Moldovan et al, Grafica pe calculator, Editura Teora, 1996 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Lab 1: Elemente de geometrie, reprezentarea obiectelor Dezvoltare programe de catre studenti tridimensionale, realism virtual. OpenGL. Prezentare Lab 2: Arhitectura general. Scurt istoricOpenGL sub sistemul de operare Dezvoltare programe de catre studenti Windows. Noiuni de baz OpenGL. Tipuri de date OpenGL. Convenia folosit la numele funciilor. Dezvoltare programe de catre studenti Lab 3: Dezvoltarea aplica iilor grafice folosind biblioteca Contextul de randare OpenGL. Codificarea culorii AUX Lab 4: Tratarea erorilor. Obinerea informaiilor despre Dezvoltare programe de catre studenti mediul OpenGL. Primitive OpenGL. Desenarea punctelor Dezvoltare programe de catre studenti Lab 5: Primitive OpenGL. Desenarea liniilor. Desenarea triunghiurilor Lab 6: Desenarea patrulaterelor i poligoanelor. Dezvoltare programe de catre studenti Transformri de coordonate Dezvoltare programe de catre studenti Lab 7: Iluminare. Materiale. Surse de lumin Lab 8: Normale Lab 9: Texturare Dezvoltare programe de catre studenti Dezvoltare programe de catre studenti

Observaii

Dezvoltare programe de catre studenti Lab 10: Buffere OpenGL. Integrarea OpenGL n bibiloteca MFC Lab 11: DirectX. Generaliti DirectX i prezentarea Dezvoltare programe de catre studenti modelului COM Dezvoltare programe de catre studenti Lab 12: DirectDraw Lab 13: Direct3D. Prezentare general. Direct3D Dezvoltare programe de catre studenti Retained Mode Dezvoltare programe de catre studenti 1. Lab 14: Direct3D Immediate Mode Bibliografie 5. D.Pop,D.Petcu, Modelarea lumii tridimensionale, Editura Eubeea, Timisoara, 2004

9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Foarte buna 10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.1 Criterii de evaluare Grad asimilare notiuni

10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota final Examen scris 50% 50%

10.5 Seminar / laborator Grad abilitate programare Verificare proiect

10.6 Standard minim de performan Capacitate de a scrie o aplicatie grafica simpla. Intelegerea principiilor graficii pe calculator

Data completrii 1.10.2013

Semntura titularului de curs

Semntura titularului de seminar

Data avizrii n catedr/departament

Semntura efului catedrei/departamentului

FIA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituia de nvmnt superior 1.2 Facultatea / Departamentul 1.3 Catedra 1.4 Domeniul de studii 1.5 Ciclul de studii 1.6 Programul de studii / Calificarea Universitatea de Vest din Timisoara Matematica si Informatica/ Matematica Matematica-Informatica Licenta Informatica

2. Date despre disciplin 2.1 Denumirea disciplinei Metode numerice 2.2 Titularul activitilor de curs Stan Ilie 2.3 Titularul activitilor de seminar Zaharia Claudia 2.4 Anul de 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E studiu

2.7 Regimul disciplinei ob

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice) 3.1 Numr de ore pe sptmn 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 laborator 3.4 Total ore din planul de 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 laborator nvmnt Distribuia fondului de timp: Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri Tutoriat Examinri Alte activiti 3.7 Total ore studiu individual 80 3.8 Total ore pe semestru 3.9 Numrul de credite 136 5

2 2 ore 42 14 14 6 4

4. Precondiii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunoasterea softului MAPLE 4.2 de competene -capacitatea de a intelege un text matematic scris in limbajul teoretic si formalizat -capacitatea de a elabora o procedura MAPLE

-capacitatea de a elabora un algoritm

5. Condiii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfurare a cursului 5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului

Amfiteatru cu tabla corespunzatoare, retroproiector Sala de laborator dotata cu softul MAPLE

Competene profesionale

6. Competenele specifice acumulate Utilizarea algoritmilor clasici si moderni in rezolvarea numerica a ecuatiilor algebrice si diferentiale. Utilizarea softului MAPLE prin intermediul functiilor predefinite. Implementarea unor algoritmi prin intermediul unor proceduri MAPLE,sau a unor limbaje de programare. Cunoasterea fenomenului de instabilitate numerica.

Competene transversale

Aplicarea regulilor de munc riguroas i eficient, manifestarea unor atitudini responsabile fa de domeniul tiinific i didactic, pentru valorificarea optim i creativ a propriului potenial n situaii specifice, cu respectarea principiilor i a normelor de etic profesional Utilizarea eficient a surselor informaionale i a resurselor de comunicare i formare profesional asistat, att n limba romn, ct i ntr-o limb de circulaie internaional Utilizarea eficient a surselor informaionale i a resurselor de comunicare i formare profesional asistat, att n limba romn, ct i ntr-o limb de circulaie internaional

7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al -Studentii sa-si formeze depriderile de a formula clar un enunt disciplinei (definitie , propozitie , teorema ,etc) si de a demonstra prozitii si teoreme din materialul de mai sus. -Studentii sa-si dezvolte capacitatile de a aplica materialul si tehnicile insusite in rezolvarea exercitiilor si problemelor precum si in cercetare.

7.2 Obiectivele specifice

Studentii sa-si insuseasca conceptele de baza numerica(propagarea erorilor,instabilitate) si

din analiza proprietatile

fundamentale ale acestora la nivelul de licenta in sistemul Bologna. -studenti sa-si insuseasca notiunile necesare in abordarea altor discipline si capitole ce se bazeaza pe continutul acestei discipline. 8. Coninuturi 8.1 Curs

. C1.Erori de calcul.Propagarea erorilor. C2.Rezolvarea numerica a ecuatiilor algebrice.Metoda aproximatiilor succesive C3.Metoda lui Newton si variantele sale. C4.Rezolvarea numerica a sistemelor liniare.Numar de conditionare.Metoda pivotarii partiale a lui Gauss. C5.Factorizarea LU.Aplicatii la sisteme tridiagonale.Factorizarea Cholesky. C6.Metode iterative(Jacobi,Gauss-Seidel,suprarelaxarii) C7.Aproximarea functiilor prin interpolare.Polinomul Lagrange de interpolare. C8.Interpolarea prin functii spline. C9.Derivare numerica.Stabilitatea formulelor de derivare numerica.Rezolvarea numerica a problemei bilocale. C10.Integrare numerica.Formule de cuadratura de tip Newton-Cotes. C11.Formule de cuadratura de tip Gauss. C12.Rezolvarea numerica a ecuatiilor diferentiale.Metode unipas.Convergenta,stabilitate,consistenta,A-stabilitate. C13.Metodele lui Euler(imbunatatita,modificata).Metoda seriilor Taylor. C14.Metodele Runge-Kutta.

Metode de predare Prelegerea Demonstratia Conversatia euristica Explicatia Metode activparticipative Algoritmizarea Suport de curs

Observaii

Bibliografie 1)Ghe.Babescu,A.Kovacs,I.Stan,Ghe.Tudor,A.Filipescu,R.Anghelescu,Analiza Numerica,Ed.Politehnica,Timisoara,2000. 2)Alfio Quarteroni,Riccardo Sacco,Fausto Saleri,Numerical Mathematics,Springer,2007. 3)O.Blajina,MAPLE in matematica asistata de calculator,Cluj-Napoca,2001. 8.2 Seminar / laborator L1.Rezolvarea ecuatiilor algebrice cu functii predefinite MAPLE. L2.Metoda aproximatiilor succesive(procedura MAPLE). L3.Metoda lui Newton si variantele sale(proceduri MAPLE). L4.Sisteme rau conditionate.Numar de conditionare.Functii predefinite MAPLE pentru rezolvarea sistemelor liniare. L5.Metoda eliminari a lui Gauss cu pivotare partiala (procedura MAPLE). L6.Factorizarea matricilor.Functiile predefinite:LUdecomp,definite,cholesky. L7.Rezolvarea sistemelor tridiagonale strict diagonal dominante(procedura MAPLE). L8.Metode iterative de rezolvare a sistemelor liniare(Jacobi,GaussSeidel)(proceduri MAPLE). L9.Aproximarea functiilor prin interpolare.Functiile predefinite:interp,spline). L10.Calculul derivatelor si integralelor definite folosind functii predefinite MAPLE. L11.Formulele trapezului si Simpson(proceduri MAPLE). L12.Rezolvarea ecuatiilor si sistemelor de ecuatii diferentiale folosind functia predefinita dsolve. L13.Metode de tip Runge-Kutta.Functiile:dsolve cu obtiunea numeric,odeplot. L14.Testare finala. Metode de predare Exercitiu Explicatia Conversatia Problematizare a algoritmizarea Observaii

9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Continutul cursului este la nivelul facultatilor de profil din tara si strainatate .

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.4 Curs 1) Asimilarea corecta al vocabularului stiintific 2)Capacitatea de a formula :definitii, teoreme,leme, consecinte , observatii,inerpretari , etc, aplicatii din materialul expus la curs. 3)Capacitatea de a scie un algoritm in metalimbaj 4)Capacitatea de a folosi materialul expus la curs in realizarea unor proiecte .

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota final 60,00%

10.5 Seminar 1)Capacitatea de a rezolva exercitii si probleme din cele / laborator rezolvate la laborator. 2)Capacitatea de a folosi softul MAPLE prin intermediul functiilor predefinite. 3)Capacitatea de a implementa un algoritm prin intermediul unei proceduri MAPLE.

40,00%

10.6 Standard minim de performan Capacitatea de a utiliza softul MAPLE in rezolvarea numerica a unor ecuatii algebrice sau diferentiale.

Data completrii

Semntura titularului de curs

Semntura titularului de seminar

1.10.2013 Data avizrii n catedr/departament Semntura efului catedrei/departamentului

FIA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituia de nvmnt superior 1.2 Facultatea / Departamentul 1.3 Catedra 1.4 Domeniul de studii 1.5 Ciclul de studii 1.6 Programul de studii / Calificarea

Universitatea de Vest Timioara Facultatea de Matematic i Informatic Departamentul de Informatic Informatic Licen Informatic, Informatica aplicata

2. Date despre disciplin 2.1 Denumirea disciplinei Stagiu lucrare licenta II 2.2 Titularul activitilor de curs 2.3 Titularul activitilor de seminar Conf.dr. Dragan Mircea 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare

2.7 Regimul disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice) 3.1 Numr de ore pe sptmn 3 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de nvmnt 3 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator Distribuia fondului de timp: Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri Tutoriat Examinri Alte activiti 3.7 Total ore studiu individual 102 3.8 Total ore pe semestru 150 3.9 Numrul de credite 5 4. Precondiii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competene Abiliti de documentare

3 3 ore 0 26 70 3 3

5. Condiii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfurare a cursului 5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului

Sala de laborator dotat corespunztor

Competene profesionale

6. Competenele specifice acumulate Capacitatea de a elabora o lucrare de licen n domeniul informaticii

7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacitii de a elaborara o lucrare de licen Dobndirea de abiliti n identificarea i organizarea materialelor bibliografice Dobndirea de abiliti n structurararea i redactarea unei lucrri de licen Consolidarea abilitilor de desfurare a unei activiti pe baz de termene

7.2 Obiectivele specifice

8. Coninuturi 8.1 Curs

Competene transversale

abilitatea de a pregti o prezentare abilitatea de a-i susine oral ideile si de a participa la dezbateri de idei abilitatea de a se ncadra in timpul alocat unei prezentari

Metode de predare

Observaii

Bibliografie Observaii

8.2 Seminar / laborator a) Definitivarea specificatiilor aplicatiei b) Definitivarea structurii lucrarii a) Implementare aplicatie (module functionale) b) Redactarea capitolelor introductive a) Implementare aplicatie (module functionale / interfata) + stabilirea planului de testare

Metode de predare Dialog, exemplificare Dialog, exemplificare

Dialog, exemplificare

b) Redactarea capitolelor referitoare la metodele/algoritmii/tehnicile/tehnologiile analizate/implementate/comparate etc. Testarea aplicatiei Redactarea capitolelor referitoare la descrierea aplicatiei Bibliografie

9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.4 Curs 10.5 Seminar / laborator Testarea aplicatiei Redactarea capitolelor referitoare la descrierea aplicatiei Finalizarea redactarii lucrarii 10.6 Standard minim de performan Elaborarea rapoartelor intermediare de progres

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota final

Rapoarte intermediare de progres Participare la activitatea de laborator Rapoarte intermediare de progres

40% 20% 40%

Data completrii

Semntura titularului de curs

Semntura titularului de seminar

Data avizrii n catedr/departament

Semntura efului catedrei/departamentului

FIA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituia de nvmnt superior 1.2 Facultatea / Departamentul 1.3 Catedra 1.4 Domeniul de studii 1.5 Ciclul de studii 1.6 Programul de studii / Calificarea

Universitatea de Vest Timisoara Matematica si Informatica/ Informatic Informatic Licen Informatic

2. Date despre disciplin 2.1 Denumirea disciplinei 2.2 Titularul activitilor de curs 2.3 Titularul activitilor de seminar 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul

Modelare economica Lect. Dr. Moleriu Radu Lect. Dr. Moleriu Radu 2 2.6 Tipul de evaluare

2.7 Regimul disciplinei

Opional

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice) 3.1 Numr de ore pe sptmn 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de nvmnt 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuia fondului de timp : Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri Tutoriat Examinri Alte activiti: Consultaii 3.7 Total ore studiu individual 154 3.8 Total ore pe semestru 196 3.9 Numrul de credite 3

1 14 ore 2/sapt 2/sapt 1/sapt 2/sapt 4/sapt

4. Precondiii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Noiuni de baz n teoria probabilitilor, statistic matematic i programare 4.2 de competene S fie capabil sa utilizeze un software matematic

5. Condiii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfurare a cursului 5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului

Sala de seminar Laborator

6.

Competenele specifice acumulate C6. Aplicarea modelelor matematice pentru rezolvarea problemelor de tip interdisciplinar C6.1. Identificarea aspectelor interdisciplinare utiliznd adecvat noiuni, teorii si metode specifice modelarii informatice C6.2. Explicarea conceptelor cheie si a conditiilor de aplicare a unui model matematic C6.4. Evaluarea critica a aplicabilitatii unui model matematic C6.3. Aplicarea unui algoritm de calcul asociat modelului matematic pentru rezolvarea problemelor de tip interdisciplinar C6.5. Realizarea unui proiect pentru studiul unei probleme de tip interdisciplinar prin aplicarea unui model matematic

Competene transversale

Competene profesionale

C6. Aplicarea algoritmilor de calcul pentru rezolvarea problemelor de tip interdisciplinar

7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei un prim obiectiv este acele de a fixa noiunile de baz ntlnite n economie i n domeniul derivativelor financiare. se urmrete nsuirea de noiuni i metode de calcul ale analizei stohastice folosite n modelarea activelor, a ratei de doband i a volatilitii asociate unei opiuni. 7.2 Obiectivele specifice a nva metodele de calcul i implementare acestora n evaluarea, comportarea i predicia cursului unui activ financiar. formarea deprinderilor de aplicare a metodelor modelarii matematice la rezolvarea problemelor concrete din economie utiliznd un soft de programare.

8. Coninuturi 8.1 Curs Capitolul I. Noiuni introductive din domeniul derivativelor Curs 1. Noiuni introductive n economie Curs 2. Rata de dobanda si anuitati. Curs 3. Derivative. Curs 4. Valoarea intrinsec a unui contract Curs 5. Portofolii de active financiare. Curs 6. Rentabilitate i risc asociate unui portofoliu. Caracterizri statistice Curs 7. Strategii de investitii financiare. Paritatea euro dolar

Metode de predare

Observaii

Predare, prelegere, metode activ-participative, dialog interactiv

Capitolul II. Modelare matematica in evaluarea activelor financiare Curs 8. Elemente de analiz stohastic Curs 9. Zgomot alb i msurarea erorilor. Curs 10. Serii de timp autoregresive Curs 11. Modelul binomial de estimare a activelor financiare. Generalizare. Curs 12. Entropia i energia informaional asociat unui activ. Estimatori statistici. Curs 13 . Volatilitatea titlurilor financiare. Coeficientul de volatilitate. Dreapta de regresie. Curs 14. Masurarea riscului. Valoarea la risc Bibliografie 1. 2.

Predare, prelegere, metode activ-participative, dialog interactiv

Altr M. : Inginerie Financiar. Sintez , Academia de tiine Economice , Bucureti (2002) ; Back K., A Course in Derivative Securietes, Introduction to Theory and Computation, Springer-Verlag Berlin Heidelberg 2005 3. Frca. P. , Moleriu R. : Elemente de Probabiliti i Teoria Proceselor Stochastice cu Aplicaii n Matematica Financiar , Ed. Albastr, Cluj Napoca, (2006) 4. Lamberton D. , Lapeyre B. , Stochastic Calculus Applied to Finance , Chapman & Hall/Crc (2000) ; 5. Levy G., Computational Finance Using C and C#, Elsevier Ltd, (2008) 6. Shreve S., Stochastic Calculus and Finance, Carmegie Mellon University (1996) 7. Wilmott P. , Derivative. Inginerie Financiar , Ed. Economic , Bucureti (2002) 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaii Se vor rezolva exerciii i probleme pe baza definiiilor i proprietilor de la curs. Se vor construi algoritmi de calcul pe baza Munca n echip, teme indiciduale, rezolvarii matematice. problematizare, conversaie, metoda Se vor prezenta exemple pentru aprofundarea exerciiului, lucrri de laborator noiunilor prezentate la curs i se vor urmrii comportrile activelor financire listate la bursa BVB. Bibliografie 1. Altr M. : Inginerie Financiar. Sintez , Academia de tiine Economice , Bucureti (2002) ; 2. Capasso V., Bakstein D., An Introduction to Continuous Time Stochastic Processes, Theory, Models and Applications to Finance, Biology and Medicine, Birkhauser Boston , (2005) 3. Frca. P. , Moleriu R. : Elemente de Probabiliti i Teoria Proceselor Stochastice cu Aplicaii n Matematica Financiar , Ed. Albastr, Cluj Napoca, (2006) 4. Lamberton D. , Lapeyre B. , Stochastic Calculus Applied to Finance , Chapman & Hall/Crc (2000) ; 5. Verlag, Berlin, (1998)

O ksendal B. : Stochastic Differential Equations an Introduction with Applications, Fifth Edition, Springer

ksendal B., Sulem A., Stochastic Control for Jump Process, Springer Verlag, Berlin, (2007); 6. O 7. Shreve S., Stochastic Calculus and Finance, Carmegie Mellon University (1996) 8. Wilmott P. , Derivative. Inginerie Financiar , Ed. Economic , Bucureti (2002) 9. Heikki Ruskeepaa, Mathematica Navigator. Mathematics, Statistics and Graphics, 3 -rd Edition, Elsevier, 2009.

9.

Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Coninutul disciplinei este n concordan cu programa din alte centre universitare din tara i strintate. Pentru adaptarea la cerinele pieei muncii a coninutului disciplinei au avut loc ntalniri cu reprezentai ai mediului de afaceri i cu profesori de informatic din nvmntul preuniversitar.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.4 Curs

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota final

Cerine pentru nota 5 40% definiii ale noiunilor de baz; Examen, colocviu, Cerine pentru nota 10 verificare periodica proprietii cu demonstraii i exemple verificarea noiunilor teoreticeasociate noiunilor financiare i economice. 10.5 Seminar Cerine pentru nota 5 / laborator prezentare de exemple fundamentale din matematica financiar Cerine pentru nota 10 Seminarii i lucrri de rezolvarea de probleme asociate noiunilor 60% laborator de curs. studii de caz utiliznd soft-urile din laborator. construcia algoritmilor de calcul. 10.6 Standard minim de performan Abiliti dobndite de student: Cognitive: cunoaterea unor concepte, teoreme i metode importante din matematica financiar ; for marea deprinderilor de a rezolva diverse probleme de economie. Tehnice: nsuirea de ctre studeni a unor tehnici specifice pieei de capital. Rezolvarea unor probleme de matematica utiliznd noiuni de programare folosite n modelarea activelor financiare. Profesionale: nsuirea conceptelor i noiunilor fundamentale de rezolvare a unor probleme de economie folosind calculul matematic i informatic. Aspecte valorice: nelegerea i promovarea utilizrii informaticii aplicate n economie i finane

Data completrii 28.10.2013

Semntura titularului de curs

Semntura titularului de seminar

Data avizrii n catedr/departament

Semntura efului catedrei/departamentului

FIA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituia de nvmnt superior 1.2 Facultatea / Departamentul 1.3 Catedra 1.4 Domeniul de studii 1.5 Ciclul de studii 1.6 Programul de studii / Calificarea

Universitatea de Vest Timisoara Facultatea de Matematica si Informatica Departamentul de Informatica Informatica Licenta Informatic

2. Date despre disciplin 2.1 Denumirea disciplinei Administrarea reelelor 2.2 Titularul activitilor de curs Lect. Dr. Popa Andreescu Horia Emil 2.3 Titularul activitilor de seminar Lect. Dr. Popa Andreescu Horia Emil 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei

CO

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice) 3.1 Numr de ore pe sptmn 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de nvmnt 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuia fondului de timp: Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri Tutoriat Examinri Alte activiti 3.7 Total ore studiu individual 74 3.8 Total ore pe semestru 116 3.9 Numrul de credite 5 4. Precondiii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cursurile de Reele de calculatoare i Sisteme de operare 4.2 de competene Comenzi linux/UNIX i de reea specifice Windows

1 14 ore 24 10 28 8 4 0

5. Condiii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfurare a cursului 5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului

Proiector, tabl. Servere virtuale administrate de studeni cu sistemele de operare CentOS (linux) i Windows Server 2003 sau 2008

Competene profesionale

6. Competenele specifice acumulate Noiuni configurare i administrare a unei reele mixte, cu maini Linux/UNIX i Windows, accentul punndu-se pe configurarea mainilor Linux Abilitatea de a gestiona adresele IP, constituirea de subreele, configurare client DHCP Abilitatea de a gestiona conturile de utilizator, sistemul de fiiere, share-uri, gestiune imprimante, configurare LDAP, constituire a unei reele mixte, configurare firewall. Abilitatea de gestiune i monitorizare a proceselor i optimizarea sistemului

7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Fixarea cunotinelor de la disciplina Reele de calculatoare. Familiarizarea studenilor cu particulariti ale administrrii sistemelor linux, conectate n reele linux sau mixte. 7.2 Obiectivele specifice Aplicarea conceptelor dezvoltate anterior in: administrarea reelelor, configurarea diverselor servere i servicii, comparaia cu reele Windows

8. Coninuturi 8.1 Curs 1. Introducere. Sarcinile administratorului de reea. 2. Crearea de conturi de utilizator i de grup 3. Administrarea sistemului de fiiere prin drepturi i permisiuni. 4. Configurarea serviciilor sistem. Nivele de execuie. 5. Configurarea plcii de reea 6. Configurare imprimante i mail 7. Configurarea NFS, NIS 8. File sharing: configurare Samba 1: nivelele de securitate user i share 9. Configurare Samba 2: nivelele de securitate server and domain.

Competene transversale

Deprinderea unui mod ingineresc de abordare a problemelor de depanare a unei defeciuni

Metode de predare Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere

Observaii

Crearea unui PDC folosind Samba, LDAP i Kerberos. Prelegere 10. Configurare LDAP. Prelegere 11. Configurare SSH, DNS. Prelegere 12. Configurare unui firewall. Monitorizarea sistemului. Prelegere 13. Aplicaii client- server n C Prelegere 14. Aplicaii client- server n java Bibliografie 1. H. Popa Notie de curs (n format electronic), http://web.info.uvt.ro/~hpopa 2. D. Acostachioaie, Administrarea si configurarea sistemelor Linux, Ed. Polirom, 2002 3. The Linux Network Administrators Guide, 2nd edition, Addison Wesley, 1999 4. T.Collings, K. Wall, Red Hat Linux networking and system administration, M&T Books, 2002 5. E. Siever et al, Linux in a nutshell, 3rd edition, OReilly, 2000. 6. The Linux Documentation Project, http://www.tldp.org/ Observaii

8.2 Seminar / laborator Metode de predare L1. Recapitulare comenzi UNIX/Linux. Exemple, probleme, discuii Crearea de conturi de utilizator. L2. Crearea de conturi de utilizator i de Exemple, probleme, grupuri. Drepturi de acces la fiiere. discuii Politici de securitate. L3. Limitarea spaiului pe disc. Sistemul Exemple, probleme, discuii NFS. Montarea de sisteme de fiiere. L4. Test parial. Evaluare

L5. Configurare NIS. Sistemul Samba. Exemple, probleme, discuii Configurare SWAT. L6. Configurarea plcii de reea, client Exemple, probleme, discuii DHCP, servicii, monitorizarea sistemului L7. Test 2. Evaluare.

Bibliografie 1. H. Popa Notie de laborator (n format electronic), http://web.info.uvt.ro/~hpopa 2. D. Acostachioaie, Administrarea si configurarea sistemelor Linux, Ed. Polirom, 2002 3. The Linux Network Administrators Guide, 2nd edition, Addison Wesley, 1999 4. T.Collings, K. Wall, Red Hat Linux networking and system administration, M&T Books, 2002 5. E. Siever et al, Linux in a nutshell, 3rd edition, OReilly, 2000. 6. The Linux Documentation Project, http://www.tldp.org/ 7. Paginile de manual ale comenzilor

9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Ctigarea de competene n domeniul Administrrii calculatoarelor i reelelor de calculatoare, cu aplicaii n orice firm/instituie de dimensiuni medii sau mari.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare - nelegerea conceptelor de baz ale din domeniul Administrrii reelelor Teste de laborator din materia predat Test: - cunotine pentru nota 5 fiecare student d dou teste personalizate, la care trebuie sa ia nsumat 50% din punctaj

10.2 Metode de evaluare Examen scris Test practic

10.4 Curs

10.3 Pondere din nota final 50%

10.5 Seminar / laborator

50%

- cunotine pentru nota 10 cunotine bune la cele dou teste de laborator cu posibilitatea de a rspunde la ntrebri suplimentate i test scris din materialul prezentat la curs i la laborator 10.6 Standard minim de performan Obinerea notei minime 5(cinci) att la evaluarea teoretic (curs) ct i la cea practic (laborator) Data completrii Semntura titularului de curs Semntura titularului de seminar

Data avizrii n catedr/departament

Semntura efului catedrei/departamentului

FIA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituia de nvmnt superior 1.2 Facultatea 1.3 Departamentul 1.4 Domeniul de studii 1.5 Ciclul de studii 1.6 Programul de studii / Calificarea

Universitatea de Vest din Timioara Fac. de Matematic i Informatic Departamentul de Informatic Informatic Licen Informatic

2. Date despre disciplin 2.1 Denumirea disciplinei Programare concurent i distribuit 2.2 Titularul activitilor de curs Teodor-Florin FORTI 2.3 Titularul activitilor de seminar Ciprian PUNGIL 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare C

2.7 Regimul disciplinei

Opt

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice) 3.1 Numr de ore pe sptmn 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de nvmnt 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuia fondului de timp: Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri Tutoriat Examinri Alte activiti 3.7 Total ore studiu individual 91 3.8 Total ore pe semestru 133 3.9 Numrul de credite 5 4. Precondiii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Sisteme de operare I, Sisteme de operare II, Programare I 4.2 de competene C1. Programarea n limbaje de nivel nalt C2. Dezvoltarea i ntreinerea aplicaiilor informatice. C4. Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii. C5. Utilizarea i administrarea sistemelor de calcul, bazelor de date i reelelor de calculatoare 5. Condiii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfurare a cursului 5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului

1 14 ore 35 28 14 7 7

Sal de curs, dotat corespunztor: tabl, laptop/proiector, software adecvat. Sal de laborator, dotat corespunztor: tabl, laptop/proiector, calculatoare, reea, legtur internet, software adecvat.

Competene profesionale Competene transversale

6. Competenele specifice acumulate C2. Dezvoltarea i ntreinerea aplicaiilor informatice. C5. Utilizarea i administrarea sistemelor de calcul, bazelor de date i reelelor de calculatoare CE2. Utilizarea conceptelor, tehnicilor i instrumentelor software specifice pentru proiectarea i implementarea de aplicaii web, interfee grafice i sisteme inteligente

Utilizarea unor metode i tehnici eficiente de nvare, informare, cercetare i dezvoltare a capacitilor de valorificare a cunotinelor, de adaptare la cerinele unei societi dinamice i de comunicare n limba romn i ntr-o limb de circulaie internaional

7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Capacitatea de a nelege i utiliza noiunile de baz legate de realizarea aplicaiilor distribuite Capacitatea de a rezolva probleme n contextul aplicaiilor distribute i concurente 7.2 Obiectivele specifice Identificarea de metodologii adecvate de dezvoltare a sistemelor software Realizarea unor proiecte informatice dedicate. Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare i a mediilor de dezvoltare pentru realizarea aplicaiilor informatice Utilizarea limbajelor i tehnicilor de programare adecvate pentru a satisface cerinele utilizatorilor

8. Coninuturi 8.1 Curs 1. Introducere. Istoric. Principii generale UNIX. Notiuni de baza. 2. Unelte pentru programarea UNIX. Unelte de baza. Unelte pentru gestiunea si crearea aplicatiilor. Unelte pentru gestiunea bibliotecilor. Informatii de mediu. Structura aplicatiilor UNIX. 3. Procese. Notiuni fundamentale. Identificatori de procese. Crearea proceselor. Mecanismul parintecopil. Mecanismul fork.

Metode de predare Expunerea interactiv, problematizarea, conversaia euristic, documentarea pe web, exemplificarea.

Observaii 2 spt. 4 ore

Expunerea interactiv, problematizarea, conversaia euristic, documentarea pe web,

2 spt. 4 ore

4. Crearea proceselor. Mecanismul fork-exec. Functiile ... exec. Crearea si incarcarea proceselor. Cerinte minimale pentru utilizarea mecanismului forkexec. 5. Semnale. Semnale UNIX; comunicare bazata pe semnale; generarea si interceptarea semnalelor UNIX; blocarea si deblocarea semnalelor UNIX; cerinte pentru gestiunea semnalelor; tratamentul semnalelor; 6. Fire de control a executiei. Notiuni fundamentale. Crearea firelor de control a executiei. Relatii intre FCE. Informatii specific. Mecanisme pentru terminarea si sincronizarea FCE. 7. Comunicare bazata pe FCE. Mecanisme bazate pe excluderea mutual, semafoare, variabile de conditie. Implementarea solutiilor bazate pe excludere mutual, si/sau sectiune critica. Utilizarea semnalelor in aplicatii multi-fir. 8. Comunicare in retea. Socket-uri UNIX. Mecanisme bazate pe UNIX socket. Crearea socket-urilor, cerinte pentru aplicatii clientserver. 9. Operatii cu fisiere. Deschiderea si inchiderea fisierelor, citirea si scrierea datelor in fisiere, informatii despre fisiere. 10. Studiu de caz: o aplicatie SHELL. Cerinte pentru aplicatii SHELL. Controlul proceselor.

exemplificarea.

Expunerea interactiv, problematizarea, conversaia euristic, documentarea pe web, exemplificarea.

1 spt 2 ore

Expunerea interactiv, problematizarea, conversaia euristic, documentarea pe web, exemplificarea. Expunerea interactiv, problematizarea, conversaia euristic, documentarea pe web, exemplificarea.

1 spt 2 ore

1 spt 2 ore

Expunerea interactiv, problematizarea, conversaia euristic, documentarea pe web, exemplificarea. Expunerea interactiv, problematizarea, conversaia euristic, documentarea pe web, exemplificarea. Expunerea interactiv, problematizarea, conversaia euristic, documentarea pe web, exemplificarea. Expunerea interactiv, problematizarea, conversaia euristic, documentarea pe web, exemplificarea.

1 spt 2 ore

1 spt 2 ore

1 spt 2 ore

11. Comunicare in retea. Socket-uri INET. Mecanisme bazate pe INET socket. Cerinte pentru domeniul INET. Cerinte specific pentru aplicatii client-server. 12. Cerinte specific pentru aplicatii client-server. Mecanisme de

2 spt. 4 ore

comunicare asincrone, mecanisme fara-blocare pentru operatii de intrare-iesire. 13. Studiu de caz. O aplicatie server. Cerinte pentru dezvoltarea aplicatiilor server. O aplicatie server generic. Aplicatii bazate pe mecanismul fork, aplicatii bazate pe FCE, aplicatii bazate pe mecanismul select. 14. Studiu de caz. O aplicatie client. Cerinte pentru aplicatiile client. Aplicatii client generice. Comunicare client-server, cerinte specific pentru domeniul UNIX, cerinte specifice pentru domeniul INTERNET. Bibliografie

Expunerea interactiv, problematizarea, conversaia euristic, documentarea pe web, exemplificarea.

1 spt 2 ore

Expunerea interactiv, problematizarea, conversaia euristic, documentarea pe web, exemplificarea.

1 spt 2 ore

1. A. S. Tanenbaum, Modern Operating Systems, 2nd edition, Prentice Hall International, 2001. 2. A. Silberschatz, P.B. Galvin, Operating Systems Concepts, 4th edition, Addison Wesley, 2001. 3. W. Stallings, Operating Systems, 4th edition, Prentice-Hall, 2001 4. M. Bach, The Design of the UNIX Operating System, Prentice-Hall, 1981. 5. ***, Advanced Linux Programming, www.advancedlinuxprogramming.com 6. ***, GNU C Library functions, disponibil la www.gnu.org sau pagini info instalate local. 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaii Exerciiul, discuiile i 1. Introducere. Apeluri system, dezbaterea, modelarea, functii de biblioteca, unelte de proiectul, lucrul n grup programare organizat. Exerciiul, discuiile i 2. Informatii de mediu. Informatii dezbaterea, modelarea, utilizator proiectul, lucrul n grup organizat. 3. Procese. Identificarea proceselor, Exerciiul, discuiile i dezbaterea, modelarea, apelul sistem fork() proiectul, lucrul n grup organizat. Exerciiul, discuiile i 4. Procese. Mecanismul fork-exec. dezbaterea, modelarea, Aplicatie demonstrativa: shell. proiectul, lucrul n grup organizat. Exerciiul, discuiile i 5. Procese. Mecanisme de dezbaterea, modelarea, comunicare intre procese: pipe, proiectul, lucrul n grup redirectare I/O, mecanisme pipe organizat. Exerciiul, discuiile i 6. Semnale. Gestiunea semnalelor. dezbaterea, modelarea, Aplicatie demonstrativa: shell cu proiectul, lucrul n grup gestiunea semnalelor organizat. 7. Semnale. Mecanisme avansate de Exerciiul, discuiile i dezbaterea, modelarea, gestiune a semnalelor. Blocarea proiectul, lucrul n grup semnalelor organizat.

8. Fire de executie. Implementarea firelor de executie. Date specific. Mecanisme de sincronizare 9. Sockets. Aplicatii bazate pe Socket. Aplicatie demonstrativa: UNIX sockets. 10. Sockets. Aplicatii bazate pe Socket. Aplicatie demonstrativa: Internet sockets. 11. Studiu de caz. Cerinte pentru aplicatii client-server. Implementarea aplicatiilor multifir de tip client-server. 12. Sockets si dezvoltare bazata pe SOAP. Aplicatii bazate pe SOAP. Portarea aplicatiilor bazate pe socket pentru utilizare bazata pe SOAP. 13. Studiu de caz. Implementarea si testarea aplicatiilor bazate pe SOAP. 14. Prezentarea proiectelor.

Exerciiul, discuiile i dezbaterea, modelarea, proiectul, lucrul n grup organizat. Exerciiul, discuiile i dezbaterea, modelarea, proiectul, lucrul n grup organizat. Exerciiul, discuiile i dezbaterea, modelarea, proiectul, lucrul n grup organizat. Exerciiul, discuiile i dezbaterea, modelarea, proiectul, lucrul n grup organizat. Exerciiul, discuiile i dezbaterea, modelarea, proiectul, lucrul n grup organizat. Exerciiul, discuiile i dezbaterea, modelarea, proiectul, lucrul n grup organizat. Exerciiul, discuiile i dezbaterea, modelarea, proiectul, lucrul n grup organizat.

Bibliografie 1. A. S. Tanenbaum, Modern Operating Systems, 2nd edition, Prentice Hall International, 2001. 2. A. Silberschatz, P.B. Galvin, Operating Systems Concepts, 4th edition, Addison Wesley, 2001. 3. 4. 5. 6. W. Stallings, Operating Systems, 4th edition, Prentice-Hall, 2001 M. Bach, The Design of the UNIX Operating System, Prentice-Hall, 1981. ***, Advanced Linux Programming, www.advancedlinuxprogramming.com ***, GNU C Library functions, disponibil la www.gnu.org sau pagini info instalate local.

9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Coninutul disciplinei corespunde curriculei din alte centre universitare, din ar sau Uniunea European. Coninuturile practice (lucrri de laborator) corespund cerinelor de pe piaa muncii local.

10. Evaluare Tip 10.1 Criterii de evaluare activitate 10.4 Curs Evaluarea are n vedere urmtoarele categorii de cunotine: cunotine generale: apeluri sistem UNIX,

10.2 Metode de evaluare Examinare scris; participare activ la activitile de curs.

10.3 Pondere din nota final 40

orientate spre fiiere, procese, fire de control, comunicaie cunotine de detaliu: utilizarea apelurilor sistem i a funciilor de bibliotec specifice pentru realizarea unor aplicaii de dificultate medie cunotine avansate: utilizarea mecanismelor dobndite pentru rezolvarea unor probleme de dificultate sporit, eventual prin utilizarea unor metode diferite de comunicaie 10.5 Evaluarea are n vedere urmtoarele categorii de Evaluarea temelor, 40 Seminar / cunotine: activitilor adiionale; laborator Evaluarea activitii la cunotine generale: apeluri sistem UNIX, laborator; orientate spre fiiere, procese, fire de control, Participarea activ la comunicaie cunotine de detaliu: utilizarea apelurilor sistem activitile de laborator i a funciilor de bibliotec specifice pentru realizarea unor aplicaii de dificultate medie cunotine avansate: utilizarea mecanismelor dobndite pentru rezolvarea unor probleme de dificultate sporit, eventual prin utilizarea unor metode diferite de comunicaie Temele/referatele sau proiectele acoper pri ale Proiect individual, proiect 20 materiei prezentate la laborator, n condiii similare de grup. examinrii de laborator. 10.6 Standard minim de performan Examinare scris: Pentru nota 5 este necesar obinerea unui nivel superior (minim 60%) de nelegere a cunotinelor generale, precum i a unui nivel minim de nelegere a cunotinelor de detaliu prezentate anterior, prin descrierea scheletului unei aplicaii de dificultate medie. Pentru nota 10 este necesar dovedirea unui nivel superior (minim 80%) pentru cunotinele avansate, precizate anterior. Probe practice i activitate de laborator: Pentru nota 5 este necesar obinerea unui nivel superior (minim 60%) de utilizare pentru cunotinele generale, precum i a unui nivel minim de utilizare a cunotinelor de detaliu prezentate anterior, prin participarea la realizarea unei aplicaii de dificultate medie. Pentru nota 10 este necesar dovedirea unui nivel superior (minim 80%) pentru cunotinele avansate, precizate anterior. Data completrii Semntura titularului de curs Semntura titularului de seminar

Data avizrii n catedr/departament

Semntura efului catedrei/departamentului

FIA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituia de nvmnt superior 1.2 Facultatea / Departamentul 1.3 Catedra 1.4 Domeniul de studii 1.5 Ciclul de studii 1.6 Programul de studii / Calificarea

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA MATEMATICA-INFORMATICA/INFORMATICA STIINTE LICENTA INFORMATICA (ROMANA)

2. Date despre disciplin 2.1 Denumirea disciplinei SISTEME INTELIGENTE 2.2 Titularul activitilor de curs Lect. Dr. Calin Sandru 2.3 Titularul activitilor de seminar Lect. Dr. Calin Sandru 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare

2.7 Regimul disciplinei

Opt

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice) 3.1 Numr de ore pe sptmn 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de nvmnt 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuia fondului de timp: Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri Tutoriat Examinri Alte activiti 3.7 Total ore studiu individual 24 3.8 Total ore pe semestru 98 3.9 Numrul de credite 5 4. Precondiii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Programare OOP 4.2 de competene Programare Java

1 14 ore 14 10 14 18

5. Condiii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfurare a cursului 5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului

sala cu video-proiector sala cu un calculator/student

Competene profesionale

6. Competenele specifice acumulate Dezvoltarea in maniera orientata obiect a unor sisteme expert Cunoasterea shell-ului de construire sisteme expert JESS

7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Introducerea sistemelor expert ca un tip particular de sisteme inteligente 7.2 Obiectivele specifice Asimilarea shell-ului de dezvoltare sisteme expert JESS Dezvoltarea unor prototipuri de sisteme expert 8. Coninuturi 8.1 Curs Definirea si clasificarea sistemelor inteligente. Studiu de caz. Introducerea sistemelor expert ca un tip particular de sisteme inteligente. Proprietati. Paradigma de programare declarativa. Limbajul JESS. Componentele sistemelor expert: baza de cunostinte si motorul de inferenta. Studiu de caz: lumea blocurilor Recapitulare partiala Integrarea JESS-JAVA Extinderea scenariului lumii blocurilor prin adaugarea de constrangeri. Separarea expertizei de control Rationament inainte si rationament inapoi. Studiu de caz Algoritmul RETE Recapitulare finala. Bibliografie

Competene transversale

Dezvoltarea abilitatilor de proiectare sisteme software Dobandirea unei mai bune viziuni legate de sistemele expert ca ramura a inteligentei artificiale.

Metode de predare Prezentare cu diapozitive Prezentare cu diapozitive

Observaii

Prezentare cu diapozitive Prezentare cu diapozitive Prezentare cu diapozitive Prezentare cu diapozitive Prezentare cu diapozitive Prezentare cu diapozitive Prezentare cu diapozitive Prezentare cu diapozitive Prezentare cu diapozitive

2 cursuri

J. Giarratano and G. Riley. EXPERT SYSTEMS: Principles and Programming, ed 3(1998) or ed 4 (2003), PWS. S. J. Russel and P. Norvig. Artificial Intelligence. A Modern Approach. Prentice Hall, 1995. 8.2 Seminar / laborator Investigarea starii de arta in domeniul sistemelor expert Exemplificarea elementelor JESS. Introducerea unui mediu de dezvoltare sisteme expert. Dezvoltarea aplicatiei "Lumea Blocurilor" Integrarea JESS-JAVA. Ajustarea aplicatiei de la laboratorul precedent. Studiu de caz: circuite logice Rezolvarea problemei comis-voiajorului prin control modular Reprezentarea cunostintelor: arbori de decizie. Metode de predare Observaii

9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Continutul puncteaza concepte relevante din domeniul inteligentei artificiale. Cunostintele dobandite favorizeaza studentilor in primul rand integrarea in comunitati academice cu preocupari in inteligenta artificiala.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.4 Curs Cunoasterea elementelor care definesc un sistem expert. Abilitatea de a descrie reguli. Abilitatea de a proiecta baza de cunostinte pentru un sistem expert. Folosirea optima a elementelor declarative. Abilitatea de a scrie un prototip de sistem expert folosing JESS/JAVA

10.2 Metode de evaluare Examen scris

10.3 Pondere din nota final 40%

10.5 Seminar / laborator

Proiecte.

60%

10.6 Standard minim de performan Cunoasterea proprietatilor sistemelor expert Cunoasterea elementelor constitutive ale sistemelor expert Realizarea unor parti dintr-un prototip de sistem expert folosind JESS

Data completrii 01.10.2013

Semntura titularului de curs

Semntura titularului de seminar

Data avizrii n catedr/departament

Semntura efului catedrei/departamentului

FIA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituia de nvmnt superior 1.2 Facultatea / Departamentul 1.3 Catedra 1.4 Domeniul de studii 1.5 Ciclul de studii 1.6 Programul de studii / Calificarea

Universitatea de Vest din Timioara Facultatea de Matematic i Informatic / Departamentul de Informatic Informatic I Studii universitare de licen Informatic

2. Date despre disciplin 2.1 Denumirea disciplinei Prelucrarea Imaginilor 2.2 Titularul activitilor de curs Popovici Adriana 2.3 Titularul activitilor de laborator Gianu Mihail 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare

2.7 Regimul disciplinei

DS

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice) 3.1 Numr de ore pe sptmn 3,0 din care: 3.2 curs 2,0 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de nvmnt 42,0 din care: 3.5 curs 28,0 3.6 seminar/laborator Distribuia fondului de timp: Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri Tutoriat Examinri Alte activiti 3.7 Total ore studiu individual 124,0 3.8 Total ore pe semestru 166,0 3.9 Numrul de credite 5 4. Precondiii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Medii de Proiectare i Programare 4.2 de competene cunoaterea noiunilor de baz ale programrii structurate i orientate obiect

1,0 14,0 ore 28,0 28,0 28,0 28,0 12,0 -

5. Condiii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfurare a cursului 5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului

amfiteatru sal de laborator dotat cu tabl, computer, videoproiector

6. Competenele specifice acumulate

Competene profesionale

C1: nsuirea noiunilor fundamentale ce stau la baza prelucrrii imaginilor digitale C2: Capacitatea aplicrii n practic a cunotinelor dobndite

Competene transversale

CT1: Aplicarea regulilor de munc riguroas i eficient, manifestarea unor atitudini responsabile fa de domeniul tiinific i didactic, pentru valorificarea optim i creativ a propriului potenial n situaii specifice, cu respectarea principiilor i a normelor de etic profesional CT2: Desfurarea eficient i eficace a activitailor organizate n echip CT3: Utilizarea eficient a surselor informaionale i a resurselor de comunicare i formare profesional asistat, atat n limba romn, ct i ntr-o limb de circulaie internaional

7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei nsuirea principiilor, metodelor i algoritmilor pentru prelucrarea imaginilor 7.2 Obiectivele specifice Abilitatea de a recunoate formatelor standard de memorare a imaginilor Capacitatea de a analiza metode de extragere a parametrilor specifici asociai unei imagini Utilizarea noiunilor teoretice n aplicaii practice Stabilirea de conexiuni cu alte discipline fundamentale 8. Coninuturi 8.1 Curs Prelucrarea imaginilor. Noiuni introductive. Domenii aplicative Reprezentarea imaginilor ntr-un sistem de calcul. Dispozitive de achiziie Tehnici de mbuntire a imaginilor Tehnici de filtrare a imaginilor Operatori morfologici Transformri morfologice derivate Segmentarea regiunilor Segmentarea contururilor Parametri geometrici. Momente statice i invariani

Metode de predare prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul

Observaii

Semntura formei. Skeletoane morfologice Reprezentare funcional. Modele de reprezentare geometric Reprezentare sub form de graf Reprezentare logic i simbolic Reconstrucia imaginilor Bibliografie

prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul

1. Wilhelm Burger and Mark J. Burge: Digital Image Processing: An Algorithmic Approach Using Java, 2007 8.2 Seminar / laborator Metode de prelucrare a imaginilor. Tipuri de transformri. Imaginea digital Bitmap. Histogram. Filtre punctuale Transformri geometrice. Interpolarea Transformri geometrice cu interpolare de gradul I Filtre liniare Filtre neliniare Operatori morfologici Bibliografie 1. Tinku Acharya and Ajoy K. Ray: Image Processing - Principles and Applications. Wiley InterScience Metode de predare exemplificarea, exercitiul, dialogul exemplificarea, exercitiul, dialogul exemplificarea, exercitiul, dialogul exemplificarea, exercitiul, dialogul exemplificarea, exercitiul, dialogul exemplificarea, exercitiul, dialogul exemplificarea, exercitiul, dialogul Observaii

9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Coninutul disciplinei este n deplin concordan cu materialul predat n alte centre universitare din ar. De asemenea el este corelat cu cerinele pieei muncii. 10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.1 Criterii de evaluare corectitudinea i completitudinea cunotinelor acumulate cunoaterea unor exemple importante

10.2 Metode de evaluare evaluare scris evaluare scris

10.3 Pondere din nota final 30% 20% 25% 25%

capacitatea de a aplica n practic proiect cunotinele dobndite participarea activ la ore evaluare oral 10.6 Standard minim de performan prezena la cursuri i seminarii conform cerinelor generale ale facultii 10.5 Seminar / laborator

cunoaterea noiunilor fundamentale capacitatea de a aplica n practic toate noiunile i abilitile dobndite

Data completrii 29/10/2013

Semntura titularului de curs Lector dr. Adriana Popovici

Semntura titularului de laborator Asist. dr. Mihail Gianu

Data avizrii n departament

Semntura efului departamentului Conf. dr. Victoria Iordan

S-ar putea să vă placă și