17.02.

2014 - Cardio-vasculare - C1 Valvele cardiace de reamintit pag 4 tensiunea arteriala sistolica si diastolica

24.02.2014 Cardio vasculare C2 Dupa etiologie, HTA poate fi esentiala, primara (90%), sau secundara.

Kinetoterapia HTA Terapia prin miscare a HTA are urmatoarele obiective: 1. Inducerea unei bune functionari a sistemului nervos central, si in special a centrilor vasomotori 2. Mentinerea capacitatii de efort concomitent cu normalizarea TA 3. Scaderea valorilor TA prin mecanismul vasodilatatiei perferice si decongestionarii unor segmente corporale 4. Ameliorarea indicelui de masa corporala 5. Profilaxia aterosclerozei 6. Reducerea rezistentei periferice 7. Obtinerea vasodilatatiei locale si relaxarii musculare

Efortul fizic dozat presupune trei sedintre de kinetoterapie cu durata de 20 de minute fiecare pe saptamana, executate la o frecventa cardiaca eficace (60-80% din FC atinsa in timpul probei de efort). Aceasta frecventa cardiaca este considerata eficace deoarece peste aceasta valoarea organismul este in anaerobioza si nu mai au loc scaderi ale tensiunii arteriale.

exercitii de respiratie exercitii complexe exercitii de mobilizare analitica a tuturor segmentelor exercitii de relaxare gimnastica colectiva relaxanta

antrenamentul de anduranta

03.03.014 Cardio-vasculare Curs 3 Cardiopatia ischemica Cardiomiopatia ischemica reprezinta termenul generic pentru suferintele cardiace de origine ischemica (existenta unui dezechilibru intre aportul de oxigen si necesitati), sinonim cu cel de boala cardiaca ischemica sau boala coronara. Este vorba de o suferinta micoardica datorata unui dezechilibru intre fluxul sanguin coronarian si necesitatile energetice pentru functia contractila, etiopatogenia costand in modificari ale circulatiei coronare. Durerea anginoasa apare odata cu efortul fizic (sau la asa numitele echivalente de efort HTA, stenoza aortica, insuficienta aortica, cardiomiopatia hipertrofica, adica afectiuni in care munca inimii este crescuta si sau scade perfuzia miocardica datorita hipertrofiei micoardice) si se calmeaza la repaus sau la administrarea de Nitroglicerina. Kinetoterapia are la baza exercitiile aerobice.

10.03.014 Cardio-vasculare C4 Recuperarea pacientulor cu infarct miocardic se desfasoara in 3 etape: Faza I de recuperare, sau faza intra-spitaliceasca dureaza 5 14 zile, avand ca obiective pastrarea fortei si mobilitatii articulare; programul de exercitii este individualizat, acestea introducandu-se treptat. Se fac exercitii corporale, mobilizari pasive ale segmentelor corporale, apoi se trece la urcatul scarilor. Faza a II-a dureaza 3 luni si incepe cu test de efort in functie de care se stabiliteste intensitatea tratamentului. Recomandabil este ca primele 3 saptamani recuperarea sa se desfasoare intr-un centru specializat, apoi ambulator. Intensitatea, durata si complexitatea efortului fizic se maresc treptat, specifice fiind perioadele lungi de incalzire si de racire (sedinta se incepe cu o incalzire de 10-15 minute bazata pe exercitii complexe executate lent si miscari de stretching cu mentinerea pozitiei 10 secunde, in mod asemanator decurgand si racirea). Sedinta poate cuprinde, in functie de severitatea infarctului si rezultatele testelor de efort mers terapeutic, urcatul scarilor, alergat pe loc sau la banda de rezistenta, pedalat la bicicleta stationara, sau eliptica, inot sau chiar exercitii cu greutati. Faza a III-a dureaza tot restul vietii avand la obiective pastrarea fortei si mobilitatii recastigate in etapa precedenta de terapie.

17.03.014 Cardio-vasculare C5 Insuficienta cardiaca incapacitatea inimii de a asigura un debit cardiac satisfacator necesitatilor organismului, datorit unor deficite morfologice i implicit functionale ale ventriculilor. MET echivalentul metabolic pe minut cantitatea de oxigen folosit n repaus (3,5 ml de oxigen/kgc/minut) contraindicatiile absolute sunt reprezentate de scaderea rapid a tolerantei la efort sau dispnee de repaus ori efrot efectuat n urma cu 3-5 zile, ischemie severa la eforturi mici (sub 2 Met ori 50 W), diabet zaharat neechilibrat, sau febra se tine cont de faptul ca exercitiile izometrice deterioreaz performana ventriculara diferena de 30 mm HG intre presiunea arteriala sistolica i cea diastolica nseamn insuficienta cardiaca

24.03.014 C6 Cardio-vasculare Stenozele aortic, mitral, tricuspidian

Stenoza aortic semnific ngustarea orificiului delimitat de valvele aortice, astfel nct volumul sistolic este diminuat considerabil. Consecina este scderea debitului cardiac i a capacitii de efort. Retrograd are loc hipertrofia ventriculului stng, ceea ce agraveaz cu timpul insuficiena cardiac. Sunt interzise alergrile i ridicatul greutilor n cazul stenozei aortice severe, n formele medii uoare fiind permise andurana de intensitate mic i activitile fizice recreaionale. Stenoza mitral se caracterizeaz prin ngustarea orificiului mitral, astfel nct sngele mpins prin sistola atrial n ventriculul stng este n cantitate redus. Insuficiena aortic poate avea ca etiologie diferite afeciuni ale valvelor aortice (bicuspidir congenital, endocardita infecioas, sindrom Marfan Leziuni reumatice) sau ale aortei ascendente (de cele mai multe ori anevrisme). Boala se caracterizeaz prin refluxul unei cantiti de snge n timpul sistolei napoi n ventriculul stng, datorit nchiderii insuficiente a valvei aortice.

31.03.014 Cardio-vasculare Curs 7 Recuperarea n valvulopatii insuficiena aortic: - pacienii cu insuficien aortic uoar, cu volum telesistolic normal al ventricolului stng i funcie sistolic satisfctoare pot practica orice tip de sport

- pacienii cu insuficien aortic moderat, asimptomatic, i dilatare progresiv a ventricolului stng pot practica sporturi cu caracter static cum ar fi bowling i golf - indivizii cu insuficien aortic uoar sau moderat i aritmie ventricular grav n repaus sau n cursul efortului fizic nu pot participa la comeptiii sportive - pacienii cu regurgitaie aortic sever nu pot lua parte la competiii sportive i trebuie evaluai n vederea interveniei chirurgicale - indivizii cu insuficien aortic i dilataie marcat a aortei ascendente (mai mult de 5 mm) nu pot participa la competiii sportive

insuficen mitral recomandri: - pacienii cu insuficien mitral uoar sau moderat, cu ritm sinusal susinut i morfofiziologie normal a ventricolului stng pot desfura orice tip de activitate sportiv, cu condiia evalurii cardiace periodice o dat pe an - indivizii suferinzi de insuficien mitral uoar spre moderat, cu ritm sinusal meninut, funcie noraml a ventricolului stng dar dilataie uoar a acestuia (diametrul telediastolic mai mare de 60 mm) pot practica sporturi asociate cu eforturi izometrice uoare sau moderate (bowling, golf, automobilism, gimnastic, judo) dar i anumite tupuri de eforturi dinamice (karate, tenis, sprint, volei); anual se va face evaluarea cardiac - pacienii cu insuficien mitral de gravitate medie spre moderat i dilataie marcat a ventricolului stng (peste 60 mm diametru) sau disfuncie ventricular caracterizat prin fracie de ejecie sub 50% nu pot practica niciun spor, fiind evaluai periodic - pacienii cu insuficien mitral grav trebuie s evite orice competiie sportiv - pacienii cu fibrilaie atrial trebuie s primeasc tratament anticoagulant i nu pot participa la sporturi de contact

n orice form de insuficien cardiac efortul fizic are efect benefic prin cretere oxigenrii esuturilor datorit vasodilataiei.

Dac valvulopatia se asociaz cu o tensiune arterial sistolic superioar nivelului de 200mm HG, sunt interzise competiiile sportive.

07.04.014 Cardio-vasculare Curs 8 Activitatea fizic n anevrismul aortic

pacientul cu angina: I Activitile obinuit (cum sunt plimbatul sau urcatul scarilor) nu provoaca angina, aceasta apare la eforturi intense). Pacientul poate skia, juca basket II Uoar limitare a capacitatii de efort. Angina apare cnd pacientul urca scrile n viteza, urca un deal , sau n timpul plimbarilor dup masa, n frig, vnt sau sub stres emoional. Pacientul paote practica gradinaritul, patina pe role. III Limitare marcata a activitatilor zilnice, angina apare la urcarea unui palier. Pacientul poate juca golf, ingrijiri de igiena personala. IV Incapacitatea de a presta o activitate fizica fr discomfort. Simptomele de angina sunt prezente n repaus. Sedinta de kinetoterapia ncepe cu 10 minute de nclzire articulara, apoi se fac exerciii de stretching cu rol de pregtire cardiovasculara pentru efort. Durata exercitiilor aerobice (izotonodinamice, submaximale i izometrice) se mrete progresiv pana la 30-40 de minute. Urmeaz exercitiile de rcire (cool-down), timp de 7-10 minute (exerciii aerobice uoare cu rol de prevenire a contracturilor) Dup 15-30 de minute de la terminarea sedintei se face un dus caldur (se evita dusurile sau baile fierbini).

Trombozele, n funcie de localizare, pot provoca tulburari ischemice, iar n formele grave depresie miocardica i la nivelul sistemului nervos central, hipotensiune arteriala, aritmii, deces; la 4-6 ore de la constituire leziunile de necroza ischemica devin ireversibile.

14.04.014 Cardio-vasculare Curs Recuperarea n arteriopatiile periferice Unul dintre indicatorii diagnosticului este indexul de presiuni glezna/brat raportul dintre TA sistolica la nivelul membrului inferior i a celui superior. Acest raport este n mod normal supraunitar. Dac are valori cuprinse intre 0,5 i 0,9 indica o claudicatie intermitenta, iar sub 0,5 indica o ischemie critica. Kinetoterapeul poate efectua tratamentul postural, sau recomanda ajustarea echipamentelor sportive (n arteriopatia iliacei externe). Mecanoterapia se utilizeaza aparate pneumatice care cresc fora undei sistolice arteriale i faciliteaza returul venos. n arteriopatia obliteranta pacientul este indicat mersul terapeutic cu exagerarea primei faze a mersului (atacul cu talonul).