Sunteți pe pagina 1din 81

INTREBARILE POTRIVITE Debbie Ford Zece ntrebari esentiale care va conduc catre o viata extraordinara Uneori nu primim raspunsurile

dorite, pentru ca, pur si simplu, nu ne-am pus ntrebarile potrivite. Nu se va mai ntmpla astfel. Debbie Ford ne spune ce ar trebui sa ntrebam, pentru a obtine ceea cene dorim cu adevarat."

- Marianne Williamson, autoarea cartii Iubire magica Indiferent de ce-ti doresti -fie sa arati bine, sa ai mai mult succes n afaceri, sau o legatura mai strnsa cu partenerul tau -dacati pui ntrebarile potrivite, vei ncepe sa te ndrepti, cu mai multa forta, n directia viselor tale - Jack Canfield, autor al cartii Puterea concentrarii Calitatea vietii voastre este determinata de calitatea alegerilorpe care le facet i. Daca va doriti o viata mai buna, atunci trebuie saalegeti cu ntelepciune, folo sind recomandarile din cartea Intrebarile potrivite. Aceasta carte, practica si profunda n acelasi timp, va va ofericadrul potrivit pentru a face alegeri care va vor schimba viata." - Cheryl Richardson, autoare a cartii Tu esti pe primul plan si E viata ta! ntrebarile sunt si raspunsul. Debbie ne nvata cum sa punemntrebarile potrivite pentr u a obtine raspunsurile corecte si pentru aajunge la rezultatele dorite, chiar a cum." - Mark Victor Hansen, autor al cartii Milionar ntr-un minut Iubitului meu tata din ceruri, Judecatorul Harvey Ford, care m-a nvatat puterea si importanta capacitatii de a pune ntrebarile potrivite. Intelepciunea ta continua sa traiasca n inima mea.

1. MOMENTUL ALEGERII n fiecare zi, fiecare dintre noi face o multime de alegeri care voravea impact as upra vietilor noastre. Unele dintre acestea sunt de micaimportanta si ne vor inf luenta n urmatoarele cteva minute, ore, sauzile, n timp ce altele ne vor schimba co mplet cursul vietii. Unele alegeri sunt mai usor de facut, altele mai greu. Unele ne vor conducedirect spre succes, n timp ce altele ne vor aduce fata n fata cu esecul. Unele vor parea cutremurator de importante, n timp ce altelevor parea complet nes emnificative. Dar ce trebuie sa stim neaparateste ca fiecare alegere, importanta sau nu, usoara sau dificila, pe care o luam n mod individual sau colectiv, ne modifica cursul vietii. Calitatea alegerilor noastre va hotar, daca ne vom lupta cu frustrarile, sau vom trai o viata extraordinara -viata visurilor noastre. Capacitatea noastra de a face alegeri implica anumite drepturi silibertati. Daca putem alege, atunci putem determina ce decizii sa luamn legatura cu corpurile, s anatatea, relatiile, finantele si carierele noastre, cu vietile noastre sociale si cu credintele noastre spirituale. Optiunea ne permite sa alegem, sa selectam, sa decidem ntre posibilele cai de urmat. Sa mergem la dreapta sau la stnga. Sa mergem nainte sau napoi, sa fim fericiti sau tristi, iubitori sau plini deura, sat isfacuti sau nemultumiti. Alegerea ne da puterea de a avea succes sau de a fi nempliniti, sa fim buni sau extraordinari, sa simtimplacere sau durer e. Putem alege nghetata cu ciocolata sau cu vanilie, putem munci sau ne putem juca, economisi sau cheltui, putem fi responsabili de faptele noastre sau victime. Putem fi ocupati sau nu, fideli sau nu, disciplinati sau lenesi. Putem merge pe o cale care sa nereflecte sinele nostru superior, sau pe una care sa ne reflecte sinelenostru inferior, n final, noi suntem cei care alegem. Lucrul care ne face pe fiecare dintre noi speciali si ne deosebestede toate cele lalte forme de viata, este capacitatea de a ne cntarioptiunile si de a face alege ri constiente, deliberate. Posibilitatea de aalege ar putea fi cel mai de pret d ar al nostru. Cnd eram mai tineri, asteptam cu nerabdare sa ajungem la vrsta la care sa nu mai trebuiasca sa facem ceea ce ni se spune. Consideram ca aceasta capacitate de a face propriile noastre alegeri era un dar nepretuit. Deabia asteptam ziua cnd nu va mai fi nevoie sa respectam regulileparintilor, care ne fu sesera impuse timp de ani de zile, si sa ne conducem vietile singuri. Asteptam momentul cnd deveneam liberi si stapni pe propriile noastre destine, savurnd acel momenthotartor, cnd pute am alege cnd sa ne trezim, cnd si ce sa mncam, cnd sa ne culcam -si cnd sa nu facem toate astea. Ca tineri adulti, dreptul de a alege nsemna libertate. Capacitatea de a

alege, presupunea posibilitati nelimitate pentru a ne crea un viitor plinde vise le si dorintele noastre. Alegerea ne oferea speranta. Ne promitea o viata emotionanta -o viata n care am fi fost liberi sa gndim si sa cream orice ne-am fi dorit. Ca tineri ce deveneau adulti, am facut alegeri pentru ca ne entuziasmau, pentru ca ne simteambine, pentru ca o fereau promisiunea unei satisfactii, sau a unei recompense. Cnd suntem tineri e usor sa spunem: O sa-mi ndeplinescvisurile mai trziu" sau Anul vi itor va fi anul meu de glorie". Tinereteasi permite luxul sa creada ca ntr-o zi" vo m ajunge, n mod miraculos, la destinatia din visurile noastre. Apoi se ntmpla nsa ceva. Ne maturizam si realitatea cruda si spune cuvntul: ziua pe care am totasteptat-o, nu va veni n mod miraculos. Prezentul nostru se bazeaza pe alegerile pe care le-am facut ierisi pe cele de a cum trei zile, trei luni, sau trei ani. Nu ajungem sa avemdatorii enorme, din ca uza unei singure cheltuieli extravagante. Nici nune ngrasam cu 10 kg pentru ca ma ncam copios la o singura masa. Iarrelatiile noastre, binenteles ca nu se ncheie pe ste noapte, n urmaunei singure dispute mai aprinse. Suntem acolo unde suntem, din cauza unor alegeri subconstiente nepotrivite pe care le luam absolut nfiecare zi si care ajung sa formeze realitatea n care ne aflam. Daca vrem sa ntelegem mai bine cum am creat realitatea prezenta, nu trebuie dect sa vedem alegerile pe care le-am facut ntrecut. Examinar ea conditiilor actuale ne va demonstra ca am ajunsunde suntem, n urma rezultatelo r deciziilor luate ieri, alaltaieri si n zilele anterioare. La fel, daca vrem sa vedem cum ne va fi viata n viitor, trebuie sa studiem alegerile pe care le facem astazi. Poate ca nune-am gn dit niciodata la viata noastra n acest mod. Dar, este cert caviitorul va depinde de deciziile luate de noi, chiar n acest moment. Atunci, care este motivul pentru care cei mai multi dintre noi petrecatt de putin timp gndindu-se la alegerile pe care le fac? De ce, demulte ori, nu ne uitam n am bele directii, nainte de a porni nainte sinu cntarim toate optiunile posibile si co nsecintele acestora? Vietile noastre nu sunt un joc de noroc la care avem ghinion -sinici nu sunt ast fel, din cauza parintilor, a sotului, sau a sefului. Acestlucru are si avantaje si dezavantaje. Dezavantajul este ca suntem singurii raspunzatori de viata noastra. Avantajul este faptul ca noi sinumai noi avem puterea de a ne schimba vietile -si o putem face n orice moment. Este destul de simplu: daca vrem ca vietile noastre sa fie diferite, tot ce trebuie este sa facem alte alegeri. Cei mai multi dintre noi continuam sa facem aceleasi alegeri din obisnuinta, din confort, teamasau lene s i apoi ne miram de ce nu obtinem rezultate diferite. Adevaruleste ca suntem att d e ocupati de supravietuire, nct nici macar nu nedam seama ca alegerile si actiunil e noastre nu ne conduc spremplinirea sperantelor si a viselor. Suntem prea preocu pati de rutina

zilnica si preferam sa mergem pe calea cea mai usoara, mai cunoscuta, sau care opune cea mai mica rezistenta -chiar daca ne conduce spre un loc n care nu dorim, de fapt sa ajungem. Multi dintrenoi se potic nesc n fiecare zi, ncercnd sa faca tot ce pot, fara aconstientiza si a avea instrum entele necesare pentru a-si schimba cursul vietii. Apoi suntem uimiti cnd ne trezim si descoperim ca, deani de zile, luptam pentru aceleasi scopuri si dorinte si tot nu suntemacolo unde ne-am fi do rit. Cei mai multi dintre noi au pierdut din vedere relatia care existantre alegerile si actiunile noastre si rezultatele acestora. n loc sa neasumam responsabilitatea pentru starea actuala a lucrurilor, devenimspecialisti n a-i acuza pe altii, con sidernd ca e vina lor, atunci cndvietile noastre nu sunt att de minunate pe ct ne-am asteptat. Am putea chiar arata cu degetul spre altii, n loc sa vedem alegerile pe care noi le-am facut si care ne-au dus exact n locul n caresuntem ast azi. Daca nu suntem constienti atunci cnd facem alegeri, nu vom face nimic altceva dect sa repetam tiparele din trecut. Daca vreti sa va atingeti telurile si sa creati viata pe care o doriti, va trebui sa faceti alte alegeri, care sa va conduca spre actiuni noi. Aceasta carte este harta voastra. Cele zece ntrebari simple pe care leveti gasi n paginile de fata -si pe care am ales sa le numesc ntrebaripotrivite" -va vor oferi puterea si inspiratia de a va crea, n modconstient, o viata de care sa fiti mult umiti, facnd o alegere dupa alta. Ele va vor ajuta sa deveniti constienti de alegerile importante si deconsecintel e lor; va vor ndruma si va vor sustine n procesul de a luadecizii corecte. Si astf el, veti descoperi drumul cel mai direct spremplinirea propriilor visuri. Cartea ntrebarile potrivite, este alcatuita din zece ntrebari fundamentale, concepute cu scopul de a va clarifica motivatiile care stau la baza actiunilor voastre. Raspunsurile pe care le veti da la aceste ntrebari, vor dezvalui imediat modul n care gnditi si va vorajuta sa faceti alegerile care se dovedesc a fi, n mod categoric, ninteresul vostru. Ele pot pacal i prin simplitate, dar sunt deosebit deputernice si pot fi folosite n orice situa tie, sau n orice moment decumpana. lata care sunt ntrebarile Potrivite: -Aceasta alegere ma va mpinge catre un viitor fericit, sau ma va tine blocat n trecut? -Aceasta alegere va duce la o viata mplinita pe termen lung, sau va constitui doar o satisfactie de moment? -Sunt stapn pe propria mea putere, sau ncerc sa multumesc pe altcineva? - Ma gndesc la ce este corect, sau la ce este gresit? -Aceasta alegere mi va aduce si mai multa energie vitala, sau mi va fura energia? -Voi folosi aceasta situatie ca pe un catalizator n cresterea si evolutia

mea, sau o voi folosi pentru a ma pedepsi? - Aceasta alegere mi sporeste puterea, sau mi-o slabeste? - Este acesta un act de iubire de sine, sau un act de autosabotaj? - Este acesta un act de credinta, sau un act caracterizat de frica? -Aceasta alegere reprezinta manifestarea laturii mele Divine, sau alaturii mele umane? De ce aceste ntrebari? Odata, l-am auzit pe Tony Rob-bins, spunnd: ntrebarile de calitate creeaza o viata de calitate". Calitateavietilor noas tre este suma tuturor deciziilor noastre. Pentru a lua decizii de calitate, trebuie sa vedem limpede. Punndu-ne ntrebari n legaturacu toate varian tele posibile, devenim mai constienti si putem vedeamai clar eventualele rezulta te ale actiunilor noastre. Cnd va punetiaceste ntrebari pe parcursul procesului de cizional, vedeti imediat dacadecizia pe care sunteti pe cale s-o luati este o ex presie a partii voastreluminate sau a celei ntunecate, daca alegerea provine din sperantelesi visele voastre, sau din temeri si ndoieli. Aceste ntrebari va ofera ntelepciunea necesara, pentru ca ce era nainte inconstient, sa devinaconstient, pe ntru ca sa puteti alege cu toata puterea ce vine din actulde a fi pe deplin cons tient. NTELEGEREA IMPACTULUI PE CARE L AU ALEGERILE NOASTRE Alegerile pe care le facem ne afecteaza starile de dispozitie simodul n care ne v edem pe noi nsine. Ele influenteaza calitatea relatiilor cu noi nsine, cu ceilalti si cu lumea. Fiecare actiune determina aparitia unei reactii de aceeasi amplitudine, dar de semn opus; aceastaeste lege a cauzei si a efectului. Nici o actiune nu trece neobservata. Putem sa ne pacalim, spunndu-ne ca actiunile noastre nu au nici oimportanta -n spe cial daca stim ca nimeni nu ne vede. Dar toate alegerile noastre au o influenta asupra viitorului. Daca ne uitam la oamenii care au facut ceva important la nivel mondial, vedem ca toti auadoptat solutii p line de curaj. Vedem ca ei au luat acele decizii cu claritate, certitudine si hotarre. S-au educat n a lua decizii care nu erau ntotdeauna usor de luat. Actiunile le-au alimentat forta vitala, telurile propuse si visurile. De fiecare data cnd luam o decizie care nu este n concordanta cu dorintele inimii noastre, nu numai ca ne ndepartam de ceea ce spunem ca dorim de la viata, dar ne si blocamforta vitala -a cea forta interioara, unica, ce ne tine n viata din punct devedere spiritual si f izic. Atunci cnd punem ntrebarile potrivite si facem alegerile potrivite, ne alimentam forta vitala. Cu ctiva ani n urma, ntr-un weekend petrecut la o ntlnire condusa de Ammachi -o indianca liderul spiritual al unui numar mare de oameni de pe tot globul, amnteles semnificatia ac estei forte vitale, asa cum n-o mai facusem pna

atunci. Eram total epuizata si hotarsem sa-l iau si pe fiul meu. Beau; aveam intentia de a ma cufunda adnc n interiorul meu. Stiam ca trebuie sa fac unele schimbari n viata, dar nu stiam sigur ce era gresit, ce ar trebui sa fac, sau n ce directie sa ma ndrept. Un weekend derugaciune si de meditatie parea sa fie exact tonicul de care aveamnevoie pentru a ma lamuri n pri vinta schimbarilor pe care trebuia sa lefac. Cnd am ajuns acolo, am intrat ntr-o sala imensa. M-am asezatmpreuna cu alte cteva su te de participanti si am nceput sa meditez. mi era greu sa ma concentrez. Adevarul este ca eram att de dezechilibrata, nct nu puteam sa stau ntr-un loc. Dect sa continuisa fiu agitata n in terior, am preferat sa ma plimb prin jurul hotelului. Ma simteam att de bine afara. Ciripitul pasarelelor, vntul care-miatingea fata si pe care-l auzeam fosnind prin copaci, erau exact ce-sidorea sufletul meu. Trepta t am nceput sa ma relaxez si sa ma adaptezla ritmul natural al locului. Apoi, am observat ca, la nserat toata lumeaiesea afara pentru o meditatie. Am gasit un loc pe o banca si m-amalaturat celorlalte persoane din grup. Dupa ce am nchis ochii si mi-am ndreptat atentia catre respiratie, am simtit ct de superficial respiram -era doar o soapta fatade ceea c e trebuia sa fie un curent puternic si continuu de aer. Amcontinuat sa ma relaxe z si mi-am promis sa uit de tot ce stiam sisimteam. Singura dorinta era sa ies d in starea mea, pentru a puteaprimi ndrumarea pe care stiam ca o aveam la dispozit ie n prezentaacestei femei divine si a unui grup de cautatori spirituali ca si mi ne. Cnd, ntr-un final, am reusit, am avut o viziune minunata. n interiorul mintii, am vazut-o pe Ammachi intrnd n constiinta mea. Am respiratadnc, pentru a ab sorbi ntelepciunea pe care o primeam si am simtitcum inima mi se deschidea larg, n fata adevarului din spusele ei. n meditatie, am auzit-o spunnd ca nu voi putea sa-mi continuiactivitatea de profes or, daca nu faceam unele schimbari majore nviata mea. Mi-a spus ca eram epuizata, ca-mi lipsea puterea si vitalitatea de a continua n acelasi ritm. Apoi, mi-a aratat o imagini care mi-a schimbat viata definitiv. n meditatie, a aratat spreabdomenul meu infer ior si mi-a spus: Fiecare dintre noi purtam oflacara. A ta este foarte mica. Este numai o licarire." Mi-a spus ca alegerile pe care le faceam nu-mi alimentau focul interior ci, dimpotriva, i diminuau puterea. Apoi am vazut imaginea unei flacari puternice. Era un foc aprig, viu. Esenta lui era viguroasa, stralucitoare si puternica, de culoarea aurului, a chihlimbarului, n combinatie cu rosu. Aceasta flacara interioara sanatoasa, plina de fortavitala, era mult diferita fata de cea pe care tocmai o vazusem n mine, care era sovaitoare, mica si slaba. Esenta focului meu era firava, timida si obosita. Arata ca si cnd urma sa se stinga, daca nu mai puneaictiva busteni pe foc. Pe masura ce am ascultat mai atent, am auzitceea ce astazi consider ca au f ost cele mai importante informatii pe

care le-am primit vreodata. Toti avem o flacara interna care este pastratoarea fortei noastrevitale. Fiecare alegere pe care o facem, ori aduce mai multa forta, ntarind, aprinznd si hranindu-ne flacara, ori diminueaza aceasta forta, micsornd intensitatea flacarii si re-ducndu-i puterea. Atunci cnd focul interior este viu, ne simtim puternici si ncrezatori. Avem puterea si curajul de a spune adevarul, ca si umilintade a cere ce ne trebuie. O flacara sanatoasa ne umple mintile cuimagini clare si cu inspir atie si ne ofera taria de a tine cont de viselenoastre si de a le urma. Atunci cn d ne alimentam focul din interior, putem vedea cu foarte mare claritate si putem actiona fara sa neabatem din drum. O flacara puternica ne mpinge spre stari de constiinta mai nalte, acolo unde salasluiesc iubirea de sine si libertatea emotionala. nsa atunci cnd flacarile sunt mici, suntem vulnerabili, firavi si slabi. Suntem tematori, susceptibili si ngrijorati si ne ndoim de propriile noastre puteri. Atunci cnd flacarile nu au fost ngrijite sihranite, caut am cu disperare mplinire n lucrurile din exteriorul nostru. ncetam sa mai comunicam cu ceilalti, fiindu-ne teama ca nu meritam sa fim iubiti si fericiti. Atunci cnd flacarile noastre sunt slabe, nu avem un sistem defensiv apt sa lupte cu boala, ndoiala, grija, lipsa de apreciere fata de propria persoana, dependenta sau critica. Atunci cnd flacara noastra este mica asteptam ca altii sa ne alimentezefocul, pentru ca noi nu am facut-o. Un foc mic este slab si cade pradadialogurilor negative conti nue, care se infiltreaza n mintile noastre. Este important de stiut faptul ca starea si intensitatea focului nostru i afecteaza si pe cei din jur. O flacara mica provoacangrijorarea celorlalt i, n acelasi mod n care ne-am simti obligati saavem grija de un foc care e pe cale sa se stinga. O flacara interioaraintermitenta ne impune sa cautam modalitati p entru a o nteti si a orevitaliza. Putem sa lasam nesupravegheat un foc care de-ab ia maiplpie? Putem sa-l ignoram mai mult de cteva minute? Nu, dacavrem sa-l mentine m aprins. Un foc cu izbucniri intermitente risca sa sestinga, n timp ce o flacara sanatoasa se nalta spre cer, arde stralucitor si detine suficienta putere pentru a ramne aprinsa, chiar siatunci cnd vntul bate n rafale. Flacarile noastre sunt esenta noastra. Atunci cnd sunt bine alimentate, ele mentin intensitatea focului. Dar flacarile noastre interioare trebuie ngrijite si protejate. Trebuie sa le onoram, sa avemgrija de e le si sa le hranim, pentru a le pastra forta. Sarcina noastraeste de a proteja a ceste flacari, stiind ca ele sunt forta noastra vitala, spiritul nostru si pastratoarele divinitatii noastre. Acum o sa va spun ceva care o sa va trezeasca la realitate: alegerile ne influenteaza comportamentul si actiunile. Fiecare alegere, ori pune lemne pe focul nostru interior, ori l stropeste cu apa, diminundu-i astfel fortele. Daca vrem sa stralucim n toata lumina

noastra, daca vrem sa ne exprimam n mod autentic si dorim ca fortasa ne propulsez e scopurile n lume, sarcina primordiala trebuie sa fieaceea de a ne mentine focul interior -forta noastra vitala -ct mai puternic. Acum as vrea sa va imaginati ca singurul lucru pe care-l aveti defacut, n viata a sta, este sa ngrijiti aceasta flacara interioara, s-o mentineti aprinsa si activa. Imaginati-va ca nu aveti absolut nimic altceva de facut, dect sa luati zilnic, saptamnal, lunar si anual hotarri care sa protejeze acel foc. Imaginati-va cum va ngrijiti deintensitatea ac estui foc, stiind ca el si numai el, va poate oferi toataiubirea, banii, sanatat ea, siguranta, mplinirea si pacea pe care o doriti. Cel mai probabil veti fi foarte, foarte atenti la acest foc si veti facealegeri care va vor spori puterea si va vor mbunatati viata pentru a vamentine forta vita la. lata cteva exemple de alegeri care va micsoreaza lumina si apoi cteva exemple de alegeri care va ntetesc focul. Alegeri care va micsoreaza lumina -Sa stati n preajma unor persoane care va critica si nu va pot vedeamaretia Toate actiunile pe care le faceti pentru ca ar trebui sa" Toate actiunile pe care le faceti pentru ca trebuie sa" Tot ceea ce facem pentru ca percepem o obligatie ncercarea de a fi draguti" cu ceilalti ncercarea de a obtine aprobarea celorlalti Lipsa de comunicare Sa te minti pe tine nsuti Brfa Lipsa de punctualitate Nepasarea fata de sentimentele celorlalti Actul de a va compara cu altii Judecarea propriei persoane Judecarea celorlalti Sa nu va bucurati de ceea ce aveti Sa asteptati ca ceilalti sa va faca fericiti Sa traiti cu teama Sa nu aspirati catre succes Sa va gnditi ca altii sunt mai buni dect voi Sa renuntati la puterea voastra n favoarea altora Sa va ignorati dorintele cele mai profunde Sa cheltuiti peste posibilitati Sa mncati mult Sa fiti prea indulgenti cu voi nsiva Sa va pierdeti timpul Sa nu acceptati complimentele care vi se fac

- Sa ncercati sa pareti ceea ce nu sunteti - Sa nu va impuneti prin stabilirea de limite clare - Sa nu aveti suficient timp pe care sa-l petreceti singur cu voi nsiva - Sa nu va manifestati iubirea pentru familia voastra - Sa nu va recunoasteti meritele - Sa va obositi pna la epuizare - Sa nu va ascultati vocea interioara Alegeri care va ntetesc focul - Sa manifestati empatie fata de ceilalti - Sa va rezervati timp pentru propria persoana - Sa petreceti timp cu cei pe care i iubiti - Sa va observati reusitele - Sa va odihniti - Sa va distrati - Sa va jucati - Sa faceti exercitii fizice - Sa mncati bine - Sa va cheltuiti banii ntr-un mod ntelept - Sa faceti planuri de viitor - Sa stati n preajma oamenilor care va ofera inspiratie - Sa va rezervati timp pentru a va hrani spiritual - Sa actionati n interesul vostru si al comunitatii - Sa va apreciati ca persoana - Sa fiti cinstit cu voi nsiva si cu ceilalti - Sa va respectati cuvntul - Sa va platiti facturile la timp - Sa dati dovada de compasiune -Sa fiti apropiat de cei pe care i iubiti - Sa faceti dragoste - Sa faceti opere de caritate - Sa le spuneti celorlalti ce mult nseamna ei pentru voi - Sa faceti ce va place - Sa perseverati n a va mplini visele - Sa faceti alegeri care sa corespunda cu telurile voastre - Sa dansati - Sa iertati - Sa va asumati responsabilitatea - Sa cautati ceea ce este bun - Sa cautati ceea ce este corect - Sa va faceti treaba bine - Sa fiti aproape de copiii vostri - Sa tineti la partenerul vostru - Sa-i ascultati pe ceilalti din inima

- Sa primiti dragostea ce vi se ofera - Sa oferiti putere celor din jurul vostru - Sa permiteti celorlalti sa colaboreze cu voi - Sa creati un sistem de sprijin puternic - Sa spuneti adevarul - Sa nvatati sa spuneti nu, atunci cnd este cazul ALIMENTAREA FOCULUI VOSTRU INTERIOR Ct de puternic este focul vostru interior? Este el plin de viata, animat, vioi? Poate lumina cerul? Cnd intrati ntr-o camera, ceilalti va simt prezenta, focul interior? Sau, va luptati n fiecare zi ncercnd santelegeti cum sa aveti parte de mai mult succes, mai multa iubire, maimulti bani, de un corp m ai frumos si de mai multa recunoastere dinpartea celorlalti? ncercati sa manipula ti lumea pentru a va nteti focul? Sau, stati la caldura propriului vostru foc interior? Acestea sunt ntrebarile pe care trebuie sa vi le puneti nainte de amerge mai depar te. Acesta este momentul sa spuneti adevarul. Privitiva ndelung si cu sinceritate si ntreba-ti-va: Sunt eu ceea ce doresc safiu? Ma simt pu ternic n interiorul corpului meu? Alegerile pe care lefac, sunt ale unei persoane care are un foc interior intens, sanatos, sausunt alegerile cuiva"al carui foc da semne de oboseala?" Avem nevoie de propria noastra caldura si de a tuturor celorlalti. Trebuie sa stim ca fiecare dintre focurile noastre este bine ngrijit sisupraveghe at. Nimeni nu cstiga, atunci cnd pna si numai unul dintre focurile noastre interioare nu este ngrijit sau, chiar mai rau, sestinge. 2. TREZIREA DIN MODUL DE FUNCTIONARE PE PILOT AUTOMAT Pentru a ne alimenta focul interior, trebuie sa ne trezim si sa facem, n mod constient, fiecare alegere. O alegere constienta reflectaangajamente le cele mai nalte si care sunt n directa concordanta cuperspeaiva pe care o avem r eferitor la viata noastra. Atunci cnd facem alegeri constiente, luam n considerare efectul pe care-l voravea actiunile noastre asupra vietii noastre, n ansamblu. Ne gndimdestul de mult unde ne vor purt a propriile alegeri si impactul pe care-lvor avea asupra viitorului nostru. De fiecare data cnd alunecam n subconstient si uitam dorintele cele mai profunde, intram ntr-o transa automata, caznd napoi nprogramele si tiparele din trecut. Aceasta transa este ca si cum aimerge pe pilot automat: nu e nevoie de nici un efort, sau de gndire. Este transa negarii. Aceasta transa ne sopteste la ureche: Nu

conteaza. Doar de data asta mai procedez asa. ncep de mine. De fapt, nu vreau asta cu adevarat. E n regula, nimeni nu va sti." Voceaacestei tran se ne ncurajeaza sa o luam pe calea cea mai usoara. Nici o grija!", ne spune ea, pe masura ce ne ndepartam de la calea visurilor noastre si ne ntoarcem pe calea trecutului, ce ne poarta pasiin cerc. Tr ansa negarii ne poarta de la un moment la altul, de la o zi laalta si de la un a n la altul -n timp ce visele si vietile ni se transforman niste scuze repetitive, pe drumul nostru spre niciunde. Cnd actionam n mod automat, nu reusim sa vedem consecintele propriilor comportamente. Mergem orbeste si nu luam niciodata n considerare planul pe termen lung al vietii noastre. Nu neexaminam mo tivele si nici nu ncercam sa ntelegem ce ne influenteazaalegerile. Actiunile noast re sunt, de fapt, reactii -alegeri care se bazeaza pe senzatia de moment, fara a lua n considerare impactul lorasupra viitor ului. n fiecare moment suntem ndrumati de una dintre cele doua harti existente: una a perspectivei, care reprezinta planul pregatit cugrija pen tru viitor, sau o harta a automatisme-lor, trasata de trecut. Alegerile facute n conformitate cu harta automatismelor -programelerepetitive, au tomate -nu ne hranesc focul si nici nu ne aduc mai aproape de visele noastre. Si chiar daca ni se par bune, acest lucru sentmpla doar pentru ca ne sunt familiare. Sa va dau un exemplu: Jody, doctorita pediatra cu o afacere prospera, are ca scop ca, o data la treiluni sasi ia liber o saptamna -n total, patru saptamni de concediupe an. Asistenta ei prog rameaza din vreme aceste perioade, n agendade lucru al lui Jody. Totusi, ori de ct e ori Jody are foarte multi pacienti, n loc sa se uite la harta de perspectiva pentru a primi ndrumari, raspunsul ei automat, declansat de harta automatismelor, este acelade a-si anula planurile si de a avea grija de cei n suferinta. De multeori a renuntat la dorin ta de a-si face timp pentru a sta mai mult cufamilia si pentru a se distra si, pn a la urma, a actionat inconstient, regretnd ulterior acest lucru. nainte ca Jody sa poata capatalibertatea de a face ceva diferit, trebuia mai nti sa-nteleaga faptul caraspunsul ei automat i coordona a ctiunile. Harta automatismelor o facea sa spuna da la cererile pacientilor. Fara sa se gndeasca, faceaalegeri care , n final, o deturnau de la viata pe care o dorea. Jody arealizat ca, atunci cnd e ra pe pilot automat, nu mai avea nici un control asupra acestui domeniu al vietii ei. Aceasta ntelegere i-a permis safaca o aleger e noua, constienta, n concordanta cu scopurile si cu obiectivele ei. Atunci cnd facem alegeri n mod inconstient, putem fi siguri canu suntem prezenti a ici si acum. Cnd actionam n mod inconstient, apare riscul sa cadem prada impulsurilor noastre inferioare. Fara sa nedam seama , ne predam vietile hartii automatismelor, care reprezintatrecutul nostru si tot ce cuprinde acesta -si, n cteva secunde, ne trezim ca mergem exact n directia opusa destinatiei la care dorim sa

ajungem. Adormim la volan, lasnd trecutul si temerile sa ne dicteze sisa ne limit eze viitorul. Acest lucru mi-a fost demonstrat foarte clar de catre un batrn ntelept, pe care l-am ntlnit cu multi ani n urma. Am vorbit despreviata, despre ce ns eamna sa fii om si despre ncercarile si necazurile care le presupune procesul de evolutie a constiintei. La sfrsitul ntlnirii, s-a aplecat catre mine si mi-a spus cu un aer destul de serios: Cei mai multi dintre noi sunt ca niste roboti, care primesc ordine sicare reactio neaza la oceanul colectiv de emotii si traume neprocesate." Suntem pe pilot automat -re-cream trecutul, ca sclavi ai dependentelor, poftelor si nevoilor noastre nesatisfacute. Vreau nghetata." Tabloul acesta ar arata minunat la mine n sufragerie." O sa ncepprogramul de exercit ii fizice, mine." Data viitoare voi fi mai hotart." Daca faceti o lista a tuturor alegerilor din trecut, ntr-un domeniual vietii n car e nu ati obtinut rezultatele sperate, veti constata farandoiala ca ati stat adorm iti la volan. Fara sa va dati seama, ati apasatpe butonul pe care scrie: PILOT A UTOMAT. NU ESTE NEVOIE SA FITI ATENTI. Ati uitat ca viitorul depinde de alegerile pe care le faceti astazi. Si, n loc sa va opriti si sa va folositi de harta de perspectiva pentru a fisigur i ca alegerile pe care le faceti va vor purta n directia dorita, facetice vi se p are mai usor n acel moment. FOLOSIREA NTREBARILOR POTRIVITE Daca va, puneti ntrebarile Potrivite nainte de a face o alegere, veti iesi din ciclurile automate, repetitive si veti putea face pasii intentionati, concentrati, care sa va poarte catre viitorul pe care-l doriti. ntrebarile Potrivite strapung sistemul vostru de negare si vatrezesc. Ele sunt astfel concepute, nct sa le purtati cu voi si sa lefolositi zilnic, ca pe un instrument care sa va permita sa actionati, nloc sa reactionati. lata un exemplu: ntr-una din zilele trecute, am facut un angajament fata de mine nsami sa urmez un curs de karate, dar cnda venit vremea sa ma duc, nu ma mai simteam n stare. Ceea ce doream ntr-adevar era sa ma culc. Raspunsul meu automat era sa nu-mirespect angajam entul si sa inventez o suta de scuze pentru a nu maduce: Sunt foarte ocupata. Sun t prea obosita. Nu am timp. Nu am energia necesara." Dar, imediat, m-am oprit pentru un moment, amnchis ochii si mi -am pus cteva dintre ntrebarile Potrivite: - Mersul la cursul de karate mi va spori puterea, sau dimpotriva?" - Mersul la karate ma va aduce mai aproape de viitorul pe care ldoresc, sau ma va t ine legata de trecut?" ntr-o clipa, totul mi s-a limpezit. Datorita angajamentului ca voiavea centura ne agra pna mplinesc cincizeci de ani -mai sunt trei ani

pna atunci -singurul lucru pe care-l puteam face, era sa-mi punkimonoul si sa ma duc la curs. Odata ce am devenit constienta, am putut face o alegere hotarta, care sa duca la mbunatatirea vietiimele. Problema care se pune este urmatoarea: Daca va iubiti pe voinsiva, daca considera ti ca meritati sa aveti ce va doriti, atunci, pentruDumnezeu, de ce sa luati o h otarre care va mpiedica sa obtinetirezultatele dorite?! Raspunsul la aceasta ntrebare este simplu. Daca sunteti sinceri, veti descoperi, probabil, ca nu ati facut o alegere n deplina cunostintade cauza. Constient sau nu, ati fost pe pilot automat si ati urmat hartaautomatismelor. A tunci cnd actionati inconstient, cadeti, fara sa va dati seama, n transa negarii. Va sacrificati visele sufletului, n schimbul confortului, sau pentru a obtine o rasplata imediata -fara saaveti pute rea de a va opri din executarea unor actiuni repetitive, cuconsecinte nedorite. n unele cazuri, fara sa va dati seama, puteti chiar sa va ndreptati cu capul nainte si n cea mai mare viteza n directia opusa, sabotndu-va singuri. Indiferent daca sunteti constienti sau nu, ntotdeauna putetialege ntre a face aleg eri constiente sau inconstiente, n fiecare zi avetiposibilitatea sa alegeti, ori sa nu va pese si sa va lasati destinul nbataia vntului -ori sa va deplasati, cu ho tarre, n directia mplinirii viselor voastre. ntrebarile Potrivite va trezesc la realitate. Aici nu e vorba de o repetitie finala la teatru, ci de viata voastra. Ori veti stoarcetot ce este mai bun din ea si veti manifesta ceea ce va doriti cu adevarat, ori va veti ndrepta spre sfrsitul vietii, regretnd ca n-atiluat alte deci zii. ntrebarile Potrivite va ofera posibilitatea de a renuntala modul de function are pe pilot automat si de a deveni un navigatorconstient, creator al propriei r ealitati. Acestea va vor apropia de adevarsi va vor conecta la realitate, ca sa puteti vedea daca actiunile voastresunt n concordanta cu obiectivele pe care le a veti -sau nu. Ele va vorreaminti ca de fiecare data cnd faceti o alegere, acea al egere va vaapropia, sau va va ndeparta, de locul unde doriti sa ajungeti. A VA CREA VIITORUL Va puteti imagina cum ar fi sa plecati la drum ntr-o calatorie dedouazeci de ani, fara sa stiti unde vreti s-ajungeti? Cum ar fi sa vaurcati n fiecare zi n masina si sa mergeti pe drumul care vi s-ar pareamai interesant n acel moment? Credeti c a acest lucru v-ar da aripi? Considerati ca Destinatie necunoscuta" este un itinerar care v-ar face sa sariti n fiecare dimineata din pat si ca aceasta ar putea deveni ceamai nalta e xpresie posibila a vietii voastre? Daca da, atunci nu maicititi n continuare. Daca, totusi, credeti ca veti fi coplesit de anxietate, frustrare sau

plictiseala dupa cteva zile, luni, sau ani de hoinarit aiurea prin lume, lasnd viitorul n voia sansei, atunci va invit sa va opriti chiar acum sisa elabora ti o harta rutiera care sa va conduca spre destinatia visurilor voastre. Daca avem o perspectiva, obiective si teluri, atunci acest lucrune ajuta n proces ul de luare a deciziilor. Dorintele noastre cele mai adnci provin din sufletul nostru si ele ne inspira sa evoluam spre ceeace suntem destinati sa devenim, telurile noastre indica drumurile pecare trebuie sa le str abatem. Totusi, daca nu suntem hotarti n ceea ce priveste destinatia, putem fi deturnati cu usurinta. Cu ct hoinarimmai mult fa ra scop sau directie^ cu att devenim mai rataciti si maiconfuzi. Daca ati pleca ntr-o calatorie prin tara, ati pleca fara o hartarutiera? Sau ati consulta o singura data harta si apoi ati uita de ea? Daca ati face astfel, s-ar putea sa nu ajungeti niciodata la destinatie. Daca ati dori cu orice pret sa ajungeti la destinatie, n cel mai scurttimp posibi l, atunci ati studia cu atentie harta, planificndu-va traseuln fiecare zi. Si daca v-ati ratacit la un moment dat, nu va opriti si nu vapierdeti cinci ani din via ta drept pedeapsa. Trageti pe dreapta, consultati harta si reveniti la drumul corect. Cel mai important lucru pe care-l puteti face zilnic, este sa vaconsultati harta de perspectiva. Aceasta reprezinta parerea voastradespre cum ar trebui sa vi se desfasoare viata. Va arata ncotro trebuiesa mergeti. Fara perspectiva e usor sa cazi prada pasiunilor de momentsi capriciilor date de comportamentele obisnuite din trecut. Chiar dacancepeti calatoria, sta-bilindu-va obiective de mica amploar e, n diferitesectoare ale vietii, cel putin veti sti n ce directie sa va ndreptati. Trebuie sa va reevaluati obiectivele, imaginea pe care o aveti despreviitor si v ise, pentru a putea stabili un puna de referinta fix, punctulcardinal nord, care sa va ajute sa navigati si sa hotarti pasii pe caresa-i faceti pentru a va mater ializa visele. Imaginea voastra de perspectiva asupra viitorului actioneaza ca un puna de referinta. Astfel, este esential ca, n fiecare zi, sa va faceti timp pentru a va concentra asupra imaginii si sa constientizati obiectivele. Acest proces poate fi foarte simplu. Cnd va treziti dimineata, nainte de a ncepe activitatile zilnice, faceti urmatoarele: -Petreceti un timp n tacere si meditatie si acceptati faptul caputeti avea tot ce va doriti. - Declarati ca este normal sa va mpliniti toate dorintele inimii. -Amintiti-va directia n care doriti sa mergeti, motivul pentru care vreti sa ajungeti acolo si ce va va astepta cnd veti ajunge. Imaginati-va cum va veti simti, cum veti arata si cum i veti ajuta si peceilalti, odata ce vi se vor mplini visele. -Gnditi-va la toate ocaziile pe care le veti avea n ziua care deabia ncepe, pentru a face alegeri care sa va ajute n procesul de a

atinge telurile propuse si de a va materializa visele. Aceasta practica zilnica va va inspira sa faceti alegerile cele maipotrivite. Im aginile vor fi proaspete n minte si veti sti cu claritate ce vadoriti. Apoi, tot ce aveti de facut este sa puneti ntrebarile Potrivite si, fara nici un efort, veti sti ce decizii sa luati. Atunci cnd aveti harta de perspectiva n fata, dorintele pasagere se vor pierde, n fata angajamentelor pe termen lung. Dacava concentrati, cu claritate si cu intentie, asupra a ceea ce doriti, vetiputea sta ferm pe poz itie si lua decizii care sa va mbunatateascaviata, atunci cnd veti fi la rascruce de drumuri. Indiferent daca este vorba de cariera, de sanatate, de relatii interumane, de eliberarea de dependente, sau de actul de a fi un parinte mai bun, trebuie sa varaportati la i maginea de perspectiva pe care ati stabilit-o. Daca mentineti o imagine clara a ceea ce doriti, puteti determina daca actiunea respectiva va va sprijini n atingerea telului personal. Daca numentineti , n mod constient, imaginea de perspectiva, va fi imposibil saluati hotarri n conco rdanta cu aceasta. Daca va gnditi, pentructeva momente la telurile voastre si le c onstientizati, acest lucru va va sustine pentru a nu fi deturnati de la ele, ori de cte ori bate vntul. Nici unuia dintre noi nu i se da o perspectiva de viata pe care sa nu o poata mpiini -i ndiferent daca este vorba despre un corp maisanatos, o relat ie de iubire, o slujba care sa-i ofere satisfactii mai mari, sau despre o actiune care sa schimbe lumea. Daca n-am avea capacitatea de a ne mplini o dorinta reala, n-am mai avea dorinte. Sufletele noastre n-ar mai tnji dupa acea traire si n-am continua safacem acest l ucru, an dupa an. SA PUI NTREBARILE POTRIVITE, PENTRU A OBTINE RASPUNSURILE POTRIVITE Recent am folosit ntrebarile Potrivite cu fiul meu n vrsta de optani. Beau nu prea voia sa-si faca temele. Se distra minunat, jucndu-sepe calculator si nu voia sa s e ntrerupa. Stiam ca pot sa-l fortez sa-sifaca temele, dar nu doream sa-i ntaresc parerea conform careia temele ar fi un lucru neplacut. Doream sa-si faca temele din propria vointa. Asa ca, l-am ntrebat cu un aer indiferent: Vrei sa teduci la facul tate?" El a raspuns imediat ca da. Apoi l-am ntrebat: Vreisa fii la fel de destept ca mami si ca tati, cnd vei creste mare?" Din nou a spus da. Acum avea o perspectiva asupra viitorului sau. Cnd lam ntrebat: Daca-ti faci temele, oare asta te va ajuta sa ajungi lafacultate si sa fi i la fel de destept ca mami si ca tati, sau te va ndeparta de mplinirea dorintelor tale?" Beau a facut ochii mari, iar fata i s-a nsufletit. l-am spus apoi lui Beau sa-si imagineze cum ar fi daca s-ar ducea doua zi la sco ala, fara teme facute. Oare aceasta alegere o sa te

faca sa te simti bine, sau te va face sa te simti diferit, rusinat, sau stnjenit?" Doar o clipa i-a trebuit lui Beau pentru a nchide joculNintendo si pent ru a se duce n camera de zi, unde-l asteptau temele. Beau a ales sa-si faca temele, nu pentru ca l-arr. fortat ci pentru ca avazut si ngur ce trebuia sa faca n propriul lui interes. Pentru a fi vigilenti si pentru a putea crea un viitor care sa nerefleae teluril e, trebuie sa punem sub semnul ntrebarii prezentul. Trebuie sa verificam fiecare alegere pe care o facem si sa evaluamconsecintele p ozitive sau negative ale actiunilor noastre, daca vrem cafaptele cotidiene, sa n e reflecte dorintele cele mai profunde. Cu altecuvinte, odata ce v-ati creat ima ginea de perspectiva a viitorului: - Pastrati permanent aceasta imagine n minte. - Evaluati cu atentie alternativele, nainte de a actiona. -Studiati cu atentie alegerile pe care le-ati facut n trecut, pentru a vedea daca ele v-au mentinut pe drum, sau v-au ndepartat. -Puneti ntrebarile Potrivite pentru a determina cel mai scurttraseu ce trebuie ur mat pentru a ajunge la viitorul pe care-l doriti. Cei mai multi dintre noi asteapta ziua cnd o sa le fie mai bine, cnd vor avea tot ce-si doresc si vor deveni persoanele care-si dorescei cel mai m ult sa fie. Dar, dupa cum stiti, acea zi nu vine ca prinminune. Acea zi este o o ptiune. ntrebarile Potrivite va vor reaminti de viata pe care doriti sa o aveti siva vor impulsiona n aceasta directie. Dar retineti, a face noi alegeripoate fi un lucru dificil. Sa te ntorci si s-o iei spre vest, dupa ce mergide sase ani spre est, po ate fi dificil. Dar, dupa ce veti face ctevantoarceri n acea directie, veti ajunge pe drumul cel bun. Apoi, veti putea sa va relaxati si sa va bucurati de calatoria spre destinatia voastra. OCOLIND INTELECTUL De multe ori nu vedem ce putem face n interesul propriu, deoarece ne mpiedica procesul nostru de gndire. Pierdem mult timpsi energie negoci ind, analiznd rational si jus-tificndu-ne actiunile sialegerile. Ar trebui, oare, s a fac asta?", Oare n-ar trebui sa fac asta?" Daca puneti ntrebarile Potrivite, toate aceste negocieri si justificari dispar. ntrebarile Potrivite ne tin ancorati n adevar si-n deplin acord cu obiectivele si cu dorintele noastre. Ele ocolesc intelectul. Eu, personal, iubesc aceste ntrebari Potrivite, deoarece suntfoarte p riceputa n a analiza din punct de vedere rational si sunt maremaestra n a-mi gasi scuze. Cu ajutorul ratiunii pot iesi din orice situatie. Acum ncerc sa nu mai gndesc. Privesc doar la rezultatele pecare vreau sa le obtin si pun ntrebarile Potrivite.

Atunci cnd ntrebati: Alegerea aceasta mi va aduce mai multaputere?" raspunsul apare imediat. Nu-I puteti contesta. Mintea s-ar putea sa spuna: Sunt prea ocupata. O sa ncep de mine." Dar tot cetrebuie sa faceti este sa va ntrebati din nou: Aceasta alegere mi vaspori puterea? Aceasta actiune mi va nteti focul interior?" Daca raspunsul este da, atunci actionati n acel mod. Nu va gnditi, nu analizati, nu cautati justificari. Toti am devenit priceputi narta de a ne lasa mintea sa ne duca nicaieri. Putem sa amnam, sa chibzuim si sa analizam rational ct dorim. Dar, daca actiunea noastra ne lasa cu o senzatie de slabiciune, de lipsa de putere, atunci ne-ammicsorat fl acara, forta vitala si ne-am departat cu ctiva pasi de telurile mult dorite. Adevarul este ca cei mai multi dintre noi gndesc prea mult. Raspunsurile pe care le vom da la ntrebarile Potrivite, ne vor inspira pentru a ocoli intelectul si pentru a actiona din-tr-o perspectiva superioara. Atunci cnd actiunile noastre alimenteaza focul interior, descoperim ca nu trebuie sa gndim prea mult. Apoi, dupa ce am facutalegerea potri vita, vom avea parte de experienta ncntatoare de a nesimti ca acasa n corpurile noa stre si mpacati n suflete. OCOLIREA EMOTIILOR Foarte multe dintre alegerile si deciziile noastre sunt determinate, de asemenea, si de emotiile noastre. Copilul din noi, -de trei, sase, sau doisprezece ani -vrea sa hotarasca el si sa fie seful. Daca punem ntrebarile Potrivite, avem posibilitatea de a ocoli starileemotionale si de a actiona n conformitate cu scopurile noastre, indiferent de ceea ce simtim pe moment. Vine o vreme cnd fiecaredintre noi trebui e sa-si depaseasca reactiile emotionale automate si, nloc sa ne ntrebam: Ce cred de spre asta?", sa ne ntrebam: Aceastaalegere ma va apropia de imaginea cea mai nalta pe care o am despremine nsumi?" Cu alte cuvinte, harta de perspectiva si nu stare a noastra de spirit ar trebui sa ne fie ghid. Sa vedem un exemplu. Cnd plecati de acasa spre bacanie, nu va opriti la fiecare colt sava ntrebati ce s imtiti despre mersul la bacanie. Cunoasteti destinatia si urmati drumul.. Probabil ca veti merge pe drumul cel mai scurt. Atunci, de ce cnd sunteti pe cale sa obtineti siguranta financiara, vaopriti la f iecare cafenea sau magazin de mbracaminte si va ntrebati: Ar trebui sa intru?", sau Am chef sa cumpar ceva astazi?" De ce permiteti emotiilor sa influenteze mplinirea, sau nu, a dorintelor? Dece nu urmat i indicatiile hartii? Daca scrie Independenta financiara: fara cumparaturi n urmatoarele sase luni", de ce nu urmati acest traseu? Daca v-ati fi dus la bacanie, ati fi ales cel mi bun drum pentrua ajunge acolo, chiar daca nu v-ar fi convenit n acel moment -si l-ati fiurmat, fara a va n treba ce simtiti despre asta.

Poate ati observat ca emotiile voastre fluctueaza n mod constant. De aceea, nu e cea mai buna idee sa va luati dupa ele. Dacavreti sa aj ungeti la destinatia dorita, va sugerez sa uitati de emotiipentru o vreme. Pastr ati-le pentru a va iubi copiii, pentru a avea grijade cei mai n vrsta, pentru a ce o schimbare pozitiva n lume, pentrua va aprecia pe voi nsiva. Nu le folositi pe o busola n drumul vostruspre viitor; ele nu au aceasta menire. Att timp ct ti emotiile sa vandrume, nu faceti altceva dect sa renuntati la dreptul de a va ingeobiectivele stabilite. Nu e ntotdeauna usor sa mergi pe drumul drept si sa faci alegerile corecte. De fapt, ar putea fi foarte greu sa luati o decizie diferita de cele predictibile si familiare din trecut. Ar putea sa fie dureros sa nu va mai duceti la cumparaturi, sau sa va continuati exercitiile fizice. Daca ar fi sa faceti ceva diferit fata de ce ati facut n ultimii zece sau douazeci de ani, ati fi probabil speriati. Dar, odata ce vedeti ca acea actiune va aduce mai multa puteresi forta, puteti a lege constient ce cale sa urmati. Pentru a putea face alegeri constiente, trebuie sa fim dispusi sarenuntam la a m erge pe calea cea mai usoara, la momentele de placere si la atasamentul fata de stilul nostru caracteristic de a rezolvalucrur ile.

fa ca lasa at

Trebuie sa mentinem vie imaginea viselor si a dorintelor noastresi sa fim consti enti de alegerile pe care le facem. ntrebarile Potrivite sunt destinate sa ne opreasca si sa ne faca sa negndim de dou a ori, nainte de a actiona ntr-un mod ce caracterizeazamai mult trecutul, dect viit orul nostru. Ce este extraordinar n ceea ce priveste folosirea ntrebarilor Potrivite pentru a obtine rezultatele pe care le dorim, este ca nu trebuie sa ne simtim suficient de buni, de destepti, sau de merituosipentru a le obtine. ntrebarile Potrivite nu tin cont daca suntem suficient de buni, sau de destepti, sau de merituosi. Pentru ele nu areimportant a ce gndim sau ce simtim. ntrebarile Potrivite ne permit sa privim faptele. Aceasta alegere miaduce mai multa forta vitala? Ma va aduce ea mai aproape de viitorulpe care-l doresc? Este aces ta un act de iubire de sine?" Atunci cnd, nainte de a face o alegere, ne punem aceste ntrebari si raspunsul este: Nu, nu, nu, nu", dar o facem oricum, celputin ne va fi clar ca noi suntem aceia care ne sabotam viitorul. Atunci, n loc sa fim o victima a circumstantelor, ne asumam responsabilitateapentru conse cinte. Un moment al perfectiunii apare atunci cnd ne oferim darul de aface o alegere car e sa ne aduca forta -o alegere constienta, o alegereconforma cu dorintele noastr e cele mai adnci. Fiecare dintre noi are capacitatea de a-si crea o viata plina de momente perfecte, doar punnd una sau mai multe dintre aceste ntrebari. Atunci suntem ndreptatiti sa asteptam sa ajungem la destinatia

visurilor noastre. 3. EVALUAREA ANGAJAMENTELOR NOASTRE ASCUNSE Lumea exterioara reflecta angajamentele noastre interioare. Daca dorim sa stim fata de ce anume ne simtim angajati cu adevarat, tot ce avem de facut este sa ne privim vietile. Toti, indiferent daca suntem constienti sau nu, cream exact lucrurile fata de care suntem cel mai mult angajati. Este necesar sa ntelegem ca alegerile pe care le facem suntntotdeauna conforme cu angajamentele noastre cele mai profunde. Examinnd ce am facut si ce nu, vom descoperi fata de ce anume suntem, cu adevarat, angajati. Atunci cnd vietile noastre nu se desfasoara dupa cum ne-am dori, putem fi siguri ca exista un angajament confiictual ascuns, altul dect acela pe care-l sustinem nexterior. De exemplu, puteti spune ca doriti siguranta financiara, dar dacava cercetati cu atentie alegerile, descoperiti cheltuieli mai mari dectcstigati n fiecare luna. Da ca va uitati mai profund pentru a vedea dece nu economisiti pentru viitor, sau d e ce nu va platiti datoriile, vetigasi fara ndoiala un alt angajament, mai adnc, c are ar putea fi acelade a cheltui banii, oriunde si oricnd doriti. Si astfel, atu nci cnd vedeti ceva care va place, raspunsul natural si angajamentul mai profundnving. Fara sa v a gnditi, va ndepartati de la drum si respectati angajamentul de a cheltui banii, n loc sa-i economisiti. Poate ca v-ati hotart de nenumarate ori sa va mbunatatiti forma fizica, dar cnd vine momentul sa faceti exercitii, gasiti mereucte o scuza s i deveniti prea ocupati sau prea obositi pentru a va tinede promisiunea facuta. S-ar putea ca, atunci cnd priviti n profunzime, sa descoperiti ca sub acest angajament de suprafata exista altul maiputernic, ac ela de a va simti prost n corpul vostru. Chiar daca va treziti n fiecare dimineata cu cele mai bune intentii, atunci cnd e vorba sa faceti alegeri ntelepte pentru sanatatea proprie, angajamentul adnc nvinge si va mpiedica sa aqionati spre mplinireaobiectivului propu s. S-ar putea sa va doriti o relatie sexuala foarte buna cu sotul/ sotia, dar de fiecare data cnd se iveste ocazia, gasiti un motivpentru a evita in timitatea. Privind la un nivel mai profund, ati puteadescoperi faptul ca, si dac a aveti dorinta sincera de a face sex pasional cu sotul/sotia, mai exista si o alta dorinta, mai adnca, de a l/opedepsi pentru ca nu v-a oferit ceea ce ati dorit, la un anumit momentdat. Cum sa faceti acest lu cru mai bine dect retragndu-va, atuncicnd celalalt va doreste sa-i fiti aproape? Ia rasi, angajamentul vostruascuns nvinge.

Cei mai multi dintre noi nici nu-si dau seama ca exista si alte angajamente n afara celor pe care ncercam sa le manifestam. De aceea, pe acestea eu le numesc angajamente ascunse, ele exista la un nivel subconstient. Ele sunt angajamentele noastre primare si, daca nusunt aduse n constient, vor nvinge orice alte dorinte. Angajamenteleascunse ne influenteaza gndurile, credintele si -cel mai important alegerile; ele sunt acele forte nevazute care dau forma realitatilor noastre. Angajamentele ascunse sunt responsabile pentru discrepanta dintre ce spunem ca vrem si ce traim n realitate. Aceste angajamente ascunse sunt formate din deciziile subconstiente luate de noi n trecut. Daca ati fost crescuti de parintiautoritari, chiar daca va doriti disciplina si organizare, viata voastra arputea fi ntr-o st are de haos, ntruct angajamentul primar este acelade a fi un spirit liber. Sau, sar putea ca angajamentul ascuns sa fieacela de a fi n siguranta -deci, alegerile vor fi facute n aceasta directie. Chiar si atunci cnd cereti sa fiti promovati, sau va doriti ofunctie de conducere, nu va puteti manifesta dorinta, deoarece angajamentul vostru primar, este sa ramneti n siguranta realitatiiexistente. Sau, n cotloanele ntunecate ale inconstientului, ati hotart ca nu puteti avea ncredere n nimeni si ca cel mai bine este sa fiti singuri. Atunci, chiar daca va doriti iubire si intimitate, n viata veti alegentotdeauna pa rtenerul nepotrivit, deoarece angajamentul primar estesa fiti de unul singur. Atunci cnd faceti n permanenta alegeri complet diferite fata de ceea ce spuneti ca doriti, este necesar sa descoperiti radacinile acestora. Cnd sunteti derutati de alegerile pe care le-ati facut -si caresunt dif erite de intentiile declarate -verificati daca nu cumva exista angajamente ascunse. Va garantez ca le veti gasi. Aceste angajamente ascunse ne tin blocati n acelasi loc, an dupa an. Cei mai multi dintre noi considera ca alegerile noastre inconstiente sunt dovada slabiciunii, se datoreaza ghinionului, sau sunterori si moduri gresite de a aprecia o situatie, pe care le cunoastem sile facem adesea. Cumparam o poseta noua, desi vrem sa ne achitamcreditul de pe crd. Mncam prajitur i, cnd, de fapt, zicem ca vrem saslabim, nselam persoana iubita, desi spunem ca ne dorim o relatiecinstita si apropiata. De fiecare data cnd stabilim o alta perspectiva pentru viatanoastra, este foarte probabil sa ajungem fata n fata cu angajamentulascuns care ne-a controlat pna acum acest domeniu de viata si ne-ampiedicat sa ne atingem telul respectiv. Sa va dau un exemplu: Ceamai arzatoare dorinta din viata mea, n prezent, este sa am o star e desanatate ct mai buna. Asta nseamna ca, pna la urmatoarea mea zide nastere, masa mea musculara sa se mareasca, valorile colesterolului sa scada si parametrii sngelui sa fie mai buni si sa fiu nstare sa fac exercitii intense de gimnastica aerobica, timp de patruzeci

de minute, fara sa gfi ca un cine obosit. Pentru a ndeplini acestobiectiv, va trebui sa fac alegeri sanatoase n ceea ce priveste tot ceintroduc n corpul meu. Vreau sa stiti ca deja mannc mai bine. Orice persoana care arexamina dieta mea, m i-ar spune ca este suficient de potrivita pentruscopul propus Dar acum cteva dimi neti, dupa ce nca un doctor mi-a spus ca trebuia sa limitez consumul de zahar si sa scad nivelul colesterolului, ce credeti ca a fost primul lucru pe care l-am dorit? Eibine, am facut o cafea fantastica. Am luat o parte din amestecul deciocolata cu proteine al fiului meu si l-am pus n cafeaua mea -si iatacafeaua mea de dimineata. Iar ac easta bautura delicioasa este, din ntmplare, plina de tot ceea ce n-ar trebui sa consum. Dar, n acea dimineata, n timp ce executam acest ritual n modautomat, ca n transa, am auzit dintr-o data vocea mea interioara caremi spunea: Aceasta bautura este plina de cofeina si de zahar. Nu e cea mai buna alegere pentru tine, n dimineata aceasta, dat fiind scopul pe care ti l-ai propus, legat de sanatate Ce ai putea consuma nlocul ei?" Am ncercat foarte tare sa ignor aceasta voce si chiar amnceput sa o combat: Pentru numele lui Dumnezeu, este doar o cafea" (spunea intelectul meu); Da, dar ma face sa ma simt att de rasfatata" (spuneau emotiile mele). Dar, odata ce mi-am pus ntrebarile Potrivite -daca aceasta cafea era un act de iubire de sine, sau de sabotaj de sine -indiferent de ct de mult am ncercat, n-am pututascunde faptul ca eram gata sa fac o alegere nenteleapta. Devenise limpede ca eram pe cale de a-mi ncepe ziua cu oalegere care mai degraba mi-ar fi scazut forta, dect sa mi-o fi marit. Eram constienta ca aceasta alegere m-ar fi tinut mai degraba blocatantr-un tipar din trecut, dect sa ma aduca mai aproape de visul meu. n lumina acestei concluzii, a trebuit sa-mi pun ntrebarea: de ce sunttentata sa fac aceasta alegere". Stiam ca trebuie sa existe un angajament primar inconstient fata de altceva, dect fata de obiectivulmeu de a av ea o stare de sanatate perfecta. Am nchis ochii, am respirat adnc si m-am ntrebat: Ce doresc, cu adevarat, n acest moment?" Ce am auzit, a fost ca eram extrem de atasata de placerea pe care mi-o oferea acea bautura speciala. n timp ce respiram siascultam vocea nte lepciunii mele interioare, puteam vedea, efectiv, imaginea unei parti din mine care tnjea dupa putina atentie, mngiere si iubire. Constientiznd angajamentul meu ascuns, puteamopta pentru una din tre cele doua variante. Puteam sa-mi pun ntrebarea: Cum sa asigur nevoile acelei partidin mine care dorest e s-o iau mai ncet si sa-i ofer mai multa atentie?" Mi-au aparut n minte mai multe optiuni -sa ma plimb pe plaja, sa majoc cu fiul me u, sa ma cufund ntr-o baie calda. Sau, as putea urmaordinele angajamentului meu p rimar si sa adopt o cale mai usoara. Unadintre optiuni ma va conduce n directia d orintei mele celei mai profunde, cealalta ma va ndeparta mult de ea.

Acesta este un razboi, o lupta interioara care se da ntre angajamentele noastre subconstiente si dorintele sufletului. Sufletul tnjeste dupa toate acele lucruri care ne vor aduce bucurie si mplinire, n timp ce n subconstient, angajamentele noastre ascunse se luptapentru a fi exprim ate si recunoscute. Angajamentele ascunse sunt att de puternice, deoarece ele sunt angajamentele noastre primare. Daca le ignoram, ne vor tine blocati n trecut si ne vor priva de viitorul pe care-l meritam. Angajamentele ascunse ne mping sa repetam la nesfrsit aceleasi acte de autosabotaj, n timp ce ne alimenteaza sentimentul de resemnare. ntruct celor mai multi dintre noi nu li s-a spus niciodatanimic despre aceste angajamente primare ascunse, nici macar nu stimca ele ar exista. Dar treb uie sa le descoperim, deoarece, att timp ctele ramn ascunse, vor continua sa ne dic teze ce alegeri sa facem. Vom avea mereu parte de stresul si de lupta iscata ntre a spune cavrei un lucru s i a face altul. Vom continua sa simtim neputinta de a nufi capabili sa obtinem v iitorul pe care-l dorim. O ZI DIN VIATA, DICTATA DE UN ANGAJAMENT ASCUNS Uite cum functioneaza: n ultimii patru ani v-ati tot propus saslabiti cu zece kil ograme, dar iata-va astazi, fara a va fi ndeplinitobiectivul stabilit. Prin urmar e, va treziti ntr-o dimineata si hotarti ca astazi este ziua cea mare. Spuneti: Pot sa o fac! De-acum ncolo, o safac numai ale geri bune pentru sanatatea mea". ncepeti dimineatamncnd o cana cu lapte si fulgi de ovaz, o felie de pine integrala siplecati la serviciu, simtindu-va mai puternic. Apoi, dupa ce mncati osalata verde la prnz, aveti pofta de ceva dulce si hotarti s a va aplecati peste farfuria celei mai bune prietene si sa luati cteva bucateledin placinta ei cu brnza. Este att de buna, ca nu va puteti opri si, caorice prietena buna, o ajut ati sa o termine. Apoi, dupa o zi lunga, mergeti sa va luati mncarea preferata -un hamburger cu cartofi prajiti -pentru cina. Argumentati alegerea, spunnd ca n-ati avut timp, dect pentru a va opri la un fast-food, deoarece ati lucrat pna trziusi, oricum, mer itati hamburgerul acela, martor va este Dumnezeu. Pentru moment, va simtiti mai bine. Vinovatia va ocoleste, iar argumentele va mpiedica sa vedeti daca exista si o cauza mai profunda pentru alegerea facuta. Scuza pentru comportamentul inconsecventva opreste de la a dezgropa sursa actului de auto-sabotaj comis de voi. Dar, mai trziu, n timp ce va pregatiti de culcare, ncepeti sa regretatialegerile fa cute. Hamburgerul cu cartofi prajiti va fac sa nu va simtiti prea bine si acel moment de fericire se ntoarce rapid mpotriva voastra, devenind o sursa de rusine care va rapeste obiectivele propuse si dorintele personale si va alimenteaza sentimentul de resemnare. Va duceti la culcare, jurnd ca mine va fi o zi diferita. Vatreziti de d imineata dorind sa mncati corespunzator si sa va

respectati regimul alimentar, dar, pe la ora patru dupa amiaza, dupa ceati consu mat un mic dejun si un prnz sanatos, capitulati din nou nfata acelei pofte pentru o mica gustare. Si iar ntreru-peti dieta, iarciclul ncepe sa se repete. Aceasta es te o zi dictata de un angajament ascuns. Oare acesta e un lucru rau? Este rau, doar daca va urti pe voinsiva pentru ca n-at i mncat ce trebuia n ziua aceea. Alegerea va furadin putere, numai daca va pedepsi ti cnd va urcati pe cntar, n ziuaurmatoare, si constatati ca greutatea voastra nu s -a micsorat. E foartedureros sa faci un angajament pentru o dorinta n exterior si apoi safaci alegeri exact opuse mplinirii acesteia. Retineti, aceasta carte vavo rbeste despre atingerea telurilor propuse. Nu e o carte despre ce trebuie sa faci ca sa slabesti. Este doar un exemplu al uneia dintre celemai obisnuite l upte umane. Este un exemplu clar al unei situatii n carespui ca vrei un anumit lu cru si, n acelasi timp, exista un angajamentprimar care se opune dorintei inimii. Atunci cnd faceti alegeri care mai degraba va ndeparteaza de obiectivul propus, dect sa va apropie, sa stiti ca actionati pe baza unui angajament ascuns. `Daca acest exemplu va este familiar, v-as ruga sa constientizati fatade ce dori nta va simtiti angajat, atunci cnd mncati prajitura cu brnza, sau alte alimente care nu va sustin n ndeplinirea scopului propus. Puteti face asta nchiznd ochii si ntrebndu-va: Ce vreau acum?" Veti descoperi ca mncati pentru a va simti mai bine, saupentru a demonstra ca aveti un caracter prea slab si ca nu o putetiface de unul singur. Sau poate, veti descoperi ca vreti sa mncati oricedoriti, cnd doriti. Este un lucru foarte d es ntlnit: nu va place caaltcineva sa va spuna ce sa faceti -nici macar o alta par te din voi. Astfel ncepe lupta interioara. O parte din voi ar putea dori un corpfrumos sau do ar mai multa sanatate, iar o alta parte, pur si simplu nusuporta sa i se spuna c e sa faca. Sunteti n plin razboi si va luptati cu voi nsiva. Singurul mod de a opri aceasta lupta interioara, este sa constientizati ce se petrece. Trebuie sa ncetati sa va considerati victima si sa ntelegeti ca exista dorinte conflictuale. Doar atunci cndveti descop eri angajamentele ascunse care va saboteaza rezultatele, veti putea cu adevarat sa alegeti. Punnd ntrebarile Potrivite si ascultnd raspunsurile, veti recapata automat controlul asupra vietii voastre. Daca puteti vedea, constient, ca alegerile pe care le facetisunt expres ia angajamentului vostru primar, va veti elibera. Aducnd la lumina angajamentele ascunse care va influenteazaprocesul decizional, v eti putea vedea clar modul n care va sabotatipropriul succes. Atunci cnd faceti ma i multe alegeri care va fura din putere si care va ndeparteaza de o dorinta exprimata n exterior, puteti fi siguri ca exista un angajament ascuns care va conduce viata. Sa luam n discutie cazul lui Helen. Scopul ei este sa-si achite datoriilesi sa ec onomiseasca suficient pentru a plati un avans la casa. Timp de

cinci ani a visat ca anul respectiv va fi acela n care, n sfrsit, va puteasa-si ach ite toate datoriile si sa nceapa sa economiseasca bani pentruviitor. Dar, n fiecar e an, Helen ramnea n aceeasi situatie financiara ca si n anul precedent. Gasea ntotdeauna cte o scuza, ca sa nu-si plateasca datoriile -facturi medicale neasteptate, o bicicleta noua pentru fiica ei, un drum acasa, ca sa-si vada parintii si rudele. Avea ntotdeauna un motiv prin care si justifica situatia financiara. Cnd am ntrebat-o pe Helen despre datorii, raspunsul a fost vag sineclar n ceea ce p riveste suma de bani pe care o datora si ce planrealist si facuse pentru a- achita . Ea se gndise sa caute ajutorspecializat pentru a o sprijini sa-si elaboreze un plan prin care sa-sipuna la puna situatia financiara. Dar, n final, Helen alegeant otdeauna sa-si cheltuiasca timpul, banii si energia n alte scopuri(alegerea numar ul unu). n continuare, am vazut ca, de fiecare data cnd lui Helen i intrau n buget sume de bani n plus -fie ele prime sau plati pentrutimpul supliment ar lucrat - ea nu trimitea acesti bani direct la casele decredit. n schimb, se ra splatea pe ea nsasi cu cte ceva special, saucumpara un obiect pentru casa (alegere a numarul doi). Apoi ne-amuitat la cheltuielile lunare, sa vedem daca ar putea r educe ceva si saeconomiseasca pentru planul ei de perspectiva. Helen cheltuia fo artemult din venitul ei pentru un regim care s-o mentina n forma. Pe lngacotizatia lunara la sala, platea ore de yoga si de arte martiale. Desicheltuia mult mai m ult pe programul de pastrare n forma, dect cei cuaceleasi venituri, si justifica ac easta cheltuiala, spunnd ca datoritaslujbei solicitante si a responsabilitatilor de acasa, trebuia sa aiba multmai multa grija de ea (alegerea numarul trei). Este usor sa justifici comportamentul lui Helen, motivnd ca are o slujba solicitanta si ca merita sa-si cheltuie banii pe tot ceea ce-sidoreste. Dar, ramne faptul ca este constant stresata, deoarece cheltuie mai mult dect cstiga. De peste cinci ani ea are aceleasi visesi obiective financiare si a progresat foarte putin n aceasta directie. iacuza pe altii pentru situatia ei financiara si se foloseste de datorii side proasta gestionare a ban ilor, ca sa se pedepseasca si sa-si demonstreze ca nu mai exista nici o scapare. Ignorarea angajamentelor noastre ascunse amna momentul ncare va trebui sa ne confr untam cu alegerile facute n trecut si, nacelasi timp, ne face sa continuam sa merg em pe acelasi drum, ndepartndu-ne de telurile noastre. Este absolut imperativ sa aducemla lumina'angaj amentele care ne-au facut sa ajungem n situatiile ncare ne gasim. Helen face acum acelasi lucru pe care-l facea si ntrecut. Ea alege sa cheltuiasca, n loc sa faca e conomii pentru viitor. Primul ei angajament este sa aiba tot ce-si doreste, cnd si doreste, asa ca si cheltuie banii pe orice considera ca fiind importantntr-un anum it moment, fara sa se gndeasca profund la consecintele pe termen lung ale acestor alegeri pe termen scurt. Modul ei de

gndire idealist o face sa traiasca cu speranta ca poate cineva, cum arfi sotul ei , va face rost de bani pentru avansul la casa pe care si-odoreste cu disperare, sau ca va gasi un serviciu mai bun si va putea sase descurce mai bine dect acum, din punct de vedere financiar. Toateaceste idei o fac sa se nvrta ntr-un cerc vicio s, spernd, dorind siimagi-nndu-si modul n care ar putea, totusi, sa ajunga ca prin minunela destinatia dorita, fara a trebui sa faca noi alegeri. ADEVARUL VA VA ELIBERA ntrebarile Potrivite se bazeaza pe ideea simpla ca adevarul va vaelibera. Adevaru l ne scoate din strnsoarea trecutului. Atunci cnd spunem adevarul -chiar daca nu ne convine faptul ca ne-am angajatfata de altceva , n loc de ceea ce spunem ca dorim -scapam de luptacare se poarta n interiorul nos tru. Un frumos proverb rusesc spune: Amarul adevar este mai bun dect o dulce minciuna". Durerea si suferinta noastra vin de la modul n care ne mintim continuu, insistnd cu: Dar doresc cu adevarat o relatie apropiata! Vreau sa am o sanatate perfecta! Vreau sa-mi dezvolt firma si sa am o cariera nfloritoare!", cnd, de fapt, avem alte angajamente mai profunde. Cnd vrem ceva, fara a constientiza angajamentele noastre primare nrespectivele dom enii de viata, ne simtim neputinciosi, dar cnd spunem adevarul -ca de fapt suntem angajati fata de alte scopuridect acelea pe ca re le declaram -suferinta scade n intensitate. Suferinta este rezultatul angajamentelor noastre conflictuale. Trebuie sa aducem la lumina angajamentele noastre ascunse, nainte de a gasi puterea sa le schimbam. Constienti-zndu-le, cstigam puterea de a sta n adevar. Apoi, avem puterea de a fi cinstitisi de a spun e: Am dorit sa-mi fac o cariera de succes, dar acum vadca angajamentul meu primar este ca altcineva sa aiba grija de mine". Odata ce recunoastem adevarul, putem ncepe procesul de transformare. Recunoscnd angajamentul primar -acela ca ne-am dori ca altcineva sa ne poarte de grija -ntelegem de ce am facut, n modrepetat, alegeri ca re ne-au sabotat succesul n cariera. Vedem ulteriorca alegerile noastre sunt n per fect acord cu primul angajament. Deci, n realitate, am creat exact ceea ce doream. Cnd aducem adevarul la lumina, traim o transformare profunda a modului n care ne percepem pe noi nsine. IDENTIFICAREA ANGAJAMENTELOR NOASTRE ASCUNSE Dezvaluirea angajamentelor ascunse care ne mpiedica sa ne ndeplinim obiectivele, reprezinta etapa critica pe care trebuie so depasim, daca dorim sa ne schimbam vietile. Fiecare dintre noi trebuiesa avem cu rajul de a aduce la lumina minciunile pe care ni le spunem

noua nsine. Prin constientizarea angajamentelor noastre primare, avem posibilitatea de a le nlocui cu altele noi, pline de forta. Intentiacare sta la baza examinarii angajamentelor primare este de a le aducela lumina si de a l e accepta existenta. Constientizndu-le complet siaducnd lumina acolo unde a fost nt uneric, putem sa le depasim si sacream angajamente noi, constiente, care sa fie n acord cu perspectivele cele mai nalte, referitoare la viitorul nostru. Pentru a gasi angajamentele ascunse, scrieti pe hrtie un obiectiv sau o dorinta pe care n-ati putut s-o ndepliniti. Apoi, faceti olista cu toate actiunile pe care le-ati initiat sau nu n ultimul an, si careau fost exact contrare ndeplinirii acestui obiectiv. Acum luati lista signditi-va ca alegerile care v-au ndepartat de la scopul dorit, sau carenu v-au apropiat de acesta, sunt o expresie a unui angajament maiprofund, cel primar. Apoi, nchideti ochii si pune ti-va ntrebarea: La ceangajament se refera aceste alegeri?" Acolo veti gasi angaja mentul vostru ascuns. Este important sa nu va criticati pentru ca aveti aceste angajamente ascunse. Ele apar din nevoia de a compensa acele lucruridin viata no astra care ne-au mpovarat, ne-au coplesit, sau ne-au slabit. Am facut aceste angajamente, la vremea cnd nu aveam libertatea sau taria de a face propriile noastre alegeri, n mod deschis. ntr-un anumit moment din viata, aceste angajamente primare ne-aufolosit. Acum, de pasind acea perioada, putem sa le constientizam, sarecunoastem ca ne-au folosit odata si sa facem alte angajamente sialegeri care sa ne poarte catre viitorul pe care-l dorim. ntrebarile Potrivite ne dezvaluie adevarul. Atunci cnd ne punemaceste ntrebari si p rimim raspunsul, ele ne dezvaluie cele mai adnciangajamente ale noastre -acelea c are ne-au determinat sa facem alegeri negative. Pna cnd nu vom ncepe sa punem aceste ntrebari, angajamentele ascunse vor continua sa faca ravagii printre visele noastre. Odata ce vom aduce aceste angajamente la suprafata, vomputea sa le exam inam la lumina constientei noastre din prezent. Doaratunci cnd vom fi prezenti si constienti, vom putea sa ne alegem cuhotarre directia n care sa se ndrepte vietile noastre. Nu putem merge si spre est si spre vest, n acelasi timp. Putem mergeori ntr-o dire ctie, ori n alta. Nu putem scadea valorile colesterolului, mncnd prajituri cu ciocolata si pui fript n fiecare zi. Nu putem sa necladim o casa , daca cheltuim tot ce cstigam ntr-o luna. Nu putemavea o relatie apropiata, n timp ce ne nselam partenerul. Este putinprobabil sa avem parte de o cariera de succes , daca continuam sa ramnem ntr-un post n care ne simtim n siguranta si daca nu ne asumam nici un risc. Nu ne vom mentine conditia fizica, continund sa stam la televizor, n loc sa ne ducem la plimbarea zilnica. Noi trebuiesa ne alege m drumul. Daca doriti cu adevarat sa va schimbati viata, trebuie sa faceti noi alegeri. ntrebarile Potrivite va vor trezi si va vor oferi forta

necesara pentru a schimba directia spre care se ndreapta viata voastra. Si mai important dect att, ele va vor da forta pentru a vandeplini cele ma i profunde dorinte. De fiecare data cnd veti face o alegere noua, datatoare de putere, de fiecare data cnd veti ntoarce masina si va veti ndrepta ndirectia perspec tivei stabilite, veti prinde aripi si veti simti cum foculvostru interior, va ar de cu si mai multa intensitate. De fiecare data cnd va opriti, o luati mai ncet si faceti o alegerecare sa va hran easca sufletul, va veti oferi voua nsiva ncrederea de a continua calatoria spre destinatia propriilor vise. 4. ACEASTA ALEGERE MA VA MPINGE CATRE UN VIITOR FERICIT, SAU MA VA TINE BLOCAT N TRECUT? Fiecare alegere pe care o facem ne conduce spre una dintre celedoua directii. Or i ne ndreptam spre un viitor care ne da aripi, ori spreun trecut care ne limiteaz a. Atunci cnd mergem n directia dorintelornoastre cele mai profunde, simtim cum ntr egul univers ne sprijina, iarnoi suntem nsufletiti de vietile noastre. Entuziasmu l nostru se trezeste dimineata si ne ofera motivatia si energia de care avem nevoie ca sanaintam n fort a. Nu conteaza ce obiective de perspectiva avem -sa cstigam unmilion de dolari, sa e xtindem sentimentele de iubire catre copiii dincartier, sa punem n aplicare o leg e noua, sau sa ajungem profesor. Atunci cnd actiunile noastre se nasc direct din propria perspectivaasupra vietii, radiem bucurie, iar energia noastra ne face sa trecemfara efort prin viata. Alegerile care vin n sprijinul viselor noastre ne dau o putereextraordinara si ncr edere n sine. Cnd vedem ca progresam spre ceea ce ne dorim n viata, ne simtim puternici, plini de speranta si ncrezatori. A face alegeri care ne ajuta sa naintam, ne ofera curajul sincrederea d e a ne materializa obiectivele si dorintele. Pe de alta parte, alegerile nascute din sentimentul de frica ne tinlegati de tre cut. Nevoia de siguranta, de securitate si de evenimenteprevizibile ne mpiedica s a pasim n afara realitatii pe care o cunoastem. ntruct ne este teama de ceea ce am putea gasi n afarazonei de confort, a lucrurilor familiare, stam blocati n trecut, chiar daca acesta nu ne mai multumeste. Suntem convinsi ca daca ne agatam de ceea ce cunoastem, vom fi n siguranta si ne este teama cadaca lasam tre cutul n urma, vom fi n pericol. Cu alte cuvinte, mai bineun rau cunoscut, dect unul nestiut. Frica de nou si de necunoscut ne face sa credem ca visele noastre sunt nerealiste si irealizabile. Temerile noastre sustin ca ar trebui sa fim multumiti cu ce avem. Totusi, atunci cnd ncetam sa mai

credem n noi nsine, atunci cnd pierdem speranta ca putem fi oricedorim, o parte din noi ncepe sa moara. Privndu-ne de dreptul de avisa, de a ne reaminti ce dorim cu adevarat, pierdem treptat legaturacu spiritul nostru superior. Simtim ca prea de multe ori am ncercat side fiecare data am esuat, astfel nct ezitam s-o mai facem d in nou. Frica ne patrunde ntreaga fiinta, paraiizndu-ne, oprindu-ne din naintare. Dar adevarul este urmatorul: Ori va deplasati spre nainte, orispre napoi. Nu exist a cale de mijloc. Niciodata nu stati pe loc, desiuneori vi se pare ca asa este. Fiecare alegere conteaza. Fiecare alegere-chiar daca vi se pare minora si lipsit a de consecinte majore -va ducentr-o anumita directie. Chiar si alegerea de a nu face nimic va avea unefect asupra vietii voastre. Si aceasta este tot o alegere. E usor de observat modul n care alegerile importante ne modeleaza vietile si destinele. Este usor sa ne pacalim si sa credem caalegerile mici nu conteaza prea mult. Dar o suta de alegeri mici ndirectia gresita, ne pot duce la o viata n care visele noastre ba fie ntotdeauna departe de realizare. Daca nu ne putem imagina care ar ficonsecintele unor actiuni, cum ar fi sa nu dam un telefon cuiva, sau sa ne platim facturile la timp, trebuie doar sa punem prima parte a acestei ntrebari Potrivite: Aceasta alegere ma va mpinge catre unviitor fericit?" D aca raspunsul este nu, trebuie sa presupunem caalegerea noastra ne va conduce n d irectia opusa. Jim Rohn, autorul cartii Cinci piese importante n puz-zie-ui vietii, spune: Esecul nu este un eveniment negativ singular. Noi nu esuam peste noapte. Esecul este rezultatul inevitabil al unei gndirinecorespunzatoare s i al acumularii de alegeri proaste. Pe scurt, eseculnu este nimic altceva, dect u n numar de erori de judecata, repetate nfiecare zi." Atunci, de ce att de multi dintre noi nu sunt constienti de alegerile pe care le fac zi de zi -alegeri care mai degraba ne ndeparteaza de obiectivele noastre, dect sa ne apropie? De ce continuam, zi dupa zi, sa repetam comportamente care nu ne mai suntde folos? Asa cum spune Rohn: bucuria momentului umbreste consecintele din viitor". Att timp ct multe dintre comportamentele noastre nu sunt recunoscute -nu numai de catre noi, dar si de cei din jurul nostru consideram ca ele nu au prea mare importanta. Dar au. Nici o actiune, indiferent ct de mica sau lipsita de consecinte ni se pare, nu treceneobservata. Chiar si atunci cnd avem impresia ca am scapatnepedepsiti, universul cunoaste ade varul -ca si noi, de altfel. Putem sa ne mintim ani de zile, spunnd ca ne ndreptam spre mplinireavisurilor noastre. Dar s tarea de fapt reflecta adevarul n ceea ce priveste alegerile pe care le facem. Cu alte cuvinte, cauza este n noi. Marcus este un om fermecator, de aproape patruzeci de ani, care

si-a creat o cariera de succes ca antrenor de fitness. Desi este foarte priceput n meseria sa, iar munca i face placere, cel mai profund vis allui e sa de vina actor. Marcus este atras de arta si l ncnta modul n care se simte cnd se afla pe scena. Hotart sa-si mplineasca visul, urmeaza cursuri de actorie si are diferite roluri n piese de teatru. Esteun actor talentat, a carui munca e apreciata de critici. El spune caniciodata nu se simt e mai plin de viata, dect atunci cnd se afla pescena. Dupa ani de zile, n care a va zut ca actoria nu nseamna pentruel mai mult dect un hobby, Marcus s-a hotart sa ren unte treptat lameseria lui si sa se dedice unei cariere de actor. Dar, patru ani mai trziu, Marcus este la o distanta mal mare de visul sau, dect oricnd. n pofida scopului de a deveni actor de profesie, actiunile si comportamentul sau l-au tinut blocat n trecut sinu l-au ap ropiat de viitorul pe care si-l doreste, l-am spus lui Marcus sasi faca o lista cu alegerile zilnice care l-au ndepartat de telul sau. Listaarata as tfel: -Accept n permanenta noi clienti si nu mai am timp sa-mi urmezcariera de actor. ; -n fiecare luna cheltuiesc mai mult dect cstig, lucru care maobliga sa am tot mai m ulti clienti, ca sa acopar cheltuielile. -Petrec mai mult timp si energie n dezvoltarea corpului fizic, dect cu pregatirea mea ca actor. -Ascult glasul meu interior, care spune ca e prea greu si ca suntprea batrn. -Ma nscriu la cursuri de dezvoltare a aptitudinilor mele deantrenor personal si n u la cele care ma ajuta sa-mi dezvolt calitatile de actor. Marcus si justifica alegerile, spunnd ca are nevoie de munca deantrenor de fitness , n caz ca meseria de actor nu va da roade. Dar situatia de a fi cu un picior n barca si cu unul pe mal, l-a mpiedicat sasi ndeplineasca visul. Cu fiecare zi care trece, Marcus simte ca e din cen ce mai atr as spre trecut, dect spre viitor. Mintea ne poate juca feste. Cei mai multi dintre noi continua sa se pacaleasca, zi dupa zi. Capacitatea de a aduce argumente n favoarea comportamentului care se mpotriveste telului nostru n viata, ar putea fi cel mai mare blestem, deoarece ne face maestri n a nejustifica actiun ile. Punndu-ne n fiecare zi ntrebarea Potrivita: Aceasta alegere ma mpinge catre un viitor fericit, sau ma tine blocatn trecut?", av em la dispozitie o busola, cu ajutorul careia ne putemmonitoriza directia spre c are se ndreapta vietile noastre. n momentuln care punem aceasta ntrebare, ni se desc hid ochii. Apoi, putemconstientiza cte dintre alegerile pe care le facem zilnic, saptamnal silunar ne duc spre obiectivele propuse si cte nei ndeparteaza de ladrum.

Bill s-a descurcat foarte bine n cariera lui de director executiv. Pna la vrsta de cincizeci de ani, si atinsese multe dintre obiectivele profesionale si obtinuse statutul, situatia financiara si toate privilegiileasoc iate cu succesul. Dar, n fiecare dimineata cnd se ridica din pat, simtea din ce n ce mai mult ca ceva lipsea. Bill nu mai avea entuziasm. Daca e sa spunem adevarul, trecusera ani de cnd Bill numai era ncntat de slujba lui, dar n-a renuntat la ea, deoarece eralucrul pe care-l cunostea si ca re i oferea siguranta. Se putea sa nu fie ceea ce-si dorea, dar Bill hotarse ca era mai bine dect ceva necunoscut. A continuat sa lucreze, cu senzatia scitoare ca nu facea nimic care sa-i ajute pe oameni. Dorea cu intensitate sa contribuie la binele oamenilor. Bill dorea de multa vreme sa lucreze ntr-o organizatie care sa seocupe de schimba rea n bine a lumii. Ani de-a rndul si spusese ca vaveni momentul n care-si va putea n deplini visul. Dar n sinea lui setemea ca, daca si-ar fi urmat visul si ar fi esu at, ar fi fost distrus. Asa ca nu a facut nimic n acest sens. Totusi, conflictul dintre dorinta si temerile lui l macinau din ce n ce mai mult, n fiecare zi. Bill a nceput sa-si studieze alegerile zilnice si sa-si punantrebarea: Aceasta acti une ma va mpinge catre un viitor fericit, sauma va tine blocat n trecut?" Nu mai e ra nici o speranta. Nu mai puteaamna momentul deciziei. Imediat, el a nceput sa fa ca alegeri careerau mai potrivite cu viitorul pe care-l dorea. Bill a aflat de o organizatie nonprofit, a carei unica misiune erade a transform a vietile oamenilor. A fost att de nsufletit de impactulpe care-l avea aceasta org anizatie n lume, nct s-a hotart sa-si oferetimpul si energia pentru a servi scopuril or acesteia. Cauta orice ocazie pentru a contribui cu talentele si capacitatile sale la activitatea organizatiei. A scris manuale de proceduri, care au mbunatatit eficienta actiunilor desfasurate de aceasta. Bill n-a facut economie de energie. S-a cufundat n munca si s-a decis sa nvete totul despre organizatie si despre activitatile sale. Treptat, Bill a nceput sa sesizeze o modificare n starea lui despirit si de energi e. Desi lucra mai multe ore -la slujba lui obisnuita ntimpul zilei si la organiza tie noaptea -el avea, de fapt, mai multaenergie si se simtea mai plin de viata d ect nainte. Cu timpul, Bill, si-a dat seama ca, acesta era genul de munca pecare si dorise nto tdeauna s-o desfasoare. El a nceput sa discute cuoamenii cheie din organizatie si a scris o propunere n care arata moduln care contributia sa ar fi putut sa spriji ne scopurile acesteia. Sase lunimai trziu, Bill a primit slujba visurilor sale. nt r-un final, dorinta lui de atrai o viata mai mplinita a nvins. Urmndu-si inima si r enuntnd latiparele familiare din trecut, Bill si-a creat o viata la care nu mai s pera. Munca lui l nsufleteste si-i satisface vechea dorinta de a face schimbari pozitive n viata oamenilor. ncepe fiecare zi cu un sentimental utilitati i si este plin de energie si foarte entuziasmat de viata lui.

Atunci cnd ne asumam riscul de a ne urma dorintele inimii, acest lucru furnizeaza energie viitorului nostru si insufla viata viselor noastre. Daca ne oprim si ne ntrebam daca ceea ce facem ne conduce spre unviitor fericit, sau ne ndeparteaza de el, avem posibilitatea de a nereaminti perspectivele de vii tor pe care ni le-am stabilit. Apoi, putemevalua cu onestitate cte dintre alegeri le noastre ne conduc n direqiabuna si cte ne fac sa ratacim drumul. Aceasta ntrebare va poate schimba viata ntr-o clipa, deoarece imediatce realizati ca va ndreptati n directia gresita, aveti puterea de a face onoua alegere - o aleg ere care va poate aduce viata pe care o doriti. 5. ACEASTA ALEGERE VA DUCE LA O VIATA MPLINITA PE TERMEN LUNG, SAU VA CONSTITUI DOAR O SATISFACTIE DE MOMENT? Cei mai multi dintre noi doresc sa-si creeze un viitor care ne aduce mpliniri si inspiratie. Pierdem un numar nesfrsit de ore visndla ziua n care o biectivele noastre vor fi atinse si inimile noastre vor fi mpacate. ntrebarea: Aceasta alegere va duce la o viata mplinita petermen lung, sau v a constitui doar o satisfactie de moment?" este vitala pentru toti cei ce sunt hotarti sa-si transforme visele n realitate. Concentrarea pe dorintele noastre pe termen lung este esentiala n timp ce ne ocupam de activitatile cotidiene, deoarece eatt de usor sa ne abatem din drum si sa uitam, pentru un timp, ceanume vrem, exact cnd avem de gn d sa ne deplasam cu toata fortan directia viitorului pe care-l dorim. Atunci cnd, n ainte de a lua o hotarre, ne punem aceasta ntrebare, ne putem da seama daca alegem sa mergem drept pe drumul spre visele noastre, sau optampentru o ruta oco litoare. Pentru a avea o viata mplinita pe termen lung, trebuie sa nupierdem din vedere pe rspectiva stabilita pentru viitorul nostru. Pentru a mentine cursul e nevoie de o oarecare tenacitate si putere de concentrare. Este inerent naturii umane sa alegem calea cea mai usoara, prefernd sa suferim consecintele comportamentului nostru ... mai trziu. Dorintele de moment sunt mai puternice dect angajamentelenoastre pe termen lung. Alegerile facute pe moment, fara sa ne gndim la consecinte, sebazeaza pe obtinere a de recompense imediate. Acestea vin peneasteptate -de obicei sub forma unui im puls venit din interior, sau aunei pofte. Ele pot veni pe furis, brusc, si sunt cunoscute sub denumirea de hoti de vise". Atunci cnd facem alegeri care raspundunui ndemn, unui i mpuls sau unui capriciu, putem fi siguri ca ele sebazeaza, mai degraba, pe recom pensa imediata, dect pe atingerea

obiectivelor pe termen lung. Recompensa imediata este, de cele mai multe ori, o iluzie. Ea este o ncercare de a ne pacali. Adevarul e ca nu poti considera ca fiindrecompens a, ceva care ne strica planurile de viitor. Fratele meu, Michael, mi-a spus odata: Recompensa imediataeste o denumire improprie, deoarece nu e o definitie reala a ceea ce se ntmpla cuadevarat. Ar treb ui denumita recompensa instantanee, pentru ca nudureaza dect pe moment. ncercati s a va faceti rapid o placere, darremuscarea se instaleaza imediat ce va dati seam a ca v-ati ndepartatde la obiectivele propuse. Impulsul de moment a disparut, dar vinovatia a ramas". Realitatea este ca alegerile care ne sustin planurile pe termenlung, nu sunt ntot deauna usor de facut Ele nu sunt cele mai placute, sau cele mai incitante. Dar, a face alegeri tinnd cont de viitorul nostru, este un lucru vital - daca vrem ca perspectiva stabilita de noi sadevina realitate. Atunci cnd facem alegeri care sunt n opozitie cu visele noaste, ne privam singuri de viitorul pe care-l dorim. A ne pacali ca vom ajungela desti natia dorita, desi nu mergem pe ruta stabilita, este o glumaproasta. Recompensa instantanee ne face sa calatorim, iar si iar, naceleasi cercuri vicioase. Asa cum spunea odata psihologul Rollo May: Nebunia face ace-lasi lucru, iar si iar, si asteapta sa obtina rezultatediferite" . Daca dorim un viitor nou, care sa nu semene cu trecutul nostru, trebuie sa facem alegeri noi n prezent. Suntem maestri n agasi scuze si n a ne pacali pe noi nsine, considernd ca lucrurile sevor schimba n mai bine, printr-o minune. Dar retineti: alegerile micicare sunt n perfect acord cu perspectiva noa stra pe termen lung, suntpoarta catre viitorul pe care-l dorim. Cei mai multi di ntre noi, ntrun moment sau altul n viata, am avut tendinta de a lua decizii impulsive, care ne-au ndepartat de pe calea catre mplinirea viselornoastre, directionndu-ne pe un drum lung si ntunecat, spre niciunde. Poate va amintiti de un moment n care ati simtit pofta de a mnca unprofiterol, exa ct dupa ce ati nceput un regim de slabire. Sau, poate, atifost prins comandnd prod use dintr-un catalog, exact dupa ce v-atiachitat datoria de pe crdul cu dobnda cea mai mare. Aceste impulsuri vin pe neasteptate si, daca le urmam, ele ne vor face sa neuitam angaj amentele, numai pentru a satisface o dorinta de moment. Denise era divortata de peste douazeci de ani si n cteva luni vamplini cincizeci. A venit la mine, dorind cu disperare sa afle de ce nuntlnise barbatul visurilor sal e. Dorinta de a se ndragosti si de a serecasatori o avea de multi ani. Povestea D enisei referitoare la motivul pentru care nu are relatia dorita, spunea ca niciodata nu ntlnestegenul potrivit d e barbat. Era o scuza -la fel de buna ca oricare alta care sa motiveze faptul ca era nca singura, dupa attia ani. Dar, la oprivire mai atenta , am descoperit un adevar mai adnc: Denise sentlneste numai cu barbati care sunt cu zece pna la cincisprezece ani

mai tineri dect ea -barbati care cauta o relatie pe termen scurt si nu o relatie angajanta, pe termen lung. Astfel, n loc sa fie fidela dorinteisale cel e mai adnci si sa caute pe cineva care doreste acelasi lucru casi ea, Denise aleg e calea cea mai usoara, prefernd o noapte dedistractie. Aceasta relatie dureaza, de obicei, cteva saptamni si apoiramne singura -cu nimic mai aproape de scopul ei, dect era cucteva saptamni nainte. De ce alegem calea cea mai usoara, prefernd sa suferim consecintele mai trziu? Atunci cnd parasim calea care duce la mplinirea viselor noastre, putem fi siguri ca exista o nevoie inconstienta care ncearca sa ne atraga atentia. Si, dat fiind ca cei maimulti din tre noi nu-si fac timp sa se ngrijeasca de lumea lor interioara, singurul mod prin care nevoile inconstiente pot fi satisfacute, este prin transpunerea lor n fapte, folosind impulsurile si dorintele noastre urgente. Ca oameni, e posibil sa aveti multe nevoi nemplinite, de caresunteti, sau nu, con stienti. Aceste nevoi stau n permanenta la pnda, cautnd ocazii pentru a fi satisfacute. Daca nu facem alegeri constiente pentru a le satisface, ele se comporta ca niste intrusi, apucnd tot ce le poate satisface pe termen scurt. Deseori folosim acelasi comportament pentru a satisface nevoiinconstiente diferi te. ntr-o zi puteti mnca o prajitura cu ciocolata, pentru ca va simtiti deprimati. A doua zi, o mncati pentru ca v-aticertat cu soti a si, cu urmatoarea ocazie, pentru ca nu sunteti multumitide slujba pe care o av eti. Noi actionam pe baza acestor impulsuri, deoarece ncercam sa schimbam ceea ce simtim -iar adoptarea celormai usoare soluti i, ne ofera speranta de a gasi putina liniste. ncercamsa ne tratam cu ceva care, n final, nu este bun pentru noi. Ceea cearata ca o satisfactie pe moment, este, n realitate, o forma de autopedepsire. E absolut necesar sa recunoastem nevoile noastre nesatisfacute si sa avem grija de ele, deoarece, daca nu o facem, vom merge permanentpe cai care mai degraba ne ndeparteaza de scopurile noastre, dectne apropie de ceea ce ne dorim. Atunci cnd nu ne ocupam de nevoilenesatisfacute care zac n noi, ele vor continua s a ne mpinga spre uncomportament impulsiv, ne vor face sa uitam de perspectiva noa strape termen lung, n favoarea unor recompense pe termen scurt. Astfel, nevoile nesatisfacute, si nu perspectiva de viitor, sunt acelea care neinfluente aza comportamentele. Bob are patruzeci de ani si e comerciant pe Wall Street. El evitacategoric sa-si nfrunte sentimentele -indiferent de consecinte. Odata era un om foarte bogat, dar acum se lupta de sase ani cu problemefinanciare. Bob refuza sa recunoasca adevarul n legatura cu situatia luifinanciara si, astfel, p oate evita sentimentul de durere cauzat de greselile din trecut si de amintirea pierderilor financiare. Daca ar puteasa-si manifeste sentimentele care-l coplesesc si vinovatia cauzata de

modul n care-si administrase banii, ar evalua corect situatia si ar elabora un nou plan. n schimb, el nrautateste situatia, actionnd pebaza acelorasi i mpulsuri care l-au dus, initial, n situatia financiara precara n care se gaseste astazi, l-am povestit lui Bob despre Teoria gropii, a prietenului meu, Dennis Schmucker, care spune: Cnd te aflintr-o groapa, n u mai continua sa sapi." ntr-un final, cnd Bob a fost dobort complet de ncercarile ratate de a redobndi controlul, a fost fortat sa recunoasca ca toate eforturile lui de a-si recstiga banii erau cai usoare de rezolvare, carese sfrseau cu nrautatirea situatiei si care- mareau foarte tare starea de anxietate.' Cnd a fost fortat sa nfrunte realitatile propriei situatii, lau coplesit sentimentele de rusine si de disperare, pe care le evitasede atta tim p. Datorita confruntarii cu aceste sentimente si nu prinmascarea lor cu o noua s chema de mbogatire rapida, Bob a pututpune ntrebarile potrivite, iar ulterior a pu tut sa actioneze ntr-un mod care stia ca-l va ajuta ca, pe termen lung, sa obtina stabilitate financiara. Exista un gen de iluzie care ne face sa credem ca vom gasidrumul spre iesire, da ca continuam sa sapam si mai adnc. Facem omultime de cumparaturi, pentru ca am fa cut economii mai mult timp. Continuam sa jucam, desi tocmai am pierdut salariul nostru pe o luna. Lucram la sala de sport timp de doua ore si ne rasplatim efortul cu onghetata. Toate acestea contin un paradox -deoarece, chiar si atunci cndtrebuie sa ne conce ntram pe planurile noastre pe termen lung, nuvrem sa ne lipsim de mici placeri, n viata de zi cu zi. Trebuie facuta, nsa, mentiunea ca nu toate alegerile care implica recompensainstantanee sunt neap arat rele. Unii oameni sunt att de concentratipe viitor, nct se priveaza de orice d istractie. Cu totii avem nevoie ca, uneori, sa iasam garda jos si sa ne distram. Toti avem dreptul de a nerelaxa din cnd n cnd; trebuie doar sa fim atenti sa nu facem asta, exact n aspectele din viata pentru care luptam. Deci, daca scopul vostru este acela de a slabi, trebuie sa fiti atenti, atunci cnd va satisfaceti poftele n acest domeniu. La fel, daca scopul vostru este saeconomisit i bani, atunci, mai degraba mncati un profiterol, dect sava satisfaceti dorinta de a cumpara o jacheta de 300$. ntrebarile pe care trebuie sa vi le puneti sunt: Aceasta actiunema va mpiedica sa-m i ndeplinesc obiectivele?" si Chiar pot sa fac oalegere constienta n acest domeniu al vietii mele, sau actionez pebaza unei nevoi inconstiente?" Urmatoarea ntrebare potrivita: Aceasta alegere mi va aduce o satisfactie pe termen lung, sau orecompensa pe terme n scurt?", ar trebui folosita atunci cnd vedeti canu va apropiati de obiectivele propuse, atunci cnd aceleasi scopuri nusunt atinse an dupa an si atunci cnd va dat i seama ca repetati aceleasi comportamente, iar si iar. Aceasta ntrebare poate constitui un ghid important de urmat, n

timp ce va desfasurati activitatile zilnice. Va va ajuta n examinarea sidemontare a comportamentelor automate, care v-au prins ca ntr-o capcana. Numai atunci cnd evaluati situatiile din perspectiva cea mainalta a vieti i voastre, puteti vedea daca alegerile respective va vorsprijini planurile pe te rmen lung, sau nu. Folosirea acestei ntrebari vapermite sa renuntati la ceva ce v a doriti, pentru ceva ce va doriti maimult Va ofera un barometru stabil pe care sa-l utilizati, atunci cndvreti sa determinati daca alegerile pe care le faceti a stazi, va vor ajutan viitor. 6. SUNT STAPN PE PROPRIA MEA PUTERE, SAU NCERC SA MULTUMESC PE ALTCINEVA? Aceasta ntrebare importanta: Sunt stapn pe propria mea putere, sau ncerc sa multumesc pe altcineva?" ne provoaca sa avemncredere n noi si sa facem alegerea ndrazneata de a crede n capacitatea noastra nnascuta de a sti care e interesul nostru cel mainalt. A fi st apni pe propria noastra putere, nseamna sa renuntam lanevoia de a-i face pe ceilal ti asemanatori noua si, n schimb, sa neonoram pe noi nsine, chiar daca alegerile n oastre nu sunt conforme cuopinia generala. Pentru a fi stapni pe propria noastra putere, trebuiesa fim curajosi si ncrezatori si sa avem taria de a ne apara inter esele. A fi staphi pe propria noastra putere ne cere sa fim vulnerabili, sa neascultam v ocea interioara si sa ne asumam riscuri care ne scot n afara sigurantei oferita de lucrurile pe care le cunoastem deja. Revendicarea ntregii noastre puteri nseamna sa aruncam zarurile, sa ne stabilim cea mai nalta strategie si sa ncercam sa nefacem cea mai frumoasa viata posibila. Nici unul dintre noi nu stie cu adevarat daca ceea ce gndeste, ce vrea, sau ce crede, i va aduce viitorul pe care-l doreste. De preamulte ori co nsideram ca altii stiu mai bine dect noi. Este att de usor sa ne minimalizam capacitatile, pretinznd ca: Nu sunt sigur", sau Nustiu", sau Ei st iu mai bine dect mine". Dar nici una dintre aceste declaratii nu ne va oferi pace sufleteasca sau forta. De multe ori lasamsa nvinga temerile ca nu suntem destul de puternici, de destepti, saude merituosi. A fi s tapni pe puterea noastra nseamna sa onoramfaptul ca fiecare dintre noi a fost pus pe acest Pamnt cu tot ceea ce-itrebuie pentru a trai o viata plina de scop si sem nificatii. A fi stapni peputerea noastra nseamna sa revendicam credibilitatea si u nicitateapropriei noastre naturi umane. nseamna sa avem ncredere ca proprianoastra stralucire ne va ghida. A fi stapni pe puterea noastra nseamna sa descoperim si apoi sa marturisim ce este bine si ce nupentru noi. Atun ci cnd suntem fideli adevarului nostru personal sidevenim stapnii vietii noastre, facem saltul plin de curaj al credintei

att de necesar pentru a ne depasi temerile si a-i nfrunta pe cei carevor sa ne int imideze. Nu conteaza cine suntem -ct de bogati, de faimosi, de talentatisau de educati sun tem. La un moment dat, fiecare dintre noi se va nfrunta cu necesitatea de a lua o hotarre, de a-si revendica puterea, ori de a-si ceda puterea, prin ncercarea de a multumi pe altcineva. Cucteva nopti n urma, am avut o discutie cu prietena mea, Alanis Morissette, poet de exceptie si de sapte ori cstigatoare a premiuluiGrammy, despr e importanta pastrarii puterii personale si a lupteipentru ceea ce credem noi ca este corect, chiar si atunci cnd contravine opiniei generale. Amndoua aveam multe exemple de astfel de momente de la nceputul carierei noastre -momente n care ne cedasem puterea cuiva despre care gndeam ca stie mai multe dectnoi. Ea mi-a povest it ce i se ntmplase cu ctiva ani n urma, dupamarele ei succes cu albumul de debut, J aggedLittle PUL Alanis era decisa sa-si transmita mesajul ntr-un mod special si simtea o dorintaintensa de a -si scrie si de a-si regiza clipurile. Dar dorinta ei a fost ntmpinata de o puternica opozitie. Producatorii din industria muzicii au ncercat tot ce era posibil pentru a o face sa se razgndeasca, spunndu-i ca nu era indicat sa-si regizezepropriul video clip, fiindca i lipsea experienta si, prin urmare, nu vaputea coordona proiectul . Au mers att de departe, nct i-au spus cadaca-si va face singura clipul, si va ruin a cariera cu mna ei. Multi dintre cei din anturajul sau au reactionat si ei cu teama si nencredere. Desi Alanis s-a simtit trista, frustrata si dezamagita de lipsa de sprijindin pa rtea celor n care avea ncredere, a hotart sa continue oricum, apreciindu-si mai mult calitatile de artist, dect dorinta de a nu nselaasteptarile celor din jurul ei. Alanis si-a mentinut decizia si si-a revendicat dreptul de a-si prezenta muzica, ntr-un mod care sa corespunda integritatii ei personale. A fost entuziasmata de ntregul proces creator, iar, n final, a ajuns sa-i placa nu numai rezultatul, dar si tot ce s-a ntmplat peparcurs. Alani s mi-a spus: Stiu ca, de fiecare data cnd mi mentinpunctul de vedere, acest lucru a limenteaza urmatorul eveniment ncare trebuie sa-mi dovedesc taria. Faptul ca mi-a m aparat parerile m-aajutat sa-mi ntaresc ncrederea n mine -ca pot sta ntr-un post d ecomanda, ca pot sa coordonez si, n final, ca pot sa fiu propriul meuproducator. N-as fi ajuns niciodata unde am ajuns acum, daca i-as fiascultat pe cei care voi au sa renunt la puterea mea, sau daca i-as filasat pe altii sa-mi defineasca asp ectul creator".Alanis a avut curajul sase foloseasca de puterea ei pentru a-si t ranspune visul n realitate. Desi calatoria a fost grea, a perseverat, avnd ncredere ca oriunde vaajunge, va fi bine pentru ea. Si-a oferit darul de a fi fidela propriei saleintegritati. Pentru a ne crea viata pe care o visam, ne trebuie o baza solidape care sa const ruim persoana care suntem si care sa demonstreze

lumii ce reprezentam ca individ. Obtinem aceasta baza de neclintit, traind conform structurii propriei noastre integritati. Cnd avem tariede caracter , avem radacinile adnc nfipte n adevarul nostru, ceea censeamna ca ne respectam nevo ile, dorintele si pe noi nsine. Atuncicnd traim o viata integra, urmam ndrumarile c are se aliniaza perfectla dorintele sufletului nostru. Atunci cnd suntem n acord c u sinele nostru superior, avem suficienta ncredere n noi, pentru a ne urmainima. Putem sta drept si spune adevarul despre cine suntem si cedorim, chiar daca asta dezamages te pe cineva. Pe de alta parte, stim cnd suntem sovaitori si deconectati de laintegritatea noas tra, deoarece ne simtim timizi si intimidati. Renuntamla nevoile si dorintele pr oprii, pentru a putea cstiga iubirea altora. Defiecare data cnd ncercati sa-i facet i pe plac cuiva si uitati de propriulvostru adevar n favoarea respectivei persoan e, va cedati o parte din putere. Uitati cine sunteti si predati altcuiva haturile vietii voastre. Absolut n fiecare zi aveti ocazia sa va revendicati dreptul de a vaapara interese le, sau de a va ceda puterea. Revendicarea puterii presupune apararea celei mai naite expresii de sine -onornd, n acelasi timp, aspectele cele mai sacre si nalte ale naturii noastre umane. A fi stapni pe puterea noastra nseamna sa ne acceptam asa cum suntem. nseamna sa ne acceptam calitatile si slabiciunile, stralucirea si defectele, indiferent ce cred ceilalti despre noi. Atunci cnd ne traim vietile n mod integru, ne simtim suficient de puternicipentru a fi fi deli propriilor noastre dorinte. De fiecare data cnd ne tradam integritatea personala, construim bariere care ne mpiedica sa ne transpunem visele n realitate. Daca, indiferent n ce domeniu al vietii noastre, nu actionam din integritate, sau tradam propria noastra parere referitor la ceea ceconsidera m ca este bine sau rau pentru noi, cadem n capcana de apune interesele lumii exte rioare naintea intereselor personale. n acel moment, ntrerupem legatura cu puterea noastra imensa si cu capacitatea noastra de a crea ceea ce ne dorim. Atunci cnd nu suntem fideli integritatii personale, taiem legatura cu inteligenta noastra nnascuta si nu ne mai putem auzivocea propriei no astre ntelepciuni interioare. Aceasta ne vorbeste ^;inintermediul intuitiilor noa stre. Cnd nu avem ncredere n intuitie, ne plasam puterea n exterior. Recent am avut parte de o astfel de experienta, cnd instinctul mi-adat semnale re petate cum ca ceva nu era n regula, iar eu am continuat sa ignor aceste semnale venite din interior, n luna decembrie a anului trecut, am cumparat casa visurilor mele. Asezatape un deal cu vedere la oceanul Pacific, casa avea tot ce-mi doream, inclusiv peisaje a caror frumusete ti lua respiratia. Avea un singurdefect: era p utin cam mica pentru mine si fiul meu. Eu sunt genul depersoana care e ntotdeauna ncntata sa aduca modificari ntr-o casa,

asa ca am nceput sa caut t. Dupa ce am discutat cu pe cel care mi-a spus tot doream, ca lucrarea se va de executie va fi desase

un arhitect care sa ma ajute sa fac din eapalatul perfec doua persoane venite pentruaceasta lucrare, l-am ales ce mi-am dorit saaud -ca voi avea proiectul pe care-l ncheiaconform bugetului stabilit de mine si ca perioada luni.

Dar nu s-a ntmplat asa. Dupa ce au trecut trei luni si nici oparte din lucrare nu fusese predata conform planificarii, am nceput sadevin banuitoare si din ce n ce m ai ngrijorata. Ma ntlneam cu arhitectul saptamnal, spernd ca va spune ceva care sa-mi micsorezengrijorarea. Desi niciodata nu-mi dadea raspunsuri directe, mi zmbeamult si spunea lucruri de genul : Nu-ti face griji. Totul este sub control. Stiu ce fac". Plecam de la aceste ntlniri saptamnale simtindu-ma unpic mai bine, da r vocea scitoare din interior, care-mi spunea ca lucrurile nu erau n regula si ca nu-mi aparam suficient interesele, nutacea nicio data. n general, sunt o femeie care da dovada de multa puterepersonala. n nici o alta si tuatie -cu un angajat, cu agentul meu literar, cu un editor, sau cu prietenii -nu m-as fi multumit, sub nici o forma, curaspuns uri vagi. Dar, deoarece mi-am spus ca aceasta persoana esteexpertul, ca el stia mai multe dect mine si pentru ca-mi era si prietenpe deasupra, m-am hotart sa nu i au nici o pozitie, mi-am ignoratvocea interioara si mi-am bagat capul n nisip, nce rcnd sa pretind catotul era n regula. Acum, cnd privesc lucrurile retroactiv, vad c a pentru tot ceea ce nu am facut, n final am platit cu puterea mea. latacteva exempl e: - Nu i-am dus contractul avocatului meu, pentru a-l citi. -Nu am avut ncredere n intuitia mea de a cere o opinie dinafara, atunci cnd termene le nu au fost respectate. - ntruct arhitectul mi era prieten, nu am cerut referinte. -Nu am recunoscut niciodata faptul ca mi-am pierdut ncrederean el, nici fata de el , nici fata de mine. Binenteles, arhitectului stabilite cu lucrase deja mai existau si alte alternative. Puteam sa-i cer sa ntrerupa celelalte lucrari si sa respecte termenele mine. Puteam sa chem un alt arhitect care sa verifice ce se si sa-mi spuna exact ce se ntmpla. Dar teama de a avea

o confruntare directa cu omul pe care-l angajasem si sa risc astfel ca el sa nu ma mal placa, m-au facut sa pastrez tacerea si sa pierd mult maimulti bani dect as vrea sa recunosc -si ca timp, o ntrziere de un sijumatate. Greseala mea a fost costisitoare; a voastra nu trebuie sa fiela fel. V-am mpartasit aceasta experienta, pentru a demonstra ct deusor ne putem ceda pute rea n favoarea unei persoane sau a uneisituatii si ct de tentant este, uneori, sati ignori vocea interioara.

Intuitiile noastre sunt ca un barometru; ele ne arata cnd ne cedam puterea altcuiva. Instinctul ne sopteste la ureche: Trezeste-te si fii atent. Ceva nu este n regula. N-ar trebui sa te trateze astfel". Instinctele noastre reprezinta bataie n usa care spune: Hei tu, cel deacolo, ceva nu este n regula! Nu mai continua sa faci acest lucru!" Daca ne facem mici si ne este teama de confruntare, exista posibilitatea sa ne simtim prea intimidati pentru a ne spune parerea. Sar putea sa consideram ca altii stiu mai multe, sunt mai destepti, sauau mai multa experienta si, de aceea, autoritatea lor nu ar trebui contestata. Dar atunci cnd ne negam instinctele naturale si punemfericirea altora naintea feri cirii noastre, ne ndepartam de adevarulnostru si ne daruim puterea pe o tava de a rgint. Pentru a fi complet stapni pe puterea noastra, trebuie sa acceptamideea de confru ntare. Trebuie sa ne permitem sa facem ceva valuri. Trebuie sa avem ncredere ca este mai important sa ne aparam interesele, dect sa obtinem aprobarea celorlalti. A face placere celorlalti este un obicei pe care unii dintre noi l-aucapatat din copilarie. Am nvatat ca, daca faceam ceva anume -daca eram draguti, dansam, eram politicosi, sau luam note bune la scoala puteam obtine afectiunea si aprobarea pe care o doream. Unii dintrenoi au nvatat sa renu nte la propriile nevoi, pentru binele familiei. Neam pastrat opiniile pentru noi. Am tacut, chiar daca de-abia asteptamsa ne spune m parerile. Am preferat sa urmam mai degraba turma, dect sa facem valuri. Pentru cei mai multi dintre noi, acest tiparcomportamental a fost determinat de interactiunile cu parintii. Acum, acest obicei este adnc gravat n psihicul nostru. Am nvatat sa renuntam la puterea noastra, pentru a primi aprobarea celorlalti. Nenegam darul de a vorbi, de a ne spune parerile si de a ne exprima nmod autentic. Obligatiile, impunerile care ncep cu ar trebui" si vinovatia, devin cei care ne dicteaza faptele. Atunci cnd suntem blocati n tiparul de a face placere celorlalti, nu avem posibilitatea sa facem alegeri clare. Suntem stapniti dedorinta de a sati sface dorintele celorlalti, ca sa fim iubiti. Pentru a fi stapni pe puterea noastra, trebuie sa avem posibilitatea de a spune nu. Trebuie sa renuntam la a mai avea nevoie de aprobarea celorlalti sila dorint a a-i face pe ceilalti fericiti. Adevarul este ca nu vom fi placutide toata lume a si nici nu este treaba noastra sa-i facem pe altii fericiti la fel cum nu este nici treaba lor sa ne faca pe noi fericiti. E att de usor sa ne cedam puterea pentru a le face placerepartenerilor, sau pentr u a ne alina familiile. Dar, daca alegerile pe carele facem ne fura prea mult di n timpul nostru, daca ele ne priveaza debucurie sau de pacea interioara, sau dac a ne mpiedica sa ne exprimam darurile noastre creatoare, atunci ele sunt ncalcari pe carecontinuam sa le facem mpotriva sufletului nostru. Aceste ncalcari, nunumai ca ne afecteaza ntrun mod negativ, dar i afecteaza pe toti ceidin jur. Atunci cnd nu avem grija de no i, deoarece ncercam sa-i facem

pe altii fericiti, ne umplem de resentimente exact fata de persoanelepe care ncer cam sa le multumim. Recent, prietena mea Jen a trait acest tip de experienta, ntr-o perioada n care si rezervase timp pentru ea. Dupa ce lucrase douazeci si unu de zile fara ntrerupere, Jan sesimtea epuizata si slabita. A spus hotart familiei, colegilor de serviciusi prietenilor ca dorea o perioada de liniste, n care sa-si hraneascasufletul si sa se odihneasca. mpreuna c u prietenul ei, Jeff, s-a dus sapetreaca o noapte la un hotel dintr-o statiune d in apropiere, pentruodihna si relaxare. Jen s-a trezit a doua zi dimineata, cu s enzatia placuta ca putea sa-si faca programul dupa cum voia. Avea o zi ntreaga n fata ei si era libera sa faca tot ce-si dorea. Apoi, Jeff antrebat-o daca ar fi de acord sa ia masa mpreuna cu un prieten de-allui. Prima reactie a lui Je n a fost: Categoric nu. Astazi e ziua mea". Dorea sa se duca la sala de gimnastica, nainte de masajul programatpentru dupa am iaza, iar micul dejun cu prietenul lui Jeff facea imposibilacest lucru. Desi dorea sa fie singura pentru un timp, Jen a decis ca ar fi dragut" sa spuna da s\ sa se duca la micul dejun. Si-a argumentataceasta alegere, spunndu-si ca priet enul lui Jeff va sta n oras doarpentru cteva saptamni si ca asta va fi, poate, sing ura ocazie de a-lntlni. A continuat sa-si justifice hotarrea, gndindu-se ca nu i-ar placea ca cineva sa nu-i permita ei sa-si vada unul dintre prietenii dedeparte deci, cum ar fi putut refuza cererea lui Jeff? Si-a spus: Ce raupoate sa fie ntr-o ora pierduta pentru micul dejun? n marea schema alucrurilor, aceasta alegere chi ar nu conteaza". Dar, la cteva minute dupa ce spusese da, Jan s-a suparat si aregretat ca a renunt at att de usor la timpul ei de singuratate, pentrua-i face pe plac partenerului. Facnd asta, si-a ignorat nevoia ei profunda de a-si programa weekendul dupa cum voia. A intrat n tiparulcunoscut, co nform caruia a pus nevoile celorlalti naintea nevoilor ei. nainte ca micul dejun sa se ncheie, Jan se simtea deja lipsita deputere si coplesi ta de resentimente. Si, asa cum se ntmpla de ceiemai multe ori, nu era suparata nu mai pe ea nsasi, dar si pe Jeff, pentruca nu a simtit intuitiv ce dorea ea. jen n u a putut sa se bucure macarde masajul de dupa amiaza, deoarece era suparata pe ea nsasi si eradezamagita ca renuntase la dorintele ei. Mai trziu, n timp ce statea ia piscina, Jan si-a amintit de ntrebarile Potrivite. ntrebarea care i-a venit imediat n minte a fost: Sunt stapna pe mine, sau ncerc sa multumesc pe altcineva?" A nchis ochii si a rememorat evenimentele, pentru a vedea daca, ncazul n care si-ar f i pus ntrebarea nainte de a-i spune da lui Jeff, ar fi vazut unde urma s-o duca aceasta alegere. Si-a reamintit de momentuln care s-au t rezit dimineata, cu senzatia placuta ca nu trebuiau sa seduca nicaieri si ca nu trebuiau sa faca ceva anume. Si-a amintit de angajamentul ei de a avea un weekend n care sa se relaxeze complet

si n care sa faca numai acele lucruri ce o puteau reechilibra si restabili. Apoi s-a gndit ia propunerea Iui Jeff si si-a pus ntrebarea: Actiuneade a ma mbraca si de a ma duce la micul dejun mi va fi benefica, sauvoi face asta pentru a multu mi pe altcineva?" Cnd a pus problema naceasta maniera, Jen a putut vedea clar ca a cea alegere era, de fapt, oviolare a propriilor ei nevoi -si a nteles de ce se si mtea chiar mai epuizata dect nainte. Facnd alegerea de a nu fi fidela propriilordorinte, Jan a ren untat la puterea de a avea grija de ea nsasi. Daca Jensi-ar fi pus aceasta ntrebar e Potrivita, ceea ce n-ar fi durat mai mult detreizeci de secunde, atunci si-ar fi respectat nevoile proprii si ar fischimbat complet directia weekend-ului care era att de important pentru ea. De ce Jen n-a fost constienta de acest lucru, nainte de a trece prin orele de chin si de resentimente? Este destul de simplu. Primul eiangajamen t este sa fie draguta"; sa aiba grija de ceilalti si sa fieegoista. n mintea ei, a alege ceea ce este bine pentru ea e un act deegoism, deci, n mod automat alege s a puna nevoile celorlalti nainteadorintelor sale. Unii dintre voi ati putea crede ca a facut alegerea corecta -ca nevoile prietenului ar trebui puse naintea dorintelor ei. Dar, de fiecare data cnd renuntam la noi pentru altcineva, stricam, nfinal, exact relatia cu acea persoana. Aceasta ntrebare Potrivita ne permite sa fim stapni pe noi si safim clari n ceea ce priveste prioritatile noastre. Daca optiunea meaeste de a ma ignora atunci cnd s imt nevoia disperata de a avea grijade mine, voi ajunge sa am resentimente exact fata de cei pe care i-amconsiderat a fi mai importanti dect mine. Chiar daca voi ncerca toataziua sa fiu fericit(a) si placut(a), n subconstient, eu sunt suparat( a), deoarece am facut o alegere care mi-a rapit din forta. Acest sentimentascuns va iesi n mod inevitabil la suprafata, orict de mult as ncercasa neg ceea ce simt. Pierdem, ori de cte ori ne cedam puterea si minimalizam importanta propriilor noastre nevoi. Multi oameni cu care lucrez considera ca ei nsisi nu conteaza prea mult. Ei cred ca e bine sarenunte la ei nsi si, atta timp ct fac pe altcineva fericit. si spun casunt suficient de puternici pe ntru a suporta faptul ca se neglijeaza peei, atta timp ct fac acest lucru pentru f ericirea altcuiva. Sau si spunca asta e menirea lor -de a se sacrifica. Deseori, asta ni se spune cndsuntem tineri si acest lucru ne face sa renuntam la noi si sa jucam rolulmartirului. De fiecare data cnd ne ignoram dorintele pentru a face pe plac altcuiva, ntrerupem legatura cu capacitatea noastra de a ne iubisi hrani suf letele. Va rog retineti ca a multumi pe cineva nu nseamna a avea grijade acel cineva. Est e important de retinut ca nu putem avea grija dealtcineva, daca nu avem grija ma i nti de noi. Cnd ne vom ntreba, daca alegerile pe care le facem provin dintr-o pozitie de puterepersonala, sau d in dorinta noastra de a multumi pe altcineva, vom fi

fortati sa ne confruntam cu modurile subtile -si uneori nu chiar att de subtile - prin care ne agresam propria persoana. ntrebarea Potrivita va ajuta sa va revendicati puterea n toatedomeniile vietii. Sar putea ca, n unele sectoare ale vietii, sa va situatipe pozitii de forta person ala, dar sigur vor aparea oameni sau situatiicare, temporar, va vor abate din dr um. Exact n aceste momente vainvit sa respirati adnc, sa priviti n interiorul vostr u si sa va punetiaceasta ntrebare importanta. 7. MA GNDESC LA CE ESTE BINE, SAU LA CE ESTE RAU? ntrebarea: Ma gndesc la ce este bine, sau la ce este rau?" areputerea de a transfor ma un moment de disperare, ntr-unui de bucurie. Atunci cnd cautam binele, focalizam constient lentilele perceptiilornoastre. Dint r-o data, putem vedea binele din orice situatie si din oricepersoana. Pentru cei mai multi dintre noi, a cauta binele nu este modulnormal de a privi lumea. De f apt, suntem pregatiti pentru a observaraul din orice relatie sau situatie. Dar a tunci cnd alegem sa cautambinele, o realitate complet noua ni se dezvaluie. Oamenii care au succes n viata, cauta binele. Sa va dau un exemplu. Exista mai mult de sapte sute de agenti imobiliari n orasulLajolla, Cali fornia, n care locuiesc eu si probabil sunt mai putin dedouazeci cei care fac maj oritatea afacerilor. Am avut privilegiul de alucra cu unul dintre acesti douazec i, un barbat pe nume Ozstar Dejourday. De fiecare data cnd sunam, si intram pe casuta vocala, mantmpina vocea l ui entuziasta: Va multumesc pentru telefon. Ce viataminunata avem noi cei care lo cuim n frumosul orasel La Jolla, California!" Doar auzindu-i vocea simteam nevoia sa ma scol n picioare, sazmbesc si sa respir c u recunostinta. Ozstar este omul care cauta binele. ntr-o zi, i-am cerut lui Ozstar sa-mi spuna ce l nsufleteste ntratt, nct i molipseste pe toti cei pe care-i ntlneste, cu atitudinea luipozitiva. Am vrut s a descopar ce lentile speciale foloseste el, de vedeviata ca pe o sarbatoare mag ica. S-a uitat la mine si, cu un zmbet largpe fata, mi-a spus: Ochii, mintea si in ima ti-au fost date pe gratis, lafel si aerul, apa si stralucirea soarelui. Cum sa nu fii recunoscator pentru toate aceste daruri pretioase! De aceea, cuvntul multumesc este cel mai important cuvnt din orice timba. Atunci cnd spunem Multumesc", suntem acolo pentru toate darurile noastre si pentru iubirea pe care o mpartasim." Perspectiva luminoasa adoptata de Ozstar mi-a amintit de unuldintre citatele mel e preferate, din Marcel Proust: Adevarata aventuraa descoperirilor consta nu n-a v izita peisaje noi, ci n a le vedea cuochi noi."

Atunci cnd cautam binele, invitam viata sa ne inunde cu toate darurile ei multiple. Cautnd binele, ne deschidem inimile si putem traintr-o stare de recunostinta pentru tot ce avem. Aceasta ne face saapreciem lucrurile mici c are ne binecuvnteaza n fiecare zi. Ne face sanu mai consideram ca darurile vietii ni se cuvin de drept. Gnditi-vadoar pentru ct de multe lucruri puteti fi recunosca tori! Faptul ca cititiaceasta carte nseamna ca aveti capacitatea de a citi si, n a celasitimp, ca aveti resursele financiare de a cumpara o carte, sau de a intrantr -o biblioteca. Inima voastra pompeaza, plamnii vostri respira siaveti capacitatea nepretuita de a vedea, simti, gusta si mirosi. Acestea sunt daruri extraordinare! Starea de recunostinta se regaseste n fiecare dintre noi si, atunci cnd ne oprim si punem aceasta ntrebare, accesam imediat nivelul acela de constiinta unde se gaseste iubirea sirecunostin ta. Cnd cautam binele, suntem un model de inspiratie pentru copiii, prietenii, colegii nostri si pentru comunitatea n care traim. A cauta binele, e o arta care cere practica. Dar iata rasplata: cnd cautam binele, ne simtim puternici, buni si merituosi. Cnd cautam raul, ne simtim prost, resemnati si dezamagiti. E usor sa cauti ce este rau. Pentru cei mai multi, acesta este modul normal de a privi lumea. Suntem experti n a descrie amanuntit ce nu e bine la serviciu, n relatiile noastre, la profesorii, copiii, trupurile, guvernele si conturile noastre din banca. Cautam sa gasim cee rau, al egem sa ne traim vietile privind prin lentilele cele mai ngusteposibil, concentrndu-ne pe zonele n care ni s-au nselat asteptarile, n care ceilalti nu ne-au ndeplinit dorintele, n care lumea nu arata asacum am hotart noi ca ar trebui sa arate. Cnd privim la ce este rau, ochii nostri se concentreaza pe defectele celorlalti, subliniindu-le slabiciunile si incompetenta. n afara de a ne schimba imediat perspectiva asupra vietii si, nconsecinta, dispozi tia noastra sufleteasca, aceasta ntrebare ne arataca, poate -doar poate -ce este rau nu este acolo", Ia ceilalti. Poate caproblema nu e n afara noastra, ci mai deg raba n propriile noastrelentile, cele prin care am ales sa privim lumea. Putem sa combatemusor acest punct de vedere, spunnd ca sunt de vina partenerii nostri, sefii nostri si chiar si chelnerul care a adus salata pe care n-o doream. E absolut sigur ca daca n orice situatie vom cauta ce este rau, l vomdescoperi. At unci, experienta pe care o vom trai va fi una de dezamagire si nemultumire. n momentul n care descoperim ceva rau, n mod automat aratam cu degetul, acuznd persoana sau situatia vinovata. E usor sadai vina pe al tii. A da vina pe ceilalti este modul de dezvinovatire alcelor lenesi. Am facuto si eu de un milion de ori pna acum. l-am aratat cu degetul pe altii, n loc sa-mi asum responsabilitatea pentrurealitatea p e care o vad. Am fost vinovata de a-mi fi acuzat seful, prietenul, consilierul -si chiar pe mama -pentru nemultumirea mea.

A-i face pe ceilalti vinovati este scuza noastra, atunci cnd trebuie sa ne justificam capriciile si comportamentul necorespunzaor. Con-centrndu-ne pe ceea ce este rau, evitam sa ne asumam responsabilitatea. Luna trecuta, am cerut unui grup de zece persoane sa meditezela aceasta ntrebare si sa observe de cte ori pe zi dau vina pe ei nsisi, pe o altei persoana, sau pe un anumit eveniment din vietile lor. lata cemi-au sp us, ulterior: Naomi a primit de la un prieten un e-mail, care continea o pozacu ea. Uitndu-se l a poza, primul ei gnd a fost: Doamne, arat ntradevar ca naiba". Tot ce putea vedea erau defectele -dintii strmbi, ridurile de la ochi, pielea lasata de pe gt. Nu-i placea nimic la poza. Naomi chiar l-a acuzat pe cel care- facuse poza ca nu o fotografiasedintr-un ungh i bun! Cnd si-a dat seama ca se concentrase numai pece era rau la ea, Naomi a hot art sa petreaca aceiasi timp uitndu-sela ce era bun. A facut o lista cu toate lucr urile pentru care i era recunoscatoare corpului ei si o lista cu tot ce i placea la ea. Era recunoscatoare pentru faptul ca era foarte sanatoasa, ca avea un corpputernic si o inima calda. Era recunoscatoare ca zmbeste des si ca areniste ochi stralucitor i, plini de iubire, i placea pielea ei bronzata sifrumosul ei par blond. Dispozit ia lui Naomi s-a schimbat dintr-o data, nmomentul n care a nceput sa se uite la ce era bine. Kim a sesizat cum nrautatea lucrurile prin observatii, aparentnesemnificative. ntr -o seara, avea o conversatie placuta cu sotul ei, cnd a nceput sa observe modul n care el bea,. nghititura dupanghititura, din paharul cu suc. S-a adncit att de mult n judecatile eireferitoare la ct de des bea el din su c, ca de-abia se mai puteaconcentra pe ceea ce fusese o conversatie foarte inter esanta. n loc sase uite la ce era bun la el, ea se concentrase pe singurul lucru care oderanja n acel moment. Kim si-a dat brusc seama ca, daca se concentreaza pe ce era rau, si fura placerea de a avea o seara de intimitatecu sotul ei. S-a o prit, a respirat adnc si s-a uitat n ochii sotului ei. Si-aamintit de tot ceea ce iubeste la el si a fost recunoscatoare pentrunenumaratele daruri pe care el le a duce n fiecare zi n viata ei. Punndntrebarea, a reusit sa transforme un moment de ne placere si frustrare, ntr-un moment de recunostinta si iubire sincera. Erin asteptase sase ani ca sa ramna nsarcinata si sa aiba familia pe care si-o dorise din totdeauna. Cnd l-a nascut pe Jonathan, era convinsa ca el era cea mai perfecta creatura de pe Pamnt. Acum, la cinci ani, Jonathan se duce la gradinita, ntr-o zi, cnd Erin a ajuns lagradinit a lui Jonathan, educatoarea a facut o remarca referitoare laobiceiul baiatului d e a se scobi n nas. Erin era ngrozita. Stia ca, ocazional, Jonathan manifesta acest comportament neplacut si acasa, dar se simtea stnjenita si rusinata ca facea acelasi lucru si la scoala. Pe masura ce devenea tot mai preocupata de prostul obicei al fiuluisau, Erin pie rdea din vedere imaginea generala -aceea ca fusese

binecuvntata cu un copil sanatos, amuzant, creativ si iubitor. Cu ctErin l mustra m ai mult pentru comportamentul lui, cu att mai multJonathan facea acest lucru -une ori scobindu-se n nas chiar n fata ei, pentru a-i atrage atentia, ntr-un final, cnd Erin a realizat ca se concentra doar pe partile rele ale fiului ei, a hotart sa renunte la a-imai corec ta comportamentul si, n schimb, sa se concentreze pe lucrurile bune ce-l caracterizau. nainte de culcare, dupa ce i citea o poveste, Erin l mngia pe cap si i vorbea de toate lucrurile care iplaceau la el. Dupa cteva zile, Jonathan a ncetat sa-si mai scobeascanasul pentru a-i face n ciuda mam ei lui si, n schimb, parea extrem defericit, atunci cnd ea avea numai cuvinte bune la adresa lui. Fusese una dintre cele mai aglomerate saptamni pentru Ed, unbarbat care lucreaza ca director de productie ntr-o companie de comert. Era n mijlocul activitatii de stabilire a miilor de detalii dedinaintea u nui show prezentat de firma sa, cnd a primit un telefon dela seful sau, care-l ru ga sa lase totul deoparte si sa vina la sediulfirmei, pentru o scurta ntlnire. Pe drumul spre ntlnire, Ed si-a datseama ca dispozitia i se schimbase brusc. Mai devr eme muncise cu placere, dar acum se simtea nelinistit si suparat. ntr-un moment deconstienta, Ed si-a pus ntrebarea: Acum caut binele, sau raul?" Curnd a nteles de ce dispozitia i se schimbase n mod radical. Nu numai ca el considera ntlnirea ca ceva rau, dar si nvinovatea seful pentru ca-l chemase sa fie prezent si se nvinovatea si pe el pentru canu dorea sa mearga acolo. M-a sunat si mi-a spus: OK, Debbie, acumnteleg. Vad ce fac si ce ma determina sa ma supar. Si, ncepnd cuacest moment, hotarasc sa vad numai binele di ntr-o situatie." Ed a respirat adnc si a facut o noua alegere -aceea de a declaraca este absolut p erfect daca se duce la o ntlnire n mijlocul zilei. El sa gndit la toate avantajele acestei schimbari bruste de program: i-aoferit sansa de a iesi din birou pentru un timp si de a se ntlni cucolegii, nainte de spectacol. Doar schimbnd perspectiva de la rau labine, Ed a putut sa se simta din nou multu mit si a putut sa se relaxezesi sa se bucure pe durata ntlnirii. S-ar putea ca aceasta sa fie cea mai importanta ntrebare pecare ne-o putem pune, daca suntem ntr-adevar hotarti sa traim oviata plina de liniste si multumire. Abra ham Lincoln ne aminteste ca, suntem exact att de fericiti pe ct hotarm sa fim. Cautarea raului nempiedica sa vede m perfectiunea care exista n vietile noastre, n clipaprezenta. Trebuie sa ne ntreba m ce s-ar ntmpla daca ne-am schimbalentilele prin care privim lumea. Cum s-ar modi fica vietile noastre, dacai-am privi pe colegii nostri de serviciu ca pe niste f iinte divine, care seafla aici ca sa ne mpartaseasca din ntelepciunea lor? Ce s-ar ntmpladaca ne-am considera vecinii ca fiind cei mai ntelepti oameni dinlume? Ni se vor parea mai altfel dect i vedem acum? Cum ar fi daca ne-am privi partenerii ca pe niste persoane acaror unica menire e ste de a ne aduce noua fericire si bucurie? Ce am

auzi? Ce am vedea? Ce ar fi posibil? Sa cautam binele poate fi o alegere care sa ne mbunatateasca viata -o alegere care promite sa ne asigure pacea, multumirea simplinirea. 8. ACEASTA ALEGERE IMI VA ADUCE MAI MULTA ENERGIE VITALA, SAU MI VA FURA ENERGIA? Forta vitala este cheia supravietuirii noastre. Fara ea, ncetam samai existam. Fo rta vitala, pe care chinezii o denumesc chi, japonezii ki si Ayurveda prana, a fost descrisa ca fiind energia care aduce viata n corpurile noastre. Forta vitala este pazitorul mintilor, trupurilor si sufletelor noastre. Punnd aceasta ntrebare Potrivita: Aceasta alegeremi va aduce mai multa energie vitala, sau mi va fura energia?", putem sa evaluam daca alegerea pe care o vom face ne va ntari fortavietii si ne v a ajuta sa ne pastram intensitatea, puterea si stralucireafocului interior, sau va fura din energia vitala pe care o avem. Fiecaredintre noi putem alege si, cu fiecare actiune, ori ne alimentam, ori neslabim forta vitala. Aceasta ntrebare ne amin-teste, imediat, de faptul ca fiecare alegere, decizie si actiune are un impact asuprasinelui nostru profund si asupra senza-tiei noastre de bine. Cei mai multi dintre noi considera ca forta vitala este un dreptce li se cuvine de la sine. n mod inconstient trecem prin viata gndindca suntem nemuritori, consid ernd ca sanatatea este ceva care ni se cuvine si ignornd nevoile trupurilor noastre. nsa n momentele de constientizare nu putem dect sa simtim si sa fim recunoscatori pentrumaretul dar care ni s-a ncredintat -darul de a fi n viata. Daca fiecare dintre noi si-ar da seama ct de pretioasa este forta noastra vitala, amavea grija de ea, la fel cum am face cu un nou nas-cut. Am trai respectnd miracolul existentei noastre. Atunci cnd ne dam seama dect de pretioasa e ste viata, trecem prin ea fiind constienti de faptul caforta vitali trebuie alim entata si hranita. n mod automat ne ntrebam cum putem sa avem grija si sa protejam aceasta energie minunata. n fiecare zi ne confruntam cu o multitudine de alegeri. Hotarmce vom mnca, ct ne vom odihni si ct exercitiu fizic vom face pentrucorpul nostru si n ce ritm vom trece prin activitatile cotidiene. Fiecarealegere pe care o facem ori ne sporeste fort a vitala, ori ne diminueazavitalitatea. Pe scurt, ne dezvoltam sau murim, ne ext indem sau ne contractam. De fiecare data cnd facem alegerea de a ne alimentaforta vitala, aleg em viata. De fiecare data cnd actiunile noastre nefura energia, ne micsoram focul interior. E att de usor sa uitam ca trupurile noastre sunt un dar delicat o casa temporara pentru sufletele noastre. De obicei, doar n momentele de mare suferinta -cum ar fi moartea unei persoane iubite, sau o boala grava -devenim constienti de efemerul vietii. n aceste momente cnd suntem fata n fata cu propria noastra mortalitate sau a

celor pe care-i iubim, devenim cu adevarat constienti de importanta dea face ale geri care sa ne ntareasca si nu sa ne micsoreze forta vitala. Atunci cnd forta vitala ne este amenintata, cautam cu disperare sa ne refacem vitalitatea n lumea exterioara. Anne constituie un exemplu graitor. Ea si-a petrecut ultimii saptesprezece ani umblndfara scop de co lo colo, ncercnd sa-si organizeze viata. Marcata de unsentiment intens de singurat ate, a trecut de la un sot la altul si de laun prieten la altul, ajungnd la cinci zeci de ani fara un partener. Timpde multi ani a fumat de marijuana si tigari, n n cercarea de a amortidurerea emotionala, profunda. Pe parcursul anilor, de fiecar e data cndma ntlneam cu ea, i simteam durerea. Anne nu numai ca se dezamagise pe sine, dar dadea si un exemplu foarte prost pentru cei doi copii ai ei, mari acum, pe care-iiubea foart e mult. Dorinta cea mai profunda a Annei era sa fie o mamabuna si ca cei doi cop ii sa o respecte. Dar esuase n a-si atinge scopul. Cnd durerea a devenit prea mare pentru a o mai putea suporta, Annes-a hotart sa se priveasca pe ea nsasi cu alti ochi. Stia ca nu puteasa-si influenteze n bine copi ii, daca continua sa faca alegeri care idiminuau vitalitatea. A facut o lista cu toate comportamentele care ifurau forta vitala. Lista ei arata astfel: - Ma scol trziu dimineata. - Trec de la o slujba la alta, niciodata de ceva n mod definitiv. - Fumez marijuana n mod regulat. - Fumez tigari. - mi ascund obiceiurile fata de copil - Amn achitarea facturilor. - Nu sunt punctuala. - Nu ma tin de angajamentele personale. - Spun ca sunt stapna pe situatie cnd, de fapt, nu sunt. - Nu sunt alaturi de copiii mei. -Ma cert pe mine nsami, continuu, pentru toate obiceiurile proaste. Citind lista, a fost usor pentru Anne sa vada ca-si slabea fortavitala si ca o p arte din ea murea n fiecare zi, deoarece alegea comportamente si actiuni care erau, de fapt, autodis-tructive. Stia acest lucru de ctava vreme, dar nu fusese capabila sa-si modificecomportamentul. Cnd a privit obiceiurile din lista ca pe niste lucruricare nu-i amplificau forta vitala si nu ca pe niste dovezi ale lipsei ei devaloare, perspectiva a nceput sa i se schimbe. Examinnd lista, Anne a nceput sa se gndeasca: Daca acestelucruri mi fura energia si, n consecinta, disponibilitatea mea catreschimbare, ce ar putea crea exact cpusul? " Cu mult curaj si cu ajutorde la prieteni, Anne a facut o noua lista de alegeri care i-ar ntari forta

vitala. Angajndu-se sa-si traiasca viata conform ideii ei de a fi o mamasi o buni ca extraordi-nara, a elaborat o lista de alegeri care s-o ajute n acest sens: - Sa se lase de fumat. - Sa se duca la ntlnirile grupului Narcomanii Anonimi. - Sa angajeze pe cineva care s-o ndrume n viata. - Sa se hraneasca cu alimente care s-o hraneasca corespunzator. - Sa faca zilnic meditatii. - Sa se mute mai aproape de copii. -Sa asculte, cu un interes real, care sunt nevoile copiilor si sareactioneze cor espunzator. - Sa petreaca mai mult timp cu nepotul ei. n mai putin de sase luni, viata Annei a nceput sa se transforme. n loc sa se considere o ratata si sa se urasca pe sine, a nceput sarevina la viata . Copiii i-au raspuns cu generozitate, recunoscnd transformarile care avusesera loc si faptul ca devenise o mama multmai buna si o bunica devotata. Daca pastram n minte aceasta ntrebare n timp ce ne planificamactiunile zilnice, vom vedea ca, de fapt, avem nenumarate ocazii de ane spori forta vitala. Sa stam n p reajma oamenilor si locurilor pe carele iubim, sa facem lucruri care ne ofera o satisfactie profunda, sa meditam la ce ni se ntmpla n viata, sa ne relaxam mai mult, saspunem adevarul, sa rd em mult, sa mncam corespunzator, sa facemexercitii fizice n mod regmai, sa discuta m ndelung cu cei pe care-iiubim -acestea se numara printre cele mai bune moduri d e alimentarea vitalitatii noastre. Forta noastra vitala nfloreste, atunci cnd sunt em complet ancorati n momentul prezent. Atunci cnd avem nostalgia trecutului, ne furam propria energie. Daca ne readucem n memorie situatii, evenimente si circumstante pecare nu avem pu terea sa le schimbam, acest lucru ne diminueazacapacitatea de a fi prezenti aici si acum. De fiecare data cnd va gnditi la ce nu v-au oferit parintii, la felul necorespunzator n care s-a comportat fostul/fosta iubi-t(a), sau la modul n care v-a tradat prietenul cel mai bun, va concentrati pe trecut, n tinutul fara cale dentoarcere s i energia voastra vitala se scurge. Traditia tolteca ne spune ca ne cedam o parte din forta vitala, atunci cnd continuam sa ne gndim la un eveniment dureros dintrecut, ale carui rani nu s-au vindecat nca. Emotiile neprocesate carensotesc aceste evenimente, ne mpova reaza si ne afecteaza negativinimile. Ele trebuie nfruntate si rezolvate, daca vr em sa avem acces la ntreaga noastra vitalitate. n final, vom descoperi ca iertarea este cheia pentru a recupera forta noastra vitala, blocata n durerile din trecut. Maggie si Sarah erau deja prietene foarte bune de cinci ani, cnd

au ajuns sa lucreze n aceeasi firma de publicitate. Desi, de obicei, lucrau la contracte diferite, n timpul prnzului se ajutau reciproc cuidei. Entuzia smul si camaraderia lor aveau un impact deosebit asupracelor din jurul lor, tran sformnd locul de munca, care fusese destul detern nainte, ntr-un ioc plin de energi e, de voie buna si de vitalitate. Dar, la un moment dat, ntre cele doua prietene s-a ntmplat cevacare a schimbat toat e acestea. ntr-un weekend, Sarah si cu sotul ei au invitat-o pe Maggie la ungratar. Maggie i -a spus ceva sotului lui Sarah, ceva ce Sarah a considerat ca reprezenta o tradare enorma ia adresa prieteniei lor si ancrederii pe care i-o acordase. Sarah -a cerut lui Maggie sa plece si nua mai vorbit cu ea n acel weekend. Luni la serviciu, tensiunea dintre cele doua era palpabila. Resentimentele au persistat, ntruct fiecare sa nchis n sine si si-a mentinut pozitia. Zidul de piatra ridicat de tacerea dintre ele, a ramas acolo timpde optsprezece luni. n tot acest timp au stat la birouri alaturate, dar nu si-au vorbit niciodata. Cnd participau mpreuna la ntlniri, schimbau ntre ele numai priviri pline de raceala. Daca uneia i se recunosteau meritele, cealalta se mani-festa cu dispret. Sarah a nceput sa deteste sa se mai duca la serviciu n fiecare zi. Se simteanesigura cnd se exprima n prezenta lui Maggie si, n consecinta, creativitatea si performanta ei au scazut odata cu vitalitatea. Sarah era la sfrsitul puterilor si se gndea sa-si caute alta slujba. Iubea firma la care lucra si si amintea ct de bine se simtisenainte. Cnd am n curajat-o sa se uite mai adnc, Sarah a vazut casingurul lucru care statea n calea ei era resentimentul fata de Maggie. Si-a dat seama ca aceasta dusmanie o costa foarte mult. i afecta dispozitia sufleteasca, bunastarea mentala si chiar rezultatele de laserviciu. Cn d i-am pus ntrebarea Potrivita: Acest resentiment ti sporeste forta vitala, sau ti-o slabeste?", Sarah a vazut clar ce trebuiasa faca . A adoptat solutia plina de curaj de a renunta la suparareaei fata de Maggie. A doua zi a invitat-o pe Maggie la prnz, i-a spus ca regreta celentmplate si i-a ce rut iertare. Amndoua au plns si au recunoscut ctde greu Ie-a fost sa poarte aceasta povara a resentimentelor -ct de greu Ie-a fost sa fie att de aproape din puna de vedere fizic si, totusi, att de departe una de inima celeilalte. Nu numai ca aveau mai multa energie si entuziasm, dar ntregulbirou a sarbatorit mp acarea lor. Toti s-au bucurat de atmosfera de ncredere rennoita, de spiritul de colaborare si de libertatea de exprimare care domnea n birou. Nici una dintre ele nu realizase n cemasura resenti mentele redusesera vitalitatea celor din jurul lor. Cedarea energiei noastre este o optiune. Renuntarea la resentimente si iertarea celor care ne-au dezamagit, este o optiune. Resentimentul ne fura forta vitala. n zilele noastre, acesta ar putea fiunul dint re criminalii cei mai mari ai spiritului uman. Avem puterea de

a alege sa ne rupem de trecut, sa mergem nainte si sa ne revendicamenergia - acum . Aceasta ntrebare Potrivita ne permite sa beneficiem de toataenergia care este ponibila pentru noi, n fiecare moment. Ea neprovoaca sa fim atenti la fiecare gere pe care o facem, pentru avedea daca aceasta ne sporeste sau ne micsoreaza ocul interior. Nuputem face alegeri care ne slabesc focul si sa ne asteptam ca cestasa ramna puternic. dis ale f a

Forta vitala este cea care ne face legatura cu entuziasmul si cuvitalitatea noas tra. Cnd aceasta forta este puternica/avem energia, puterea si ncrederea de a ne respecta obligatiile zilnice si de a neurmari visele . Cnd forta noastra vitala este puternica, emanam n exterior stralucirea si frumusetea adevaratei noastre naturi. 9. VOI FOLOSI ACEASTA SITUATIE CA PE UN CATALIZATOR SPRE CRESTEREA SI EVOLUTIA MEA, SAU O VOI FOLOSI PENTRU A MA PEDEPSI? Transpunerea viselor noastre n realitate nseamna sa nvatam satransformam negativul n pozitiv. Este o capacitate de o importantavitala care, atunci cnd este practicat a, poate transforma durerea npace si tulburarea ntr-un triumf. n vietile noastre, t oti am trecut prinevenimente si circumstante care ne-au oprit din drum si ne-au mpiedicat sa mergem mai departe. Toti am trecut prin perioade dificile, am trait tragedii si alte evenimente neplacute, care ne-au mpiedicat sa vedem frumusetea si dreptatea existente n toate lucrurile. Aceste evenimente sunt inevitabile. Ele fac parte din experienta umana. n timp ce nu putem mpiedica aparitia acestor evenimente de viata nedorite, putem transforma ranile noastre emotionale n ntelepciune si putem folosi fiecare eveniment ca pe uncatalizator car e sa ne aduca o mai mare capacitate de ntelegere. Ca fiinte umane avem capacitatea unica de a alege modul cum vom interpreta si procesa fiecare eveniment ce are loc n vietile noastre. Am fost binecuvntati cu darul extraordinar al liberului arbitru. Liberul arbitru ne ofera puterea de a alege modul n care ne privimexperientele de viata. Liberul arbitru ne permite sa ne folosim de evenimentele din vietile noastre, pentru a creste si a evolua, sau pentru a ne pedepsi. Aceasta ntrebare Potrivita: Voi folosi aceasta situatie ca pe uncatalizator spre c resterea si evolutia mea, sau o voi folosi pentru a mapedepsi?", ne cere sa mbrat isam adevarul care ne spune ca viata neva aduce, n mod inevitabil, si unele exper iente mai dificile. Si acesteanu au loc ntotdeauna din vina noastra. Atunci cnd ar e loc un incident sau un eveniment care aduce cu el suferinta, tristete, pierderi, sau

regrete, nu trebuie sa ascundem sau sa negam aceste sentimente. Trebuie sa simtim aceste emotii, sa ne recunoastem durerea si, apoi, sa luam decizia de a folosi acel eveniment pentru a ne face vietilemai bun e. Trebuie sa studiem incidentul n sine si sa vedem cum putemsa-l interpretam. Ap oi, putem alege o noua perspectiva. Perspectivele noastre dau forma realitatii noastre. O perspectivanoua, ampla, po ate spori, mai degraba, valoarea vietilor noastre, n locsa ne mpiedice sa e cream un viitor plin de iubire, demnitate si linistea mintii. Aceasta ntrebare Potrivit a ne cere sa privim ceea ce ni sentmpla, din perspectiva ca fiecare persoana si si tuatie din viata secomporta exact de maniera n care trebuie sa se comporte, n acel moment dat. Daca ntr-o situatie cnd o persoana ne respinge, cinevane aduce vesti p roaste, sau nu ne ndeplineste dorintele, sau un copilvrea sa ne atraga atentia pr in actiunile lui, ne punem ntrebarea: Ceas putea nvata din aceasta ntlnire? Cum pot f olosi acest lucru pentrua evolua si a-mi schimba viata?", ni se vor deschide noi posibilitati nviata. Cealalta optiune ar fi: Ce am facut sa merit asta?", sau Ce n ufac bine?" Prima optiune ne va permite sa observam puncte de vederepe care nu l e-am putut vedea nainte; a doua ne va tine prinsi n capcana realitatii dureroase de a fi victime si nu vom avea alta alternativa dect sa ne desconsideram si sa ne pedepsim, lata celedoua optiuni pe care ni le ofera aceasta ntrebare Potrivita. Tot ceea ce exista si se ntmpla n aceasta viata poate fi utilizatpentru a ne transf orma, pentru a ne aduce mai aproape de esentanoastra spirituala si de visele noa stre. Cu alte cuvinte, ori folosim viata n favoarea noastra, ori mpotriva noastra. Asta vrea sa spuna si zicala: Viata este un profesorpentru cel nt elept si un dusman pentru prost". Daca vedem viata cape un profesor, ne depasim durerea si suferinta. Astfel, putem sa necheltuim energia pentru a crea ce ne do rim -nu sa o pierdem, gndindu-ne mereu la trecut. ntrebarea Potrivita ne va transforma imediat perspectiva, de launa de ndoiala de s ine sau de repros, la una deschisa, din care sanvatam. Ea dezamorseaza criza si f ace trecerea de la a demonstra ct de dificila este situatia, la a ne ntreba cum putem actiona n modpozitiv si cum sa obtinem un rezultat benefic. Perspectiva noastra asupra situatiilor, influenteaza si modul ncare i vedem pe cei lalti si pe noi nsine. Ea actioneaza ca niste lentileprin care noi privim lumea. Daca ne angajam sa folosim fiecare eveniment, relatie sau experienta de viata ca pe o ocazie de a creste si a evolua, daca suntemdispusi s a cautam caile prin care fiecare incident sa ne sustina n dorinta noastra de a deveni cele mai bune fiinte umane cu putinta, atunci, n mod sigur, vom vedea noi posibilitati n situatiile care, initial, pareau fara iesire. Atunci vom putea extrage ntelepciunea din toate aceste

evenimente, ntelepciune care va constitui combustibilul de care avemnevoie, pentr u a depasi aceste piedici si pentru a putea merge nainte. Cnd privim viata prin aceste lentile, accesam un nou nivel de ntelegere. Iar ceea ce este si mai important, atunci cnd ne punemaceasta ntrebare, ne deplasam fara efort catre viitorul pe care ni-ldorim. Este usor sa ramnem blocati n drama circumstantelor actuale din viata noastra si, n loc sa folosim un anumit eveniment ca pe uncatalizator ca re sa ne ajute sa evoluam, consideram ca ce ni s-a ntmplat semnifica ceva rau la adresa noastra si folosim aceasta situatie ca pe o pedeapsa. Cei mai multi dintre noi nu au nevoie dealtcineva pen tru a se pedepsi, deoarece noi ne pedepsim, n mod constant, pe noi nsine. Exista multe, multe moduri prin care putem sane pedepsim pe noi nsine, sau pe altii. Ne pedepsim, atunci cnd nerefuzam dreptul de a obtine ceea ce ne dorim cu adevarat, sau cndactionam n moduri ce ne vor duce, ntr-un final , la suferinta -ca n cazul muncii n exces, sau al supraalimentarii. Ne pedepsim, atuncicnd ne lasam n vo ia comportamentelor de care ne rusinam ulterior. Ne pedepsim pe noi nsine, de fiecare data cnd nu ne recunoastemmeritele. Ne pedeps im, atunci cnd ne gndim n continuu la un eveniment din trecut, analiznd unde am gresit si ce-am fi putut facealtfel. Ne pe depsim, cnd ne irosim energia noastra pretioasa, ncercnd sa ne dam seama ce-am fi putut face pentru a evita ntreagasituatie. Nu conteaza d aca vorbim despre o ntlnire la care nu amajuns, sau despre un telefon pe care treb uia sa-l dam, sau despreruperea unei relatii; avem ntotdeauna posibilitatea de a folosi fiecareeveniment pentru a nvata si a evolua, sau pentru a-l ndrepta mpotriva noastra. Lisa si Howard erau mpreuna de aproape un an si chiar se gndeau sa se mute mpreuna. Lisa se ndragostise pna peste cap deHoward, nca din prima clipa n care-l ntlnise. El era fermecator, sexysi era foarte placut sa fii n preajma lui. Howard avea un mod special de a o tine n sah pe Lisa. Deseori, se ntreba ce simtea ei cu adevarat pentru ea. Pe parcursul relatiei, avusese destule semnale de avertizare care-i spuneau ca, poate, Howard nu era jumatatea ei. Avea privirea alunecoasa si mania jocurilor de noroc, lucruri care o faceau sa nu se simta n largul ei. DarLisa a r amas n aceasta relatie si au mers mpreuna la consilieri decuplu, spernd sa depaseas ca diferentele dintre ei si sa-si stabileascaprioritatile. Intr-un final, a sosi t ziua n care Lisa a auzit de la una dinprietenele ei, ca Howard se ntlnise cu o al ta femeie. Desi a fost distrusa, a rupt relatia si nu a mai privit niciodata napoi. n saptamnile care au urmat, Lisa si-a amintit de semnalele deavertizare pe care le ignorase si de ocaziile de a se ntlni cu altibarbati, pe care le pierduse ct timp fusese cu Howard. A regretat anulpierdut din viata si toata energia risipita ct t imp a investit n viitorul ei

cu Howard. Ulterior, ntr-o dimineata rece de iarna, pe cnd si faceaplimbarea de dim ineata. Lisa a realizat ca avea de luat o decizie extrem de importanta n ceea ce privea modul ei de a se raporta lasituatie. Se putea folosi de despartirea de Howard pentru a se pedepsi ncontinuare, sau ar fi putut sa o foloseasca ca pe un catalizator pentru acreste si a evolua, si pen tru a se apropia mai mult de relatia pe care si o dorea. Lisa si-a luat jurnalul si a nceput sa scrie febril ce a nvatat n anul petrecut cu Howard. Lista ei arata astfel: -Am nvatat ca merit sa fiu cu un barbat care sa fie foarte ndragostit de mine. -Am nvatat sa am ncredere n instinctele mele si sa fiu mai atenta la semnele pe care le primesc de la ceilalti si care arata cinesunt ei cu adevarat. -Am nvatat ca cel mai important lucru pe care pot sa-l fac, atunci cnd ntlnesc un barbat, este sa privesc ce e n el -adica sa cumpar cartea, nu coperta. - Am nvatat sa nu compromit valorile n care cred. Datorita experientei ei cu Howard, Lisa stia mai limpede ca oricnd ce dorea -si ce nu dorea - de la un barbat. Aceasta a facut-o sa elaboreze o lista a tuturor calitatilor, importante pentru ea, pe care ledorea l a un barbat: - Cinste - Integritate - Generozitate - Responsabilitate financiara - Bunatate Cele mai multe dintre aceste calitati sunt lucruri pe care Lisa, nu s-ar fi gndit niciodata sa le caute la un barbat. Dar, multumita experientei ei cu Howard, stia acum mult mai clar ce dorea ea de labarbatul pe c are l-ar fi ales ca partener de viata. Pna sa-si termine decompletat listele, ea se transformase deja, n mod dramatic. Luase hotarrea ca despartirea de Howard s-o apropie de relatia pe care odorea si a deci s sa n-o mai foloseasca ca pe un mod de a se pedepsi. Aceasta transformare a facut-o pe Lisa, sa fie mai entuziasta n ceea cepriveste p ropriul viitor si recunoscatoare rolului pe care Howard l jucase n clarificarea dorintelor ei. Atunci cnd ne pedepsim, nu avem acces la ntelepciunea divina care poate fi extrasa din suferinta si dezamagire. Marele psiholog elvetian, Cari Yung, spunea: Aurui se gaseste la ntuneric". Sarcina noastra este sa gasim aurul din orice situatie si sa-l folosim pentru a ne

ndrepta n directia dorita. Noi suntem proiectantii. Noi suntem aceiacare alegem le ntilele prin care vom privi lumea. Atunci jcnd ne ndreptam n directia obiectivelor noastre si viata ncepe sa se ntmple", trebuie, pentru a nu fi deturnati de la drum, sapunem aceasta nt rebare Potrivita si sa hotarm ferm ca respectivuleveniment este o ocazie de a evo lua. Trebuie sa fim destul de curajosi pentru a ramne ancorati n cunoasterea plina de ntelepciune, conform careia nu exista accidente si totul este exact asa cum ar trebui sa fie. Exact n momentele de provocare cele mai mari, trebuiesa privim n sp atele a ceea ce se vede si sa gasim o ntelegere maiprofunda a acestora. Cnd descop erim acea semnificatie mai profunda, vom cunoaste iertarea si eliberarea de evenimentele din trecutul nostru. Acest lucru ne va transforma perspectiva si ne va asiguraaccesul la o pr ivire de ansamblu, mult mai cuprinzatoare, asupra vietii. ntrebarea Potrivita este utila, n mod special atunci cnd suntetin suferinta. Daca su feriti, n mod sigur folositi ceva din trecutul sau dinprezentul vostru, pentru a va pedepsi. Daca vreti sa nu mai suferiti, transformati-va perspectiva si puneti-va aceasta ntrebare importanta: Cum pot sa folosesc ceea ce mi se ntmpla, pentru a creste si aevolua?" Aceasta ntrebare va aduce o usurare imediata si va permite sava priviti viata ca pe o opera n devenire. Atunci cnd optati pentruvarianta de a privi evenimentele di n viata voastra ca pe niste experiente din care puteti nvata, transformati automat momentele dureroase, n unele de iluminare. Marele nvatator spiritual Muktananda spune: Foloseste totul navantajul tau".

Aceasta este marca cunoasterii spirituale. Cnd hotarm sa nefolosim de aceste momen te, mai degraba pentru a ne extinde ntelegerea asupra propriilor noastre persoane si asupra lumii, dect sane scufundam n autocompatimire sau reprosuri, facem saltu! de laneputinta, la putere. Maiestr ia consta n a ne folosi de situatiile n carene aflam si nu sa le lasam pe acestea sa ne foloseasca pe noi. Tot ce trebuie sa faceti pentru a va schimba, n mod radical, viataeste sa faceti alegerea de a va privi succesele si tragediile ca pe nisteinvitatii pentru crest ere si evolutie. Aceasta ntrebare Potrivita va mpinge imediat spre actiuni pozitive, purtndu-va pasii spre o mai mare ntelegere, claritate si scop. 10 ACEASTA ALEGERE MI SPORESTE PUTEREA, SAU MI-O SLABESTE? Ce nseamna sa-ti sporesti puterea? A-ti spori puterea nseamna

sa primesti sau sa adaugi putere, sa te impulsionezi. Cnd ai putere, tesimti vigu ros, energic si limpede, iar o energie vibranta ti circula prin corp. Atunci cnd faceti alegeri care va sporesc puterea, sunteti ancorati n momentul prezent. Aveti senzatia unei cunoasteri interioareprofunde, c are va spune ca sunteti exact acolo unde trebuie sa fiti. Cnd aveti putere, puteti accesa nivelele superioare de constiinta. Deoarece doriti sa mergeti nainte n forta, mintea voastra este linistitasi golita de obisnuitele conversatii negative. Oamenii care au putere si apara interesele si i invita si peceilalti sa faca la fe l. Ei sunt ntr-o stare de a fi n care iubirea pura iubirea de viata, iubirea de sine si iubirea pentru ceilalti -se gasestedin abundenta. E i aduc speranta celor care se fac mici n fata vietii dezi cu zi. Oamenii cu puter e sunt conducatori prin excelenta, iar ei insufletesc pe cei din jurul lor. Aceasta ntrebare Potrivita: Alegerea aceasta mi sporeste, saumi slabeste puterea?" v a permite sa accesati, oricnd doriti, starea ncare simtiti ca aveti putere. Am pe birou un semn pe care scrie: ESTI PE SCHIURI? l pastrezacolo, pentru a-mi a minti ce nseamna sa ai putere. A avea puterenseamna sa simti bucuria de a cobor, fa ra efort, un munte. Este o stare de a fi n echilibru cu legile naturii, unde dai tot ce poti -nu te retii, nu te uiti napoi, te concentrezi pe locul unde vrei sa ajungi. Pentru aceia dintre voi care nu schiati, unul dintre lucrurile pe care lenveti re pede este acela ca, daca nu va mentineti drept pe schiuri, vapierdeti echilibrul . Schiorii ncepatori se apleaca spre spate -spre panta de pe catre coboara -considernd ca acolo vor gasi siguranta. Dar daca ncercati sa coborti muntele aplecati spre spate, atunci, celmai probabil, veti cadea. Pentru a va mentine pozitia si pentru a avea o coborre faraperipetii, trebuie sa renuntati la gestul instinctiv, absolut natural, acelade a va apleca spre spate. Siguranta o veti gasi, de fapt, daca va aplecati spre nainte -o miscare sigura, fluida, care va va permite sacoborti cu us urinta si veselie. Exact la fel este si senzatia de a capataforta. Cnd va deplasa ti cu viteza maxima n directia dorintelor voastre, actionnd, elibe-rndu-va de trecut si fiind n perfect acord cuuniversul, ad uceti mai multa putere voua nsiva si propriei vieti. ntrebarea Potrivita va va muta rapid din trecut, nspre momentulprezent, deoarece v eti simti efectiv cum creste forta n interiorul corpului vostru. Stiti ca alegerile voastre va sporesc forta, atunci cndva fac sa va simtiti puternici si siguri n interior. Stiti ca ati facut o alegere care va diminueaza puterea, atunci cnd va simtiti nesiguri, stnjeniti si resemnati. De mai multi ani, pregatesc la institut persoane care sa-mi usureze munca si care sa devina Consilieri Integrative (vom folosi aceasta traducere pentru termenul Integrative Coach, pe care l vomdefini, folosin d explicatia data de Debbie Ford, ntr-un interviu: Un

consilier integrativ nu este un terapeut. ... El este o persoana careofera resur se, strategii si sprijin pentru a te ajuta sa-ti atingi scopul sisa faci schimba rile pe care le doresti. Asemenea unui antrenor de atletism, un consilier integrativ te ncurajeaza sa treci la actiune, sebucura de reusitele tale si le sarbatoreste, si iti reaminteste scopul pecare l ai n viata, atunci cnd simte ca esti gata sa renunti. Consilierulinte-grativ te sprijina sa-t i clarifici tinta si sa o transpui n practica, ca sipasii pe care trebuie sa-i fa ci pentru a fi sigur ca esti pe calea spresucces, ti masoara reusita si te ajuta sa te tii de cuvnt. El este hotart ca tu sa reusesti si sa ai succese remarcabile, ajutndu-te sa-tifixezi stan darde mai nalte dect ai face-o tu nsuti". N. T.) Unul dintre consilierii pe care-i pregatesc, Suzanna, este o femeieuluitoare, de aproape patruzeci de ani. Figura ei straluceste de caldura, iubire si compasiune. Cnd Suzanna a nceput pregatirea, ma asteptamsa-si faca o mes erie din asta. Dar, dupa sase luni n care s-a luptat sa-si puna afacerea pepicioare, era evident ca ceva o mpiedica sa-si atinga scopul. Desi este o femeie remarcabila si un consilier stralucit, ea si crea singura probleme, ntrziind la ntlniri sau parnd zapacita si neatenta n timpul ntlnirilor. ntr-un final, am discutat amndoua, pentru a vedean ce domeniu al v ietii ei facea alegeri care i diminuau puterea, si nu io sporeau. Pe masura ce vorbeam, primul lucru care i-a venit Suzannei nminte a fost faptul c a avea trei slujbe de colaborator, n timp ce ncercasa-si consolideze praaica. Desi venitul obtinut o ajuta sa se descurce, deoarece sotul ei se straduia sa dezvolte o afacere noua si aveau unele probleme de ordin financiar, Suzanna a spus ca ia sfrsitul zilelor eilungi se sim tea obosita si suparata. Am ntrebat-o daca alegerile referitoare la cariera i sporeauputerea. a nu", mi-a spus. De fapt, ele i furau linistea si Este limpede c

o faceau mai putin eficienta n toate domeniile vietii, inclusiv n practica de consilier. n fiecare zi se resemna, din ce n ce mai mult, satraiasca o viata care era mai putin dec si dorea cu adevarat. Alegerile ei avusesera un impact negativ chiar si asupra relatiei cusotul sau, J ohn, pe care-l adora. Apoi am ntrebat-o; Din cele trei slujbe pe care le ai, care ti sporeste ntr-adevar puterea?" Pentru Suzanna raspunsul acesta era simplu. Prima ei iubire era sa fie consilier. A spus ca nimic nu i-ar face mai multa placere dect sa-si foloseasca tot timpul, talentele si eforturile pentru a-si dezvolta practica de consilier, l-am cerut Suzannei sa faca o lista cu toate alegerile care i diminuau forta si care o ndepartau de la scopul propus. Lista arata astfel: -n loc sa-mi dedic toata energia carierei de consilier, am treislujbe de colabora tor si, drept urmare, ma j simt ravasita si epuizata. -N-am mai avut grija de mine, asa ca oamenii nu sunt atrasi de

ce am eu de oferit. -Ma angajez n prea multe lucruri si apoi folosesc lipsa de timp ca pe un motiv pentru a nu-mi promova si dezvolta practica de consilier. Apoi, i-am cerut Suzannei sa ntocmeasca o lista cu ce ar trebuisa faca pentru a f i complet disponibila unei cariere de consilier. A douaei lista arata astfel: -Sa renunt la celelalte slujbe pe care le pastrez pentru a-misuplimenta venitul. -Sa-mi dedic o ora pe zi pentru a ma ngriji. -Sa petrec o ora pe zi vorbindu-le oamenilor despre practica deconsilier integra tiv. ntruct Suzanna era hotarta sa traiasca o viata care sa o nsufleteasca si care sa-i confere putere, a luat hotarrea plina de curajde a reali za toate cele de mai sus. nainte de a pune mna pe telefon side a-si suna patronii, Suzanna a citit ce scria pe semnul pe care i-ldadusem sa-l lipeasca deasupra ca lculatorului si care spunea: ACEASTAACTIUNE MI VA SPORI PUTEREA, SAU O VA DIMINUA ? Suzanna cunostea raspunsul. A facut alegerea care i asigura putere si a renuntat imediat la doua dintre cele trei slujbe. De asemenea, a nceput sa se ngrijeasca n mod regulat de ea nsasi, facnd exercitiifizice si folosind metode de contemplare. n urmatoarele cteva zile dupa ce a ales sa faca aceste actiuni care i confereau putere, Suzanna a primit mai multe telefoane absolut din senin -de la persoane cu care vorbise despre practica deconsilier integrativ doar o singura data pna atunci. Suzannei i s-a parut miraculos faptul ca, n momentul n care a facut alegerea de a-sispori puterea , a obtinut tot ce-si dorea, fara cel mai mic efort n aceasta directie. Preluarea acestor noi clienti compensa, aproape ntotalitate, ve nitul la care tocmai renuntase. n prima luna a mai avutnca patru clienti si era pe drumul de a-si atinge scopul. Suzanna ar fi putut sa aleaga calea cea mai simpla si sa renunten continuare la v isul ei, pentru o senzatie de falsa securitate -dar, daca ar fi facut-o, n-ar mai fi trait viata pe care o traieste astazi. Cndne spor im puterea, ne deplasam cu curaj spre nainte. Si cnd ne diminuam puterea stam pe loc, ncercnd sa ne agatam de orice credem noi ca ne ofera siguranta. Cnd ne simtim fara putere, asteptam de la altii ceva care sa ne dea ncredere n noi. Dupa ce atifacut o aleger e care va diminueaza puterea, nchideti ochii si veti putea auzi palavrageala interioara care face afirmatii negative si vacreeaza o s tare de resemnare. Dialogul nostru interior este dominat de trecut -de toate esecurile, temerile, greselile si regretele. Lipsa de putere ne lasa o senzatie de slabiciune si de nesiguranta. Alegerilecare ne fura din putere duc la disperare, daca le repetam suficient de

des. Apoi disperarea duce la resemnare, care duce la lipsa de ncredere. Si daca nu avem n noi ncrederea ca putem lua decizii caresunt n interesul nostru cel mai nalt, atunci n cine sa mai avem ncredere? Bette are douazeci si trei de ani si tocmai a terminat facultatea. Dorea foarte tare sa-si gaseasca o slujba stabila si sa-si creeze un stilde viat a care s-o onoreze si care sa fie benefic pentru evolutia ei. ntr-oseara, pe cnd e ra n oras cu ctiva prieteni, l-a ntlnit pe Nick. El aabordat-o n forta si i-a spus to t ce-i place unei femei sa auda -ca eradesteapta, frumoasa si amuzanta. nsa Nick nu stia ca, doar cu ctevasaptamni n urma, Bette luase decizia de a nu se ntlni cu nim eni, pna ce nu-si gasea slujba potrivita. Trecutul i demonstrase ca o relatie rapeste mult timp si hotarse ca nu-si putea permite sa-si consume energia, daca era cu adevarat decisa n privinta serviciului. Totusi, a doua zi dupa prima lor ntlnire, cnd Nick i-a dat un telefonpentru a o inv ita la prnz, Bette a acceptat, n loc sa refuze si sa fiefidela angajamentului de a -si petrece ziua lucrnd la CV.-ul ei, Bette aluat o hotarre care, n final, urma sai diminueze puterea si sa o abatade la drumul stabilit. n luna urmatoare, Bette s-a implicat din ce n ce mai mult nrelatia cu Nick si, de d oua sau trei ori pe saptamna, lua hotarrea dea-si mai amna obiectivele legate de ca riera, pentru a se ntlni cu el. De fiecare data cnd facea o alta alegere dect cea pe care si-o propusese, si diminua puterea, fara ca macar sa-si dea seama. Patruluni mai trziu, relatia cu Nick s-a ncheiat si ea tot nu avea serviciu. nsa acum, n loc sa fie fara serviciu, dar cel putin entuziasta n ceea ceprivea viit orul, Bette era fara serviciu si cu o senzatie de resemnare side neputinta. Ct de simplu este sa ne diminuam puterea! Alegerile aparent nevinovate, facute sub influenta momentului, ne pot furasperanta viitoru lui dorit si ne pot scadea amploarea viselor. De fiecaredata cnd ne propunem ceva si facem altceva, ne slabim puterea. ntrebarea Potrivita poate fi folosita oricnd, n orice ocazie, pentru a determina daca gndurile voastre va dau forta, sau va slabesc puterea. Gndurile sunt cele care ne construiesc viitorul. Una dintre cele mai importante schimbari pe care o putem face fiecare este saexaminam calit atea gndurilor noastre si sa punem aceasta ntrebare, pentru a ne ridica nivelul de gndire. Cercetatorii ne spun ca avem aproximativ saizeci de mii de gndurizilnic -si as ndr azni sa spun ca mare parte dintre ele sunt negative. Aceste conversatii interioare negative ar putea fi ceva de genul: Aratatt de obosi t(a) astazi" sau: Arat oribil n pantalonii astia". Acestegnduri pot aparea dupa ce ati avut o discutie de afaceri la telefon siva gnditi: Ar fi trebuit sa spun altce va", sau N-ar fi trebuit sa acceptatt de usor". Cnd va surprindeti ascultnd astfel d e flecareli, opri-tiva pentru un moment si ntrebati-va: Daca ascult acest dialog interior, mi voi spori puterea, sau mi-o voi diminua?" n cazul n care constatati

ca pierdeti forta ascultnd palavrageala care are loc n mintea voastra, nu mai ascultati! Prin comportamentele zilnice, ori va sporiti puterea, ori o slabiti. nainte de a ncepe sa mncati ceva, ntrebati-va: Daca mannc aceasta mncare, mi voi spori puterea, sau o voi diminua?" nainte dea va duce la cum paraturi, puneti ntrebarea: Aceasta achizitie mi vaspori puterea, sau o va diminua? " Binenteles ca, pe masura ce facetiacest lucru, trebuie sa va asigurati ca obiea iveie si visele va sunt stabilite ferm n constiinta. Daca va cumparati un articol de mbracaminte, acest lucru ar putea sa vi se para ca va sporeste puterea pentru moment -dar, daca scopul vostru este sa economisitibani, atunci t rebuie sa ntrebati: Dat fiind angajamentul meu de aeconomisi bani, cumpararea aces tui obiect de mbracaminte mi vaspori puterea?" Sau, daca ati decis sa aveti o relatie mai plina de iubire, desprijin reciproc, cu sotul/sotia voastra, care tocmai v-a rugat sa varevizuiti obiceiul de a chelt ui, atunci puteti ntreba: Dat fiind angajamentul meu de a avea o relatie mai buna cu partenerul, cumpararea acestui obiect mi va spori puterea, sau dimpotriva?" Puteti sa puneti aceasta ntrebare si atunci cnd va gnditi sa nu-ispuneti unui priet en motivul supararii, sau sa nu va duceti la picniculorganizat la scoala fiului vostru. Daca sunteti tentat sa mai rezolvaticeva n drum spre casa, stiind ca veti ntrzia la cina, puteti ntreba: Este aceasta o alegere care sa-mi sporeasca puterea?" Aceasta alegere va provoaca, nca odata, sa va constientizatiactiunile. nainte de a lua o decizie, puneti aceasta ntrebare Potrivita sipriviti adnc n interiorul vostr u pentru a gasi raspunsul. Veti constatadeseori ca doar privind n interiorul vost ru si ntrebnd: Alegereaaceasta ma va face sa ma simt slab, sau puternic?", veti put ea vedeadaca actiunea respectiva va va spori puterea, sau o va slabi. n fiecare moment facem alegeri care ne sporesc puterea saudimpotriva. Sporirea pu terii este gratuita, nu va costa nimic. Este doar o alegere pe care doar voi o puteti face. 11 ESTE ACESTA UN ACT DE IUBIRE DE SINE, SAU UN ACT DE AUTOSABOTAJ? ntrebarea Este acesta un act de iubire de sine, sau un act de autosabotaj?" va trebui pusa n mod constant, daca sunteti hotarti saaveti tot ceea ce va doriti si ce meritati. Atunci cnd va iubiti pe voinsiva, simtiti ca meritat i sa revendicati darurile acestei lumi. Iubirea de sine va asigura liniste mentala si echilibru. Iubirea de sine asigurarespectu l de sine si capacitatea de a-i respecta pe ceilalti. Va ofera ncrederea de a sta drept si de a cere ce va doriti. Iubirea de sine

reprezinta principalul ingredient pentru o viata mplinita, plina de succes. Cred ca a ne iubi asa cum suntem este una dintre cele mai dificile si, totusi, una dintre cele mai importante sarcini ale fiecaruiadintre noi, n aceasta viata. Sa ne iubim pe noi nsine nseamna sa iubim tot ceea ce suntem -stralucirea si frumusetea, defectele si prostiile, altruismul si egoismul, curajul si lasitatea. nseamna sa iubim, sa onoram si sa acceptam totalitatea naturii noastre umane. nseamnasa avem grija de noi si sa ne apreciem calitatea de individualitateunica. Cnd alegem sa ne iubim, ne revendicam maretia. Cnd ne iubimpe noi nsine, acceptam f aptul ca suntem o capodopera arhiteaonicaminunat construita si completa si nu un proiect n constructie care aren mod constant nevoie de reparatii, schimbari si re novari. A ne iubi penoi nsine nseamna sa iubim valorile n care credem, sa ne iubim originea, sa ne iubim capriciile si handicapurile. Fiecare dintre noi vinen aceas ta lume cu un anumit numar de calitati si defecte si, dat fiind ca aceste aspecte care ne caracterizeaza nu vor disparea, avem sarcina de a le accepta pe toate, gasind n noi compasiune si ntelegere pentru imperfectiunile naturii noastre umane. Iubirea de sine ne face sa fim constienti de propriile noastrenevoi si ne ajuta n toate privintele, pentru a ne satisface, n modregulat, acele nevoi. Cnd ne iubim pe noi nsine complet si neconditionat, se ntmpla ceva magic. i nvatam pe ceilalti, fara afolosi cuvinte, cum sa se iubeasca pe ei nsisi. Devenim modele aleiubirii de sine -pentru copiii nos tri, pentru membrii familiei, pentru prietenii nostri si pentru comunitatea n care traim. Nu numai ca-i nvatam ca iubirea de sine este alegerea corecta, ci si faptul ca estesingura aleg ere posibila. Atunci cnd ne facem darul iubirii de sine, toti cei din jurul nostru se simt impresionati n prezenta noastra siating n ivele mai profunde de iubire pentru ei nsisi. Si cel mai important lucru, atunci cnd ne iubim pe noi nsine, putem savuranestingheriti de to ate bucuriile si darurile acestei lumi. Ce nseamna sa alegi iubirea de sine? nseamna sa faceti zilnicalegeri care va creea za o stare de bine si sa va puteti privi n ochi, convinsi ca ceea ce ati facut a fost lucrul cel mai bun pentru voi. nseamna sa fiti mndri de alegerile si de actiunile voastre. A va iubi pevoi nsiva ns eamna a face alegeri care sa va permita sa aveti grija depersoana importanta car e sunteti. Fiecaruia dintre noi i s-a dat un singur templu pentru care sa sesimta responsab il -si noi locuim n el. Daca eu l parasesc pe al meu, pentru a avea grija de templul tau, iar al meu ia foc si arde pna latemelie, nseam na ca nu mi-am ndeplinit menirea n aceasta lume. Dardaca am grija de propriul meu templu, o sa am resursele necesarepentru a te ajuta si pe tine sa-l ngrijesti pe al tau. Deci, este esentialsa te gndesti la tine -la corpul tau, la mintea si la spiritul tau -ca la

un templu foarte sacru, pe care sa-l respecti si de care sa te ngrijesti. Atunci vei ntelege ca pna si cel mai mic act incon-s-tient poatedeveni unul de aut osabotaj, care te va face sa te desconsideri si maimult - n loc sa te respecti pe tine nsuti. Cnd am nceput sa folosesc aceasta ntrebare cu clientii mei, iam ntrebat daca alegerile lor erau acte de iubire de sine, sau de urade sine. Curn d am descoperit ca majoritatea oamenilor au o aversiune lesne de nteles fata de conceptul de ura de sine. Desi pacientii mei constatau ca alegerile facute nu reprezentau acte deiubire de sine , ideea ca ei faceau ceva ce le demonstra ca, de fapt, seurau pe ei nsisi, era pr ea greu de acceptat. Recunosc ca termenul de ura de sine este destul de dur -dar, dupa parerea mea, orice act deautosa-botaj este un act de ura de sine. Daca te iubesti pe tine nsuti, vei face alegeri care te avantajeaza n cel mai nalt grad. Te vei gndiserios la ce a nume te face sa te simti bine. ntruct aceasta carte se bazeaza pe notiunea ca adevarul te va elibera, ma simt obligata sa vaajut sa ved eti -ca un act de iubire de sine -ct de cruzi sunteti, atuncicnd luati decizii car e nu va ajuta sa va creati viata pe care o doriti.? Dupa cum stim cu totii, atunci cnd iubim pe cineva sau ceva, actionam n interesul ei/lui. Petrecet timp pentru a-i ngriji, din dorintaprofunda c a ei sa se simta bine. Daca doriti sa le dati o educatie bunacopiilor vostri, nu -i trimiteti la o scoala proasta. Daca vreti ca ei sa fiesanatosi si puternici, nu-i hraniti cu alimente cu mult zahar, grasimi sicolesterol. Fiti atenti la ale gerile pe care le faceti pentru ei. Fiti constienti de alegerile pe care le faceti, lata ce va cere aceasta ntrebare Potrivita sa faceti pentru voi. Va cere sa va opriti si sa va gnditi ce angajamente constiente si inconstiente aveti si, apoi, sa vaasigurati ca deci ziile pe care le luati, alegerile voastre, va vor conducespre destinatia dorita. Atunci cnd ne lasam prada comportamentelor de autosabotaj, facem alegeri din sinele nostru inferior si nu din cel superior. Permitemangajam entelor ascunse, nesanatoase, sa ne ndeparteze de la destinatia dorita. n consecinta, ne petrecem zilele ntr-o stare de suferinta si neliniste. Atunci cnd ne sabotam pe noi nsine, atuncicnd ne negam prop ria noastra iubire de sine, ne este teribil de teamade ce cred ceilalti despre n oi. Ajungem maestri n prefacatorie, ncercnd permanent sa ascundem lucrurile pe care le urm la noi. Mesajul pe care-l transmitem celor din jur este nu doar acela canoi nu suntem im portanti, dar si ca nici ei nu sunt. Atunci cnd ne sabotam pe noi nsine, ne negam dreptul de aavea ceea ce ne dorim si, n mod inconstient, inducem altora falsa perceptie ca e normal ca si ei sa renunte la visele lor. Retineti ca fiecare alegere pe care o facem fie ne apropie de obiectivele noastre, fie ne ndeparteaza. Putem fi siguri ca daca nu ne deplasam n directiaa ce spunem c a dorim, atunci ne sabotam, pe undeva, pe noi nsine. Deseori este greu sa ne vedem sau sa ne recunoastem comportamen

tele care reprezinta acte de autosabotaj, deoarece e dureros sa leprivim si e si mai dureros sa ne asumam responsabilitatea pentru ele. Gasim scuze bine argumentate pentru a evita confruntarea cu actelenoastre de aut osabotaj. Ne acuzam parintii, partenerul, conjunctura, guvernele, sau universitatea pentru ca nu ne-au oferit toate bunatatile pe care le meritam. Nu ne oprim pentru a studia alegerile si comportamentele noastre, care si-au adus din plin contributia la situatia actuala si care ne-au facut sa mergem pe un drum gresit. James este un exemplu graitor privind modul n care noi ratacimdrumul. James a ven it la mine, n speranta ca va putea crea o relatiemai intima cu sotia lui, Sallie. i era dor de iubirea si de sentimentul de legatura ce-i unise la nceputul casniciei lor, care dura de sapte ani. Lam ntrebat pe James daca poate identifica alegerile pe care Ie-a facutsi care au avu t o influenta negativa asupra dorintei lui de a ajunge la omai mare intimitate c u Sallie. James a luat sarcina n serios, dar, n pofida nerabdarii, dupa saptamni de gndire n-a putut sa defineascanici o alegere d e acest gen. Apoi, ntr-o seara, pe cnd o astepta pe Sallie sa vina de la ontlnire de afaceri, Jam es a hotart sa ia masa la un restaurant din zona. A gasit un loc pe terasa unei cafenele si a nceput sa faca ceeace facea, n m od automat, ori de cte ori era ntr-un loc public: anceput sa se uite la femeile car e treceau. Lui James i placea foartemult sa urmareasca femeile cu privirea. i face a placere sa le admire, indiferent daca erau grase sau slabe si, n special, sa-si imagineze cumar fi sa f ie cu una dintre ele. Si atunci, ntr-un moment de adevar, James a realizat ca ceea ce considera a fi un obicei nevinovat era, deT fapt, un act de autosabotaj. Faptul ca se uita la alte femei si si imaginaca ar f i cu ele, era una din cauzele pentru care era neatent si distant cusotia lui. Al egerea de a se uita la alte femei i fura placerea de a sebucura de prezenta sotie i. James si-a dat seama ca alegerea lui nu eranumai un act de lipsa de respect f ata de ea dar, n mod clar, l ducea ndirectia opusa destinatiei la care voia sa ajun ga. El a descris aceastaalegere ca un act de autosabotaj, deoarece era evident c a l saracea deenergia lui vitala si l ndeparta de obiectivul lui de a fi mai apropi at deSallie. Faptul ca se uita la alte femei l tinea n lumea fanteziei si nu nreali tatea vietii lui cu Sallie. Punndu-si aceasta ntrebare si dnd dovada de curajul necesarpentru a auzi raspunsul, James a fost ncurajat sa descopere si altemoduri subtile prin care se sabota pe el nsusi si casnicia lui. Lista pecare a ntocmit-o era dupa cum urmeaza: -Admir n mod evident alte femei, chiar si n pre-i zenta sotiei mele. - O acuz pe Sallie ca nu este ca femeile din fanteziile mele. -Caut sa am legaturi profund personale cu prietene si colege deserviciu, n loc sa ma ndrept spre sotia mea pentru acest lucru.

-Nu manifest un grad de intimitate cu Sallie si, astfel, las sa seacumuleze rese ntimente ntre noi. Dupa ce a facut aceasta lista, James si-a dat seama ca ar puteaalege sa renunte la aceste comportamente si sa-si foloseasca energiafolosita cnd le privea pe feme i, pentru a elabora modalitati de a fi maiintim cu propria lui sotie. Dndu-si sea ma ca alegerile facute n trecut isabotasera nivelul de intimitate din casnicie, Ja mes a facut o lista de noi alegeri, acte de iubire de sine care l vor mbogati pe el si casnicialui. A doua lista arata astfel: -As putea sa scriu despre tot ce iubesc, apreciez si admir ia Sallie. - As putea gasi metode pentru a fi intim cu Sallie. -Voi petrece zece minute pe zi, amintindu-mi momentele n carem-am simtit profund legat de Sallie. -As putea sa-i scriu lui Sallie biletele n care sa-i spun ca vreausa avem o legat ura intima si pasionala. James a vazut ca fiecare dintre actiunile de mai sus reprezintaacte de iubire de sine, deoarece ele l vor face sa se simta mai bine n ceea ce priveste comportamentul lui fata de Sallie. n sinea lui, stia case angaja se sa se distanteze de ea, din cauza temerilor legate deintimitate si, astfel, a doptase comportamente care l faceau sa se rusineze de el nsusi. Cnd simtea acea rusine, el o ndeparta pe Sallie -si pe oricine, de altfel -deoarece se simtea att de stingherit deactiunile lui. E important de stiut ca, de fiecare data cnd noi actionamntr-un mod care se opune dorintelor pe care le declaram, ne manifestam prin sentimente de vinovatie, rusine sau dezamagire laadresa propriei persoane. Atunci tinem oamenii la distanta, pentru caei sa nu vada ceea ce noi simtim ntr-un mod att de dureros. Pna cnd James nu va hotar sa renunte la comportamentele ce-l fac sa sesimta att de nemu ltumit de el nsusi, nu va putea sa aiba cu Sallierelatia pe care si-o doreste. Autosabotajul se manifesta sub multe forme. De fiecare data cnd lasam ca ceva de moment sa ne distraga atentia, de fiecare datacnd ne comparam cu altcineva si ne consideram inferiori celui pe carel-am luat drept model, de fiecare data cnd ne uitam la vietile noastresi spunem: Nu este ceea ce mi doream", comitem un act de autosabotaj. De fiecare data cnd, inconstient, ascultam dialogul interior negativ care cnta acelasi refren pentru a mia oara si de fiecare data cnd ne pedepsim pentru ca nu suntem perfecti, alegemautosabotajul, n locul iubirii de sine. Ne autosabotam, atunci cnd facem ce ar trebui", n loc sa respectam dorintele inimii noastre. Toti avem att de multe expresii cu

ar trebui", care stau n calea iubirii complete fata de noi nsine: ar trebui & ma gndesc mai nti la ceilalti; ar trebui sa fiu mai maleabil; ar trebui sa fiu fericit ca mannc morcovi cnd, de fapt, eu as vrea obucata de plac inta. E att de usor sa fim nemultumiti de noi din cauzalui ar trebui", dar treaba noastra -de fapt, menirea sacra ce ni s-ancredintat -este sa nvatam sa iubim perso ana care suntem, asa cumsuntem, n acest moment. Iubirea de sine nu vine din scrie rea unei carti, sau prin cstigarea unui milion de dolari, sau din cumparareaunei case noi. Respectul de sine vine din micile alegeri, pline de iubire, pe care le facem zilnic -alegerile care ne spun: Tu esti important. Tuesti o pers oana buna. Meriti sa ai grija de tine. Tu contezi". Cred din toata inima ca aceasta este cea mai grea sarcina pe care o avem, multi dintre noi. Atunci cnd suntem cu adevarat n prezenta divina a naturii noastre umane, facem alegeri care reflectaiubirea sine lui nostru cel mai profund si ne oferim darurile pe care lemeritam pe deplin. Ce ea ce simtim despre noi este rezultatul tuturoralegerilor pe care le-am facut n t recut. Deci, daca nu va convine cesimtiti referitor la voi nsiva, aveti puterea d e a schimba acele lucruri, facnd alte alegeri. Ce-ar fi daca obtinerea fericirii si mplinirii ar fi ceva la fel desimplu ca a va duce seara la culcare, dupa ce ati scris o lista cu toatelucrurile facute n acea zi, care v-au alimentat respectul de sine si, apoi, cnd va treziti a doua zi dimineata, va puneti ntrebarea: Cum osa ma iubesc si cum o sa ma respect astazi?" Ce-ar fi daca mesajeletuturor maestrilor din vechi me, nvataturile spirituale, cartile de genul ajuta-te singur" si toate tehnicile de transformare pe care le-am creat, s-ar reduce la a nvata cum sa ne oferim noua nsine iubirea pe carencercam sa o prim im de la altii? Ce-ar fi daca tot ce avem de facuteste sa ne iubim complet pe no i nsine si sa facem alte alegeri astazi alegeri care reprezinta expresia iubirii noastre de sine? nainte de a lua o hotarre, ntrebati-va: Oare cineva care se iubeste pe sine, ar faceaceasta alegere ? Este aceasta actiune expresia cuiva care se respectasi care are grija de el nsu si?" Ambele ntrebari va vor duce napoi lantrebarea: Este acesta un act de iubire de sine, sau unul de autosabotaj?" 12 ESTE ACESTA UN ACT DE CREDINTA, SAU UN ACT NASCUT DIN FRICA Fiecare alegere importanta pe care o facem este ghidata de unuldintre urmatoarel e doua aspecte: ori e un act de credinta, ori e unulnascut din frica. Credinta d eschide usa catre un viitor nou. Ea ne permite sa mergem pe alte trasee si sa exploram alte posibilitati. Cnd suntem ancorati n credinta, avem curajul de a calatori spre o

destinatie pe care nu am mai vizitat-o. ntrebarea extrem de puternica: Este acesta un act de credinta, sau un act nascut din frica?", ne ajutasa facem a legeri din sinele nostru superior, din acea parte din noi careeste profund conec tata la tot ce este si va fi. Cnd facem alegeri caresi au originea n esenta noastra spirituala si care sunt ancorate ncredinta, avem libertate deplina. Credirita este prietenul de lnga noi. Cnd avem credinta, ea actioneaza ca si pamntul de sub picioarele noastre. Cnd facem alegeri ce se nasc din credinta, stim ca exista o putere, o forta nevazuta, care ne ocroteste. Credinta ne ofera capacitatea de a prividincolo de realitatea imediata si de a ne imagina optiuni noi si curajoase pentru viitor. Credinta nseamna sa ai ncredere n ceva caretrece dincolo d e cunoasterea ta imediata. A avea credinta ca suntem parte dintr-un ntreg mai mare, ne permite sa stergem barierele dintrenoi. Credinta ne da putere si siguranta, si ne face sa simtim ca nu suntemniciodata s inguri. Credinta reprezinta fundamentul unei vieti spirituale. Cnd alegem sa actionam din credinta si nu din frica, putem vedea lumeadintr-o perspe ctiva mai nalta. Credinta ne Invita sa credem n ceva cenu vedem, nu simtim si nu s tim. Cnd actiunile noastre se bazeaza pecredinta, alegem sa ne plasam ncrederea n c eva ce ne depasestetemerile. Frica, pe de alta parte, ne tine ancorati n trecut. Frica de necunoscut, frica de a fi parasiti, frica de a fi respinsi, frica de a nuavea su ficient, frica de a nu ne ridica la naltimea asteptarilor, frica deviitor -toate aceste temeri si multe altele, ne tin blocati ntr-o capcana, n care repetam aceleasi tipare si facem aceleasi alegeri, iar si iar. Frica ne mpiedica sa renuntam la comoditatea oferita de ceea ce cunoastem -si chiar la lipsa de comoditate cu care ne-am obisnuit deja. E aproape imposibil sa atingem cea mai nalta perspectiva avietilor noastre, att timp ct ne lasam ghidati de fricile noastre. Temerile noastre ne spun ce putem si ce nu putem face. Ele nespun sa ne limitam actiunile si sa nu riscam. Temerile ne fac sa ne agatam cu disperare de obiceiurile si de comportamentele din trecut, chiar si atunci cnd acestea nu ne mai sunt de folos. Radacina tuturor tiparelor noastre negative si care se repeta, este frica. Frica ne face samergem continuu n cerc si nu ne lasa sa gasim iesirea dintr-o viata cene leaga si ne do boara. De ce ne este frica? Ne este teama ca viata nu ne va aduce ceea ce dorim, sau ce credem ca dorim. Ne este teama ca daca ncercam si nu reusim, ne va durea prea tare. Sau poate ne este teama ca, dacareusim, ne vom simti vinovati si nu vom putea face fata. Ne este teamaca daca ne ridicam si ne revendicam partea noastra din lume, vom firespinsi sau abandonati de prieteni s i familie. Ne este teama ca nu vom mai fi stapni pe vietile noastre si ca vom pierde controlul. De

fiecare data cnd facem ceva diferit fata de trecut -diferit fata de ce am fost, sau de cine credem ca suntem -ne confruntam cu temerile noastre. Totusi, cnd continuam sa facem alegeri din frica, vom pierdeocazii major e si ne asiguram un viitor care nu este nimic mai multdect o continuare a trecutu lui nostru. Daca suntem cu adevarat sinceri cu noi nsine, vom vedea ca multe dintre actiunile si alegerilenoastre se nasc din teama ca daca pierdem ceea ce avem deja -chiardaca nu ne place ce avem -va fi mai rau dect daca nu obtinem ce nedorim. Frica ne mpinge sa acceptam o sluj ba pe care nu o dorim, deoarece ne este teama ca nu vom avea suficienti bani. Frica ar puteasa ne tina n tr-o relatie fara viitor, deoarece ne este teama ca nu vom gasi pe altcineva -sau ne-ar putea face sa luam hotarri dezonorante, deoarece ne este teama ca nu se va mai ivi o a doua ocazie. Atunci cnd frica ne controleaza hotarrile, ne ramn foarte putine optiuni. Frica alimenteaza nencrederea n propriile forte si autocritica. Frica distruge visele si nimiceste oportunitatile. Frica ne nchide, n timp ce credinta ne deschide. Te-me-rile suntalcatuite din mnia si durerea noastra, din grijile, resentimentele sinesigurantele noastre, iar cre dinta este constituita din speranta, posibilitate, ncredere si o ncredere interioara n bunavointa universului. Recent am lucrat cu o femeie minunata, care avea un trecut plin de suferinte legate de relatiile intime. Ceea ce Leslie si dorea mai mult dect orice pe lume, era sa aiba o relatie plina deiubire si de ntel egere si, de curnd, ntlnise pe cineva care parea safie barbatul perfect. Chiar daca Jacob rui era tipul ei de barbat, eradisponibil din punct de vedere emotional, iubitor, sincer si devotat. Luni de zile, Leslie a ncercat sa fie deschisa optiunii de a construi orelatie so lida. Pierduse multi ani n relatii pasagere si simtea ca venise, n sfrsit, momentul sa se opreasca la un partener. Dar, dupa opt luni mpreuna cu Jacob, Leslie era nemultumita sisfsiata, deoarece do rise cu atta disperare ca relatia sa mearga. ntrebarea care i tot venea n minte era: Este ceva n neregula cumine, sau nu este el a celaV Leslie era derutata si nu stia daca sa continue angajamentul fata de acest barbat, sau sa se desparta. Am rugat-o pe Leslie sa nchida ochii si am ntrebat-o: Daca aiavea ncredere completa n univers si n viitorul tau, ce ai face?" Lesliesi-a dat ntr-o clipa seama ca, desi l iubea foarte mult trebuia sa-ispuna lui Jacob ca nu putea continua relatia cu el, n acel moment, lam cerut apoi sa scrie toate ce-lelalte lucruri pe care i le-ar spune credinta, lata lista ei: -Credinta ar spune: Jacob m-a pregatit foarte bine pentru venirea sufletului pereche n viata mea". -Credinta ar spune: De acum ncolo, nu mai trebuie sa traiesc nlipsuri". -Credinta ar spune: Cred ca exista un plan mai maret pentru

mine, desi eu nu l pot vedea". - Credinta ar spune: Elibereaza-te de el". -Credinta ar spune: Exista cineva pe care l vei iubi si la carevei tine mai mult d ect la Jacob". Apoi i-am cerut sa scrie ce ar spune frica, lata lista: -Frica ar spune: N-o sa mai gasesc niciodata pe altcineva mai bun". - Frica ar spune: O sa ramn singura, daca nu stau cu Jacob". -Frica ar spune: Trebuie sa fie ceva cu mine si de aceea nu suntmultumita cu Jaco b". -Frica ar spune: Este ceva n neregula cu mine, ceea ce mampiedica sa ntretin relatii de lunga durata". -Frica ar spune: Rami cu Jacob, pentru ca, dect sa fii singura, mai bine cu el". Cnd Leslie si-a terminat listele, si-a dat seama ca singurul lucrudrept si corect pe care-l putea face, era sa ncheie relatia cu Jacob. Avazut clar ca acceptase a ceasta relatie mai mult din teama ca n-ar maifi gasit pe altcineva si mai putin din credinta ca Jacob era partenerulsortit. Leslie a recunoscut ca una dintre ca uzele pentru care toaterelatiile ei se sfrsisera att de rau, era teama care o reti nea n relatia respectiva mai mult dect ar fi fost bine pentru ea, ca si faptul ca, ntotdeauna, ajungea sa faca ceva categoric, care o ranea si pe ea si pe partener. Trebuie sa ne ntrebam: Unde mi este credinta n acest moment? Exista credinta n temerile mele? Cred n ideea ca nu voi obtine ceea ce mi doresc? Cred n perfectiunea universului? Am credinta ca voi fi ghidat(a) spre situatii care-mi vor oferi exact ce amnevoie?" Cei mai multi dintre noi si plaseaza credinta unde nu trebuie. Avem mai multa ncredere n durerea noastra, n trecutul si n opiniilenoastre negative, dect n dreptul nostru nnascut de a fi fericiti. Avemmai multa ncredere n pozitia de victima; avem credinta ca o sa ramnem cu minile goale, ca vom fi nselati, sau ca nu vom reusi. Nu avem ncredere ca nevoile noastre vor fi satisfacute. Nu avem ncredere ca vom avea tot ce ne dorim. Cnd avem ncredere n temerile noastre, ne izolam exact fata de lucrurile pe care le dorim. Cnd avem ncredere n opiniile noastre negative, n defectele si nnesigurantele noastre, ne rapim posibilitatea de a evolua, de a neschimba si de a nflori n fiintele divi ne care am fost sortite sa devenim. Atunci cnd punem aceasta ntrebare, ea ne dezvaluie imediat ct demult sau ct de putin avem ncredere n lumea noastra. Cnd alegem sa traim o viata bazata pe credinta, prima noastrasarcina este sa nceta m n a mai crede ca suntem directorul general al

universului. Credinta ne cere sa nu mai ncercam sa ne controlam vietile. Aceasta capitulare este un act de curaj. Este o cale divina, care ne deschide usa spre realitatile situate dincolo de cele pe care le cunoastem. A capitula si a trai o viata bazata pe ncredere nseamna sarecunoastem n atura divina a universului. Actul de a capitula confirmafaptul ca avem ncredere nt r-o forta superioara care se ngrijeste denevoile noastre si ne ghideaza n directia dorintelor inimilor noastre. Capitularea este un act de credinta; este un dar pe care vi-l oferiti vouansiva. n seamna sa spuneti: Chiar daca mi-e teama, sau nu stiu sigurncotro ma ndrept, am ncre dere ca totul se va termina n favoareamea." Credinta nseamna ncredere. Credinta ne ofera speranta, sansasi promisiune. Daca alegem sa traim cu credinta, vom fi bin ecuvntaticu sprijinul, colaborarea si prietenia universului. 13 ACEASTA ALEGERE REPREZINTA MANIFESTAREA LATURII MELE DIVINE, SAU A LATURII MELE UMANE? Aceasta ntrebare Potrivita poarta cu ea puterea de a va transforma ntreaga viata. ntrebarea: Aceasta alegere reprezintamanifestarea laturii mele Divine, sau a laturii mele umane?" poate sava ridice din limitarile realit atii voastre individuale si sa va duca ntr-un loc n care aveti puterea si ntelepciunea de a transcende orice conjunctura sau lupta din planul uman. Atunci cnd va puneti aceastantrebare, trece ti rapid de la o viata conditionata, bazata pe reactii lalumea din jurul vostru, la fundamentul etern si sigur al unei vieti ancorate n adevarul Divin. Constiinta Divina si constiinta umana coexista n noi toti. Cei mai multi dintre noi nu realizeaza ca, desi suntem oameni, avem acces la nivele superioare de constiinta, n fiecare moment al vietii noastre. Atunci cnd accesam aceste nivele superioare de constiinta, ne deschidem unei experiente Divine care modifica modul cum ne privimvietile si ncer carile si necazurile existentei noastre umane de zi cu zi. Aceasta ntrebare Potrivita ne deschide usa catre cunoasterea unor tarmuri ale realitatii, unde poate ca nu am ajuns niciodata. Cnd ne uitam la vietile si la experientele noastre dintr-o perspectiva Divina, stim n mod intuitiv cum sa actionam spre binele nostru si al celorlalti. Asta nseamna ca nu trebuie sa luam n considerare numai propria noastra realitate, ci sa ramnem deschisi sila perspecti vele celorlalti. Am auzit toti expresia conform careia exista mai multe varianteale aceleasi isto rii -a ta, a lor si a mea. Cnd privim toate acesterealitati n acelasi timp, transc endem limitarile naturii noastre umane siprivim dintr-o perspectiva Divina.

Ceea ce putem realiza prin eforturile noastre omenesti paleste ncomparatie cu cee a ce putem realiza, atunci cnd ne recunoastemlatura Divina. Multi dintre noi nici macar nu-si dau seama ca putem alege care aspeaal nostru s a constituie fundamentul pe care sa ne construim vietile. Deci, nu e de mirare ca multi dintre noi permit sinelui inferior -temerilenoastr e, ego-ul nostru, poftele noastre si natura noastra umana -sa neinfluenteze aleg erile si actiunile si sa coordoneze totul. Natura noastraumana este acea parte d in noi care e condusa de instinctul de supravietuire si de frica. Este partea care se lupta si trudeste, manipuleaza si controleaza, pentru ca noi sa obtinem ceea ce credemca ne aduce f ericire. Sinele nostru uman cerseste recunoastere si pretinde ca lui i se datoreaza ceea ce cream n vietile noastre. Naturanoastra uma na se agata de strategii si de planificari, deoarece nu sesimte suficient de sig ura pentru a avea ncredere n ordinea Divina avietii. Atunci cnd facem alegeri din p erspectiva naturii noastre umane, ramnem ntr-un final cu o senzatie de lipsa de putere, de deprimare side epuizare. Este important de stiut ca natura noastra umana nu greseste". De fapt, ea este minunata. Pentru ca noi sa ne traim cele mai maretevieti cu put inta, trebuie sa ne mpacam cu sinele nostru uman, pentruca doar atunci ne vom put ea preda vietile n minile Divinitatii. Sineleuman este pastratorul multora dintre darurile noastre -dar, n acelasi timp, este plin de limitari, scuze si planuri care servesc scopurilor lui. Aceasta ntrebare Potrivita ne ofera sansa sa alegem aspectuldupa care ne vom cond uce vietile, alegerile zilnice si perceptia noastradin fiecare moment. Ea ne da puterea de a alege cine va conduceastazi, latura mea Divina, sau cea umana? Cnd i-am pus lui Shelley aceasta ntrebare pentru prima data, era la capatul puterilor. Divortata fiind, ea ncerca sa-si faca o carieraca profe soara de liceu, o alta cariera ca mama a doi adolescenti si orelatie cu barbatul pe care-l iubea. Cu senzatia permanenta ca era coplesita, Shelley se simtea de multe ori suparata, frustrata si nemultumita. Zmbetul fals de pe fata ei i facea pe cei din jur sa sesimta pacaliti si derutati, deoarece, desi le zmbea continuu, i informape un ton extrem de aspru de toate lucrurile care considera ea ca ar fitrebuit facute altfel. Dadea ordin e tuturor, din momentul n care se trezea dimineata si pna si punea capul pe perna seara. si petreceazilele ncercnd sa g aseasca modalitati prin care sa obtina mai multibani de la fostul sot, sa-l ajut e pe prietenul care era interesat de ea sisa-i faca pe cei doi copii ai ei sa du ca la bun sfrsit tot ce era pe listalor de activitati zilnice -inclusiv temele -l a timp si fara discutii. Recunostea ca se transformase ntr-un soi de tiran si, din acest motiv, ncepuse sa se urasca pe ea nsasi si sa-si urasca viata. ntr-o zi, dupa o controversa cu un alt profesor din scoala, Shelley afugit n cance larie si a izbucnit n plns. Digul s-a spart si n-a mai putut

sa se controleze. Brusc, n mijlocul durerii, nemultumirii si frustrarii, Shelley a vazut pentru prima data ca avea nevoie de ajutor. Cnd avenit la unul di ntre seminarele mele, i-am cerut sa faca o lista cu tot ceea ce-si dorea n viata, lata lista: - Vreau o minte linistita. -Vreau sa am ncredere ca cei din jurul meu vor avea grija de ei nsibi. -Vreau ca n fiecare zi sa am timp pentru a face ceva numaipentru mine. - Vreau sa simt ca sunt ajutata si sustinuta. - Vreau sa ma simt n legatura cu restul lumii. - Vreau sa fac ceva care sa produca schimbari pozitive n lume. Pe masura ce citeam lista, era simplu de observat ca Shelley seafla n mijlocul un eia dintre cele mai obisnuite lupte umane. Se simteaizolata, singura, speriata s i complet rupta de restul lumii. Viata ei setransformase exact n ceea ce dorise s a evite. Devenise doar o persoana care ncerca sa supravietuiasca si nu femeia importanta caredorea sa fie, care sa faca schimbari pozitive n lume, sa fie respectatasi sa fie un membru mar cant al societatii. I-am cerut lui Shelley sa se gndeasca la alegerile pe care lefacuse n ultimii ani si sa se ntrebe daca acestea au fost manifestarea laturii ei umane, sau a sineiui superior -Divinitatea ei. La nceput, s-auitat la mine de parca as fi fost nebuna. Notiunea de Divinitate, pur sisimplu, nu facea parte din vocabularul ei. I-am spus ca fiecare alegere a noastra si are originea ori n sinele nostru inferior -natura noastra umana -ori n sinele nostru superior. Divinitatea noastra. Cndi-am explicat n acest mod, i-a trebuit mai putin de un minut sa realizeze ca marea majoritate a alegerilor ei izvorau din frica, fiind oreaqie d in trecutul ei, si erau facute doar din considerente personale, fara a tine cont de ce anume voia ea sa faca spre binele omenirii. I-amexplicat ca un astfel de raspuns nu este rau" si ca, de fapt, cei maimulti dintre noi aleg n mod automat, conform intereselor personale ceea ce este absolut omenesc. Am asigurat-o pe Shelley ca e vorbadoar despre instinct ul nostru natural de supravietuire si ca, daca nu ni se aminteste acest lucru si nu suntem vigilenti, cadem napoi n programele automate ale lui eu, mine, al meu si eu nsumi-primul limbaj al naturii noastre umane. Dupa ce Shelley s-a gndit un timp la conversatia noastra, amntrebat-o daca ar fi d ispusa sa-si priveasca viata dintr-o perspectivamai nalta. Era mai mult dect dispu sa. I-am cerut sa nchida ochii si savizualizeze cea mai nalta perspectiva posibila pentru ea nsasi. n timpce lacrimile i curgeau pe obraji, Shelley si-a amintit de e a cnd eradoar o femeie tnara, hotarta sa schimbe lumea. S-a reconectat la dorinta ei profunda de a deveni un adevarat educator si de a scrie carti

care sa-i ajute si pe alti profesori, pentru ca ei sa devina mai eficienti sipen tru a produce un impact mai mare asupra tinerilor de astazi. Foarteadnc ascunsa e ra si dorinta ei de a avea o viata de familie plina deiubire, comunicare si vese lie. Dupa ce a petrecut mai multe minute contemplnd viitorul care-iguvernase att de mul te decizii cnd era tnara si a vazut cum, dupacteva dezamagiri -ncheierea casatoriei ei si alte evenimente -acelevise au ramas o simpla amintire, aproape stearsa. l-am sugerat apoi, sa-si ia o pauza linistita de prnz si sa-siimagineze, cum era din nou tnara care statea n pragul celei maimarete perspective a vietii ei. l-am c erut sa revina cu o lista a tuturoralegerilor pe care le-ar face, daca ar sti ca este o fiinta divina, care areputerea de a face minuni n viata ei si a celorlalt i, l-am sugerat sa segndeasca, n cel mai maret mod posibil si sa-si imagineze, ca totuleste posibil. Problema care se punea era cum ar actiona, daca ar fighidata de Divinitatea ei si nu de latura ei umana. Lista arata astfel: -Ma voi trezi dimineata si voi petrece zece minute n liniste sirugaciune, pentru a ma conecta la sinele meu superior. -Voi elabora un plan care sa-mi reaminteasca de visul meu de aavea o influenta p ozitiva asupra profeso- i rilor din lume. -Voi deveni membru al unei organizatii de profesori si ma voiduce la conferinte de cel putin doua ori pe an, chiar daca va trebui saplatesc eu cheltuielile. -mi voi implica copiii n acest plan de influentare pozitiva acalitatii educatiei s i le voi cere sa-mi devina parteneri. -i voi cere prietenului meu sa petreaca o ora pe saptamna cumine, pentru a ma spri jini sa gasesc noi oportunitati care sa-mi sprijineinitiativa. -i voi comunica directorului si celorlalti colegi de la scoala activitatea n care m-am angajat. - Voi mpartasi opiniile cu elevii mei. -Voi mobiliza un grup de profesori care au acelasi scopuri, sauunele similare, c a sa formam un grup de sprijin care sa ne ajute pe totisa ne ndeplinim obiectivel e. -Voi gasi o slujba deosebita pe perioada verii, cu ajutorul careiasa-mi suplimen tez venitul. n mai putin de o ora, Shelley stralucea -era nsufletita, energicasi profund ancora ta n inima ei. Ostilitatea i disparuse si locul ei a fostluat de iubire si recunos tinta. Cteva saptamni mai trziu, Shelley m-a anuntat ca, ntruct anteles distinctia dintre ale gerile omenesti si cele Divine, aceasta i-atransformat total realitatea si, n ace lasi timp, realitatile tuturor celordin jurul ei. Copiii erau nsufletiti, se simt eau mai iubiti si mai acceptati; prietenul ei era entuziasmat ca ea si-a regasit drumul catre perspectivasa cea m ai nalta. Shelley a spus ca se simtea ca si cnd ar fi fost

ndrumata de ceva mult mai maret dect ea. Cel mai mare dar pecare l-am primit de la aceasta ntrebare este ca acum ma simt nlegatura cu lumea ca un ntreg", mi-a spus ea . Pot sa afirm ca 90% din noi lasam latura noastra umana sa ne coordoneze vietile -si asta doar pentru simplul fapt ca am uitat caavem puterea de a alege o cale mai nalta. Nici macar aceia dintre noi care au cautat mult n interiorul lor si care respecta o practicaspirituala zilnic a nu pot sa spuna ca, n mod automat, actiunile lor vor ficoordonate de Divinitate a lor, deoarece tendintele noastre umane au radacini att de adnci, n timp ce folosim aceasta ntrebare, esteimportant sa ntelegem ca a face alegeri din Divinitatea noastra e opractica ce trebuie cultivata n mod deliberat, n fiecare zi si n fiecare moment. Pentru cei mai multi dintre noi, modul obisnuit n care functionam n lume se naste din natura noastra umana. Toti putem avea succese, atunci cnd luam decizii din parteanoastra umana. n mod si gur, este posibil sa obtinem rezultate si sa negasim mplinirea, facnd alegeri care se bazeaza pe sinele nostru uman. Mi-am demonstrat acest lucru de multe ori. Dar mai stiu, din experienta mea personala, ca atunci cnd ne conectam la Divin, cndluam hotarrea de a cere ndrumare si putere dintr-un loc situat dincolode sinele nostru individual, rezultatul este mult mai maret dect orice am fi putut crea noi, cu limitarile noastre umane. Indiferent daca estevorba de o afacere, o relatie, o chestiune legata de copii, atunci cndpasim n afara sinelui nostru ngust se obtin rezultate mult mai semnificative. Cnd vrem sa solutionam o problema folosindu-ne delatura noastra um ana, optiunile sunt extrem de limitate. Dar, cnd incredintam Divinitatii situatia r espectiva, raspunsul ne poate veni nmulte feluri. Dintr-o data putem vedea soluti a salvatoare care fusese, de altfel, permanent n fata noastra. Am trait toti experienta unei coincidente" cnd, de exemplu, cineva ne trimite un articol care neofera exact rasp unsul pe care-l cautam. Sau, ne ntlnim cu cineva pecare nu l-am mai vazut de mult timp si aflam ca acesta are exactcapacitatea sau relatia de care aveam nevoie pe ntru a ne rezolva ochestiune de afaceri. Divinitatea este nelimitata. Ea functio neaza dincolo de limitele umane -si cnd alegem sa ne privim vietile prinochii Divinitat ii, vedem ca si posibilitatile noastre sunt nelimitate. Acest lucru este, n mod sigur, valabil pentru Mark, un barbatcare se apropie de s aizeci de ani si actualmente este pensionar. n tineretea lui, Mark fusese un avocat stralucit n Miami -o persoana cucare nu ti-a i fi dorit sa te rafuiesti. Era cunoscut pentru geniul lui sipentru lipsa lui de scrupule. Era considerat o persoana cu o vointaputernica, o personalitate stral ucitoare si mereu stapna pe situatie. Se folosea de forta si de inteligenta lui, pentru a-i intimida pe oameni. Cunostintele sale n domeniul juridic l propulsasera n vrful piramidei. Cnd nu se ocupa de problemele clientilor sai, avea propriile lui vendete de rezolvat. Ideea care-l calauzea era sa se razbune pe cei

care-i gresisera cndva. Timp de douazeci si cinci de ani, Mark facusealegeri ce v eneau din latura lui umana, nefiind constient de faptul ca, n final, aceste alegeri i vor fura forta, l vor lasa fara putere si-i vorrapi drept ul de a duce o viata fericita. De fapt, el a platit cu energia sicu fericirea sa acest atasament fata de luptele sale pe plan personal. ntr-o zi, dupa ncheierea unei alte asemenea batalii, Mark a cedat. A recunoscut ca nici nu mai conta daca cstiga sau pierdea. Dupa terminarea fiecarui proces se simtea vlaguit, obosit si nemplinit. n aceste ntreprinderi marunte nu mai gasea nici o satisfactie saurezolvare reala s i nici o multumire, ntr-un moment de revelatie, Mark si-a dat seama ca victoriile erau inutile si pierderile nregistrate de el, devastatoare. Nu mai putea continua sa ia decizii din acel loc din interiorul lui, al carui singur interes era sa se razbune. ntr-un gest maret, Mark si-a nchis firma si si-a pus deopartediploma de avocat. Ru sinat de comportamentul lui obsesiv, Mark aapelat la o sursa superioara pentru nd rumare. Spre marea lui surprindere, raspunsurile cautate de el au aparut fara efort. A vazut caexista o justitie superioara n lume, situata la un nivel mai nalt dectcea pe care o practic a el -si ca drumul Divin era calea catre glorie, iardrumul uman era calea catre suferinta. Si-a dat seama ca, n momentul n care renunta sa se mai gndeasca numai la revendicarile lui si urmacalea superioa ra, si mbunatatea nu numai propria viata, dar si pe ceaa familiei si a comunitatii n general. l-am cerut lui Mark sa scrie tot ceea ce i-a adus faptul ca traiaurmndu-si latura sa umana. Lista arata astfel: - Securitate financiara - Reputatie - Succes -Stres -Enervare - Tumult emotional - Conflict interior - Mnie - Suparare -Dezamagire - Resemnare - Sentimentul de goliciune interioara n timp ce facea lista, Mark si-a dat seama ca, desi n exterior eraun om de succes, n interior era o epava. El a aflat ca daca acceptaexistenta unei forte superioar e -mai nteleapta si mai corecta dect el -si daca lua deciziile din perspectiva acestei forte, rasplata depaseaorice si-a r fi putut imagina, l-am cerut apoi lui Mark sa enumere ce ar fiavut acum n viata , daca deciziile luate pe parcurs ar fi provenit din

Divinitatea lui. Lista este urmatoarea: - Liniste mentala - Respect fata de propria persoana - Mai mult timp destinat proiectelor comunitatii - Mai mult timp destinat familiei - Mai mult timp si energie pentru a fi creativ si productiv - O inima mai iubitoare - Un respect mai mare pentru timpul si energia sa Mark a nceput sa aiba o perspectiva mai larga asupra vietii sioptiunilor lui. Acu m traieste fiecare zi cu ntelegerea ca noi, oamenii, avem un potential foarte mare de evolutie, de expansiune si de influentare a vietilor celor cu care intram n contact si ca avem doar un timp limitat pentru a face asta. A nvatat pe pielea lui ca atunci cndne pierdem ti mpul criticnd, acuznd, judecnd si dnd vina pe lumeadin jurul nostru, alegem, de fapt , sa traim o viata la un nivel de constiinta unde salasluieste suferinta si unde creste nemultumirea. El mi-a marturisit ntelepciunea pe care i-a oferit-o aceasta experienta: atunci cnd ne irosim timpul privind imaginea de dimensiuni reduse, nu ne mai ramne timp pentru a ne devota imaginii de ansamblu. Imaginea de ansamblu nu ne contine numai pe noi, ci si lumea din jurulnostru. Ma rk a nteles ca optiunea de a aqiona din latura lui Divina arputea nsemna, uneori, sa ntoarca si celalalt obraz, sau sa renunte laatitudinea lui. Imaginea de ansamb lu ne cere sa ntelegem ca sunt omultime de oameni inconstienti n lume, care action eaza astfel nct agreseaza starea de bine a celorlalti. Cnd va hotarti sa folositi aceasta ntrebare Potrivita, primul paseste sa va angajat i sa urmati calea superioara si sa acceptati sa fitindrumati de forta, oricare ar fi ea, n existenta careia credeti. Aceasta forta poate fi Dumnezeu, Spiritul, universul, iubirea, natura, sau fiintavoastra superioara. Apoi, faceti o lista cu ce ati avea disponibil, daca vati conduce viata conform acestei surse, daca i-ati permite acesteisurse sa faca pen tru voi ceea ce nu ati putea face de unul singur. Euam facut acest lucru acum cti va ani, cnd am luat hotarrea sa las ca actiunile mele sa fie ndrumate de sinele meu superior. Era importantpentru mine s a trec pe hrtie toate beneficiile pe care le-as fi obtinut, daca as fi renuntat sa-i dau ntietate laturii mele umane. Pastrez aceasta lista la ndemna, pentru ca, ori de cte ori sunt tentata sa iau o decizie care, ntr-un final, nu va fi n folosul ntregului, sa o citesc sisa ma rent orc n acel loc Divin din interiorul meu. lata lista cu ceea ce mi se ofera, atunci cnd permit Divinitatii mele sa ma ghideze: -Credinta ca totul se va rezolva n interesul meu cel mai nalt, chiar daca eu nu pot vedea acest lucru n momentul actual. -Cunoasterea faptului ca voi avea tot ce-mi trebuie, inclusiv timpsuficient.

-Linistea mintii si deschidere catre experimentarea unor realitatimai largi. -Sentimentul de usurare datorat mersului n directia fluxului vietii, n loc sa ma lupt zadarnic, ncercnd sa rezolv" situatiile. -Acces la oameni si la conjuncturi potrivite, astfel nct sa-mi potface cunoscut me sajul. - Cunoasterea faptului ca pot sa am ncredere n ordinea Divina. - Cunoasterea faptului ca nu sunt niciodata singura. Odata ce acceptam sa fim ghidati de sinele nostru Divin, se ntmpla ceva magic. ncepem sa vedem lumea prin lentile pure, plinede iubire. Ne trez im si cautam dovezi ale lucrarii Divine n vietile noastre si putem sa ne concentram pe ceea ce se ntmpla pemoment, mai degraba dect s a ne pierdem timpul si energia facndproiectii n viitor, sau rumegnd asupra situatii lor din trecut. Cautam oportunitati pentru a fi de ajutor ntregului, suntem dispusi sa renuntam la prejudecatile noastre si, n schimb, sa cautamdarurile pe c are ni le ofera orice situatie. Cnd privim cu ochii fiintei noastre Divine, cautam binele din vietile noastre si suntem recunoscatori ca suntem n viata si ntr-un corp -ca avem capacitateanepretuita de a gndi, simti si de a ne aduce contributia. Veti sti ca sunteti condus de Divinitatea voastra si nu de latura umana, atunci cnd veti fi ntr-o stare de permanenta uimire plina deadmiratie si ev lavie fata de viata voastra si fata de univers. Va veti simti conectat la ntreg si n siguranta si veti avea ncrederea ca putetiprimi tot ce aveti nevoie si tot ceea ce va doriti. Va veti simti ndreptatiti sa primiti ajutorul si sprijinul universului si veti observa, cuuimir e, cum dorintele inimilor voastre vor fi mplinite spontan si faranici un efort. Deci, marea ntrebare este: ce strategie ati putea adopta voiastazi, pentru a aleg e o experienta Divina, n locul unei experienteumane? Ce element de sprijin va tre bui sa creati, astfel nct sa vaamintiti ca aveti puterea de a alege? Ce anume va v a reaminti caalegerea va apartine n fiecare zi? La nceput, eu am folosit n diferite locuri biletele pe care scria: Acum aleg din latura mea umana, sau din Divinitatea mea?" Le-am pus n masina, le purtam cu mine n portofel si erau raspndite pestetot pe biroul meu . Sau vorbeam zilnic cu un prieten, pentru a ne sprijinireciproc, n efortul nostr u de a lua decizii bazate pe Divinitatea din noi. Ceea ce vreau sa spun este ca, daca avem de gnd sa facem ceva iesitdin limitele o bisnuitului si sa ne traim vietile la nivelul cel mai. nalt al constiintei noastre, trebuie sa ne implicam complet n alegerile pe carele facem z ilnic. Cu totii avem capacitatea de a ne accesa Divinitatea si de a ompartasi cu lumea nt reaga. A gndi din perspectiva Divinitatii noastrenseamna sa accesam constient nive lul superior din interiorul nostru,

nainte de a lua decizii care ne pot afecta pe noi, pe altii si lumea ngeneral. nsea mna ca ne mentinem la un standard superior si ca suntem gata sa renuntam la opiniile noastre personale. Valoarea acestei ntrebari o reprezinta capacitatea ei de a transforma inconstientul n constient si de a ne oferi perspective si puncte devedere care, na inte, nu ne-ar fi fost accesibile. Faptul ca punem aceasta ntrebare Potrivita ne permite sa vedem oversiune mai larg a, mai extinsa despre noi nsine, chiar si atunci cndtraim o experienta umana. Oare poate exista un mod mai maret de a ne trai viata, dectacela n care sa aducem frumusetea, blndetea si maretia noastra n toate situatiile? Ce dar mai maret poate oferi lumii fiecare dintre noi, dect acela de apermite Div inului sa ne conduca, liber si neconditionat, vietile? 14 A TRAI RASPUNSURILE V-ati ntrebat, vreodata, n ce consta maretia unei persoane? Opersoana extraordinar a este o persoana obisnuita, care face alegeriextraordinare. Oamenii extraordina ri au perspective mai nalte despreei nsisi, dect acelea dictate de angajamentele as cunse. Ei renunta lavietile lor individuale, pentru a servi lumea din jurul lor. Oamenii extraordinari fac alegeri care sunt n acord nu numai cu cea mai naltaexpresie a lo r, dar si cu binele superior al lumii. Daca cercetati cu atentie oamenii pe care-i considerati extraordinari, veti afla ca se straduiesc sa atinga perfectiunea, sa-si aduca contributia n lume, sa nu semultumeasca cu pu tin, sa fie un exemplu pentru ceilalti si sa urmeze ocale superioara. Fiecare dintre noi are acest potential extraordinar. Promisiuneaunei flori se af la n fiecare samnta si n fiecare dintre noi exista capacitatea de a trai o viata extraordinara. Dar, la fel cum samnta arenevoie de soare si de apa pentru a se transforma ntr-o floare, la fel sinoi avem nevoie de hrana si de sprijin, pentru a ajunge la deplinanoastra maretie. Va promit ca fol osind aceste ntrebari Potrivite si apoi actionnd corespunzator, veti face, una dupa alta, alegeriextraordinare, care va vor ajuta sa deveniti persoanele care ati fostsortiti sa deveniti. Am nceput calatoria miraculoasa de trezire la totalitatea naturiimele umane si a Divinitatii mele, cu aproximativ douazeci si cinci deani n urma. Pe drumul catre viata extraordinara pe care o am astazi, mi-am dedicat mii de ore seminarelor, conferintelor, cartilor si terapiei. Dar, ca sa fiu sincera, lucrul care m-a sprijinit mai mult dect toateacele instru mente minunate, a fost faptul ca am avut alaturi de mine

un consilier. Am auzit odata pe cineva spunnd: Nimeni nu ajunge laOlimpiada fara u n antrenor, deci de ce sa ncercati sa va cstigati ceamai buna viata, fara a avea u n consilier?" Ei bine, m-am gndit eu, totul este foarte clar. Consilierii ne sunt ca niste ghizi. Ei ne arata undesunt em, pastreaza n minte destinatia la care dorim sa ajungem si nesprijina n a face o rice corectie ar fi necesara pentru a ne atingeobiectivele. Fiecare dintre noi a re nevoie de un consilier si fiecare are dreptul la unul. Eram pe la nceputul calatoriei mele, cnd am decis ca, daca ar fi sa manifest cea mai buna viata cu putinta pentru mine sifamilia mea, as avea nevoie de un consilier. Pot spune cu sinceritateca, de atunci, nu mi-a l ipsit niciodata prezenta unei persoane care sama sprijine si sa ma ndrume n indife rent care domeniu al vietii mele. De-a lungul timpului am avut multi consilieri diferiti -unii prieteni, altiispec ialisti. Ei sunt pretutindeni n jurul nostru. Dar ei sunt att de utili, pe ct le permitem noi sa fie. Astazi, consilierii mei se asigura ca voi face exact ce spun ca vreau sa fac. Ei mi subliniaza punctele slabe ale propriei mele perspective si mi arata care ar trebui sa fie urmatoarele miscari. Consilierii mei sunt eroii mei. Ei sunt ntotdeauna n culise, oferindu-mi stabilitate si nsufletindu-ma sa-mi ating maximum de potential. Cu siguranta ca nu as fi ajuns unde sunt astazi, daca as fi fost singura. Alaturi de mine sunt unii dintre cei mai extraordinari oameni din lume. Caut sa am n jurul meu oameni dedicati cauzei mele si binelui meu suprem -la fel cum sunt si eu pentru altii -si care sunt categorici nhotarrea lor de a ma ajuta sa transmit lumii mesajul meu. Ei ma opresc atunci cnd ma abat de la drum, ma nfrunta cnd le fac probleme, ma iubesc cnd mi este teama, ma aplauda cnd am rezultate remarcabile -si marea lor majoritate ma inspira sa devin celmai bun po sibil. Deci, iata ntrebarea finala pe care v-o pun: De ce anume va crea propria voastra galerie de sustinatori? Ce ar trebui sa creati, pentru a fi siguri ca, indiferent i n viata, aveti pe cineva alaturi care va arata cea mai va sprijina sa va puneti ntrebarile Potrivite, pecineva ce alegeri n direct acord cu viselevoastre de viitor? atiavea nevoie, pentru a de locul n care vaaflat naltaimagine a voastra si care sa va sustina n a fa

A avea acest sprijin nu nseamna neaparat sa cheltuiti si multibani. Daca nu va pe rmiteti sa angajati un consilier inte-grativ, putetiaduna n jurul vostru si alte persoane care sa va ajute sa va punetintrebarile Potrivite si sa luati deciziile corecte, i puteti cere unui profesor sau unui prieten pe care-l admirati sa va fie mentor, iar voiputeti fac e acelasi lucru pentru altcineva. Tot ce va trebuie este o persoana care sa nu va permita sa faceti compromisuri, sau sa revenitila tiparel e angajamentelor voastre ascunse, cineva care sa va reaminteasca ceea ce ati spus ca veti face si care sunt scopurilevoastre, chiar si atunci cnd uitati de ele. Sper ca v-ati dat seama ca

ntrebarile Potrivite nu se refera numai la o singura optiune majora, cisi la toat e acele mici alegeri pe care le faceti pe parcursul zilei. ntrebarile Potrivite va dau puterea de a face alegerea cea mai nalta, n orice moment al vietii voastre. Daca nu asta urmariti -daca vreti sa continuati sa va lamentati, spunnd saracul de mine", daca suntetihotarti sa ramneti o victima si nu vreti sa obtineti ceea ce va doriti atunci nu folositi aceste ntrebari. Dar, daca sunteti hotarti sa deveniti creatori responsabili ai realitatii voastre, sa va atingeti maximumul depotentia l si doriti ca vietile voastre sa aiba relevanta, atunci acestentrebari va vor ar ata calea. ntrebarile Potrivite va fac constienti de consecintele alegerilor voastre si va motiveaza pentru a urma o cale mai nalta. Doar punndu-va sub semnul ntrebarii reactiile automate, puteti iesi din transa negarii si veti putea merge pe alte trasee, n final, sunteti singurii care va puteti schimba directia vietii. Nimeni nu o poate face nlocul vo stru. Oamenii va vor spune, iar si iar, ca va ndreptati catre odirectie gresita, dar pna nu va convingeti, pna nu va saturati sa totmergeti n cerc, nimic nu se va s chimba. Nimeni nu va poate alegedirectia vietii, nimeni nu va poate obliga sa me rgeti pe o anumita cale, dect voi nsiva. Aveti de ales: drumul spre nicaieri, sau drumul catredestinatia vi surilor voastre - o viata extraordinara. Voi, alegeti!

DESPRE AUTOARE Autoarea Debbie Ford, cotata de New York Times ca unul dintre cei mai importanti scriitori contemporani, este o experta de recunoastere internationala n domeniul transformarii spirituale. Cele trei carti publicate anterior. Partea ntunecata a cautatorilor de lumina*. Divortul spiritual si Secretul umbrei** au fost traduse n douazeci si doua de limbi, si sunt folosite ca manuale de educatie n universitati si alte institutii de educatie si de pregatire spirituala de pe tot globul. Este fondatoarea Institutului Ford pentru Consiliere Integrativa, o organizatie de dezvoltare personala care i pregatestetoti cei care doresc, oferindu-le calificarile, diplomele si procedeelenecesare pentru a crea o forma de consiliere unica, cu impact asupravietilor oamenilor. Sute de Consil ieri Integrativi autorizati folosesc marca nregistrata a lui Debbie, pentru a-i sprijini pe oameni sa aibacele mai mar ete cai n viata. Misiunea lui Debbie este de a-i face pe oameni sa duca vieticomplet integrate". P e lnga prelegerile tinute la conferinte si n diferite grupuri din Statele Unite si Canada, Debbie conduce personalrenumitul s eminar Shadow Process Workshop", o experienta profundtransformatoare de trei zile , care aduce n viata participantilor iubire desine si libertate emotionala. Adresa ei de Internet, www.debbieford.com, atrage mii de cititorin fiecare luna, cititori care doresc sa obtina rezultate pozitive princursurile, publicatiile si seria ei de casete. Este, de asemenea, autoarea unei publicatii informative, care apare de doua ori pe saptamna, denumita The Right Ques-tions in Action. ZECE INTREBARI PROFUNDE CARE NE VOR SCHIMBA MODUL DE A LUA DECIZIILE SI, IN CONSECINTA. NE VOR OFERI PUTEREA DE A NE IMPLINI TOATE VISELE.