Sunteți pe pagina 1din 25

ROMNIA MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR, APELOR SI MEDIULUI

ORDIN Nr. 1072 /19.12.2003 pentru aprobarea organizarii Monitoringului suport national integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in apele de suprafata si in apele subterane si pentru aprobarea programului de supraveghere si control corespunzator si a procedurilor si instructiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a apelor de suprafata si a apelor subterane

Ministrul agriculturii, pdurilor, apelor i mediului, in conformitate cu prevederile art. 7, alin.(1) si art. 9 din Planul de actiune pentru protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole, aprobat prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 964/2000, n conformitate cu prevederile art. 110 din Legea apelor nr. 107/1996, n baza Hotrrii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea i funcionarea Ministerului Agriculturii, Pdurilor, Apelor i Mediului, emite urmtorul O R D I N: Art.1 Se aproba organizarea, in cadrul structurilor Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor, gestionat de Administratia Nationala Apele Romane, a Monitoringului suport national integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in apele subterane si de suprafata, denumit in continuare Monitoring. Activitatile specifice ale institutiei care gestioneaza Monitoringul si sediul centrului focal sunt prevazute in anexa nr.1. Art.2 Se aproba programul de supraveghere si control corespunzator si procedurile si instructiunile de evaluare a datelor de monitorizare a poluantilor proveniti din surse agricole in apele de suprafata si in apele subterane, prevazute in anexa nr.2. Art.3 In termen de un an de la intrarea in vigoare a cestui ordin, Administratia Nationala Apele Romane va identifica si stabili sectiunile de monitorizare necesare, inclusiv noile sectiuni, necesarul de materiale si logistica pentru laboratoare si reteaua informatica si va realiza estimarea costurilor si cheltuielilor necesare investitiilor. Art.4 1

In termen de doi ani de la intrarea in vigoare a cestui ordin, utilizand si Metodologia de modernizare si dezvoltare a Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor, Administratia Nationala Apele Romane va organiza si dezvolta centrul focal specific apelor, reteaua nationala de monitoring a poluantilor proveniti din surse agricole si reteaua informatica respectiva.

Art.5 Anexele 1 si 2 fac parte integranta din prezentul ordin. Art.6 Prezentul Ordin va fi publicat in Monitorul oficial al Romaniei, Partea I.

Ministrul Agriculturii, Pdurilor, Apelor i Mediului, Ilie SRBU

ANEXA Nr. 1
Denumirea 0 Monitoring suport national integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in apele subterane si de suprafata Institutia care gestioneaza sediul 1 Aministratia Nationala Apele Romane Bucuresti, str. Edgar Quinet nr. 6, sectorul 1 Directiile apelor bazinale Activitati specifice 2 supravegherea si monitorizarea concentratiei azotatilor si a altor compusi ai azotului (cu exceptia azotului molecular) din apele dulci si apele subterane (acvifere), pecum si a altor poluanti din surse agricole, n sectiuni de control reprezentative pentru sursele difuze si punctiforme din agricultur ; stabilirea sectiunilor reprezentative de prelevare si frecventa de monitorizare ; realizarea retelei de monitoring ; evaluarea, prelucrarea si interpretarea datelor obtinute; identificarea apelor afectate de poluare din surse agricole, intocmirea cadastrului si a hartilor cu aceste ape ; transmiterea datelor catre monitoringul pentru sol si schimbul permanent de date cu acesta, in cadrul sistemului national integrat; identificarea si controlul surselor poluatoare ; participarea la procesul decizional de reducere a poluarii si eliminare a surselor poluatoare ; raportarea catre ministerul si organisme de resort . Sediul centrului focal 3 Bucuresti, str. Edgar Quinet nr. 6, sectorul 1

ANEXA Nr. 2 DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE MONITORIZARE SI CONTROL A APELOR DE SUPRAFAT SI A APELOR SUBTERANE N CONCORDANT CU CERINTELE PLANULUI DE ACTIUNE PENTRU PROTECTIA APELOR MPOTRIVA POLURII CU NITRATI PROVENITI DIN SURSE AGRICOLE, APROBAT PRIN HG 964/2000; PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE SI CONTROL CORESPUNZTOR SI PROCEDURILE SI INSTRUCTIUNILE DE EVALUARE A DATELOR DE MONITORIZARE A POLUANTILOR PROVENITI DIN SURSE AGRICOLE IN APELE DE SUPRAFATA SI IN APELE SUBTERANE 1. REALIZAREA UNUI SISTEM DE MONITORIZARE SI CONTROL A RESURSELOR DE APA IN CONFORMITATE CU CERINTELE PLANULUI DE ACTIUNE. 1.1. Elemente privind sistemul de monitorizare existent pentru poluarea apelor de suprafat si subterane Ca rezultat al extinderii gradului de poluare al apelor s-a acordat o atentie deosebit dezvoltrii activittii de monitoring. Monitoringul factorului de mediu, apa, este definit, n general, ca un ansamblu de msurtori, observatii, evaluri si raportri standardizate, la un moment dat , a tendintelor de distributie spatio - temporal a poluanilor evacuai, uneori n cantiti semnificative, n apele de suprafat si n apele subterane. Rolul activittii de monitorizare a apelor de suprafat si subterane const n : semnalizarea detectiei polurilor incipiente a apelor controlul si verificarea eficientei strategiilor de protectie evaluarea tendintelor de evolutie a calittii apelor evaluarea impactului de mediu Obiectul programelor nationale de monitorizare a apelor l constituie evaluarea si controlul calittii acestora. Datele de monitoring pot servi la stabilirea conditiilor initiale, a concentratiilor finale de poluanti, dar de cele mai multe ori nu pot fi utilizate la identificarea etapelor si proceselor ce au loc n timpul polurii. Imbunttirea flexibilittii programelor de monitoring implic aditionarea unor activitti de cercetare orientate spre caracterizarea proceselor. 1.1.1 Monitorizarea polurii apelor de suprafat La apele de suprafat (ruri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) se defineste o stare ecologic care se clasifica astfel: foarte buna, moderata, satisfacatoare si nesatisfacatoare. Evaluarea strii chimice a apelor de suprafa se bazeaz pe ncadrarea spaio - temporal n standarde de calitate, in baza unui program de monitoring. 4

Evaluarea strii ecologice a apelor de suprafat are n vedere elementele biologice, elementele hidromorfologice si elementele fizico- chimice ale apei. Fiecare program de monitorizare include msurtori de baz , iar dac este necesar, se efectueaz si msurtori suplimentare. Monitoringul strii ecologice si chimice a apelor de suprafat tine seama de urmtoarele elemente: Selectionarea sectiunilor de monitorizare; la nivelul fiecrui curs de ap si lacuri se considera urmtoarele : sursele punctiforme de poluare ; sursele difuze de poluare ; tronsoanele neafectate de presiunea antropic (conditii de referint) ; sectiuni transfrontaliere ; sectiuni de descrcare n apele teritoriale ; puncte reprezentative pentru caracterizarea ecotipurilor, care sunt afectate de presiunea antropic, semnificative n evidentierea variabilittii spatiale a acestei presiuni ; alte puncte aditionale necesare asigurrii unei evaluri de ansamblu a strii de calitate a apei de suprafat pentru fiecare bazin hidrografic. Identificarea parametrilor pentru monitorizare presupune : inventarierea parametrilor suport ce indic nivelul presiunii antropice pornindu-se de la inventarul surselor de poluare; investigarea parametrilor suport n cazul cnd calitatea biologic nu atinge o stare bun; conditiile de referint la toti parametri suport pentru a fi siguri c acestia nu sunt supusi unei presiuni antropice semnificative.

In general, parametrii monitorizati sunt: parametrii biologici: compozitia si abundenta florei acvatice si faunei bentice de nevertebrate , compozitia si abundenta faunei de pesti ; elemente fizico- chimice: regim termic, oxigenare, continut de sruri (salinitate), conditii nutrienti, stare de acidifiere si poluanti specifici (substante prioritare/prioritar periculoase si alti poluanti specifici surselor punctiforme si difuze de poluare, relevanti din punct de vedere al cantittilor evacuate) ; elemente hidromorfologice (regim hidrologic, continuitatea rului, elemente morfologice).

Frecventa de monitorizare In functie de tipul parametrilor supravegheati frecventa minim de monitorizare este cuprins ntre: 1-3 ani pentru parametri biologici ; 3 luni pentru majoritatea elementelor fizico - chimice, exceptie pentru substantele prioritare la care frecventa minim de monitorizare este lunar ; de la o luna la 6 ani - pentru elemente hidromorfologice, exceptie fcnd parametrii hidrologici la care monitorizarea este continu. 5

Trebuie stabilite valorile minime ale intervalelor de supraveghere n functie de tipul de parametri. Nivelul de confident si precizie atinse prin sistemul de monitoring trebuie statuate n Planul de Management la nivel de bazin hidrografic. 1.1.2. Monitorizarea polurii apelor subterane Scopul conceptual al monitrizrii apelor subterane este urmrirea n timp a distribuiei, ariei de intindere a poluanilor si a concentratiilor acestora n subteran. La apele subterane se urmreste pentru monitorizare alturi de starea chimic si starea cantitativ.

1.2. Dezvoltarea unui sistem de monitorizare si control a calitatii apelor de suprafat si a apelor subterane din punct de vedere al poluarii cu azotati datorit activittilor agricole Activittile agricole reprezinta surse difuze semnificative de poluare cu azotati a apelor de suprafat si a apelor subterane. Terenurile agricole, n special cele amplasate n pant, sporesc riscurile de surgeri prin siroire, odat cu precipitatiile, a fertilizantilor si transferul lor rapid spre apele de suprafat sau subterane. Apele subterane sunt cele mai expuse riscului de poluare cu nitrati de provenient agricol mai ales acolo unde subsolul este absent sau subtire, compus din pietris sau calcar fisurat. Fenomenele de poluare difuz sunt foarte complexe tinnd seama de distributia spatial a acestora si de multitudinea de factori care le dirijeaz. 1.2.1. Factorii care intervin in mecanismele de poluare cu azotati din surse agricole Factorii principali care intervin in mecanismele de poluare cu azotati din surse agricole sunt : structura si textura solurilor, care influenteaz viteza de infiltrare a apei in soluri (soluri permeabile nisipoase, soluri impermeabile argiloase, soluri aluviale etc.) ; panta parcelei; terenurile in pant sporesc riscurile de scurgeri prin siroire a fertilizantilor si transferul lor rapid spre apele de suprafat ; distanta parcelei de teren in raport cu reteaua hidrografic ; regimul precipitatiilor; ploaia mobilizeaz formele de azot prin siroire sau infiltratie; acest factor este conditionat de : intensitatea ploii care influenteaz fractia de ap pe care solul nu o poate absorbi prin infiltratie si care antreneaz cu ea, prin siroire, azotul organic sau mineral spre apele de suprafat; intensitatea ploii depinde de caracteristicile hidrodinamice ale solului si de durata ploii; repartitia ploii in timp este un factor important de luat in considerare alturi de ciclul agronomic al diferitelor culturi. regimul termic n perioada iernii (ierni blnde si reci sau ierni umede si uscate) influenteaz viteza de mineralizare a azotului organic din sol; 6

natura si nvelisul solului, influenteaz capacitatea vegetatiei de a extrage azotul (soluri goale, necultivate, soluri cultivate, soluri acoperite de pasuni de mai mult de 6 luni, soluri acoperite cu culturi speciale, vit- de-vie, pomi fructiferi, zarzavaturi, culturi horticole, culturi de ser). Solurile goale, necultivate pe timpul iernii constituie un factor de risc pentru poluarea cu azotati ; practici de irigare, prin care aportul n exces al apei evacuat n afara sistemului radicular antreneaz formele de azot la traversarea solului, fie spre apele de suprafat, prin siroire, fie spre apele subterane prin infiltrare. Suprairigarea este indus primvara atunci cnd solurile beneficiaz de o parte din umiditatea achizitionat n timpul iernii; ca urmare creste riscul polurii cci fertilizatorii sunt folositi partial de vegetatie. In tabelul nr.1 sunt prezentati factorii care induc sensibilitate la transferul fertilizantilor n circuitul apei: Tabelul nr.1 Factor Risc Fenomen de luat in Observatii considerare Permeabilitatea Infiltratie Acest factor se refer la Sunt substrate permeabile substratului sensibilitatea substratului si substrate impermeabile geologic fat de infiltratia apelor n profunzime spre straturile acvifere. Extinderea maselor de Infiltratie Cunoasterea extinderii ape subterane maselor de ape valorificate integru n tratamentele mai importante a terenurilor situate n sigurant de aceast surs. Entitati geologice Infiltratie Identificarea entitatilor Formatii extinse geologice permite de a lua n Formatii mai putin extinse sem infiltratia n apele subterane profunde poluate pe calea scurgerii la aparitia surselor. Formatii groase Infiltratie Acest factor informeaz Grosimea Formatii mai putin groase asupra sensibilittii la formatiunilor de infiltrare si deci asupra acoperire potentialului de transfer spre masele de ap acvifere. Textura de suprafat Infiltratie Cunoasterea texturii de Noroioas si siroire suprafat tine seama de Argiloas comportamentul solurilor vis- Nisipoas a vis de scurgerile prin siroire Echilibrat ( soluri umede) sau de infiltratie ( soluri nisipoase). Ocuparea solului Infiltratie Ocuparea solului este o Ocuparea solurilor si siroire descriere care asociaz descris de 10 statii terenului o utilizare si o list obtinute prin fotoa fertilizantilor utilizati. interpretare Ocuparea solului permite astfel localizarea sursele de poluare difuz. Panta solurilor Scurgeri Efectul inclinrii terenului Mai mic de 1% prin siroire asupra scurgerilor prin siroire ntre 1 si 5% ntre 6 si 10% 7

ndeprtarea reteaua de talveg

Diferentierea textural

ntre 11 si 20% Mai mult de 20% de Scurgeri Reteaua de talveg este Mai putin de 100 m prin siroire calculat ncepnd cu Mai mult de 100 m. modelul numeric al terenului. Luarea in seam a proximittii imediate a acestei retele ( distanta inferioar fata de 100m) identific terenurile asociate ca potential de risc similar cu scurgerile prin siroire difuz foarte slabe. Scurgeri Diferentierea textural este Prezenta sau absenta prin siroire utilizat pentru identificarea acestui fenomen solurilor care prezint o ruptur de permeabilitate. Aceast discontinuitate vertical a texturii provoac o circulatie suborizontal planseului orizontal permeabil. Acest fenomen se traduce prin siroire hipodermic care provoac transferul fertilizantilor prezenti pe sol spre apele de suprafat. Sol sntos Sol mediu hidromorf Sol hidromorf

Hidromorfologia solurilor

Orientarea solurilor rndurilor

Scurgeri Hidromorfologia este prin siroire asimilat pentru a lua in seam solurile a cror saturatie este rapid n perioada ploilor prelungite. Aceste soluri se caracterizeaz prin siroiri de suprafat ca urmare a refuzului infiltrrii induse de saturatia rezervei utile. Orientarea lucrrilor solului( lucrrilor Scurgeri si a prin siroire arturi si insmntri) sau a rndurilor (n cazul culturilor perene ) n raport cu panta influenteaz modalitatea de concentrare a siroirii.

Perpendicular cu panta Paralel cu panta n unghi de 450 / panta.

Se impune, n concordant cu cerintele Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva polurii cu nitrati proveniti din surse agricole, aprobat prin HG964/2000, infiintarea si dezvoltarea unui Sistem suport national de monitoring integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti provenit din surse agricole, format din doua subsisteme interactive pentru apa si sol. Monitoringul suport national integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti provenit din surse agricole in apele subterane si de suprafata va fi parte integranta din Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor, sistem gestionat 8

de Administratia Nationala Apele Romane , prin componentele bazinale de gospodarire a apelor. Obiectivele acestui subsistem constau n: supravegherea si monitorizarea concentratiei azotatilor si a altor compusi ai azotului (cu exceptia azotului molecular) din apele dulci si apele subterane (acvifere), pecum si a altor poluanti din surse agricole, n sectiuni de control reprezentative pentru sursele difuze si punctiforme din agricultur ; stabilirea sectiunilor reprezentative de prelevare si frecventa de monitorizare ; realizarea retelei de monitoring ; evaluarea, prelucrarea si interpretarea datelor obtinute ; identificarea apelor afectate de poluare din surse agricole, intocmirea cadastrului si a hartilor cu aceste ape ; transmiterea datelor catre monitoringul pentru sol si schimbul permanent de date cu acesta, in cadrul sistemului national integrat; identificarea si controlul surselor poluatoare ; participarea la procesul decizional de reducere a poluarii si eliminare a surselor poluatoare ; raportarea catre ministerul si organismele de resort .

Monitoringul pentru apa va avea un centru focal legat prin reteaua informatica de sistemele locale de supraveghere si monitorizare din intreaga tara. Datele de monitoring trebuie s asigure un set suficient de informatii referitoare la poluarea cu nitrati a resurselor de ap, cu stabilirea sectiunilor de monitorizare si metodele analitice utilizate la determinarea concentratiilor de azotati si alti poluanti. Programul de monitoring a calittii apelor de suprafat si subterane privind concentratiile de azotati proveniti din surse agricole va fi definitivat de A.N. Apele Romane si trebuie implementat in cadrul Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor, la nivel de bazine hidrografice. Reteaua de monitorizare existent trebuie s fie completat cu noi sectiuni de prelevare in zonele unde se constat tendinta depsirii concentratiei de azotati din surse agricole (pe baza datelor privind cadastrul apelor afectate de nitrati din surse agricole si pe baza datelor privind cartografierea modului de distributie al culturilor si al fermelor zootehnice si a datelor furnizate de monitoringul national pentru monitorizarea solului). In figura nr.1 sunt prezentate etapele necesare n planificarea si executarea unui monitoring al calittii apelor de suprafat si subterane din punct de vedere al continutului de azotati din surse agricole.

Figura nr.1

PLANIFICARE
Definire obiective

EXECUTIE
Identificarea surselor agricole ( culturi, ferme zootehnice) Date de mediu (regim pluvial, regim climatic, topografie sol, debite sezoniere) Date privind cartarea apelor afectate de poluarea cu nitrati din surse agricole Selectare sectiuni de prelevare pentru surse difuze din agricultura Studiu pilot

RAPORTARE
Achizitia de date analitice

Desemnarea unitatilor bazinale din subordine si interconectate (ICPA , OSPA, si unitati din subordinea MS).

Gestionarea datelor Verificarea datelor Strategie de prelevare: stabilirea frecventei Analiza si de prelevare, metode interpretare date analitice, dimensiuni ( evaluare statistica, probe, preparare probe tabele,harti, diagrame) (AN. Apele Romane)

Desemnare la nivel de bazin hidrografic de retele de supraveghere si control a conc. de azotati (din surse agricole difuze) din apele de suprafata si subterane in cadrul Sitemului National (AN. Apele Romane)

Colectare probe si analize laboratoare teritoriale ale AN. Apele Romane

Stocarea datelor pe suport magnetic sau electronic.

Formarea bazei de date Transmiterea datelor

Ajustari

Fig.nr. 1 Etape n planificarea si executarea monitoringului calittii apelor de suprafat si subterane din punct de vedere al continutului de nitrati

10

1.2.2. Monitorizarea apelor de suprafat din punct de vedere al continutului de azotati proveniti din surse agricole Programul de monitoring a calittii apelor de suprafat privind concentratiile de azotati proveniti din surse agricole difuze va fi adoptat pentru evaluri la nivel regional si uzual pentru evaluri la nivel local. Concentratiile de azotati pot fi msurate pe perioade lungi de timp, n vederea caracterizrii calittii apelor din punct de vedere al continutului de azotati ca o functie de loc ( arie ) si timp. Pe aceast cale se sigur si posibilitatea evalurii efectelor msurilor de reglementare. Elemente necesare elaborrii sistemului de monitorizare Pentru dezvoltarea unui sistem de monitorizare a calittii apelor de suprafat poluate cu azotati proveniti din surse agricole este necesar a se realiza urmtoarele obiective : stabilirea (definitivarea) retelei de monitorizare pe bazin hidrografic; se refer la selectionarea sectiunilor de supraveghere a calittii apelor dulci de suprafat , in special a celor care sunt destinate potabilizrii. frecventa de monitorizare stabilirea protocolului de prelevare probe stabilirea protocolului analitic limita de cuantificare evaluarea statistic a rezultatelor analitice n vederea stabilirii celor mai reprezentative puncte (statii) de supraveghere (pentru prelevarea de probe de ap) este necesar a se cunoaste : sursele agricole de poluare difuz importanta lor relativ n evaluarea riscului de poluare cu nitrati incidenta global a altor surse de poluare cu azotati. Sursele agricole cu risc de poluare difuz cu nitrati sunt reprezentate de : practicile agricole ale solurilor complexele de crestere a animalelor n fiecare bazin hidrografic aceste activitti agricole sunt foarte diversificate. Astfel in cazul culturilor se disting mai multe tipuri : cereale pioase : gru, orz, ovz, secar, sorg porumb sfecl de zahr cartofi legume oleaginoase ( floarea soarelui, rapit ) culturi permanente culturi speciale in aer liber : vit de vie, pomi fructiferi culturi de ser culturi tehnice: in , cnep, bumbac culturi furajere: trifoi etc.

11

Pe lng acestea sunt considerate surse difuze si suprafetele de sol permanent nierbate ( psunile si fnetele). De asemenea, n ceea ce priveste cresterea animalelor exist diferente n privinta distributiei acestora pe suprafata bazinelor hidrografice. Exist exploatatii agricole de dimensiuni foarte mici la nivel de gospodrii individuale, dar si ferme mari si mijlocii. Fiecare din aceste surse agricole au o pondere diferit n ceeace priveste contibutia la poluarea cu nitrati a apelor de suprafat, prin fenomene de siroire . Pentru selectarea sectiunilor de control se va lua n considerare urmatoarea metodologie : in cazul activittii agricole culturi : se va realiza inventarierea tuturor tipurilor de culturi practicate n judetele din cadrul fiecarui bazin hidrografic . se va calcula suprafata ocupat de fiecare tip de cultur n raport cu suprafata fiecrui judet (%). se vor selecta tipurile de culturi dup indexul de azot ( cantitatea de azot ndeprtat din sol dup fiecare tip de cultur). Pentru culturile agricole continue de lung durat (culturi pe asolamente) este necesar a se lua in considerare doar ultimul tip de cultur pentru estimarea indexului de azot si istoria cmpului pe mai mult de 1 an. Indexul de azot pentru fiecare tip de cultura serveste la evaluarea proportiei de azot aplicate corespunztor. se vor selecta tipurile de culturi n ordinea descresctoare a raportului si dup indexul de azot si se vor da note fiecrui tip de cultur . Notele date culturilor care sunt tratate cu fertilizatori se pot da si dup confruntarea prin anchete pe teren cu calendarul tratamentelor si cu perioadele de timp in care ploile sunt favorabile pentru aparitia siroirilor (aceste perioade se definesc prin analize statistice asupra duratei si intensittii episoadelor pluviale). n cazul activittii agricole de crestere a animalelor : se vor inventaria fermele existente pe suprafata judetelor strbtute de fiecare bazin hidrografic se vor delimita aceste ferme dup numrul de capete, pe categorie de animal: ferme mici, mari si mijlocii dup numrul de capete, pe categorii de animal: porci - < 10.000 capete; > 100.000 capete; 10.000 - 100.000 capete. bovine - < 50 capete; > 1.000 capete; 50 1.000 capete ovine - 200 capete; 10.000 capete; 3.000-5.000 capete pasari - < 100.000 capete; > 1.000.000 capete; > 100.000 capete; se va stabili cantitatea de dejectii evacuat de la fiecare ferm. se va evalua continutul n azot al dejectiilor pe categorie de animal. se vor selecta fermele n ordinea descresctoare a continutului de azot al dejectiilor raportat la numrul de animale. se va urmri modul de distributie al acestor ferme fat de bazinul hidrografic respectiv. Datele respective vor fi furnizate de MAPAM si unitatile din subordine, pe baza recensmntului agricol si horticol; Institutul National de Pedologie si Agrochimie realizeaza cartri agrochimice si hrti cu situatia nutrientilor din solurile utilizate ca terenuri agricole si a zonelor identificate ca fiind vulnerabile sau potential vulnerabile. 12

Prin marcarea pe harta unui bazin hidrografic a distributiei suprafetelor de sol ocupate de culturi si a celor ocupate de ferme zootehnice (inclusiv structurile de stocare a dejectiilor animaliere solide, semilichide si lichide) se pot urmri, din amonte spre aval, zonele unde predomin aceste surse de poluare difuz cu azotati si se poate aprecia corect pozitionarea statiilor de monitorizare a continutului de azotati din apele de suprafat. La aprecierea pozitionrii acestor statii trebuie luat n considerare si situatia referitoare la identificarea tronsonelor de emisari afectate de poluarea cu nitrati din surse agricole sau posibil a fi afectate n viitor. Prelevrile consecutive, la intervale regulate, din acelasi punct de prelevare trebuie s dea un grad de confident a valorilor obtinute cuprinse intre 90-95%. Frecventa de monitorizare a continutului de azotati (proveniti din surse agricole) trebuie stabilit de A.N.APELE ROMANE , pe baza datelor ce pot fi furnizate de MAPAM si ICPA si unitatile teritoriale din coordonare (OJSPA Oficii judetene de studii pedologice si agrochimice) cu privire la : perioada sau perioadele de tratare a culturilor perioada de splare a fertilizantilor (a azotului organic continut) din sol (de obicei sfrsitul toamnei nceputul primverii). Aceste date trebuie corelate cu date privind regimul pluvial care pot fi furnizate de INHGA din cadrul A.N.APELE ROMANE . Protocolul de prelevare probe de ap trebuie realizat de A.N.APELE ROMANE; se vor respecta instructiunile de prelevare prevzute n stasurile n vigoare: STAS 8900/1-1971, privind determinarea azotatilor din ape de suprafat si ape uzate. Protocolul analitic trebuie realizat de A.N.APELE ROMANE si unitatile subordonate; se vor respecta instructiunile de determinare a azotatilor conform metodelor standard de msurare, care pot fi supuse reactualizrii, n functie de progresele n domeniu si de aparitia de noi metode standard de analiz si msurare; actualmente concentratia de azotati se va determina conform metodei standard (metod spectrofotometric sau fotocolorimetric) prevzut n STAS 8900/11971, SR ISO 7890/1,2,3 2000, STAS 12299 -1991. Limita de cuantificare a continutului de azotati din apele de suprafat, conform cerintelor din Planul de actiune, este cea prevzut n standardele n vigoare pentru clasa a II-a de calitate, fiind stabilita o valoarea de 3 mg N-NO3-//l . Pentru apele de suprafat utilizate sau destinate potabilizrii se va aplica valoarea limita prevazuta in normativul NTPA 013 (conform H.G. nr. 100/2002, care reglementeaz ca valoare recomandata pentru continutul de azotati al apelor de categoria A1 - 25 mg NO3-/dm3, iar ca valoare maxim admisibil - 50 mg NO3-/dm3 . Evaluarea statistic a rezultatelor analitice se bazeaz pe ncadrarea n standardele de calitate amintite, n baza programului de monitorizare. Conform Normativului NTPA 013/ 2002 se consider c o ap de suprafat indeplineste conditiile pentru potabilizare dac probele prelevate la intervale regulate de timp, din acelasi punct de control utilizat si pentru captarea apei de but, arat c ea corespunde calitativ n cazul n care :

13

la 95% din numrul de probe prelevate continutul de azotati respect valorile prevzute pentru limita maxim admisibil 50 mg/l. 90% din numrul de probe prelevate continutul de azotati respect valorile recomandate 25mg/l. La calculul acestor procentaje nu vor fi luate n considerare valorile mai ridicate dect cele prevzute ca valori limit n cazul producerii viiturilor, dezastrelor naturale sau conditiilor meteorologice anormale. Cele 5-10% din probele care nu se conformeaz pot fi luate n seam dac calitatea apei din aceste probe nu se abate cu mai mult de 50% de la valorile stabilite (calitatea apei nu va prezenta pericol pentru sntatea public). valoarea concentratiei de azotati la probele prelevate consecutiv, din acelasi punct, la intervale determinate statistic, se ncadreaz n valorile stabilite n prezentul normativ. 1.2.3. Monitorizarea apelor subterane din punct de vedere al continutului de azotati proveniti din surse agricole Deoarece aproximativ 50% din populaia urban i 95% din gospodriile rurale depind de apa subteran pentru alimentarea cu ap potabil este important de a se tine seama de caracteristicile de baz ale acestei resurse. Apa subteran constituie o resurs valoroas de ap si din acest motiv sunt necesare informatii detaliate (complete si precise) pentru evaluarea strii ei actuale. Apa subteran este, nu numai o resurs, ci o caracteristic important a mediului natural, caracterizat de transport de poluani de la suprafat. Perioada medie de rspuns, la intrrile de poluani de la suprafa, a forajelor de alimentare cu ap subteran de mare adncime este de ordinul deceniilor. Rspunsul lent, datorat vitezei sczute a micrii apei, arat c analiza poluanilor din puurile de alimentare cu ap de adncime este un indicator slab al strii de deteriorare a calitii apei din sistemul apei subterane luat ca un ntreg. De multe ori, apele subterane se alimenteaz prin infiltratie din bazinul hidrografic de la suprafat dar si din bazinele hidrografice vecine, situatie frecvent ntlnit la masivele de carst, n care apa circul n fisurile rocilor si poate s apar sub form de izvoare la deprtri mari. Stratele de ap subteran fiind alimentate aproape integral de precipitatiile atmosferice, fie direct, fie prin intermediul rurilor si al lacurilor, debitul si nivelurile acestora sunt variabile in timp in funcie de cantitatea de precipitatii, cu o ntrziere , care se datoreaza timpului de infiltratie si duratei de circulatie a apei prin pmnt pn la locul considerat al sursei. Deoarece viteza de miscare a apei subterane este mic (m/zi, sau mai putin) ntrzierea n producerea maximelor si minimelor de debit si de nivel, fat de perioadele corespunztoare de precipitatii abundente, respectiv de secet, este de ordinul sptmnilor sau chiar al lunilor. Monitorizarea calitii apei subterane fiind un proces complex, necesit stabilirea de programe de monitorizare pe termen lung sau scurt. Elemente necesare elaborrii sistemului de monitorizare

14

Pentru dezvoltarea unui sistem de monitorizare a calittii apelor subterane poluate cu azotati proveniti din surse agricole este necesar a se realiza aceleasi obiective ca si cele pentru apele de suprafat : stabilirea retelei de monitorizare pe bazin hidrografic; se refer la selectionarea statiilor de supraveghere a calittii apelor subterane . frecventa de monitorizare stabilirea protocolului de prelevare probe stabilirea protocolului analitic limita de cuantificare evaluarea statistic a rezultatelor n vederea stabilirii celor mai reprezentative statii de supraveghere (foraje de observatii ) este necesar a se cunoaste : sursele agricole de poluare difuz importanta lor relativ n evaluarea riscului de poluare cu nitrati incidenta global a altor surse de poluare cu azotati corpuri de ape subterane afectate de poluarea cu azotati proveniti din surse agricole si a celor susceptibile de a fi afectate de aceast poluare (n functie de evolutia n timp a parametrului urmrit n forajele de alimentare care fac parte din reteaua de monitorizare existent - retea care se refer la calitatea acestor ape din punct de vedere al tuturor parametrilor fizico chimici ce refect starea chimic a apelor subterane).

Se recomand utilizarea aceleiasi metodologii de stabilire a amplasrii forajelor de observatii ca cea descris pentru stabilirea punctelor de supraveghere pentru apele de suprafat. Proiectarea retelelor de monitorizare pentru apele subterane este extrem de important, deoarece trebuie obtinut maximum de informatii cu privire la extinderea polurii cu azotati n apele subterane, care constituie de cele mai multe ori singura surs de ap potabil (ex. n zonele rurale). Amplasarea si proiectarea forajelor de observatie, trebuie s fie adecvate in functie de: scopul pentru care este utilizat forajul (msurarea nivelelor de ap, colectarea probelor de ap ) ; adncimea care trebuie atins; coloana filtranta a unui foraj trebuie s fie indeajuns de lung pentru a intersecta zona saturat peste intervalul de fluctuatii anuale ale nivelului apei; diametrul interior cel mai potrivit este in general cuprins intre 51,8 mm si 102 mm. O coloana filtranta mai lung are o mai mare probabilitate de intersectie a penei de poluare cu azotai; la forajele de observatie cu scopuri multiple (ex. detectarea lichidelor in faza neacvifer, colectarea probelor de ap din stratul superior al acviferului) ; lungimea coloanei filtrante poate varia de la 6 m la un minimum de 1,5 m; forajele cu diametre mai mici de 25 mm - 51,8 mm ( piezometre ) instalate de obicei in acvifere au coloana filtranta foarte scurt, punctul de msur fiind la baza forajului si nu la nivelul suprafetei apei. Pentru evaluarea extinderii polurii cu nitrati, forajul trebuie s deschida perfect toata partea saturata a acviferului freatic cu coloana filtranta. Dup ce s-a stabilit locul forajului de observaie si acesta a fost executat, se pot preleva probe de la diferite adncimi.

15

La stabilirea retelei de monitorizare a calittii apelor subterane trebuie luate n considerare si continutul azotatilor din apele freatice, amplasate pn la adncimea de 30 m (apa din fntnile particulare), care constituie sursa de ap pentru majoritatea localittile rurale . Obiectivele primare ale unei reele de foraje de observaie sunt: 1. asigurarea accesului pentru msurarea nivelelor apei subterane sau a suprafeei piezoelectrice a acviferului; 2. prelevarea probelor de ap subteran Forajele de observaie furnizeaz de asemenea date hidrogeologice i ajut la determinarea proprietilor hidraulice ale formaiunii n care se produce poluarea cu azotati (Marino i Luthin, 1982). Frecventa de monitorizare a continutului de azotati (proveniti din surse agricole) din apele subterane, trebuie stabilit pe baza acelorasi date ca si cele pentru apele de suprafata. Se va realiza de catre A.N. Apele Romane si Directiile de apa bazinale. Protocolul de prelevare probe de ape subterane trebuie s respecte instructiunile de prelevare prevzute n stasurile n vigoare: SR ISO 7890/3-2000, privind determinarea continutului de azotati din ap brut si ap potabil. Se va realiza de catre A.N. Apele Romane si Directiile de apa bazinale. Protocolul analitic trebuie s respecte instructiunile de determinare a azotatilor conform metodelor standard de msurare, care pot fi supuse reactualizrii, n functie de progresele n domeniu si de aparitia de noi metode standard de analiz si msurare; actualmente concentratia de azotati se va determina conform metodei standard (metod spectrometric cu acid sulfosalicilic) prevzut n SR ISO 7890/3- 2000. Se va realiza de catre A.N. Apele Romane si Directiile de apa bazinale. Limita de cuantificare a continutului de azotati din apele subterane, conform cerintelor din Planul de actiune, este cea prevzut n normativele in vigoare. Evaluarea statistic a rezultatelor analitice se bazeaz pe ncadrarea n standardele de calitate amintite, n baza programului de monitorizare realizat de A.N.APELE ROMANE . Se pot utiliza cerinte similare cu cele prevzute in NTPA 013, conform H.G. nr. 100/2002. Pentru protectia apelor subterane fat de impacturile negative ale activittilor agricole, este necesar a se prevedea n cadrul protocoalelor de reglementare un sistem cuprinztor de monitorizare al solului i al apei subterane . Poluarea cu azotati a apelor subterane datorit activitilor agricole necesit pe lng controlul calitatii apei subterane si informaii asupra proprietilor solului. Solul a fost caracterizat la o adncime maxim de 2m, dar interesul crescut pentru caracteristicile solului s-a extins la adncimi mai mari de 2 m. Limita cea mai sczut a solului cu roca dur sau cu materia pmntoas este teoretic delimitat de animale, rdcini sau alte amprente de activitate biologic. Astfel limita cea mai de jos a solului este n mod normal limita activitii biologice, care n general coincide cu adncimea obinuit a rdcinilor plantelor perene. Dac totui, exist activitate biologic sau alte procese pedogenetice care se extind la mai mult de 200cm, limita cea mai de jos a solului, o stabilim arbitrar la 200cm. 16

Condiiile de sol, drenajul i permeabilitatea sunt strns legate de productivitatea recoltelor performante; constituindu-se ca factori determinani. Cnd apar infiltraii dup o ploaie sau dup irigaii, zona de sol cedeaz o parte de substane minerale (azotati) n apa de infiltratie i astfel apar numeroase efecte importante ca rezultat al scurgerii apei n substrat. Aceste efecte sunt transmise n primul rnd n zona saturat a solului cunoscut sub numele de acvifer. Principiile de baz ale caracteristicilor solului i ale apei subterane sunt direct legate de procesul de curgere a apei i a transferului de substan/energie. Pn nu de mult, accentul major al monitorizrii a fost pus pe prelevarea de probe de ap subteran, ignornd tehnicile de monitorizare a zonelor vadoase pentru detectarea din timp a deplasrii poluanilor (ex. azotati). Monitorizarea zonei vadoase (nesaturat) alturi de monitorizarea zonei saturate (zonei acvifere subterane ) este necesar pentru: evaluarea transportului de fertilizatori aplicati culturilor agricole . caracterizarea extinderii spaiale a polurii ce rezult din folosina istoric a terenului n zona de interes. Monitorizarea zonelor saturate ( acvifere subterane) Stratele de ap subteran fiind alimentate aproape integral de precipitatiile atmosferice, fie direct, fie prin intermediul rurilor si al lacurilor, debitul si nivelurile acestora sunt variabile in timp, in funcie de cantitatea de precipitatii, cu o ntrziere , care se datoreste timpului de infiltratie si duratei de circulatie a apei prin pmnt pn la locul considerat al sursei. Deoarece viteza de miscare a apei subterane este mic (m/ zi, sau mai putin), ntrzierea n producerea maximelor si minimelor de debit si de nivel, fat de perioadele corespunztoare de precipitatii abundente, respectiv de secet, este de ordinul sptmnilor sau chiar al lunilor. Cnd se produce poluare punctiform, impurificatorii ptrund n sistemul de curgere al apei subterane i sunt purtai n aval (micare de advecie), formnd o pan de poluare ; forma penei este influenat de alti factori, incluznd dou tipuri de dispersie hidraulic: amestecul mecanic i difuzia molecular. Densitatea substanelor poluante n raport cu apa, precum i natura hidraulic a acviferului (omogenitatea, izotropia, grosimea) vor determina penetrarea pe vertical a penei deoarece aceasta se deplaseaz n aval. n funcie de caracteristicile fizice i biochimice ale materialului saturat, dispersia poate fi de o magnitudine chiar mai mare dect micarea longitudinal (advecie) n acvifer. ns, cel mai adesea amestecul mecanic cuplat cu fluxul advectiv creeaz pene de form eliptic. Cu ct aria total acoperit de pan este mai mare, cu att impurificatorii devin mai diluai. Pentru a determina dimensiunile unei pene, forajele de observaie pot fi instalate temporar n acvifer, pentru a preleva probe de ap. O analiz a nivelurilor relative de ap sau a suprafeei piezoelectrice n foraje va arta direcia fluxului apei subterane.

17

Poluarea difuz care st la baza incrcrii cu azotati a apelor nu este generat de un singur eveniment sau aciune, prin urmare se produce consecvent o ntindere larg a impurificatorilor n stratele acvifere. Frecvent, monitorizarea apei subterane are dou obiective principale: evaluarea extinderii i/sau evoluia contaminrii apei subterane de la o surs cunoscut i monitorizarea unei surse poteniale a polurii apei subterane (Showalter, 1985). Monitorizarea continu este cerut n timpul unui program de aciuni de remediere, pentru a evalua progresul sau succesul n decontaminarea solului sau a apelor subterane n zon. Proiectarea adecvat a sistemului de monitoring pentru stabilirea concentratiilor azotatilor are drept scop evaluarea si managementul de risc pentru producerea unei astfel de poluri si mbunttirea calitatii resurselor de ap afectate de poluarea cu nitrati. Proiectarea unui sistem de monitoring n sprijinul evalurii polurii cu nitrati proveniti din surse agricole se va realiza la nivel de bazin hidrografic . Eforturile de monitorizare implic n general o gam divers de scri spaiale i temporale, depinznd de utilizarea datelor rezultate privind calitatea solului i apei subterane. Scara spaial de monitorizare dicteaz n general rezoluia temporar de prelevare. Astfel, supravegherea la scar regional (bazine hidrografice) implic monitorizarea pe termen lung (ani) a schimbrilor sezoniere, spre deosebire de caracterizarea specific zonei detaliat a unitilor spaiale mici (cmpuri), care pot necesita diagrame de prelevare zilnice sau chiar orare. 2. PROGRAM DE SUPRAVEGHERE SI CONTROL , PROCEDURI SI INSTRUCTIUNI Programul de supraveghere si control a calittii apelor de suprafat si subterane, din punct de vedere al continutului de azotati, proveniti din surse agricole, se poate realiza pe baza dezvoltrii unei retele de monitorizare reprezentativ pentru apele afectate de o astfel de poluare. Specificrile tehnice si metodele normalizate de analiz si de supraveghere cuprinse intr-un astfel de program vor fi stabilite de A.N. Apele Romane . 2.1. Program de supraveghere si control al polurii apelor de suprafat cu nitrati proveniti din surse agricole Realizarea unui program de supravehere si control al calittii apelor de suprafat afectate de poluarea cu azotati proveniti din surse agricole impune: 1. Date privind caracteristicile mediului : 1.1. Distanta de terenurile agricole, de locurile de depozitare gunoi de grajd provenit de la ferme zootehnice . 1.2. Numr septel ( ferme mici individuale, ferme mari complexe zootehnice ). 1.3. Clima si vremea ( variatii de temperatur, regim de precipitatii etc.) 1.4. Caracteristici fizice ( topografie, distante etc. ) 1.5. Debite sezoniere 1.6. Prezenta si localizarea altor surse de poluare in zona unde se efectueaz prelevri. 1.7. Date anterioare privind caracteristicile fizice si poluarea cu azotati. 18

2. Date privind caracteristicile surselor sau a locului de prelevare : 2.1. Localizarea surselor difuze reprezentative care incarc apele cu azotati . 2.2. Productia vegetal, capacitatea de depozitare dejectii animaliere. 2.3. Localizarea altor surse ( procese industriale tipice care incarc apele cu azotati). 2.4.Selectarea punctelor de supraveghere s fie reprezentativ pentru sursele difuze care prezint risc de poluare cu azotati (depozitele de dejectii animaliere, sau terenurile agricole cultivate). 2.5.Sectiunile de supraveghere s fie stabile, cunoscndu-se perioada de aplicare a ingrasmintelor chimice sau organice, iar posibilitatea de modificare a graficului de introducere a noi substante chimice in perioadele de studiu s fie redus. 3.Stabilirea densittii spatio - temporal a prelevrilor: 3.1.Selectarea duratei, frecventei si perioadei de prelevare (zi, luna, sezon, an): se propune ca n perioadele fr precipitatii si n perioadele n care nu se aplic tratamente culturilor s se fac prelevri lunare la rauri si trimestriale la lacuri; prelevarile pot fi mai dese n perioadele cu precipitatii si n perioada tratamentelor la culturi. 3.2.Alegerea tipului de probe: prelevarea de probe instantanee. 3.3.Colectarea datelor de mediu pentru stabilirea influentei sezonului si vremii asupra reprezentativitatii probei. 3.5.Localizarea sectiunilor de prelevare: selectionare, localizare GIS, distant fat de sursele agricole. 4. Caracteristicile probei : 4.1. Caracteristici fizice si organoleptice: pH, temperatura, culoare, miros. 5. Stabilirea tehnicilor de prelevare : Conform standardelor in vigoare. 6. Stabilirea tehnicilor analitice Conform standardelor in vigoare (STAS 8900/1-1971, SR ISO 7890/1,2,3 2000, STAS 12299 1991). 7.Controlul de calitate, asigurarea calittii si raportari: Conform referentiarului de acreditare a laboratoarelor. 2.2. Program de supraveghere si control al poluarii apelor subterane cu nitrati proveniti din surse agricole Supravegherea la scar regional a apelor subterane (ex: bazine hidrografice) implic monitorizarea pe termen lung (ani) a schimbrilor sezoniere, spre deosebire de caracterizarea specific zonei detaliat a unitilor spaiale mici (ex.: cmpuri), care pot necesita diagrame de prelevare zilnice sau chiar orare.

19

Etapele necesare pentru realizarea unui program de supraveghere si control al calittii apelor subterane afectate de poluarea cu azotati proveniti din surse agricole sunt: 1. Date privind caracteristicile de mediu : 1.1. Distributia terenurilor agricole, a locurilor de depozitare a gunoiului de grajd provenit de la ferme zootehnice, fat de pozitionarea forajelor de observatie si de alimentare cu ap. 1.2. Clima si vremea ( variatii de temperatura, regim de precipitatii, etc.) 1.3. Caracteristici fizice ( topografie, distante etc.). 1.4. Debite sezoniere. 1.5. Prezenta si localizarea altor surse de poluare in zona unde se efectueaza prelevari. 1.6. Date anterioare privind caracteristicile fizice si poluarea cu azotati. 2. Caracteristicile surselor sau a locului de prelevare : 2.1. Localizarea surselor difuze reprezentative care incarc apele cu azotati . 2.2. Productie vegetal, capacitate de depozitare dejectii animaliere. 2.3. Localizarea altor surse ( procese industriale tipice care incarc apele cu azotati. 2.4. Amplasarea forajelor de supraveghere s fie reprezentativ pentru sursele difuze care prezint risc de poluare cu azotati prin infiltratii (depozitele de dejectii animaliere, sau terenurile agricole cultivate). 2.5.Locurile de amplasare a forajelor de supraveghere s fie stabile, cunoscndu-se perioada de aplicare a ingrsmintelor chimice sau organice iar posibilitatea de modificare a graficului de introducere a noi substante chimice in perioadele de studiu s fie redus. 2.6.Prelevarea de probe de ape subterane la intervale regulate. 3. Stabilirea densittii spatio temporale a prelevrilor: 3.1. Frecventa de prelevare : de doua ori pe an. 3.2. Alegerea tipului de probe : prelevarea de probe instantanee, dupa realizarea programului de pompari stabilit. 3.3. Colectarea datelor de mediu pentru stabilirea influentei sezonului si vremii asupra reprezentativitatii probei 3.5. Localizarea si realizarea forajelor de prelevare: selectionare, localizare GIS, distanta fat de sursele agricole ; se recomand monitorizarea forajelor de mare adncime si a forajelor situate la mai putin de 30m (fntni). 4. Furnizarea de date privind caracteristicile probei : Caracteristici fizice si organoleptice: pH, temperatura, culoare, miros. 5. Stabilirea tehnicilor de prelevare : Conform standardelor in vigoare. 6. Stabilirea tehnicilor analitice Conform standardelor in vigoare (STAS 8900/1-1971, SR ISO 7890/1,2,3 2000, STAS 12299 1991). 7.Controlul de calitate, asigurarea calittii si raportari: 20

Conform referentiarului de acreditare al laboratoarelor. 2.3. Programul de control a calittii apelor de suprafat si a apelor subterane, afectate de poluarea cu azotati din surse agricole, n sectiunile de prelevare reprezentative pentru aceast poluare, se va realiza de ctre factorii abilitati: A.N. Apele Romane si unitatile subordonate implicate in implementarea Directivei 91/676) , astfel: o dat la 4 ani - in sectiunile in care exist depsiri ale valorilor limit reglementate, si de cate ori este necesar. o dat la 8 ani - n sectiunile n care rezultatele controalelor precedente sunt bune ( adic se situeaz sub valoarea limit reglementat) si nici o alta activitate antropic nu este posibil s intervin asupra cresterii continutului de azotati. Programul de control const n controalele efectuate pentru evaluarea amplorii polurii cu azotati a apelor de suprafat si subterane. Controalele vor fi efectuate pentru fiecare punct de supraveghere anual pe o perioad de 4 ani. Frecventa controalelor este conditionat de un nivel acceptabil de confident si de precizie a rezultatelor; prelevrile consecutive, la intervale regulate, din acelasi punct de prelevare trebuie s dea un grad de confident a valorilor obtinute cuprins ntre 90-95%. Dac controalele relev depsiri constante ale valorilor reglementate se vor stabili programe de msuri pentru remediere.

3. PROCEDURI, METODOLOGII SI INSTRUCTIUNI DE EVALUARE A DATELOR DE MONITORIZARE Achizitia de date analitice si procesarea lor sunt componente principale ale sistemului de monitorizare a calittii apelor de suprafat si subterane . Scopul final al achiziiei de date analitice privind aceste categorii de ape este stocarea tuturor informaiilor monitorizate ntr-o baz de date permanent care va permite gsirea i analiza ulterioar a datelor. Procedurile pentru achizitia de date sunt : achizitia manual a datelor si stocarea lor digital ntr-un computer; sisteme on-line, care faciliteaz intrarea continu a datelor ntr-un sistem de computere.Transmiterea automat a datelor utilizeaz senzori pentru monitorizarea concentratiei de azotati, precipitatii etc.

Cea mai comun procedur este achizitia manual cu stocarea datelor pe un suport magnetic sau electronic. Aceast procedur depinde ns de disponibilitatea resurselor umane, deoarece se pot produce numeroase erori la transferarea datelor brute sau grafice n sistemele digitale; cu toate acestea simplitatea procedurii si existenta posibilittii de a se face copii pe hard o fac interesant, meritnd a fi luat n consideratie. Sistemele on-line elimin necesarul observatiilor umane, si reducerea numeroaselor vizite la forajele de observatie indeprtate. Monitorizarea automat poate fi valoroas n situatii speciale, precum studiul intensiv al variabilittii temporale a continutului de azotati ntrun foraj de alimentare. 21

Erorile asociate cu sistemele on-line sunt, n mod normal, limitate la defectiuni de transmitere datorit acumulatorilor, defectiuni ale senzorilor, etc. Colectarea datelor n mod continuu este posibil doar dac sistemele au fost proiectate cu grij, au fost selectate cu grij echipamentele si s-a acordat o atentie meticuloas ntretinerii si recalibrrii lor. Pentru apele subterane este indicat monitorizarea automat n zonele izolate unde prelevarea de probe este dificil. Achizitia de date cuprinde mai multe proceduri ca: transmiterea i stocarea datelor, gestionarea datelor, analiza datelor i ieirea lor. Gestionarea, stocarea si salvarea datelor trebuie s fie parte integrant a proiectrii initiale ale sistemelor de monitorizare. Parametrul monitorizat trebuie inclus n definirea unei structuri de baz de date, care s permit stocarea, salvarea, reniorea si iesirea informatiilor existente. Gestionarea datelor cuprinde 3 activitti majore : verificarea si editarea datelor din teren stocarea datelor salvate iesirea datelor care includ analiza si interpretarea datelor Informatiile salvate pot fi reprezentative sub form de hrti sau diagrame utiliznd soft-ul corespunztor sau manual. Va fi utilizat un sistem mai complex- Geographical Information Systems ( GIS ). Bazele de date derivate din statiile de monitorizare din teren sunt inevitabil supuse intrrilor eronate sau pierderilor de informatii cnd senzori individuali functioneaz fr calibrare. Toate datele colectate la diferite momente, utiliznd diferite metode de msur, prelevare si analiz, trebuie s fie verificate nainte de a fi stocate n baza de date. De aceea nainte de a ncepe stocarea datelor trebuie efectuati mai multi pasi : definirea structurii bazei de date salvarea si iesirea din baza de date analiza si interpretarea bazei de date Definirea stucturii bazei de date trebuie s includ forma de editare cerut: tabele, hrti, grafice, analiz statistic, compatibilitatea datelor cu utilizrile ulterioare etc. Salvarea si iesirea din baza de date : datele trebuie s fie prezentate ntr-un format uor de neles i aplicat. Reprezentarea numeric poate include analiza statistic a datelor si reprezentrile grafice. De obicei o serie de hri pot prezenta geologia descris, caracteristicile acvifere, calitatea apei subterane, utilizarea terenului, sursele de poluare i localizarea, utilizarea forajelor existente. Ieirea datelor este realizat n mod normal pe diferite dispozitive hardware ale computerului (imprimant, ecran). Analiza si interpretarea bazei de date implic un proces distinct si separat de convertire a datelor salvate din baza de date ntr-o form corespunztoare, gata pentru a fi procesate. 22

Pentru a facilita sinteza unei game largi de date multidisciplinare se utilizeaz dou tehnici: trasarea pe o hart a vulnerabilittii acvifere si utilizarea GIS. Sitemul Informational Geografic ( GIS) a fost creat pentru colectarea, stocarea, gestionarea si procesarea informatiilor spatiale ; n general etse un mijloc de a rezolva problemele de management ale utilizrii terenului. Un exemplu n domeniul hidrologic este proiectul CORINE WATER promovat de sistemul de operare ; acesta permite intrarea, gestionarea, elaborarea, analiza si iesirea datelor. Definirea bazei de date in sistem GIS: - Intrarea datelor se refer la procedura utilizat pentru stocarea informaiilor geografice ntr-un format digital. Informaiile care trebuie introduse sunt nti filtrate i verificate pentru a evita datele eronate. - Ieirea datelor se refer la salvarea datelor sub form de tabele, hri sau grafice, care se pot realiza prin imprimare, pe ecran, plotter, etc. - Gestionarea informaiilor spaiale se realizeaz prin proceduri de salvare a bazei de date. - Utilizarea funciilor analitice. Informaiile stocate n baza de date sunt colectate i procesate pentru obinerea de noi informaii care furnizeaz un rspuns ntrebrilor operatorilor. De exemplu realizarea unei hri finale a concentraiei de azotai ntr-un acvifer. Datele stocate ntr-un sistem GIS pot fi spaiale, cnd se descrie localizarea punctelor, liniilor, poligoanelor i suprafeelor (ex: limite litologice) sau nespaiale, cnd descrierea se refer la caracteristicile unor elemente (ex: conductivitatea hidraulic a acviferului). Deoarece poate fi dificil interpretarea tabelelor cu date chimice ale apelor de suprafat si subterane, pot fi utilizate mai multe proceduri pentru facilitarea acestor interpretri. Cea mai utilizat este calcularea relatiei hidrochimice si reprezentarea grafic a analizei satistice a valorilor absolute. Necesitatea de softwarw si modeling: Pe pia sunt disponibile mai multe pachete software pentru calcularea i prezentarea datelor, precum GEOEAS (US-EPA), UNDTCD, care pot fi uor instalate pe computer. Relaia hidrochimic stabilete raportul dintre diferii ioni i concentraia lor; reprezentarea grafic este util cnd se compar analizele i pentru sublinierea similaritilor i diferenelor dintre diferitele tipuri de ap, n timp ce analiza statistic calculeaz datele prelevate. Principalele tipuri de reprezentare a datelor sunt: hri, care prezint izoliniile variabilelor de stare (nivele de ap, concentraia de substan dizolvat, etc) la orice dat dorit n orice parte a regiunii. grafice care reprezint variaia variabilelor de stare n cursul oricrei locaii sau timp dorite.

Deoarece datele de baz utilizate n determinarea calitii apei sunt obinute prin analize chimice ale probelor de ap, primul pas n interpretarea datelor trebuie s includ verificarea analizelor chimice ale probelor de ap , verificarea acurateei datelor. Datele din analizele chimice pot fi grupate i evaluate statistic utiliznd diferite tehnici pentru comprimarea volumelor mari de date sau pentru analiza distribuiei n timp i n spaiu. Prezentarea grafic a analizelor ajut la prezentarea relaiei chimice n diferite tipuri de ap, surse probabile de substane dizolvate, un regim real al calitii apei i evaluarea resurselor de ap.

23

Referindu-se la poluarea agricol, obiectivul primar, l reprezint monitorizarea schimbrilor concentraiilor impurificatorilor n timp i reprezentarea lor sub forma unui hidrograf, un grafic care arat schimbrile ntr-o anumit perioad de timp a unor proprieti ale apei. Schimbrile n calitatea apelor subterane sunt relativ lente; se pot produce unele schimbri pe termen lung i pe termen scurt. Cnd sunt prezentate schimbri pe termen lung, aceasta indic un proces de poluare. Uneori este important utilizarea diagramelor care arat diferenele calitii apei de-a lungul unei seciuni transversale n adncime a unui acvifer. O procedur util de studiere a calitii apei la o anumit dat este prezentarea pe o hart a distribuiei spaiale sau la suprafa a unei sau a unor anumite spatii de minerale, a raportului dintre ioni sau a parametrilor fizico-chimici. Metoda comun de stabilire a frecvenei de prelevare se bazeaz pe criteriul statistic i pe variabilitatea datelor, a concentraiilor de msurat i a schimbrilor de detectat. Dup ce au fost colectate suficiente date pentru evaluarea variabilitii, frecvena de prelevare este ajustat, ca s o reflecte in mod corespunzator. Statisticile sunt legate de analiza datelor de prelevare, iar probabilitatea este legat de msurarea ansei sau a probabilitii derivate din datele de prelevare. Analiza statistic a datelor ncepe cu tratarea datelor hidrologice brute prin prelevarea de date i studiul erorilor de observare. Pentru datele cu valori anormale sau extreme (probabil datorit erorilor de msur sau problemelor de poluare) se utilizeaz tehnici de distributie liber, tehnici statistice neparametrice; acestea se pot aplica la proiectarea reelei de monitorizare, pentru a evalua corect concentratia tipic a azotatilor ntr-o zon, sau proportia sectiunilor sau a forajelor care au depasiri ale limitelor standard existente. Analiza variabilitii n prelevarea datelor, probele trebuie s fie pur aleatoare i ct se poate de reprezentative pentru parametrul msurat. Dependena de timp este cauza major a hazardului impur al datelor. De exemplu, dou date succesive ale nivelului piezometric au n mod normal un grad mare de dependen. Dependena spaial este cauzat de datele colectate din punctele de prelevare plasate n apropiere unul de altul, care va produce date similare sau practic identice. n general exist zone unde valorile tind s fie ridicate sau sczute. Aceast structur spaial poate fi studiat printr-un model probabilistic care rspund pentru iregulariti locale i presupun c toate fenomenele aleatoare se datoreaz erorilor sau zgomotului i unei structuri fundamentale care reflect caracteristicile generale ale fenomenului. Cele dou metode de estimare a gradului de variabilitate spaial a unei variabile sunt funcia de autocorelare i variograma. Ambele funcii descriu modelul spaial al unei variabile n funcie de observaiile la diferite distane de separare. Hrile de contur sunt realizate prin folosirea unei metode medii de deplasare a ncrcrii, utilizat pentru interpolarea valorilor de la un set de date de prelevare pe o gril de puncte pentru conturare. Utilizarea tehnicilor de kriging i cekriging n sistemele de monitorizare a mediului (ASCE, 1990), pentru msurarea erorii de estimare este relevant referitor la definirea reelei de monitorizare

24

Graficele se pot utiliza pentru compararea analizelor sau accentuarea diferentelor sau similitudinilor. Cele mai utile tehnici sunt: graficele cu bare, diagramele circulare, hidrografe de calitate a apei, harti si profile de calitate a apei. Hrtile de calitate a apei constituie o procedur util pentru distributia spatial a concentratiei de azotati din ape la o anumita dat.

25