Sunteți pe pagina 1din 8

Devierea comportamentala

autor $(il +artle tradus de Ioana Ciobotea


..

. Ce este devierea comportamentala?


....

Cuvantul "deviere" isi are radacina din "deviat", care inseamna abatut de la directia buna. In sociologie, ne preocupa atat ceea ce mentine oamenii pe directia justa, cat si ceea ce ii face sa se abata de la aceasta.
.

O deviere comprotamentala reprezinta o violare a unei norme sociale. Intrebarea care se pune este atat "De ce avem si observam normele sociale?", cat si "De ce le violam?"
.

Care este diferenta intre deviere si infractiune? Ambele reprezinta o violare a normelor sociale. O infractiune are o caracteristica aditionala, si anume incalcarea legii, facand-o astfel sa devina un delict. u orice lucru ilegal este o infractiune! o amenda de parcare nu este infractiune! a conduce sub influenta alcoolului este.
.

"orte pentru a ne mentine in normele sociale #


....

$entru inceput, sa luam in cosiderare controlul. Organizare sociala inseamna ca oamenii se comporta dupa tipare predictibille, eventual cu unele variatii, dar incadrandu-se in anumite limite. Intrebarea pe care o pune sociologia este cum sunt oamenii mentinuti in interiorul acestor granite?
.

Cand oamenii vad indivizi care se comporta in afara normelor, in ambele sensuri %matematic si sociologic&, ei au tendinta de a se comporta astfel incat purtarea sa le reflecte modul de judecata, si de asemenea au tendinta de a face lucruri care sa ii afecteze pe cei care ies in afara normelor. O modalitate este aceea de a e'clude acesti indivizi de la interactiunile sociale. Ii pedepsesc. Acest comportament poate ajunge pana la bigotism, si poate include retragerea drepturilor indivizilor respectivi. O alta reactie este aceea de a incerca sa-i determine pe indivizii care ies din norma sa revina inapoi, sc(imbandu-si comportamentul astfel incat sa corespunda normelor comunitatii.
.

Comportamentul celorlalti poate fi o forta care sa ne oblige sa nu depasim limitele admise. )eactia lor la actiunile noastre poate fi reprezentata de sanctiuni pozitive sau negative, recompense sau pedepse. *orcovul si batul. Daca actionam in

limitele dorite de ei, suntem recompensati, iar daca ne abatem, suntem pedepsiti.
.

Deoarece ne socializam in modul in care am fost invatati de mici, presupunerile despre ceea ce gandesc ceilalti ne afecteaza modul in care actionam. Aceste sanctiuni, pozitive si negative, pot avea efect asupra noastra nu datorita felului in care ar reactiona ceilalti, ci numai datorita presupunerilor noastre asupra felului in care ar putea reactiona.
.

Diferenta intre deviere comportamentala si infractiune este aceea ca infractiunea este o deviere comportamentala sociala interzisa de lege, cei care incalca tabu-ul fiind pedepsiti de catre stat. $ractic, este diferenta dintre comunitate si societate. u toate legile sunt drepte sau avand la baza vointa consensuala a intregii populatii, si unele actiuni care pot fi ilegale din punct de vedere oficial pot fi insa acceptate in normele comune. ,nele legi nu sunt eliminate mult timp dupa ce si-au pierdut utilitatea. In -ancouver, e'ista inca o lege conform careia caii au prioritate in fata ve(iculelor motorizate si a pietonilor. $edeapsa este reactia legala uzuala, dar pedeapsa nu este un mod de a pune capat infractiunii, c(iar daca responsabilul a fost pedepsit. -ezi .entinta de condamnare.
.

Cine este un individ deviat comportamental?


....

Dupa ce m-am initiat in sociologie, am urmat un curs despre devierea comportamentala. -roiam sa aflu ce este un individ deviat comportamental, cum ajunge acolo, si ce face societatea in legatura cu asta. Am fost surprins sa descopar ca nu era atat de important ce anume este un individ deviat comportamental, cat mai ales cine este imputernicit sa declare pe cineva ca avand o deviere comportamentala.
.

Ce constituie o deviere comportamentala, unde se traseaza granita dintre normal si anormal, difera de la o cultura la alta, si in consecinta de la o comunitate la alta. /udecarea granitelor apartine valorilor de judecata.
.

Daca toti membrii unei comunitati au e'act aceeasi notiune despre ce constituie sau nu o deviere comportamentala, atunci procesul de etic(etare poate fi simplu. u e'ista pareri diferite. Dar foarte rar se gasesc c(iar si doua persoane intr-o comunitate care sa aiba e'act acelasi set de valori, ca sa nu mai vorbim de toti membrii unei comunitati.
.

Atunci cand e'ista opinii diferite asupra deciziei de a stabili care este granita, comunitatea poate recunoaste autoritatea unei unice persoane sau a unei categorii de persoane care sa fie imputernicite sa ia deciziile. Cel care ia aceste decizii

detine puterea.
.

,nul din mecanismele de identificare a unui individ ca avand o deiviere comportamentala este medicalizarea termenului de deviere comportamentala. Aceasta reprezinta o manipulare mentala care sugereaza ca motivul comportamentului e'centric este de natura patologica, sau cel putin se datoreaza unei stari precare de sanatate. Confera situatiei o origine biologica, si este o abordare foarte comuna in zilele noastre sa se atribuie e'plicatii biologice conditiilor sau situatiilor sociale. *edicalizarea devierii comportamentale este adesea un mecanism care confera persoanelor cu pregatire medicala puterea de a identifica un individ deviat comportamental, atribuindu-i o "cauza" biologica.
.

Cine detine controlul si cum se manifesta acesta? Cine este un individ deviat comportamental? Ce este un individ deviat comportamental? Acestea sunt intrebarile c(eie.
.

,n element de diferentiere a felurilor si gradelor de incalcare a normelor este reprezentat de diferenta dintre e'centricitate inofensiva versus infractiune periculoasa. )eactia sociala se incadreaza intr-o gama foarte larga, corespunzand nenumaratelor posibilitati ce se intind intre aceste doua e'treme.
.

.c(imbarea sociala si Inovatia vazute ca Deviere Comportamentala#


....

,n alt aspect al devierii comportamentale este rolul pe care il detine in sc(imbarile sociale. ,rbanizarea in sine este o sc(imbare sociala, iar comunitatile urbane tind sa se sc(imbe mai rapid decat cele rurale. Cu toate acestea, sc(imbarea sociala poate fi pusa sub c(estiune! prin definitie, oricine initiaza pentru prima data ceva comite o deviere de la norma. Inventiile, descoperirile si inovatiile sunt toate deviatii sociale la inceput, pana cand devin acceptate ca norme sociale.
.

0'emplul clasic pe care il invatam in scoala este 1alileo, care a fost declarat eretic de catre +iserica Catolica deoarece a declarat ca $amantul nu este centrul universului, ci se invarte in jurul soarelui.
.

Dupa cum s-a mentionat in ote despre religie, conceptul de nimic vazut ca o entitate pozitiva si ca un scop a fost considerat eretic de catre liderii bisericii in 0vul *ediu. Arabii au adus din India conceptul de zero impreuna cu sistemul lor numeral. $rimii europeni care l-au folosit au fost considerati de catre propriile comunitati ca fiind deviati comportamental, eretici si infractori.
.

In societatile urbane industriale si postindustriale, apreciem sc(imbarile sociale si inventiile, atunci cand ele sunt folositoare. Astfel, pretuim creativitatea mai mult

decat societatile rurale. O creativitate sporita determina o deviere mai mare de la norma, si o sc(imbare sociala mai rapida. $roduce o mai mare varietate de valori, care in sc(imb atrag dupa sine mai multe acuzatii de deviere de la norma, si un conflict cultural mai intens intre diferitele subculturi ale comunitatii. Din mai multe motive, orasele detin procentual mai multi indivizi deviati comportamental decat satele sau ariile rurale.
.

In ansamblu, preocuparea sociologica asupra devierii comportamentale nu este o c(estiune de definitie, ci una de putere. Deviante sociale Devianta ca problema sociala Devianta este o notiune larg utilizata in psihologia sociala,in sociologie si criminologie,aceasta notiune desemnand in sensul sau cel mai general indepartarea sau abaterea indivizilor fata de normele si valorile sociale. In orice societate,comportamentul deviant acopera o mare varietate de tipuri mergand de la comportamentul excentric ,definit prin gesturi insolite dezordine comportamentala,pana la comportamente disfunctionale,aberante si delicvente,inscrise in aria patologica a tulburarilor psihice.In functie de aceasta varietate a comportamentelor J.Fichter face o distinctie intre devianta pozitiva, prin care individul se abate de la stereotipurile conformitatii si adopta creativ norme si valori superioare si devianta negativa,care se caracterizeaza prin incalcarea si refuzarea indicatiilor normelor medii. O alta distinctie in cadrul delicventei este cea operata de Ed in !ambert"#$%#& devianta primara in care autorul porneste de la faptul ca aproape orice persoana trece din cand in cand peste reguli,dar aceasta are un caracter temporar,astfel persoana ramanand una acceptata din punct de vedere social si exista devianta secundara care apare la persoanele ce accepta devianta ca rol,fapt ce comporta consecinte asupra identitatii sale sociale si asupra conceptului de sine. Caracteristicile fenomenului de devianta sociala 'elativitatea normelor,antreneaza prin relativitatea criteriilor,distinctia dintre drept si nedrept (deci o relativitate a deviantelor in acest sens,pentru a nu crea confuzie,trebuie facute unele distinctii ) un act va fi condamnat daca are loc intr*o anumita situatie si nu va fi condamnat in alte impre+urari un act va fi sau nu deviant in functie de statutul sau rolul social al autorului devianta va depinde de contexul normativ in care apare 'elativismul normelor si valorilor depinde de fiecare societate. Categorii de devianta ,.Cussen face o lista aproximativa in acest domeniu impartita in sapte categorii a.Infractiunea si delictele cuprinzand )omorurile,furtul,violul,delicventa +uvenila b.-inuciderea c.Consumul de droguri cu implicatiile dezorganizate de factura psiho*sociala d.Conduitele sexuale deviate includ )prostitutia,homosexualitatea,lesbianismul, pornografia. e.Deviantele religioase care prin atitudini fanatice antreneaza unele secte religioase,erezii,vra+itorii. f..olile mentale au fost si ele analizate din punctul de vedere al abaterii de la normele sociale g.Extremismul politic. h./andicapurile fizice. 0ulburari de conduita la adolescenti !a adolescent crima este mai rara.In aceste cazuri rare,omorul din negli+enta,accidental este mai des. Cu implicatii dintre cele mai grave,in tulburarile de comportament este furtul. In ontogeneza timpurie,furtul se manifesta sub o forma incipienta,prin insusirea fortata sau brutala a +ucariei partenerului,ca mai tarziu sa ia forma insusirii obiectului dorit pe furis cu o nuanta de lasitate.-tudiile din domeniul psihologiei delicventei +uvenile evidentiaza faptul ca la baza ma+oritatii furturilor se afla un sentiment de frustrare cu pronuntate note de anxietate.Furtul efectuat in banda imbraca forme mai grave si cu pronuntate note de teribilism,mai ales la tineri. 1agabonda+ul,fuga de acasa se constituie ca o deteriorare comportamentala grava cu o evolutie spectaculoasa ce este dublata deseori de alte forme aberante cum ar fi prostitutia si perversiunuile sexuale. O serie de cercetari mentioneaza influentele negative exercitate asupra copilului de perceperea de catre acesta a relatiilor anormale dintre parinti.2stfel copilul poate fi tensionat si dereglat de atmosfera morala ,destramarea nefavorabila a familiei,decesul unuia dintre parinti sau al ambilor,prezenta unui parinte vitreg,alcoolismul parintilor,abaterile comportamentale ale parintilor,manifestarea lor triviala s.a.

Fenomenele respective pot fi provocate de o situatie biopsihologica sau de una economico* sociala necorespunzatoare. In raport cu furtul,+aful este o forma de comportament foarte grava si are loc sub amenintare sau ca act de violenta.-ituatia comportamentala este tragica si mai complexa cand +aful se produce in banda,ceea ce evidentiaza caracteristicile peronalitatii dizarmonice. Comportamentele sexuale deviante au loc datorita maturizarii sexuale ( se manifesta prima experienta sexuala si apoi se structureaza conduita sexuala,care poate lua forme aberante ,deviate,sub influente nefaste sau sub influenta agresivitatii si opozabilitatii )violul . In general infractionismul si conduitele sexuale deviate sau aberante au la baza ) #&incidente sexuale in copilaria mare sau pubertate ca,de pilda,seductia de catre un homosexual mai in varsta,incestul sau violul ( 3&tinerii care nu au avut modele sexuale"fara tata sau mama in familie&cu care sa se identifice si ca atare au conduitele sexuale needucate si un mai mare risc de a deveni inadecvati ( 4&izolarea excesiva de alti copii si lipsa de educatie sociala generala si educatie sexuala ca urmare a lipsei de sociabilitate generala fapt ce constituie un risc mai mare pentru conduite aberante"exibitionism,viol & 5&teama de responsabilitate insotita de imaturitate conduce la dependente de adult si creeaza conditii mai lesnicioase pentru deviatii sexuale ( %&teama excesiva,anxietatea si opozabilitatea din familie si scoala creeaza o tensiune ce se descarca sub forma de hiperactiuni sexuale"uneori& 6&viata exesiv austera si deprivata de relatii sociale,de distractii reale si de independenta din internate,colonii etc.poate favoriza unele deviatii sexuale. In ceea ce priveste delicventa 7oel ,aillone descrie doua tipuri de adolescenti delicventi ) 8rimul tip este al tinerilor care savarsesc infractiuni traind intens pe plan subiectiv intern teama si oroarea de a se identifica pana la urma cu adevaratii delicventi.Ei au impresia ca delictele lor sunt consecinta unor situatii speciale in care s*au antrenat inainte ca viata lor sa fi inceput. O a doua categorie este aceea a delicventilor care au o atitudine antisociala ce le monopolizeaza intreaga conduita.In prima categorie,autorul citat considera ca domina un fel de nevroza,pe cand in al doilea caz este vorba de exprimari de psihoze. -inuciderile au in anumite perioade si zone functii contagioase.In general tentativele de sinucidere sunt mai numeroase decat sinuciderile propriu*zise. !a aceasta varsta puterea manipularii parintilor,prietenilor sau chiar a unei parti reduse din societate cu tentativa de sinucidere in cazul in care nu i sunt indeplinite doleantele este foarte mare (in aceste varste de trecere si de formare pot avea loc debuturi de psihoze infantila,sentimente de persecutie profunde,de gelozie,depresiune melancolica,izolare excesiva etc. 0oximania )din spirit de aventura,in combinatie cu dorinta de a incalca interdictii,adolescentii organizeaza reuniuni excentrice unde fumeaza,beau si de multe ori incep consumul de droguri cum ar fi mari+uana si heroina. 0otusi noi folosim droguri cand consumam ceai sau cafea sau in cazul adultilor un pahar de vin ce*i relaxeaza.!a adolescent alcoolul este consumat in cantitati destul de mari deoarece le sporeste siguranta de sine,il face sa se simta fericit,mai spiritual dar ceilalti vad altfel lucrurile .2buzul de alcool este o problema grava in multe tari,fiind strans legat de accidente rutiere,crime,sinucideri,violenta si abuz sexual. In -92 este interzis consumul de alcool pana la varsta de 3# de ani. In Franta consumul mediu de alcool a scazut mult in ultimii 3: de ani. Deviantele religioase )In formele ei autentice,protestare"filozofice si sociale&,erezia este o miscare de emancipare,revendicand libertatea de constiinta,libertatea politica,dreptatea sociala si nu neconditionat o accentuare a starii de religiozitate. ,anifestarea religiei in planul constiintei si in planul comportamental al individului )-istemul vietii religioase presupune un nivel teoretico*dogmatic si un nivel comportamental,manifestandu*se activ si nemi+locit in actiunile individului.8rimul nivel se refera la existenta in planul constiintei a explicatiilor si intelegerii realitatii pe baza sistemului adoptat (al doilea este prezent prin atitudinea activa a indivizilor fata de sistemul religios,concretizat in forme variate ale practicilor religioase,ca )ceremonii specifice,acte magice,ritualuri religioase etc. In acest caz comportamentul este orientat de reguli si norme caracteristice fenomenului religios si fiecarei religii luate in parte,de pre+udecati si stari de spirit religioase (comportamentul indivizilor se va desfasura in conformitate cu cerintele si interdictiile religioase.De regula cele doua niveluri apar ca interconectate,ele presupunandu*se si conditionandu*se reciproc,-unt insa si situatii,evident destul de putine la numar, cand planul

teoretico*dogmatic nu este dublat si de unul comportamental*actional sau invers.In prima situatie constiinta individului ,desi ramane sediul unor idei se prelungeste si prin actiuni concrete. 2cest caz reprezinta un indice de baza al religiozitatii,al starii de dependenta spirituala a omului fata de divinitate.Deseori aceasta situatie nu poate fi usor evidentiata,situandu*se la un nivel implicit ea nu este direct perceptibila. Intretinuta de pre+udecati,stari de spirit,traditii religioase,care,desi nu sunt manifestate in plan comportamental,impiedica formarea unor convingeri stiintifice,materialiste.De aceea ,accentul educatiei trebuie deplasat spre latura afectiv* emotionala,componenta de baza in structura convingerilor,precum si de posibilitatea de control a mecanismului complex de formare a acestora. In familiile musulmane se inradacineaza un puternic spirit de sacrificiu in numele religiei si a scopurilor sale,indivizii care lupta in razboiul sfant sacrificandu*se fara ezitare pentru dogmele credintei si perpetuarea lor . Cel de*al doilea caz,in care planul comportamental nu este sustinut consecvent de credinte,idei,de explicatii religioase,el fiind perpetuat in virtutea unor traditii,unor functii estetice sau psihologic* individuale pe care religia le*a cultivat,este mai putin semnificativ pentru indicarea starii de religiozitate.9neori suntem in prezenta unor situatii evident paradoxale )ceremonii religioase practicate in diferite momente cruciale pentru viata omului "nastere,botez,nunta,inmormantare& pastrate doar prin forta traditiei si a spectacolului implicat,dezgolite de substatul lor religios,mistic. -atanismul 2dulatorii intunericului 8O-ED20II 82C0 C9 -20272 Cand oamenii se gandesc la crestinism, islam, iudaism sau alte religii, ei au cel putin o idee generala despre ce implica acea religie. -atanismul este o exceptie. 7imeni din afara cultului nu stie ce este de fapt. -atanismul este considerat de unii religie, de altii o secta. 272*,2'I2 !9C2 -atanistii sunt cei care il venereaza pe -atan. -unt mai multe definitii pe care satanismul le*a primit. -atanisti au fost numiti la inceput toti cei care nu sunt crestini conservatori. 2cestia cred ca, daca ceilalti oameni nu cred in Dumnezeu tot asa cum cred ei si nu au acelasi ritual, atunci ceilalti trebuie ca*l venereaza pe -atan. Din acest punct de vedere, satanistii sunt $:; din populatia lumii. Cei mai multi istorici crestini vad satanismul chiar asa cum il vad satanistii) un grup mic, care nu are legatura cu nici o alta religie si ai carui membri se simt liberi sa*si satisfaca nevoile in chip liber, sa fie blanzi cu prietenii lor si sa*si atace dusmanii. Din acest punct de vedere, doar in 2merica de 7ord sunt aproximativ #:.::: de satanisti. Dar membrii cultului sunt imposibil de numarat cu acuratete, spun specialistii. -2027I-0II. -atanistii il divinizeaza pe -atana intr*o forma sau alta. 9n satanist este o persoana care se inchina la diavolul pe care il pomeneste .iblia crestina sau care crede ca diavolul este o existenta precrestina, un principiu al vietii. 2cestia sunt satanistii religiosi, care urmeaza un numar de traditii religioase si au o organizatie numita .iserica lui -atan. Dintre multele culte care exista, .iserica lui -atan este cea mai mare, cu toate ca nu*si dezvaluie niciodata numarul de adepti. -atanistii folosesc precum simbol al cultului -igiliul lui .aphomet) un cap de capra, desenat in cadrul unei stele in cinci colturi inclusa intr*un cerc. 2,20O'II. -atanistii amatori nu au o ideologie consistenta, ci aduna elemente din satanismul religios, magie, cultul <icca sau alte culte neo*pagane, traditii oculte si alte ritualuri pe care adeptii le gasesc utile. Foarte frecvent, romanele despre satanisti scrise de autori crestini sunt adaugate la ritualul cultului. 2ceasta pentru ca adeptii sunt adolescenti influentabili, care se indeletnicesc cu satanismul pentru o scurta perioada de timp. De obicei sunt autorii unor gesturi criminale, precum vandalizarea de cimitire sau picturile satanice pe peretii cladirilor. C'EDI70E -I 'I092!9'I. -atanistii spun ca nu*l divinizeaza pe -atan si nu*l lauda intr*un ritual. -atanismul este satanism nu pentru ca noi credem intr*o anumita zeitate, ci pentru filosofia pe care o urmam. 7oi ne recunoastem pe noi drept zei si avem propria perspectiva asupra vietii si ne referim la experienta noastra ca la unicul adevar pe care il stim, scria 1exen Crabtree, unul dintre adeptii satanismului. -atanismul este respingerea caii spirituale a religiilor theistice si admiterea cinstita ca noi suntem doar animale care evolueaza ca orice alt sistem complex. O'I=I7I. -atanismul modern este atribuit lui 2leister Cro l> "#?@%*#$5@&. El era de fapt un magician ceremonial care isi baza ritualurile in parte pe principii iudeo*crestine. Dupa ce a absolvit universitatea, a intrat in Ordinul Aorilor 2urii, pe care l*a parasit pentru o alta fratie, Ordo 0empli Orientis, care se baza pe magia sexului si fiinta ca un ordin al masonilor. 2

ramas la conducerea ordinului din #$33 pana in #$5@. El a creat o noua religie, 0helema. 8ovestea lui a aparut in doua tabloide care l*au numit cel mai rau om din lume si fiara 666 a revelatiei. 2 fost acuzat ca a sacrificat cel putin un animal. =2!2BIE7II DI7 CIE1 I7 'omania 8rimul val de expansiune a satanismului in Est "#$$:& l*a constituit formarea, pe filiera germana, a unor grupari sataniste in 9ngaria, 8olonia si Cehia ",oravia&. 9rmarirea dinamicii consumului de droguri in aceste tari si, in special, compararea datelor pentru anii #$$:*#$$# cu cele din anii #$$%*#$$6 pot da o imagine sintetica asupra eficientei pretextului ritual in promovarea, printre adeptii satanismului, a consumului de droguri. 2l doilea val de expansiune a inceput inca din #$$#, cand, cu spri+inul satanistilor polonezi, iau nastere in 9craina grupuri de aceasta factura, mai intai in randurile minoritatii poloneze "la !vov&, apoi extinzandu*se in randul tineretului din Ciev, Cernauti si 0iraspol, a+ungand in 'usia si .asarabia, o data cu prabusirea 9'-- si consolidarea noilor rute transcontinentale de trafic cu droguri, din 2sia Centrala ex*sovietica spre pietele de desfacere din 1est. .olile mentale) #.Depresia)nevroza depresiva este probabil cea mai grava afectiune nevrotica.Cei ce sufera de aceasta ,sunt incapabili sa treaca peste necazurile vietii intr*o anumita perioada de timp.Ei sunt cuprinsi de tristete,apatie si letargie,pana cand mintea lor nu mai functioneaza normal.2cesata boala poate aparea in urma unui eveniment nefericit,ca moartea unei persoane dragi sau dupa o boala epuizanta.9neori,nu exista nici o cauza externa evidenta,caz in care depresia este endogena. 2semenea altor boli mintale,cauza fundamentala a bolilor depresive poate fi reprezantata de modificari de ordin chimic in interiorul creierului.Destul de des depresiile usoare pot fi findecate prin inteprinderea unor activitati cum ar fi calatoriile,insa cazuri mai complicate pot necesita tratamente medicamentoase combinate cu psiho*terapie.8rincipalele simptome ale acesteia sunt) insomnii, iritabilitate,pierderea poftei de mancare si lipsa puterii de concentrare.Intr*o faza avansata a bolii,pacientul poate incerca sa se sinucide cu scopul de a*i scuti pe cei dragi de povara pe care o reprezinta. 3. 8sihoza)ca si in cazul nevrozei,o persoana care sufera de tulburari psihice prezinta tulburari de comportament.Diferenta este ca psihopatul pierde contactul cu realitatea. 0ulburarile psihice organice apar atunci cand procesele mintale sunt dereglate de deteriorarea fizica a creierului,provocata de rani sau tumori.In cazul in care nu exista o cauza fizica evidenta,boala poarta denumirea de dereglare fizica functionala.Exista doua faze) D faza maniaca "in care pacientul poate deveni agresiv si insensibil fata de ceilalti(comportamentul poate fi insotit uneori de iluzii& D faza depresiva" bolnavul se poate simti persecutat,a+ungand uneori sa se sinucida& 8acientii cu tulburari paranoice sufera halucinatii.Ei pot avea halucinatii de gelozie"acuza persoana iubita de infidelitate&,de grandoare"se considera persoane superioare&,de inferioritate"isi autosugereaza scopuri inalte,ireale,in vederea depasirii sentimentului de esec&. 4.-chizofrenia)este uneori descrisa ca o minte fisurata,minte imprastiata* o dezorganizare a gandirii si a comportamentului normal.2ceasta cuprinde mai multe faze) D o faza poate incepe brusc,dar detasarea de realitate se face de obicei treptat(persoana devine din ce in ce mai pai putin capabila sa se concentreze si sa comunice,avand reactii necorespunzatoare,vis a vis de cea ce se petrece in +urul ei si facand gesturi ciudate si fara rost. D alta faza poate incepe cand pacientul simte ca mintea si corpul i*au fost furatesi poate incepe sa auda voci si sa simta senzatii ciudate pe piele. In cazul schizofreniei paranoice ,simptomele sunt insotite de sentimente de persecutie.Ea poate fi ereditara.8acientii sunt de obicei internati in spitale pentru consult si tratament.Daca starea lor se agraveaza li se administreaza tratamente de psihoterapie si reabilitare si daca este posibil se intorc acasa. 5.Dependentele)drogurile sau alcoolul sunt considerate adesea boli mintale.7evoile persoanei dependente pun stapanire pe gandurile sale,iar persoana devine uneori incapabila sa traiasca sau sa munceasca in mod normal,incalcand pana si legea pentru a obtine cantitati din substanta dorita. Consumarea de bauturi alcoolice in societate poate duce la alcolism.Cand persoana se trezeste din starea de betie ,problema persista,si apare si starea de mahmureala.'eactia imediata este de a se imbata din nou. Dependentele de televizor,+ocurile pe computer si +ocurile de noroc sunt afectiuni mai recente,persoanele in cauza sunt atat de incantate incat ard de nerabdare sa le repete.Copii pot deveni retrasi si nesociabili in urma +ocurilor pe calculator,care le pot ocupa tot timpul liber si le reduce timpul alocat studiului.

Extremismul politic)Inca din copilarie asistam in familia noastra la discutii politice,apoi ne maturizam si ideile politice ale parintilor raman inchide undeva in memoria noastra si ne influenteaza.!a maturitate multi dintre adolescenti sunt implicati in conducerea partidelor politice ale tineretului unde se observa un spirit competitiv si loial partidului caruia apartin de cele mai multe ori acesta fiind partidul cu care pe vremea copilarie familia simpatiza. /andicapurile fizice)exista o serie de handicapuri ce au un anumit specific in diferite etape de dezvoltare a omului.9nele din aceste handicapuri trec neobservate si,in genere,nu impieteaza asupra relatiilor dintre individ si colectiv.In schimb,alte handicapuri,chiar daca par simple la prima vedere ,isi pun amprenta asupra intregului comportament al omului atat in domeniul activitatii sale practice,cat si in sfera sa spirituala.2ceasta creaza dificultati de adaptare la mediul de viata,fie ca este vorba de activitate scolara,profesionala,in relatiile de familie,fie ca apar probleme ale integrarii in colectiv si in insusirea unor modalitati informationale care duc la dezvoltarea persoanei.8recizand rolul +ucat de diferite discipline in investigarea handicapurilor comportamentale,1irgil Dragomirescu arata ca psihologicsi medical conceptul de devianta ca abatere comportamentala nu difera in esenta pe plan comportamental,atribuindu*i*se o semnificatie simptomatica. In literatura de specialitate se gasesc o serie de referiri la principalele categorii de handicapati si se fac chiar clasificari mai mult sau mai putin acceptate .9nele lucrari se refera la trei categorii principale de copii inadaptati) #&inadaptatii psihic "categoria debililor mintali ,a imbecililor si a idiotilor&( 3&inadaptatii fizic "categoria deficentilor senzoriali& 4&inadaptatii social " categoria delicventilor,a psihoticilor si psihopatilor& In general dereglarile biologice nu duc la comportament inadaptat ,decat in circumstante de diconfort psihic,ca urmare a existentei unor conditii psihologice sau obiective care creaza situatii stresante.,otivarea unor comportamente aberante la copii si stabilizarea lor poate incepe chiar de la lipsa de autoritate a parintilor sau cu exagerarea acesteia. 8osibile solutii in vederea eliminarii delicventei) D implicarea cadrelor didactice in programe speciale de reeducare a elevilor care prezinta caracteristicile enumerate mai sus. D educarea persoanelor care doresc sa devina parintii si obligarea lor sa urmeze cursuri prenatale de psihologie infantila. D implicarea guvernului prin spri+in financiar si acordare de facilitati celor care se ocupa cu astfel de cazuri. D o campanie de informare si implicare a societatii in privinta delicventei. ,a+oritatea persoanelor chestionate stiu ce este delicventa si considera ca este o problema care ar trebui sa preocupe societatea.?:; considera ca aceasta problema se poate rezolva daca i va fi acordata atentia necesara. Impreuna vom reusi sa construim o lume mai sigura daca maine ne vom trezi si ne vom educa copiii sa respecte Drepturile si libertatile omului. .ibliografie E.1erza ,,8sihopedagogie ,.,icleaE0.8odar,,Introducere in psihologie E.DurFhein ,,Despre sinucidere 2na*,aria !uca ,,-atanismul =.1ladutescu ,,Intrebari si raspunsuri la problemele tinerilor de educatie ateista