Sistemul financiar bancar

Cuprins Introducere...p.2 Rolul si structura sistemului bancara...p.4 Servicii bancare....p.8 Capitalul bancar...p.15 Dezvoltarea sistemului bancar in Republica Moldovap.22 Inc eiere..p.28 !iblio"ra#ie..p.$%

Introducere Sistemul #inanciar bancar care are da obiect instrumentele si te nicile de plata reprezinta un domeniu de pre"nanta importanta in des#asurarea operatiunilor economice si #inanciare in economia de piata. &volutiile in domeniu' care au #ost determinate atit de cresterea considerabila a dimensiunilor #lu(ului de plati si respectiv de e#orturi or"anizatorice de a opera cu ma(ima e#icienta' dar si cu te nolo"ii noi an"a)ate in domeniu au condus la constituirea unui se"ment independent de abordare stiinti#ica a sistemului bancar. Sistemul #inanciar bancar ca o parte speci#ica a relatiilor monetare privind instrumentile si te nicile de plata s*a dezvoltat puternic sustinuta de te nolo"ia moderna' de pro"resile intense ale in#ormaticiisi telecomunicatiilor. In tarile dezvoltate' ultimii 1% + 15 ani au reprezentat o etapa de ample trans#ormari in domeniul bancar care au solicitat actiuni ample de or"anizare si reor"anizare a retelilor de plati si compensare' ec ipari si reec ipari te nolo"ice' #unctie de pro"resile rapide in domeniu. ,n asemenea proces continua cu e#ervescenta' promovat #iind de cerintele cresterii e#icientei activitatii bancare. -ropunindu*mi primordial sistemul #inanciar bancar ' in s#era de abordare' lucrarea in cauza apare in conditiile in care in tara noastra or"anizarea sistemului bancar esta in etapa de #ormare si dezvoltare. &(tinderea relatiilor noaste cu tarile din ,niunea &uropeana si toate straduintile noastre de a ne alinia si inte"ra cit mai repede in spatiul economic european necesita cu prioritate cunoasterea normelor' mecanismelor si te nicii utilizate in aceste tari' in cele mai #ierbinti #lu(uri ale interrelatiilor economice. &ste evident ca pentru Republica Moldova aceste norme' te nici si te nolo"ii noi au cu necesitate o eminenta pre"nanta' #ie ca elemente componente ale re#ormii sistemului #inanciar bancar de la noi de catre #orurile internationale monetare si bancare sau pur si simplu ca o aliniere la normile si te nicile utilizate in tarile dezvoltate din &uropa si' in #apt' pe plan mondial.

Rolul si structura sistemului bancal In epoca contemporana locul si rolul bancilor in economie este #oarte mare' activind ca intermediar principal in relatia economii*investitii' relatie otaritoare in cresterea economica . Conceptele moderne privind dezvoltarea economica considera ca un rezultat necesar al evolutiei societatii' obtinerea de economii ale a"entilor economici sau persoanelor #izice' reprezentind venituri neconsumate in perioada curenta si destinate unei utilizari viitoare. In cadrul acestor concepte investitiile' reprezentind ac izitia de instalatii si ec ipament' structuri' masini si inventar' destinate dezvoltarii productiei reprezinta o alta realitate a economiei si e(pansiunei ei ce a#ecteaza pe a"entii economici. .ceste' a"entii economici' isi "asesc resursele necesare' #ie prin proprii economii' #ie recur" ind la credite ce sunt acordate prin banci. /ocul si rolul bancilor in economie sunt determinate si de creatia monetara' #actor speci#ic al #unctionarii bancilor in economie. !ancile s*au a#irmat esential ca institutii monetare' ca intermediari monetari,a caror caracteristica esentiala este posibilitatea de a pune in circulatie creante asupra lor insasi care sporesc masa mi)loacelor de plata' volumul circulatiei monetare. Caracteristica semni#icativa a acestor intermediari este transformarea activelor nemateriale in moneda. &misiunea de bancnote' #unctie initial desc ise tuturor bancilor si restrinsa ulterior numai la banca de emisiune' reprezinta #orma principala a creatiei monetare si cadrul primordial prin care are loc e(pansiunea masei monetare. In cadrul sistemului bancar s*au inclus in timp si intermediari nemonetari a caror #unctii principale sunt0 colectarea de economii sau acordarea de credite pe termen lung sau scurt ' direct catre bene#iciari 1pentru investitii' comert e(terior ipoteca' consum 2 sau prin an"a)area de capitaluri pentru recreditare. Multiplicarea centrelor de emisiune a creat conditii de incalcare a normelor de emisiune si incarcarea canalelor de circulatiei cu bancnote smise' cu' sau #ara )usti#icatie economica. .st#el ca' in momente istorice di#erite toate tarile dezvoltate au trebuit sa delimiteze net #unctiile bancii de emisiune' acestea concentrindu*se de re"ula la o sin"ura banca' banca centrala. .celasi lucru sa petrecut si in S,. ' unde' desi e(ista 12 banci #ederale de emisiune ' acestea actioneaza cu un tot unitar sub e" ida unei autoritati monetare. Specializarea bancilor a #ost o tendinta ce sa mani#estat in sinul bancilor timp de o intre"a epoca. /a inceputul a#irmarii tendintelor de specializare' acestea erau adesea declarative' propa"andistice' #ara a obli"a la e(eclusivitate sau interziceri. Criza economica din anii 1323 + 13$$' care a bintuit in toate 4arile dezvoltate' dar a #acut rava"ii in S,. prin cra ul banean de proportii 1 $5 de banci #iind declarate in stare de #aliment2 a impus o re"lamentare severa a re"imului bancar' care sa actioneze in scopul prote)arii deponentilor. .st#el ca' statutul bancii a trebuit bine conturat' instituindu*se un re"im limitativ de control asupra institutiilor de credit ce primesc depuneri si asupra modului de #olosire a acestor resurse in procesul de creditare. In acest cadru s*a delimitat' mai e(act' acceptiunea de banca' sau de depozit. Desi structurile nationale ale sistemelor bancare sunt #oarte di#erite' purtind amprenta evolutiilor anterioare' sau a unor traditii ce se prepetuiaza' si #iind de o potriva supuse su#lului innoirilor ' totusi pretutindeni in lume s*au delimitat cu claritate la un moment dat0 - bancile de depozit si - bancile specializate. !ancile specializate au o misiune de interes public6 creditarea pe termen mi)lociu si lun" pentru intreprinderi' creditarea mar#urilor cu plata in rate 6 creditarea locuitorilor cu "arantii ipotecare 6 "estiunea mi)loacelor de plata ' in special prin carti de credit etc. -rincipalele lor orientari sunt0 leasin"*ul' #actorin"*ul' acordarea si "arantarea de credite pe termen mi)lociu si lun" pentru intreprinderi' creditarea mar#urilor cu plata in rate ' "arantarea locuintelor cu "arantii ipotecare' "estiunea mi)loacelor de plata' in special prin carti de credit etc. In considerarea structurii sistemului bancar trebiue sa avem in vedere ca in componentele nationale se a#irma si tresaturi "enerale dar si particularitati ale alcatuirii veri"ilor componente.

.st#el in S,. in mod #iresc se considera in componenta sistemului bancar institutiile a#late in postura de #urnizori importanti de resurse' cum ar #i companiile de asi"urari' institutiile de constituire si administrare a #ondurilor de pensii ' #ondurile comune de creanta etc. Dimpotriva' in alte tari' in 7ranta de e(emplu' institutiile de credit importante0 Casa de Depuneri si Consemnatiuni' -osta' detinatoare a conturilor de depuneri postale' sunt atasate 8ezaurului si nu sunt cuprinse in sistemul bancar. Cum insa 8ezaurul este el insasi considerat partener in sistemul de credit al economiei' putem aprecia ca nu este decit o interpretare #ormala ce tine de subordonarea ierar ica a participantilor. ,nele banci actioneaza ca intermediari in anumite ramuri sau domenii de activitate' des#asurind activitati de mobilizare a resurselor' cit si de distribuire a creditelor in s#era lor speci#ica' in cadrul unui ec ilibru relativ intre operatiunile active si pasive proprii. 9 mare parte din banci sunt insa unitati pro#ilate unilaterali, #ie promordial pentru mobilizarea de resurse' #ie proponderent pentru acordarea creditelor din resurse ce*i sint puse la dispozitie. In acest cadru' bancile )oaca rolul de intermediar. .st#el bancile isi e(ercita rolul lor de intermediar nu numai intre a"enti in a#ara sistemului bancar' ci au un rol ma)or in reciclarea si valori#icarea capitalului' in mobilizarea de resurse si distribuirea de credite. In acest proces se a#irma si se detaseaza ca principale #unctii ale bancii cele doua laturi ale intermedierii0 *mobilizarea resurselor *distribuirea creditelor /e"atura directa cu mii si milioane de a"enti economici' titulari de cont' in le"atura cu constituirea si utilizarea depozitelor' con#era bancilor o alta principala #unctie in economia moderna' cea de centru de efectuare a platilor intre titulari de cont' si prin aceasta bancile determina si controleaza #lu(urile circulatiei monetare scripturale. In indeplinirea #unctiilor lor bancile indeplinesc anumite operatiuni speci#ice considerate si reunite dupa sensul lor in pasive si active. !ilantul tuturor bancilor S,.. 1e(presii procentuale2 .ctive Rezerve 2 :umerar $ Disponibilatati la banci 2 8itluri de stat si alte a"entilor "uvernamentali 1$ 8itluri administratie locala si alte titluri 5 Credite *pentru comert si industrie 13 *ipoteca 24 *de consum 11 *interbancare 5 *alte credite ; .lte active ; 8otal 1%%

-asive Depozite la vedere

18

Depozite stabile Depozite din economii 1; Depozite mici 1sub 1%%%%2 la termen 13 Depozite mare 1peste 1%%%%2 la termen 15 Imprumuturi 24 Capital ;

8otal

1%%

Servicii bancare 9 prima cate"orie a acestor servicii o reprezinta serviciile de a#aceri adresate #irmelor. -e linia promovarii metodelor noi de finantare bancile au dezvoltat si au intermediat pentru clientii lor operatii de leasing' factoring sau le*au desc is accesul la casele de misiuni de hirtii de valoare si participare la capital. Cea mai mare parte a serviciilor bancare nu comporta an"a)area bilantiera0 nu contribuie la ma)orarea resurselor si nu a#ecteaza activul bancilor' dar an"a)eaza riscuri aducind concomitent anumite venituri. .ceste operatiuni sunt evidentiate de banci si deci "rupate din punct de vedere patrimonial ca operatiuni extra-bilantiere. .ceste operatiuni sunt compuse din doua lar"i cater"orii0 *operatiuni de comision *operatiuni privind obli"atii anticipate sau conditionate. In cadrul operatiunilor de comision banca actioneaza in numele si pentru contul clientilor sai. -rintre cele mai #re"vente operatiuni de acest "en sint cele le"ate de e#ectuare platilor' in deosebi operatiuni de incaso' de incasare a creatiilor. De asemenea bancile e#ectueaza operatiuni de vinzare si cumparare de titluri pentru clientii sai. Operatiunile privind obligatiile anticipate sau conditionate ' in primul rind se incadreaza obli"atiile anticipate ale bancii privind acordarea de credite prin0 *linii de credite' cind obli"atia priveste suma creditului si nu conditiile. *credite reinnoibile 1revolvin" loan a"reament2 din care se poate bene#icia pe durata contractului in conditiile stabilite' avanta)e pentru care se platesc bancii un anumit procent. 9 a doua "rupa a obli"atiunilor anticipate bancare decur"e din circuitul cambial si este cunoscuta sub denumirea de credite de semnatura. -rin semnatura sa' banca "aranteaza an"a)amentul clientului sau catre terti. !anca nu avanseaza #onduri' dar sustine prin propriul sau an"a)ament increderea pe care o inspira clientului. &a nu se an"a)eaza #ara sa #i evaluat riscurile operatiunii care pot in cazuri e(treme sa*i atra"a intrea"a raspundere. &(punerea la risc pe care si*o asuma implica incasarea unor sume cu care bene#iciarul "arantiei remuneraza banca. . treia "rupa de activitati de plasament cuprinde operatiuni cu aceleasi caracteristici ca si cele anterioare. -rintre aceste activitati mentionam0 an"a)amente anticipate de a acorda credite 1#or<ard commitements2' an"a)amente anticipate de a vinde sau a cumpara titluri' operatiuni denumite optiuni 1#inancial #utures sau options2' an"a)amente anticipate supra dobinzii 1interest rate s<aps2' sau cursuri de sc imb 1currenc4 s<aps2 Cele mai utilizate operatiuni sunt in domeniul valutar si in domeniul creditului. 9 alta cate"orie de servicii s*au dezvoltat in sfera afacerilor internationale0 incasarea operatiunilor de e(port' #inantarea e(portului prin institutiile internationale de "arantare a creditului pentru e(port' ne"ocierea si scontul cambiilor straine' #acilitarea importului prin credite documentare' operarea in conturi de valuta' an"a)area in optiuni in moneda straina. In "eneral' bancile #urnizeaza clientilor trei tipuri principale de servicii0 1.Desc iderea de conturi bancare 1de di#erite tipuri2. 9 banca atra"e bani de la clientii sai 1prin conturi bancare2' platindu*le in sc imb dobinda pentru depozitele constituite. -lata acestor dobinzi este o c eltuiala pentru banca. .tit pentru persoanele fizice cit si pentru cele juridice' bancile desc id' in evidentele lor' urmatoarele tipuri de conturi0 =conturi curente 1la vedere2' conturi in care titularii pot #ace operatiuni de incasari si plati curente6 =conturi de depozit 1la termen2' conturi in care depunerele se #ac pentru un anumit termen' perioada in care titularii nu pot e#ectua nici depuneri in cont' nici plati din aceste conturi. In #unctie de anumite activitati speci#ice' pentru clientii persoane juridice' bancile mai desc id si alte tipuri de conturi' cum sunt0 =conturi blocate' reprezentind capital social necesar constituirii unei societati comerciale. Dupa ce clientul prezinta la banca dovada inre"istrarii societatii al Re"istrului Comertului' contul e deblocat' iar sumele sunt virate in contul curent al societatii. = conturi blocate cu destinatie speciala' sunt conturi in care disponibilitatile titularului sunt temporar blocate in raport de o anumita operatiune' ca masura de protectie pentru banca si pentru buna des#asurare a unor obli"atii de plata catre strainatate 1acreditive' "arantie etc2

=conturi pentru credite' destinate sa evidentieze credite acordate de banca si din care urmeaza ca acestia sa dispuna platii6 =conturi cu suma dobindita prin participare la licitatile valutare evidentiaza sumele in lei sau in valutare rezultate din operatiunile de vinzare*cumparare de valuta sau lei pe piata interbancara' ordonate de client si e#ectuate de banca in contul acestuia. 2. 7acilitati de imprumut 1de credit2. !ancile imprumuta clientilor sume de bani pentru #inantarea a#acerilor acestora. ,nele banci o#era imprumuturi atit persoanelor #izice cit si )uridice. Clientul trebuie sa plateasca un tari# pentru analizarea de catre banca a oportunitatii acordarii creditului si o dobinda pentru creditul primit. .ceste tari#e si dobinzi reprezinta un venit pentru banca. $. Servicii privind trans#erul #ondurilor. !ancile #urnizeaza si servicii privind platile prin trans#erul #ondurilor 1atit electronic' cit si prin instrumentele de plata2' in numele si la cererea clientilor lor. !anca percepe un comision pentru acest serviciu' comision a carui marime variaza in #unctie de valoarea sumei si de te nica de trans#er a banilor. !anca poate o#eri si servicii care aduc venituri din comisioanele' spezele si tari#ele percepute pentru e#ectuarea lor. In cazul calatoriilor in strainatate' sunt necesare si anumite cantitati din moneda tarii respective' pentru c eltuieli imediate' desi' este mai si"ur pentru turisti sa #oloseasca cecuri de calatorie sau instrumente de plata asemanatoare' in loc sa poarte asupra lor valuta in numerar. !ancile pot asi"ura clientilor posibilitatea de a procura ma)oritatea valutelor tarilor lumii. !ancile vind moneda straina 1valuta2 la cursuri de sc imb competitive si percep un comision pentru serviciul prestat. -rincipalii concurenti ai bancii in acest domeniu sunt casele de sc imb valutar si a"entii de turism' in special in zonele de destinatie ale calatoriilor de vacanta. .ceste doua tipuri de or"anizatii trebuie sa*si procure' al rindul lor' monede destinate sc imbului valutar 1de obicei acestea cumpara valuta de la banci2. Cecurile de calatorie sunt cele mai cunoscute servicii bancare o#erite persoanelor care calatoresc. Cecurile pot #i #olosite ca atare' pentru plata bunurilor si serviciilor' in toate tarile lumii sau sc imbate in numerar. ,n cec de calatorie cuprinde permisiune unei banci 1sau a unei or"anizatii cu reputatie similara2 de a plati o suma de bani oricarei persoane ce poseda #ila de cec de la persoana in numele caruia a #ost emis cecul. Cecurile de calatorie se pot procura de la orice banca. -ina de curind' ma)oritatea bancilor emiteau propriile cecuri de calatorie. In prezent' cele mai multe banci au inc eiat acorduri de a emite cecurile uneia din cele mai mari companii internationale de cecuri de calatorie. Plati privind derularea cheltuielilor guvernamentale. !ancile e#ectueaza plati si in numele "uvernului' in special cele privind #inantarea unor proiecte de investitii de stat. Spre e(emplu' statul poate #inanta constituirea unei noi scoli sau a unui spital. Companiile de constructie vor primi bani a#erenti lucrarilor e#ectuate si #inantate din #ondurile statului' prin intermediul bancilor. ncasarea taxelor si amenzilor. -ersoanele care trebuie sa plateasca ta(e sau amenzi pot #olosi sistemul bancar' pentru plata sumelor datorate di#eritor institutii sau c iar statului. Consemnarea de depozite. /a banci se pot constitui sume in depozit' cu rol de "arantie' care sunt pastrate pe perioada solutionarii unor di#erende )udiciare sau a altor cauze. Servicii de executor testamentar. ,nele banci o#era clietilor acest tip de serviciu specializat' le"at de mostenirile si proprietatile clientilor decedati. !ancile trateaza rezolvarea acestor probleme cu autoritatile administrative' in numele si la cererea urmasilor sau a bene#iciarilor respectivei proprietati. -entru aceste servicii' banca percepe un comision' in #unctie de valoarea proprietatii. Casete pentru pastrarea valorilor. Clientii unei banci pot #olosi sei#urile acesteia pentru pastrarea unei valori. Serviciul se numeste casete pentru pastrarea valorilor, bancile percepind in sc imb un comision. In baza acestui serviciu clientii isi pot lasa spre pastrare articole de valoare' cutii inc ise' testamente sau alte documente importante. !anca emite o c itanta pentru bunurile lasate in pastrare' asumindu*si ast#el' raspunderea asupre acestora. Seifurile. .cest tip de serviciu' la #el ca si casetele de valori' implica #olosirea unor spatii special amena)ate care apartin bancii. Clientului i se pune la dispozitie un seif' accesul la sei# #iind sub un dublu control' banca pastrind o c eie si clientul cealalta. Clientul depoziteaza sin"ur bunurile in sei#ul sau. .cces la sei# poate avea loc oricind in timpul orelor de pro"ram ale bancii' timp in care clientul poate retra"e sau depune orice obiecte sau documente. Depunerile pentru o noapte. .ceasta #acilitate este o#erita acelor clienti care doresc sa depoziteze #onduri' in timpul cind banca este inc isa. Cei care apeleaza mai des la acest serviciu sunt "estionarii si casierii ma"azinelor' care doresc sa*si depoziteze' pentru si"uranta' incasarile zilnice la banca. In "eneral' sunt doua metode de administrare a depozitului. !anca

poate sa desc ida depozitul in absenta clientului 1dupa veri#icarea sumelor aduse2 si apoi sa crediteze contul clientului. In a doua varianta' clientul aduna banii destinati depozitarii peste noapte' urmind sa*i verse' cu re"ularitate sau la anumite perioade de timp. -entru ast#el de operatiuni' bancile au spatii special amena)ate si' bineinteles' percep un comision. !urocecurile. 9 carte de credit >eurocec> permite clientului sa sc imbe cecuri' in numerar la bancile a#iliate la sistemul &urocec' din orice tara din &uropa. .vata)ul utilizarii eurocecurilor' comparativ cu #olosirea cecurilor de calatorie este dat de #aptul ca' in limita unei anumite sume 1de e(emplu 2%%?2' clientul nu trebuie sa ac ite in prealabil contravaloarea acestora. @aloarea cecurilor este debitata in contul clientului' in momentul transmiterii lor la banca eminenta. Cartile de credit eurocec sunt #olosite cu sisteme de identi#icare speciale. "sigurarea de calatorie. !ancile o#era un pac et standart prin care asi"ura clientul impotriva principale riscuri de calatorie' contra platii unei prime de asi"urare. -rincipalul risc' acoperit prin aceste asi"urari' este cel privind asistenta medicala' in putine tari straine avind acces direct la un tratament de ur"enta "ratuit. .si"urarea de calatorie permite rambursarea sumelor c eltuite' desi poate e(ista o limita ma(ima a sumei recuperabile. 8arile din ,niunea &uropeana au inc eiat acorduri reciproce cu privire la asi"urarea asistentei medicale. #nit $rust, este un serviciu bancar care se re#era la operatiuni de investitii' de plasamente' care permit unui investitor' client al bancii sa investeasca intr*un porto#olio de actiuni' micsorind mar)a de risc a investitiei. 8ermenul >,nit trust> semni#ica pozitia bancii ca entitate de incredere in administrarea plasamentelor clientilor. /a ast#el de servicii apeleaza clientii care nu cunosc modul de #unctionare a bursei. Comisionul perceput de banci este in #unctie de suma investita. "chizitionarea si vinzarea actiunilor. /a cererea clientilor' bancile pot o#eri servicii de vinzare si cumparare de irtii de valoare 1actiuni' obli"atiuni2. Cind un client doreste sa #aca ast#el de a#aceri' in primul rind va solicita bancii cursul pe piata al irtiilor de valoare pe care doreste sa le cumpere sau' dupa caz' sa le vinda. !anca obtine aceste in#ormatii de la un broAer care ii va comunica ultimul curs inre"istrat pe piata. In baza in#ormatiei primite' clientul este cel care decide. 8ranzactia este e(ecutata de catre banca' potrivit ordinului clientului' iar e(ecutarea acesteia trebuie con#irmata in scris. -entru acest serviciu' banca primeste un comision de la broAer si nu de la client. Seriviciul de consultanta in afaceri. .cest tip de serviciu este o#erit de banci' in primul rind pentru a#aceri mai mici. !anca se comporta ca un analist #inanciar si s#atuieste clientul cum sa isi amelioreze problemele #inanciare' cum sunt cele privind bud"etul de venituri si c eltuieli' costurile' debitorii si #lu(ul in numerar 1cas *#lo<2. -rin acest serviciu banca percepe un tari#.

Capitalul bancar !ancile trebuie sa indeplineasca o cerinta minima de capital. Capitalul reprezinta drepturile detinatorului de capital la banca. &l este reprezentat in balanta' in principal' prin valoarea stocului' a surplusului si a cisti"urilor retinute. :ecesitatea capitatului bancar este indiscutabila si se re#era in primul rind la mi)loacele alocate de catre #ondatorii bancii si e compus' in "eneral' de capital actionar' rezerve si pro#it nerepartizat. 7unctiile principale a capitalului sunt0 - de protectie, presupune posibilitatea ac itarii in cazul lic idarii bancii si tot odata presupune mentinerea solvabilitatii bancii prin intermediul rezervelor ce permit asi"urarea activitatii bancii' c iar si in conditii de aparitii a unor pierderi. - Operativa, consta in alocarea resurselor in vederea procurarii activelor necesare la etapa initiala a #ormarii bancii' este utilizata mai tirziu pentru asi"urarea continuitatii bancii. - De reglamentare, se re#era la posibilitatea de in#luentare de catre autoritati de a #i(a cerinte #ata de marimea capitalului bancii' determinind prin aceasta un raport intre capital si totalitatea operatiunilor ce le poate e#ectua banca. Con#orm economistului -iter Rouse capitalul indeplineste #unctiile0 - Mi)loc de asi"urare a bancilor contra #alimentului - .si"ura mi)loacele necesare pentru crearea' or"anizarea #unctionarea bancii - Capital este un barometru al nivelului de crestere a bancii. In pasivul bilantului se re#era toate sursele de #ormare a rezervelor bancare' ce sunt acumulate si utilizate in e#ectuarea operatiunilor active 1activitati pro#itabile2. Mi)loacele proprii ale bancilor reprezinta totalitatea #ondurilor ce asi"ura o independenta economica si o stabilitate a #unctionarii bancii. .ceste mi)loace proprii sunt constituite din #ondul statutar' #ondul de rezerva' #ondul de reevaluare a mi)loacelor #i(e' pro#itul nerepartizat din perioadele curente si precedente. Capitalul bancar e constituit din capitalul statutar compus din actiuni simple' privele"iate' surplus de capital si bene#iciu nerepartizat. 9 alta sursa sunt obli"atiunile pe termen lun"' alcatuite din imprumuturi subordonate' note capitale si obli"atiuni' alte irtii de valoare ac itate din rezultatul vinzarii actiunilor' rezerve compuse din rezerve pentru c eltuieli neprevazute' pentru plate dividentelor pentru acoperirea pierderilor etc. Rezervele bancare pot #i #ormate in mod obli"atoriu 1prin le"islatie' acte normative adoptate de institutii autorizate2 si la initiativa bancii. 7unctiile' rolul' marimea capitalului propriu al bancilor au un speci#ic aparte in comparatie cu alte domenii ale economiei. .cest speci#ic al activitatilor bancare este in#luentat de calitatea de intermediar al bancii pe piata #inanciara care atra" sume mari de capital sub #orma de depozite ale a"entilor economici a persoanelor #izice si institutiilor de stat' precum si asi"ura o "estiune e#icienta a acestor resurse' pastrarea acestora acordind totodata servicii specializate asi"urind deponentilor un pro#it sub #orma de dobinda pentru capitalul depus. Sistemul de asi"urare a depozitelor intr*o anumita masura micsoreaza pericolul de retra"ere a depozitelor si permite bancii sa*si mentina o cota a resurselor proprii intr*o proportie mai mica' necesara pentru asi"urarea lic iditatii. .ctivele bancii sunt prezentate sub di#erite #orme de obli"atii monetare' de re"ula mult mai lic ide si mai usor realizabile pe piata de cit activele companiilor ne#inanciare in" etate in active nemateriale. .cest moment asi"ura posibilitati de asi"urare si acumulare a resurselor mobilizate si micsoreaza corespunzator necesitatea in marimea capitalului propriu. Ca rezultat a acestora' bancile si alte institutii #inanciare pot detine o pondere mai mica capitalului propriu in totalul resurselor' deoarece bancile "estioneaza e#icient si utilizeaza di#erite instrumente de atra"ere a rezervelor temporar disponibile. 7unctiile de protectie si "arantie a capitalului armonizeaza activitatea in cazul aparitiei unor pierderi neprevazute sau c eltuieli e(traordinare. :ecatind la #aptul ca bancile au #ormate di#erite #onduri' pentru acoperirea pierderilor mai mari poate #i utilizat si capitalul propriu al bancii' in acest caz #iind #olosit numai capitalul actionar al bancii si nu cel imprumutat deoarece aceste resurse insasi reprezinta creante pe datorie. Capitalul social se #ormeaza in urma atra"erii mi)loacelor banesti prin emisiunea si inscrierea la actiunile ce pot #i procurate contra mi)loacelor banesti. Capitalul social e #ormat initial prin contributia cotelor #ondatorilor' mai tirziu prin emisiunea de noi obli"atiuni. Marimea capitalului social poate #i modi#icat in vederea ma)orarii prin emisiunea de noi actiuni sau sporirea valorii nominale a actiunilor de)a emise. In sensul reducerii capitalului

social se poate #ace prin micsorarea valorii nominale a actiunilor sau rascumpararea unei parti de actiuni de la actionari. Capitalul social serveste drept o #orma de asi"urare a "arantiilor indeplinirii asumate de banca. &misiunea se e#ectueaza la #ondarea bancii prin distribuirea actiunilor intre #ondatori' iar la marirea capitalului social' prin lansarea unei noi emisiuni. !ancile #ormeaza fonduri de rezerva pentru a asi"ura e(ecutarea obli"atiunilor #ata de clientela si acoperirea pierderilor neprevazute in procesul de activitate. 7ondul de rezerva se #ormeaza in marime de 25B din capitalul social al bancii. Marimea necesara a #ondului se #ormeaza din contul de#alacarilor din pro#itul neimpozitabil al bancii in marime de 5B' iar dupa completarea deplina' de#alcarile pot #i e#ectuate numai din pro#itul de dupa impozitare. 7ondul de rezerva e destinat in special pentru0 - plata dobinzilor pentru depozite in cazul insu#icientei veniturilor - plata dividentelor #i(e' anuale la actiunile privile"iate - e#ectuare altor c eltuieli 1sponsorizari' completarea #ondului de risc' etc2 Profitul nerepartizat reprezinta suma pro#itului acumulat in procesul activitatii #inanciare' ce ramine la dispozitia bancii. /a s#irsitul anului sumele rezultative de pe conturile bancii se trans#era pe contul pro#itului. 9 parte din aceste sume sunt utilizate pentru plata dividentelor' iar o alta parte pentru plata impozitelor' trans#erurilor in di#erite #onduri. Soldul pro#itului nerepartizat este #ondul resurselor banesti ce ramine la dispozitia administratiei bancii si adunarii "enerale a actionarilor si sunt utilizate con#orm planului strate"ic al bancii. !ancile emit in circulatie obli"atiuni pe termen lun" care sint numite in di#erite surse di#erit' anume pot #i numite0 - note capitale - obli"atiuni neasi"urate -ina in anii 4% aceste irtii de valoare erau emise doar in cazuri e(cepionale' incepind cu anii 5% au devenit un mi)loc normal si #re"vent de mobilizare a resurselor. In "eneral emisiunea notelor capitale si a obli"atiunilor au crescut simtitor' insa ponderea lor in suma totala a capitalului bancii a ramas nesimni#icativa. .vanta)ele emisiunei acestor obli"atiuni pentru banca consta in #aptul ca suma dobinzii care o plateste banca detinatorilor acestor irtii de valoare se scade din pro#itul impozabil' devidentele la actiuni se scad din pro#itul dupa impozitare' aceasta #iind una din deosebirile dintre obli"atiuni si actiuni. Deaceea o asa #orma de atra"ere a resurselor e mult mai avata)oasa decit emisiunea obli"atiunilor' multe tari obli"atiunile pe termen lun" nu sunt incluse in capitalul bancii doar #i"ureaza in componenta obli"atiunilor totale ale bancii. In Republica Moldova obli"atiunile pe termen lun" sunt emise pe termen mai mare de cinci ani' insa ele nu sint incluse in capitalul bancii. .ceste irtii #ormeaza doar niste obli"atiuni ale bancii ce pot #i emise la valoarea nominala. !ancile en"leze emit in circulatie actiuni imprumutate. .ctiunile imprumutate sunt irtii de valoare nominative emise pe termen mediu si lun" pe care bancile le distribuie pe piata #inanciara cu an"a)amentul de a le amortiza la un termen stabilit plata re"ulata a dividentelor' dividentele pentru ele #iind platite si in cazul cind banca nu are pro#it. :otele capitale sunt pe lar" utilizate in S,.' in ultimii ani acestea au devenit tot mai solicitate' insa ponderea lor in capital ramine nesimni#icativa. -osesorii acestor irtii de valoare nu bene#iciaza de dreptul de vot' insa procentele c eltuielilor le"ate de aceste note sunt acoperite din pro#itul de pina la impozitare. -articularitatile obli"atiunilor pe termen lun" consta in #apul ca ele reprezinta irtii de valoare de "radul II' subordonate' adica pretentiile detinatorilor acestor irtii sunt satis#acute celorlalti creditori ai bancii. .ceste tipuri de obli"atiuni pe termen lun" sunt emise si puse in circulatie de bancile mari' deoarece bancile mici nu au acces pe piata capitalului' iar plasarea acestor irtii de valoare este #oarte costisitoare. !ancile pot emite aceste tipuri de obli"atiuni in marimea de 1%%B din capitalul actionar si 5%B din cel e(cendintentar. Determinarea marimii capitalului atras reprezinta una dintre cele mai discutabile probleme din activitatea bancara. ,nii economisti considera ca marimea capitalului trebuie determinata de piata' altii sustin ca marimea capitalului trebuie sa #ie re"lementat de or"anile autorizate deoarece partile ne"ative a re"larii de catre piata nu pot limita riscul #alimentului' nu pot sa sustina incredere #ata de banca' sa micsoreze pierderile asociatiei bancilor si a altor or"ane in cazul #alimentului unei banci asi"urate. .cestea ar #i conditiile pentru care bancile ar trebui sa asi"ure marimea minima necesara a capitalului statutar pentru inre"istrare si sa*l mentina pe toata perioada de activitate. In#ormatia re#eritoare la marimea capitalului este ceruta de ma)oritatea investitorilor' creditorilor' clientilor.

Marimea resurselor proprii ale bancii depinde de caracterul operatiunilor active e#ectuate de ea. 9rientarea activitatii bancii spre operatiunile cu un "rad inalt de risc necesita o marire a resurselor proprii a acestor banci. Resursele proprii necesare bancii si marimea acestor depinde si de nivelul de dezvoltare a pietii resurselor de creditare' precum si de politica creditara promovata de banca centrala. Din punct de vedere al bancii' o anumita rezerva de capital este dorita nu numai pentru prote)area detinatorilor de capital in cazul #alimentarii bancii' dar sporeste si increderea clientilor' pentru ca solicitantii de imprumuturi de a#aceri' ca si marii depunatori sunt impresionati de raportul inalt de capital. Dezvoltarea relatiilor de imprumut cu o banca necesita timp' iar #irmele pre#era sa imprumute de la banca pina cel mult anul viitor. 8otusi' venitul mar"inal rezultat pe seama capitalului suplimentar se micsoreaza din acest punct de vedere. Sa presupunem ca o banca detine de)a un stoc mare in raport cu datoriile sale' sansa de a da #aliment este atit de mica incit suplimentarea capitalului nu va in#luenta prea mult pe clientii sai potentiali. .tita timp cit rolul capitalului este de protectie' volumul capitalului necesar unei banci depinde de "radul de risc al activelor sale. Con#orm acetui lucru' raportul capital*active de ca care bancile au nevoie depinde de activele care le detin. 8imp de mai multi ani' pina in 1332' raportul intre capital si active s*a mentinut la 8B. In cadrul numitorului acestui raport capital*active' activele lipsite de risc' cum sunt detinerile de valuta si asi"urarile "uvernului pe termen scurt' au pondere e"ala cu zero6 adica nu se va raporta nici un #el de capital la acestea. Dimpotriva' activele supuse riscului' de e(emplu asi"urarile "uvernului pe termen lun" vor avea o pondere de $%B' adica va trebuie sa e(iste 2'4B capital. .ctivele cu cel mai mare "rad de risc vor avea o pondere de 5%B necesint 4'8B capital' in timp ce multe alte active' cum sint imprumuturile de ipoteci si imprumuturile de a#aceri vor trebui sa aiba o pondere de 1%%B' necesitind 8B de capital. Deasemenea este necesar un capital suplimentar in cazul in care raportul capital*active este nea)ustat pentru riscuri' in acest caz capitalul suplimentar va trebui sa #ie cel putin $B. In acelasi timp' cu cit o banca detine mai mult capital raportat la activele sale in dolari ea va cisti"a mai mult. Sa presupunem' de e(emplu ca banca cisti"a un procent pro#it la totalul activelor sale. Daca capitalul ec ivaleaza cu 1%B din totalul activelor' atunci acest 1B pro#it de active reprezinta 1%B pro#it pentru detinatorii de capital la banca respectiva6 de pe alta parte' daca banca obtine aceleasi cisti"uri' dar raportul dintre capital si totalul activelor este 5B atunci detinatorii de capital cisti"a 2%B la capitalul lor. -entru #iecare banca e(ista asadar' un raport optim intre capital si active la care dezavanta)ul mar"inal al capitalului suplimentar se compenseaza. Daca o banca da #aliment' 7DIC 1Corporatia 7ederala a .si"urarii Depozitelor2 ii opreste activitatea si salveaza pe depozitarii neasi"urati.

10

Dezvoltarea sistemului bancar in Republica Moldova 8recerea Republicii Moldova de la sistemul economic administrativ si de comanda la sistemul economic' bazat pe relatiile de piata' e#icacitatea si vitalitate caruia au #ost demonstrate de practica mondiala de "ospodarire a tarilor inalt dezvoltate din punct de vedere industrial in mare parte depinde de rezolvarea' in interesele omului si dezvoltarii societatii' a unui comple( intre" de probleme economice' sociale' politice etc care asi"ura in mod adecvat le"atura dintre producator si consumator. In realizarea practica a masurilor necesare indrepatate spre crearea conditiilor si premizelor de dezvoltare a relatiilor de piata' un rol preponderent il are sistemul bancar' care este unul dintre elementele de baza ale in#rastructurii de piata. In con#ormitate cu le"ea Republicii Moldova' sistemul bancar al Republicii Moldova include0 banca nationala a Moldovei' bancile comerciale si alte institutii de creditare. :otiunea de institutii creditare cuprinde persoanele )uridice si #izice' care e#ectueaza #iecare in parte operatiuni bancare con#orm licentei eliberate de banca nationala a Moldovei. .st#el' in prezent in Republica Moldova dupa analo"ia altor tari ca S,.' Marea !ritanie' Cermania' .ustria este creat un sistem bancar de doua niveluri. -rimul nivel il constituie banca nationala de stat a Moldovei' care este banca centrala in Republica. Ca un or"an unic de emisie a statului' banca nationala a Moldovei determina politica monetara' creditara' valutara si suprave" eaza ca ea sa #ie realizata in viata' crecum si asi"ura un control vi"uros asupra activitatii celorlalte banci. !anca nationala isi prezinta darile de seama numai in #ata -arlamentului Republicii Moldova si isi in#aptuieste activitatea sa in con#ormitate cu le"ea Republicii Moldova >cu privire la !anca :ationala de Stat a Moldovei> #iind independenta' in actiunile sale' de or"anele e(ecutive. :ivelul al doilea al sistemului bancar din Republica il constituie bancile comerciale' care realizeaza nemi)locit deservirea creditara si de contare a intreprinderilor si a populatiei. In a#ara de aceasta' bancile comerciale pot e#ectua si alte operatiuni bancare' care nu contravin le"islatiei in vi"oare din Republica Moldova si care sunt prevazute in statutele lor. In particular' e vorba de ast#el de operatiuni precum tinerea conturilor clientului si ale bancii de corespondenta' emiterea documentelor de plata si a irtiilor de valoare' eliberarea cautiunilor' "arantiilor si altor obli"atiuni pentru persoanele terte' care prevad e(ecutarea lor in #orma baneasca' procurarea drepturilor de cerere de a livra mar#uri si a presta servicii' asumarea riscurilor de e(ecutare a acestor cereri si incasarea acestori cereri 1#actorin"2. In le"islatia bancara adoptata in 1331' luindu*se in consideratie e(perienta bancara mondiala si*au "asit rel#ectarea noile abordari a c estiunilor de re"lementare a circulatiei monetare si' in "eneral' a activitatii bancare. .ceasta le"islatie determina metodele diri)arii de stat a relatiilor monetar creditare si e(pune bazele )uridice ale modelului nou de re"lementare monetar*creditara a economiei si metodelor economice de control asupra activitatii bancilor comerciale din Republica' stipuleaza re"ulamentele principale de e#ectuare a operatiunilor bancare si principiile de concepere a sistemului bancar in Republica Moldova. -er#ectionarea metodelor de diri)are a circulatiei monetare in Republica Moldova de catre banci are ca premiza restructurarea radicala a sistemului bancar' care se bazeaza pe principiul de e"alitate a producatorilor de mar#uri in particular si a bancilor independente. In le"atura cu aceasta putem mentiona ca in Republica are loc un proces de creare in baza cotelor de participare a di#eritor structuri bancare comerciale. -rin activitatea lor' bancile comerciale contribuie la accelerarea trecerii la relatiile de piata' in particular' prin aceea ca o data cu or"anizarea lor se reduce monopolismul si ia nastere concurenta in activitatea bancara. .nume datorita acestui #apt sistemul bancar din Republica Moldova a devenit una dintre primele veri"i a economiei' unde in mod real se in#aptuieste demonopolizarea' iar or"anizarea bancilor comerciale in aceste sistem este un prim pas spre crearea pietii monetare. Sarcinile principale ale bancii nationale si #unctia ei ca banca centrala a Republicii Moldova sunt urmatoarele0 - asi"urarea stabilitatii' unitatii monetare nationale - intarirea unitatii monetare nationale - or"anizarea si realizarea emisiilor de bani - elaborarea si traducerea in viata a politicii in domeniul circulatiei monetare' valutare si de creditare - controlul asupra lic iditatii si procesului de creditare a bancilor comerciale

11

- controlul asupra activitatii bancilor in con#ormitate cu actele normative - o#erirea imrumuturilor statului si pastrarea tezaurului national !anca nationala de stat poate sa stabileasca normativele minimale ale mi)loacelor proprii in banci' luind in consideratie creditele si investitiile o#erite' pasivele bancii' alte articole din balanta. In ultimul timp in sistemul #inanciar bancar din Republica Moldova sub in#luenta trecerii economiei republicii la relatia de piata au loc sc imbari calitative in veri"a a doua a lui' care se caracterizeaza prin cresterea numarului de banci comerciale. 9data cu cresterea numarului de banci comerciale are loc procesul de concentrare a capitalului bancar. 9peratiunile valutare intre participantii pietii valutare nu sint posibile #ara sc imbul de valuta si determinarea proportiei lui. -rin sc imbul unei valute pe alta se subintele"e procurarea si vinzarea valutei straine contra valutei nationale' iar proportiile lor se stabilesc prin cotarea valutara. !anca nationala e#ectueaza cotarea o#iciala a valutelor pe teritoriul Republicii Moldova. Cotarea valutei straine in numerar se in#aputieste de catre bancile comerciale si casele valutare de sc imb' stabilindu*se cursul de cumparare si cursul de vinzare in #unctie de cererea si o#erta. In conditiile economiei de piata bancile devin centre de re"lamentare economica' trebuie sa cunoasca situatiile*c eie in stimularea productiei. .vind la dispozitie resurse banesti mari' repartizindu*le in interesele interprinderilor si ramurilor economiei nationale' bancile' or"anizind procesele de circulatie si creditare' accelereaza dezvoltarea sociala' contribuie la stabilitatea economica a societatii. In scopul rezolvarii problemelor ecomonice interne bancile trebuie sa activizeze lucrul sau in directia sc imbului international' crearii de catre ele a unei lar"i retele de relatii de corespondenta cu bancile altor state' participarii in sistemul de decontarii clearin". In prezent activitatea institutiilor #inancial bancare suporta sc imbari radicale le"ate de sc imbarea conditiilor economice mani#estate prin lar"irea s#erelor de >aplicare> a banilor' #ormarea pietii irtiilor de valoare' posibilitatea de varsare a banilor in imobil' productie' comert' sc imbarea structurii preturilor' o#ertei mar#uriilor si serviciilor si corespunzator si a structurii c eltuielilor populatiei' cresterea cererii la credit. -entru dezvoltarea cu succes a le"aturilor economice e(terne' in republica este #ormat sistemul de re"lamentare #inanciar' valutara ce include0 !anca :ationala a Moldovei' care e#ectueaza rapid operatii valutar creditare' precum si reteaua bancilor comerciale' autorizate de !anca :ationala a Moldovei sa e#ectueze operatiuni valutare. In le"atura cu cresterea cererii populatiei si a persoanelor )uridice in e#ectuarea operatiunilor cu valuta straina' in deservirea activitatii economice e(terne clientilor bancii' acumularea si repartizarea resurselor valutare in republica' bancile in baza licentei "enerale e#ectueaza urmatoarele #eluri de operatiuni0 - desc iderea si tinerea conturilor valutarea ale persoanelor )uridice' conturilor curente si depunerilor in valuta straina ale cetatenilor care locuiesc pe teritoriul Moldovei' ale cetatenilor straini si persoanelor #ara cetatenie - procurarea' vinzarea si operatii incaso cu mi)loace de plata in valuta straina 1in numerar2' documente bancare de plata' cecuri de calatorie' acreditive de calatorie si altele - procurarea de la or"anizatii si cetateni si vinzarea catre ei a valutei straine in numerar' care se a#la la conturi si depuneri - e#ectueaza decontari la operatiile de e(port si import ale clientilor in valuta straina in #orma de acreditiv documentar' incaso' trans#er bancar si alte operatii !ancile din Republica Moldova sunt preocupate de atin"erea standartelor bancare internationale' in scopul recunoasterii de catre comunitatea bancara internationala si de catre clienti' ca banci cu un bun renume. &(ista doua documente deosebit de impotante in care sunt precizate standartele privind des#asurarea activitatilor bancare. -rimul document este Conventia de al %asel, care abordeaza problema capitalului bancar' al doilea document este intitulat " Doua Directiva de Coordonare %ancara a #niunii !uropene si se re#era la acordarea de licente bancilor. Cuvernatorii bancilor centrale din tarile >Crupul celor zece> 1state industrializate s*au intilnit in decembrie 138; la !asel 1&lvetia2 si au semnat un acord privind criteriile ce trebuie avute in vedere in stabilirea dimensiunii optime a capitalului unei banci' acord cunoscut sub denumirea de Conventia de la %asel. In Conventie a #ost de#init capitalul unei banci' s*a stabilit nivelul minim de capital pe care trebuie sa*l aiba o banca 1in #unctie de dimensiunea si riscului a#erent activelor sale2 si modul de stabilire a indicatorului de adecvare a capitalului.

12

!ancile Moldovei urmeaza re"lamentarile convenite la baze. In con#ormitate cu aceste re"lamentari !anca :ationala a Moldovei elibereaza autorizari bancare de trei tipuri0 1. .utorizarea de cate"oria .. Capitalul normativ intre 8 si 15 milioane lei ce acorda dreptul de a des#asura tipuri de activitate #inanciara indicate in articolul 25' aliniatul 1' literele .*I inclusiv : 2. .utorizatie de cate"oria !. Capitalul normativ intre 15 si 24 milioane lei ce acorda dreptul de a des#asura tipuri de activitate #inanciare mai diverse' litere .*D inclusiv : $. .utorizatie de cate"oria C. Capitalul minim 24 milioane lei' literele .*:. Con#orm ultimei otariri a Conventiei de al !asel' marimea capitalului pentru toate trei tipuri de licenta se cere a #i dublat' pentru ca prote)area mai e#ectiva a deponentilor si pastrarii increderii #ata de banca' ei #iind si"uri ca nu*si vor pierde banii daca banca inre"istreaza pierderi in alte activitati. Sistemul bancar al Republicii Moldova nu este impus de a urma aceasta otarire deoarece Republica Moldova nu #ace parte din "rupul celor zece' insa pentru incadrarea sistemului bacar' si in "eneral a Republicii este #oarte important de a urma acest acord. Dublarea capitalului pentru o banca este o problema destul de serioasa si de aceea bancile Republicii Moldova vor depune e#orturi enorme pentru a #ace #ata acestei cerinte.

13

Incheiere >Sistemul #inanciar bancar> + un component primordial in mecanizmul di#icil al economiei unei tari si*a ecomoniei mondiale' se doreste un abecedar in pa"inile caruia sa se "aseasca ceva din al#abetul unei teme care poate ocupa multe pa"ini in numeroase carti. &a aduna' pe de o parte' o e(perienta de mai multi ani' iar pe de alta parte are de munca pentru a ras#oi o literatura a domeniului deloc saraca intr*o tara a &uropei 9ccidentale. /ucrarea in cauza n*a #ost un tratat' diploma de ecomonie ci o simpla lucrare de curs cu idei' aplicatii si e(emple culese din viata si din literatura din care #iecare poate dispune ceea ce socoate util. 8ema abordata este o tema mult prea ampla pentru a cupride toate in#ormatiile' nuantele dar pe masura posibilitatii lucrarea #ormeaza un nucleu al mecanismului de baza bancar. .st#el am abordat instrumentul principal activitatii bancare' capitalul' #orta motrica' in "eneral' in economia de piata. !anca #iind cea care minuie acest instrument si de minuirea adcvata a acestui instrument depinde starea economica si bunastarea unei tari intre"i. :u de"eaba #alimentarea unei banci aduce dupa sine un dezastru in economie si populatiei tarii. Ca concluzie reiesa ca sistemul #inanciar bancar se poate mani#esta pe deplin doar intr*o economie libera' intr*o economie de piata. Ca dovada a acestui lucru este cresterea verti"ioasa a numarului bancilor odata cu incercarea de a trece a Republicii Moldova spre o economie libera' economie de piata. In urma studierii a mai multor carti am a)uns la urmatoarele concluzii si rezultate. -rima idee este ca studiera institutilor #inanciare si bancare nu trebuie sa #ie o insiruire plictisitoare de #apte si cu si"uranta ca a invata despre aceste institutii implica memorizarea unor termeni noi' ci intele"erea unora dintre cele mai di#icile probleme economice cu care se con#runta natiunea noastra' si anume0 care sunt dimensiunile si limitele posibilitatilor de solutionare a lor. De aceea in aceasta lucrare am consacrat un para"ra# intre" sistemului #inanciar bancar al Republicii Moldova' problemele cu care se con#runta' re#ormele care au loc si care se vor intimpla in viitor.

14

Bibliografie: 12 &C9:9MI. -9/I8IC.' Redactor0:.Dobrota E.cademia de Studii &conomice 22 !.:C. C9M&RCI./. C. I:8R&-RI:D&R& 7I:.:CI.R. Casian .n"ela $2 !.:II' .C8I@I8.8&. !.:C.R. SI &C9:9MIC. 8 omas Ma4er' Dames Dusenberr4 42 !.:CI/& Simion Claude 52 !.:CI/& SI 9-&R.8I,:I !.:C.R& Fo4e' !arr4 52 &@9/,8I. &C9:9MI&I M9/D9@&I0 R&G,/8.8&' &@./,.RI' -R9C:9G& Redactor0 G. 9larescu' -. Rosca ;2 .C8& :9RM.8I@& !.:C.R& !anca :ationala a Moldovei 82!.:CI/& I: R&/.8II/& &C9:9MI&I D& -I.8. Redactor0 C. !ul ac' @. @aleico 32 -a"ina electronica a !:M <<<.!:M.or" 1%2 M9:&D.' CR&DI8' !.:CI

15