Sunteți pe pagina 1din 7

Necesitatea unui adapost reprezinta una din nevoile fundamentale ale existentei umane.

Primii oameni au folosit pesterile ca pe niste adaposturi naturale; constructia unor adaposturi de sine statatoare dateaza inca din timpurile preistorice. Oamenii au recurs la materialele oferite de natura, cum ar fi lemnul is piatra. Dintre toate formele de arta, arhitectura este cea care cel mai mare impact asupra vietii noastre cotidiene. In viata de zi cu zi, nu toti oamenii au de-a face in mod obligatoriu cu pictura sau sculptura, insa arhitectura are de regula un impact vizual cotidian asupra omului de pe strada. asa tridimensionala a exterioarelor cladirilor si volumul negativ al interioarelor lor sunt elemente de sculptura cu care intram zilnic in interactiune timp de mai multe ori pe zi. Design-ul fatadelor cladirilor introduce elementul artistic bidimensional sau estetic in perceptia zilnica a ambientului nostru. PLANURILE DE ARHITECTURA

Arhitectul este preocupat nu numai de felul cum va arata cladirea si cum se va incadra
in mediul inconjurator ci si de capacitatea portanta a !idurilor de e"istenta unor sisteme eficiente care sa asi#ure incal!irea aerisirea furni!area curentului electric si a apei$ Planurile de arhitectura sunt desene care redau precis toate aceste aspecte variate ale unei constructii planuri folosite pentru de!voltarea sau pre!entarea unor idei$ Planurile o%isnuite pre!inta la scara proiectia #rafica a distri%utiei incaperilor la diferite niveluri privita de sus$ Elevatiile ofera vederea la scara a fatadei a peretilor laterali si din spate indicand locul unde sunt plasate ferestrele inaltimea usilor si a !idurilor$ &ectiunile verticale transversale scot la iveala unele amanunte cum ar fi canali!area i!olatiile si #rosimea peretilor$ Desenele de perspectiva sunt vederi picturale care infatisea!a modul cum va arata de fapt cladirea inclusiv mediul inconjurator$ &I&TE'E DE C(N&TRUCTIE )IDARIA P(RTANTA este una din cele mai timpurii si mai simple forme de cladire cunoscuta su% numele de constructie cu !idarie portanta presupune o constructie cu !iduri menite sa sprijine acoperisul pe toata lun#imea lor$ In civili!atiile antice si in societatile primitive aceste !iduri puteau fi din piatra carami!i lemn sau pamant$ In vechiul E#ipt s*a de!voltat o metoda rudimentara de constructie a !idurilor din %locuri de piatra puse in opera fara a se folosi is mortarul$ Cu cat era !idul mai inalt cu atat tra%uia sa fie mai #ros pentru a putea sprijini acoperisul$

&TALPUL &I +RINDA este o metoda de constructie care utili!ea!a doua sau mai multe forme verticale ,stalpi- care sprijina #rin!i ori!ontale fiind mai eficienta decat folosirea peretelui in intre#ime ca support pentru acoperis$ .uiandru#ii ,#rin!i scurte- erau utili!ati in interiorul !idariei portante pentru a forma deschiderea ferestrelor si a usilor$ In interiorul cladirii metoda stalp*#rinda permite e"ecutare unor interioare mai spatioase$ In vechile constructii e#iptene de piatratalpii se aflau unul in apropierea celuilalt astfel ca #rin!ile acopereau distante mici$ Acest lucru se e"plica in mare masura prin ri#iditatea deose%ita a pietrei care impunea ca suportii sa fie ase!ati unul lan#a altul$ Daca stalpii ar fi fost plasati la distante mai mari #rinda putea sa crape si sa cada din cau!a propriei #reutati sau a #reutatii aditionale a %locurilor ase!ate perpendicular pe ea$ 'ai tar!iu la constructia templelor #recesti s*au folosit #rin!i de lemn pentru acoperis intrucat lemnul fiind mai elastic permite spatierea mai mare a stalpilor$ &istemul stalp*#rinda se mai aplica si asta!i cand se utili!ea!a de re#ula otel sau %eton armat in loc de piatra sau lemn$ (RDINELE sunt inventate de vechii #reci care au creat scheme ornamentale care insoteau arhitectura de tip stalp*#rinda$ Aceste sisteme decorative numite ordine se refera la conceptual de frumusete care #uvernea!a proportiile$ (rdinele nu constituiau un sistem structural in sine dar re#lementau modul in care erau proportionatesistemele structurale din cladire si din jurul acesteia$ Desi s*au inventat de la sistemul stalp*#rinda ordinele au fost aplicate apoi in scopuri decorative la unele cladiri construite dupa alte metode decat cea a stalpului cu #rinda$ Acesta este ca!ul multor cladiri romane de pilda Colosseum*ul la care s*au folosit ordinele pentru a orna fatada$ Coloanele sunt niste stalpi cilindrici sprijiniti pe stilo%at ,suport de !idarie sau piatradispusi de re#ula cu spatii intre ei in siruri numite colonnade$ .a!a coloanei o constituie elementul decorative cel mai de jos pe care se sprijina un fus , portiunea cea mai lun#a a coloanei in arhitectura #reaca constand din cilindrii scurti de piatra cu caneluri suprapusi in asa fel incat par un %loc continuu-$ La partea superioara a coloanei se afla capitelul$ Acest element adesea %o#at ornamentat asi#ura tran!itia vi!uala spre partea de sus a cladirii ,sau anta%lamentul-$ Anta%lamentul este format din toate elementele arhitectonice aflate deasupra coloanei$ Elementul cel mai de jos al acestuia este arhitrava lespedea de piatra ori!ontalacare se sprijina direct pe capitel$ Deasupra arhitravei se afla fri!a elementul ori!ontal median al anta%lamentului$ De cele mai multe ori fri!a este decorata si sculptata cu diverse ornamente is fi#uri in functie de ordinul arhitectonic aplicat$ Deasupra fri!ei se afla cornisa care este elementul ori!ontal cel mai de sus al anta%lamentului$ In arhitectura clasica doua cornise inclinate , urmarind liniile o%lice ale acoperisului inclinat- insotesc cornisa ori!ontala la capetele cladirii$ )ona triun#hiulara ,sau frontonul- format prin aceasta dispunere a elementelor contine adesea o sculptura$

Trasaturile distinctive ale ordinelor/ La fiecare ordin diferitele parti ale coloanei si anta%lamentului au anumite motive arnamentale precum si anumite proportii clar definite$ Diferentele se refera la toate partile cladirii inclusiv platforma de sprijin ,stilo%atul- coloana ,%a!a fusul capitelul- si anta%lamentul ,arhitrava fri!a cornisa-$ Elementele cele mai caracteristice se remarca la coloane si anta%lament$ (rdinul doric este recunoscut drept cel mai vechi ordin acesta a fost inventat de locuitorii din +recia continentala dorienii$ Este ordinul cel mai simplu si mai putin ornamentat constand dintr*o coloana solida ro%usta care se sprijina direct pe fundatia de piatra a cladirii$ Capitelul Doric are forma unei perne cu colturile rotunjite numita echina deasupra careia se afla partea superioara a capitelului o lespede simpla de piatra * a%aca$ Deasupra coloanei se #aseste anta%lamentul doric compus dintr*o arhitrava continua fara ornamente$ Deasupra arhitravei este o fri!a despartita pe verticala in tri#life ,panouri sculptate separate prin taieturi verticale in trei sectiuni- care alternea!a cu metopele ,panouri plane acoperite adesea cu sculpturi in relief-$ (rdinul ionic$ Ionienii tri%urile care locuiau in insulele #recesti si pe tarmurile Asiei 'ici au inventat ordinul ionic care este mai %o#at ornamentat$ Cladirile ionice sunt mult mai %o#ate si ele#ante decat edificiile solide ale dorienilor$ Coloana ionica are %a!a este mai inalta si mai !velta$ Trasatura distinctive cea mai importanta a stilului ionic o constituie volutele capitelului ,forme spiralate- folosite in locul echinei dorice$ A%aca ionica este redusa ca dimensiuni in comparatie cu cea a ordinului doric care este mult mai proeminenta$ Anta%lamentul ionic difera si el de anta%lamentul doric$ Arhitrava ionica se compune din trei %en!i ori!ontale suprapuse spre deose%ire de cea dorica alcatuita dintr*o sin#ura %anda solida continua$ (rdinul corintic$ Al treilea si ultimul ordin utili!at de vechii #reci este ordinul corintic de fapt o versiune rafinata a celui ionic$ Coloanele corintice sunt mai !velte mai inalte si mult mai ornamentate in raport cu cele ionice$ 0olutele capitelului la ordinul corinticpre!inta o ornamentatie infatisand frun!e de acant$ (rdinul pastrea!a %a!a folosita si de ordinul ionic impartirea in trei parti a arhitravei is fri!a continua$ Romanii au manifestat un interes deose%it fata de stilul corintic care a continuat sa se %ucure de popularitate si in epocile mai tar!ii inclusiv in timpul Renasterii$

'ADRID

&pania este un mu!eu in aer li%er o tara unica in felul sau unde sunt accumulate tipurile
civili!atiilor cele mai indepartate amintiri ale multor popoare si ale tuturor timpurilor$ 'adridul centrul #eometric al peninsulei I%erice este poate cel mai insorit oras al Europei numara cele mai multe !ile insorite pe an1 de pe coastele muntilor inconjuratori +oadarrama acoperiti cu paduri de pini co%oara un aer de o puritate rar intalnita intr*o mare capitala care in ultimii ani a depasit 2 milioane de locuitori$ Re#ele 3ilip al III*lea care s*a nascut aici a sta%ilit4 capitala definitive a &paniei in 5676$ &e spune ca orasul se compune din mai multe !one diferentiate intre ele fiecare cu propriiile particularitati1 #asesti 'adridul casei de Ha%s%ur# si cel al .ur%onilor1 'adridul lui +o4a is cel al mu!eului Prado1 'adridul romantic al Isa%elei a II*a si cel al romanelor lui +aldos1 'adridul pitoresc a lui Rostra si cel al taurilor al 8%ailaores de flamanco9 al anticarilor si al artistilor$ Poti ale#e pe care vrei luand Puerta del &ol ca punct de plecare caci este inima orasului si toate drumurile vin si pleaca de acolo$ In !ona medievala 8La Casa9 si 8La torre de las Lujanes9 repre!inta secolul :0 si in apropiere o constructie in stil toledon patrea!a o colectie mai curioasa de ;7 777 volume de !iare din secolele :0III si :I:1 turnul maur al %isericii &an Nicolas de las &ervitas cea mai veche din 'adrid reaminteste dominatia ara%a$ )ona casei de Austria are ca a"a Pla!a 'ajor ridicata la 565< un ansam%lu #randiose cu < porti care contine toate istoria Renasterii1 aici au avut loc multe 8autodafe9*uri si au fost proclamati multi re#i1 in piata &anta Cru! se #aseste vechea Carcel de Corte asta!i 'inisterul de e"terne ,562=- ridicata de arhitectul care a spanioli!at formulele de %a!a ale Renasterii italiene1 in Piata de la 0illa admiri primaria edificiul somptuos opera arhitectului +ome! de la 'ora$ )ona .ur%onilor care repre!inta sfarsitul secolului :0III se desfasoara pe Calle Alcala Calle 3uencaral Calle Don .ernardo cu edificii impo!ante ce adapostesc numeroase ministere si institutii pu%lice$ )ona romantica a primei jumatati a secolului :I: din Puerta del &ol Pla!a de Isa%ell II Toledo cuprinde cladiri care nu au un stil propriu ci mai multe influente ale celor anterioare1 Palatul 8Con#reso9 asta!i Cortesurile spaniole ,5>?7- este un e"celent edificiu din timpul Isa%elei pa!it de doi lei de %ron! care au devenit foarte populari$ 'adridul contemporan este re!ultatul unei impresionte de!voltari cu precardere in ultimiii @7 de ani cu ministere Casa &indicatelor .anca Centrala Cetatea Universitara si foarte numeroase imo%ile de locuinte intr*o arhitectura moderna dar foarte impresionanta$

Importanta culturala este marturisita de cele 27 de mu!ee printre care si renumitul Prado considerat una dintre cele mai frumoase pinacoteci ale lumii$ Instalat intr*un maret edificiu din secolul :0II in stil neoclasic reali!at de marele arhitect Auon de 0illanuovo adaposteste picturile lui El +reco 0elasBue! Ri%era 'urillo +o4a ale scolii italiene is venetiene ale primitivilor flaman!i ale scolii #ermane olande!e si en#le!e sculpturi clasice si o %o#ata colecti de monede$ Dintre toate insa desenele lui +o4a numeroase si deose%it de e"presive constituie principala atractie1 sunt sali intre#i cu pereti acoperiti cu fi#urile curioase pe care le*a desenat marele artist si pe care parca toate te privesc pe tine umil calator$ Alaturi de mu!eu te poti plim%a printr*o #radina %otanica infiintata inca de Charles al III*lea care contine peste 27 777 de specii ve#etale provenite din aproape toate partile lumii$ Conform unui decret de pe urma celui care a infiintat*o si care se mai respecta si asta!i se distri%uie #ratuit o ora pe !i plante medicinale celor ce la solicita$ 'adridul a fost si va ramane un oras interesant$ &tra!ile orasului au un caracter cu totul ori#inal caci antichitatile se pot vedea in ma#a!ine speciali!ate dar si pe trotuare sau #alerii devenite adevarate e"po!itii$ Poti #asi picturi sculpturi carti portelanuri o%iecte de cristal fildesuri mo%ila #ravuri aproape de toate$ Dar in Rastro mai poti #asi si ustensile vechi de menaj sau costume de 8torero9 care asteapta demult un 8novillero9 care sa le im%race$

ARTA ANTICHITATII
'E&(P(TA'IA Inceputurile civili!atiei ur%ane se re#asesc in re#iunea cuprinsa intre fluviile Ti#ru si Eufrat numita 'esopotamia$ Aparitia civili!atiei in aceasta !ona s*a produs in aceeasi perioada ca si in E#ipt apro"imativ intre anii 2 ?77 C 2777 i$Hr$ Dintre civili!atiile care s*au de!voltat in aceasta re#iune sunt sumerienii aDDadienii asirienii persanii$ In antichitate persanii ocupau teritoriul Iranului din !ilele noastre$ Prin secolul 0I au mostenit imperiul asirian cucerind si E#iptul apoi au continuat sa avanse!e spre vest pana cand au fost opriti de #reci in lupta de la 'araton$ Arhitectura persana este caracteri!ata prin palate impunatoare sinte!a traditiilor mai multor locuri din imensul imperiu inclusive elementele asiriene e#iptene si #recesti$ +randiosul palat de la Persepolis e de ori#ine asiriana$ Coloanele &alii de audiente a lui Darius si :er"es su#erea!a o influenta #reaca prin densitatea lor dar proportiile !velte ne duc cu #andul mai de #ra%a la o inrudire cu stilul ionic #rec$ E+IPTUL Cea mai mare parte a E#iptului este un desert arid$ Numai re#iunea in#usta de pe malurile Nilului ofera conditii favora%il de!voltarii uei civili!atii$ Istoria E#iptului poate fi impartita in trei mari perioade/ Re#atul 0echi care incepe in preajma anului 2777 i$Hr$ si tine pana in anul @5?? I$Hr$ Re#atul de 'ijloc din @52= i$Hr$ pana in apo"imativ 5;>? i$Hr$ Re#atul Nou cca$ 5?77 i$Hr$ pana in 55?@ i$Hr$ Arhitectura Re#atului 0echi a fost orientata spre cultul mortilor$ Cea mai timpurie structura utili!ata pentru inmormantare a fost masta%a , o cladire joasa cu acoperisul plat si peretii inclinati ase!ata deasupra #ropii tom%ale ca un monument-$ Piramidele$ Ideea de a suprapune mai multe masta%e una peste alta a condus la monumentala piramida in trepte a re#elui )oser de la &aBBara$ Curand au aparut piramidele cu laturi netede dupa modelul piramidelor mari de la +i!eh$ Aceste piramide mari sunt mormintele faraonilor Eheops$ Eefren si '4Derinos$ Arhitectura Re#atului de 'ijloc$ In timpul Re#atului de 'ijloc s*au perpetuat conventiile artistice sta%ilite in Re#atul 0echi dar au aparut si cateva inovatii$ In locul piramidelor au inceput sa se sape in stanca morminte mai putin vi!i%ile pentru a le proteja astfel de potentialii jefuitori ,desi toate au fost #asite si pradate-$ In aceste morminte se e"perimentea!a un nou #en de pictura murala in care unele dintre conventiile stricte ale perioadelor anterioare isi pierd din ri#iditate$ &iluetele sunt trasate mai li%er si se o%serva chiar unele incercari evidente de racursiuni$

Arhitectura Re#atului Nou$ Arta Re#atului Nou era foarte diferita ca stil in comparatie cu arta e#ipteana mai veche$ In primul rand era foarte conservatoare$ Templele din Re#atul Nou$ In perioada Re#atului Nou s*au construit multe temple$ Primii faraoni din aceasta etapa au construit temple funerare ca locuri de inchinaciune in timpul vietii si de sanctificare si perpetuare a vietii dupa moarte$ Ulterior constructia templelor s*a concentrat mai ales asupra edificiilor imperiale ale lui Amon care erau locuri de #lorificare a !eului$ Caracteristica templelor lui Amon o constituiau hipostilurile ,&ali foarte mari- cu coloane foarte dens spatiate$ Templul funerar al re#inei Hatshepsut$ Templul funerar al re#inei Hatshepsut datea!a de la inceputul Re#atului Nou$ El a fost construit in stancile de la Deir el*.ahai in preajma anului 5=>7 i$Hr$ In fata sanctuarului sapat adanc in stanca se aflau trei curti in trepte inconjurate de colonade$ Curtile terasate erau unite intre ele prin rampe lar#i care trasau drumul procesiunilor din vale pana la templul taiat in stanca$

Bibliografie: Introducere in Arta de Arthur F. Jones Istoria Artelor Plastice de Adriana Botez-Crainic Arhitectura si Viata raselor de Cezar !azarescu