Sunteți pe pagina 1din 1

. Argoul. Argoul reprezint o categorie lexical specific stilului fa-miliar, dezvoltat n variantele orale citadine.

Argoul caracterizeaz din punct de vedere sociologic anumite grupuri de vrst sau profesionale elevi, soldai, hoi. Fapt de a constatat, zona n care se ntre!uineaz de predilecie elementele de argou este periferia ora"elor. #tilizarea argoului accentueaz sentimentul de individualitate, ofer pro-tecie celor din interiorul grupului n raport cu outsiderii. Argoul se carac-terizeaz prin p i t o r e s c , e x o t i s m " i e x p r e s i v i t a t e m a x i m $ deose!indu-se mai ales la nivel lexical de lim!a comun, aceast varietate a voca!ularului unei lim!i valorific n special caracterul polisemantic al cuvintelor, plasticitatea, capacitatea acestora de a genera lanuri sinonimice etc. . Argoul poate constitui un lim!a cifrat, ininteligi!il pentru un in-divid din afara grupului %lovele, bacnot, mititica, la pension, n viligiatur &n detenie'(, dar posed o m a r e c a p a c i t a t e d e n n o i r e $ aceasta presupune nu numai nlo-cuirea unor cuvinte, de ndat ce ele s-au generalizat "i s-au tocit, pierzndu-"i caracterul secret, dar "i inovarea unor formulri noi, plecnd de la tipare consacrate. )lementele argotice nlocuite trec, de cele mai multe ori, n vor!irea familiar ur!an. A"a sunt, de exemplu, unii termeni argotici, mprumutai din lim!a ul ignesc "i nregistrai cu meniunea &fam.' %familiar(, dup cum atest ultima ediie din *)+$ termenii sunt sco"i din sfera argoului "i trecui n sfera lim!a ului comun familiar, benga, candriu, a ciordi, a hali, la care se adaug, baft, gagiu / gagic, a (se) gini, a soili, a uti etc. -n evoluia lim!ii romne, se remarc, a"adar, la nivelul uza ului migraia unor termeni argotici dinspre sferele nchise ale utilizrii lor spre lim!a ul curent, familiar, curcan, sticlete, a uti, a parli, a face blatul, a face mito %de cineva(, haios, a mirosi a busuioc au devenit termeni argotici de larg circulaie.