Sunteți pe pagina 1din 1

Pe-un drum de care ma-ntorceam spre seara.

Era o primavara uscata, nemirositoare, si pasii mei, prin pulberi, abia se auzeau. Ciudat decor! spuneam, privind la ramurile nemiscate, la pamntul pe care presimtirea ierbii nu-l durea. Lumina era calda. Deodata, -n zare, aparu nedeslusit o forma dolofana, greoaie si tenace. Sa fie-un nor cu-nfatisare de camila interogam pe-un nevazut Polonius. Cnd s-a apropiat era un bou. Era un bou tacut, muind n praf copite linistite, cu pielea de culoarea pietrei, cu albicioase coarne simetrice, cu fruntea patrata. ! clipa am sperat - o clipa doar sa ma nsel, si sa-i descopar dedesubt pateticele ugere materne, fecunde clopote, sau daca nu, pe la grumaz, virila ncordare musc"iulara a taurului. #n zadar. Era un bou neutru, fara patimi. Si s-a oprit n fata mea si m-a privit el, boul alb si ntelept. ! rama nserata ncon$ura tinutul. L-am ocolit pe solul singuratatii, si am mers, prin pulberi dese, mai departe. Din spate, cu-o privire ntoarsa si egala ma urmarea senina moarte.