Universitatea Transilvania Facultatea de Stiine Economice si Administrarea Afacerilor

Anul universitar 2012 / 2013

Moneda si Credit

Moneda Nationala a Romaniei

Profesor Coordonator:

Student CTID Focsani, anul II, gru a !A"A#E!E"T

Cuprins
I. Moneda ...............................................................................3
1.1. Primele monede ..........................................................................3 1.2. Importanta monedei ...................................................................4

II. Leul Moneda Nationala a Romaniei ................................................................................6

2.1. Primele monede romanesti ....................................................6 2.2. Primul leu ................................................................................7 2.3. Al doilea leu ............................................................................8 2.4. Al treilea leu ............................................................................8 2. . Al patrulea leu !R"N# a$lat in %ir%ulatie si in pre&ent ''8

(i)lio*ra$ie .......................................................................11
%

I. Moneda
1.1. Primele monede
& moned este 'n general un lingou de metal de form( discoidal(, folosit( ca o form( de )ani* !onedele sunt garantate de c(tre emitent rin tanarea sau im rimarea unor elemente articulare uor de recunoscut, inclusiv +dar nu 'n mod o)ligatoriu, legenda, adic( te-tul scris e moned(* !onedele f(r( legend( se numesc anepigrafe* .m reun( cu )ancnotele, monedele re re/int( forma o)inuit( de numerar 'n toate sistemele monetare moderne* .n re/ent, monedele sunt folosite entru valori mai mici, iar )ancnotele entru valori mai mari* 0a 'nce ut, monedele romane erau )(tute 'n Tem lul Iunonei !oneta, aflat e Ca itoliul din 1oma* De aici a a2uns, 3n( la noi, rin intermediul lim)ilor france/( i italian(, cuv3ntul moned, cu varianta, mai uin folosit( i considerat( incorect(, monet* .ns( termeni derivai ai cuv3ntului monet recum sunt su)stantivul monetar, cu cele dou( senuri, 4 ersoan(5 i 4inventar al )anilor5, ad2ectivul monetar 6 monetar, din sintagmele sistem monetar 6 emisiune monetar, su)stantivul monetrie, ver)ele a monetiza 6 a demonetiza sunt considerate corecte* Faa monedei are de o)icei o imagine, care oate fi stema (rii emitente, ca ul6)ustul unui monar7 sau denumirea sau sim)olul altei autorit(i emitente i se numete avers, sau colocvial cap* Partea cealalt( se numete revers sau colocvial pajur* .n numismatic(, astila monetar( se numete flan, iar diferitele metale sau alia2e sunt desemnate rin a)revieri: AE entru cu ru, A1 entru argint, A8 entru aur, &1 entru orichalcum +alia2 auriu de cu ru i /inc, adic( alama, folosit 'n e oca roman( entru monedele numite sestertius res ectiv dupondius,, 9ill entru bilon +alia2 cu ru : argint 'n care metalul redominant este cu rul,* .n te-t, orientarea a-ei reversului fa( de a-a aversului se re re/int( convenional fie rin s(gei o/iionate adecvat, fie rin analogie cu o/iia marca2elor orare e cadranul unui ceas* De asemenea, entru o descriere com let( tre)uie reci/ate i datele metrologice ale monedelor individuale +diametrul 'n milimetri, eventual i /ecimi de milimetru : de e-em lu %%,; mm : iar greutatea e- rimat( 'n grame, refera)il cu reci/ie de dou( /ecimale : e-em lu <,<% g,* .n ca/urile 'n care flanul monedei este neregulat, se vor reci/a cel mai mic i cel mai mare diametru* .nainte de a ariia monedei de form( discoidal( s:au folosit alte o)iecte cu valoare de sc7im)* S re e-em lu 'n #recia 'n erioada ar7aic( se foloseau un fel de 4frig(rui5 grele din fier, care s:au gasit de o/itate ca ofrand( 'n tem le* Pe teritoriul 1om3niei 'n cet( ile greceti din Do)rogea 'n secolele al al 8I:lea '*=r* : al 8:lea '*=r* se foloseau ini ial ca mi2loace de sc7im) local v3rfuri de s(ge i din )ron/, al c(ror tu) de 'nm(nuare se um lea cu lum) entru a anula calitatea de arm( a o)iectului* Ulterior s:au turnat semne remonetare din )ron/ care aveau o form( asem(n(toare unei frun/e de salcie i greutatea de c3teva grame* Se are c( rimele monede ro riu:/ise au fost )(tute 'n Asia !ica 'n secolul 8II '*=r*, dintr:un alia2 natural de aur i argint numit electrum + rescurtat E0 'n numismatic(,* .n e oca antic( dar i mai t3r/iu monedele de valoare mai ridicat( se )(teau din argint sau din aur, acestea av3nd valoare intrinsec( rin metalul reios coninut* .n consecin(, monedele din metale reioase erau acce tate i aveau valoare i e alte iee dec3t cea a autorit(ii emitente* Aa se e- lic( larga circula ie a

>

monedelor greceti i romane din metale res ective*

reioase, c7iar dincolo de aria ocu at( de culturile

!onede emise la =istria Ca metale ne reioase, 4comune5, folosite la roducerea monedelor, cu rul i alia2ele sale +'n s ecial alia2ul cu staniu numit )ron/ i alama, alia2ul cu rului cu /incul, constituie ca/ul cel mai frecvent* Coninutul mare de cu ru din straturile calotei glaciare cores un/3nd antic7ita ii clasice +greco: romane, a fost e- licat tocmai rin folosirea deose)it de intens( a acestui metal i alia2elor sale in s ecial entru monede* Av3nd valoare mic(, monedele din metale ne reioase erau folosite 'n s ecial entru tran/aciile comerciale m(runte, de /i cu /i, fiind emise 'n mari cantit( i, unele cunosc3nd a oi o circulaie larg(* "eav3nd valoare intrinsec(, acce tarea e anumite ie e se f(cea du ( contramarcarea monedelor, adic( im rimarea cu a2utorul unui oanson a unui element figural relevant +ca ul6)ustul unui /eu : ca ul Demetrei este s ecific oraului Callatis 'n e oca elenistic( etc*, sau a unei litere sau gru de litere +cum ar fi T&! entru ora ul Tomis 'n erioada ocu aiei romane,* Contramarcarea s:a a licat mai rar i monedelor din metale reioase* .n Evul !ediu te7nicile de fa)ricaie a monedelor se sc7im)(, acestea devenind 'n general mult mai su)iri dec3t 'n antic7itate, re re/ent(rile figurale i legendele av3nd un relief mai redus* Ceva mai t3r/iu se r(s 3ndesc diverse elemente de securi/are a marginilor monedelor : cum ar fi /im ii sau diverse striaii, frun/e etc* : entru a reveni furtul de metal din moned( rin t(ierea sau ilirea marginilor, care ar fi fost astfel vi/i)il(*

1.2. Importanta monedei

!oneda metalic( constituie un document reios, care ofer( su) form( condensat( informa ii rivind realit(ile olitice, economice, religioase, culturale i artistice ale erioadei 'n care au fost emise* !ai mult dec3t orice alt o)iect ar7eologic moneda reuete sa adune at3t un mesa2 scris +aa cum este ca/ul 'n general, rin legenda sa, c3t i unul iconografic rin re re/ent(rile figurale : i res ectiv metrologic rin dimensiuni i greutate* C7iar i atunci c3nd monedele nu sunt ro riu:/is datate, toate aceste informaii ermit o 'ncadrare recisa 'n tim , mai ales atunci c3nd se face corelarea cu informaii istorice rovenite din alte surse +cronici, m(rturii scrise, documente e igrafice etc*,*

<

Ducat emis in vremea lui 8laicu 8od( 'n !untenia, cu inscri ia latin( ?0ADIS0AI ?AI8&DA @ +avers, T1A"SA0PI"A +revers,, 'n trad* A+0ui, 8ladislav 8oievodul +(rii, de este !uniA !onedele au caracter de document o)iectiv, nemi2locit, su)iectivitatea ut3nd aciona asu ra acestui instrument doar la momentul conce erii sale i foarte rar ulterior, ca/ 'n care de asemenea ofer( informaii +s re e-em lu tergerea ulterioar( de e anumite monede a numelui unor 'm ara i romani care au suferit damnatio memoriae, cum este ca/ul 'm (ratului "ero,* Caracterul de document o)iectiv este deose)it de reios i de necontestat* Prin studierea monedelor s:au utut c7iar identifica ersona2e istorice altfel necunoscute +i care e de resu us c( ar fi ramas necunoscute daca nu ar fi emis moned( : de e-em lu regi scii minori de e teritoriul Do)rogei de a/i,, s:a utut o)serva ortretistica unor emiteni altfel necunoscui su) acest as ect, s:a confirmat sau revi/uit datarea unor evenimente istorice etc* !onedele sunt un a2utor reios entru ar7eolog, ermi3nd datarea a)solut( sau relativ( a nivelurilor de locuire evideniate e arcursul e- lor(rii siturilor ar7eologice rin metode s ecifice* i 'n e oca modern( i contem oran( moneda este un instrument social: olitic indis ensa)il oric(rei economii* .n /ilele moastre, monedele si )ancnotele sunt la )a/a oric(rui sistem economic modern* !onedele conce ute entru circulaie au valori nominale mai mici, iar )ancnotele au valori nominale mai mari* Astfel, 'n ma2oritatea sistemelor economice moderne, monedele av3nd valoarea nominal( cea mai mare au valoarea nominal( mai mic( dec3t )ancnota cu valoarea nominal( cea mai mic(* 8aloarea monetar( gravat( e monede este, de o)icei, mai mare dec3t costul metalului utili/at entru roducerea acestora, dar acest lucru nu se a lic(, 'n general, la monedele istorice care erau fa)ricate din metale reioase* E-ce ii la regula valorii re re/entate fiind mai mare dec3t valorile reale e-ist( i 'n anumite monede reioase f(cute din argint sau din aur +i mai rar din alte metale ca latina i aladiul, roduse entru colecionari sau entru investitorii 'n metale reioase* De e-em lu, Statele Unite ale Americii roduc American #old Eagle, Canada roduce Frun/a de Arar Canadian( de Aur, iar 1e u)lica Africa de Sud emite Brugerrandul* 4Acvila de Aur American(5 are valoarea nominal( de CDE US* !onedele de aur canadiene 4Frun/a de Arar5 au i ele valoare nominal(, care este ur sim)olic(, 'ns( Brugerrandul nu are valoare nominal(*

II. Leul Moneda Nationala a Romaniei

2.1. Primele monede romanesti
C

0eul rom3nesc este unitatea monetar( a 1om3niei* Un leu este su)divi/at 'n $DD )ani* Pe $ iulie %DDC, 1om3nia a reali/at o reform( monetar(, sc7im)3nd leul anterior +codul IS& <%$F: 1&0, cu un leu nou +1&",* $ 1&" este egal cu $D*DDD 1&0* 1om3nia a intrat 'n Uniunea Euro ean( e $ ianuarie %DDF i este de ate tat s( treac( la moneda unic( euro ean(, EU1&, du ( %D$<* .n secolul al G8II:lea, 'n statele rom3neti se foloseau ca moned( taleri olande/i +lwenthaler, care aveau gravat e ei un leu ram ant* C7iar i du ( ieirea din u/ a talerilor numele de leu a fost (strat ca termen generic entru )ani* .n $;HF, leul a devenit unitatea monetar( a Princi atelor Unite*

0IJent7aler +Taler:leu, olande/ emis 'n $HHD Cea mai vec7e moned( atestat( e teritoriul rom3nesc este dra7ma de argint 'n greutate de ; grame, emis( de Klisul +oraul, grecesc =istria 'n anul <;D '* C7* Ea a fost urmat( i de alte emisiuni de moned( ale olisurilor greceti din Do)rogea* #eto:dacii foloseau monede macedonene, a oi au 'nce ut s( emit( monede ro rii din argint, asem(n(toare cu ale cel ilor, entru ca a oi s( emit( cele)rii Losoni de aur* De asemenea monedele romane, cum sunt denarii re u)licani sau im eriali, au (truns i ele e teritoriul Daciei, 'nainte c7iar de ocu aia roman(, dar au continuat s( circule i du ( retragerea aurelian(, fiind a oi 'nlocuii de monede )i/antine* .n formaiunile statale rom3neti, s:a emis moned(, rimul voievod care a emis monede fiind 8ladislav I 'n ara 1om3neasc(, el )(t3nd ducai munteni din argint, urmat de Petru !uat 'n !oldova, acesta emi3nd groi de argint* S re deose)ire de ara 1om3neasc( i !oldova, Transilvania a avut emisiuni monetare de ti vest: euro ean: groi, o)oli, dinari, creiari, guldeni, taleri i ducai, 'nce 3nd cu anul $C>;* Pe teritoriul rom3nesc (trund foarte multe monede, de:a lungul secolelor circul3nd: taleri turceti, gal)eni ungureti i austrieci, /loi, car)oave ruseti, ec7ini veneieni, 'n total este $DD de ti uri de monede* & emisie de moned( a costat 3n( i ca ul unui domnitor* Este vor)a de Constantin 9r3ncoveanu, cel care a emis o moned(:medalie cu efigia sa e ea, 'nc(lc3nd astfel religia musulman( i d3nd motiv turcilor otomani s( 'i cear( ca ul* Prin 1egulamentele &rganice ado tate 'n $;>$ 'n ara 1om3neasc( i 'n $;>% 'n !oldova, se sta)ilesc monedele care ot fi folosite e teritoriul rom3nesc: gal)enul austriac, sfan ul de argint +din german( ZwanzigerM<N: 4denumirea monedei de 20 creiari5,* Ca o recunoatere a Unirii, domnul Ale-andru Ioan Cu/a ro une )aterea de moned(, care s( se numeasc( 4rom3n5, sau 4romanat5 +du ( ro unerea lui Ion =eliade 1(dulescu,* Acest lucru 'ns( nu era osi)il, fiind condiionat de cantitatea de metal din vistieria statului, dar i de uterea otoman(, care nu acce ta emisia de monede ro rii a statelor vasale*

2.2. Primul leu

0a %% a rilie $;HF este sta)ilita moneda nationala leul, ca o moneda )imetalica cu etalonul la C grame de argint sau D,>%%H grame de aur si av3nd $DD de divi/iuni, numite )ani* Primele monede emise au fost cele divi/ionare din )ron/, de $ )an, % )ani, C )ani si $D )ani, )atute 'n Anglia 'n $;HF* .n $;H;, s:a emis rima moneda rom3neasca de aur cu nominalul de %D lei, 'ntr:un tira2 de doar %DD de e-em lare, aceasta fiind considerata dre t ro)a* .nce 3nd cu $;FD s:au emis si monede de argint cu nominalele de CD de )ani +denumite o ular 4)ancuOe5,, $ leu Oi % lei* .nce 3nd cu $;;D s:au emis Oi monede de argint de C lei* !onede din aur entru circulaOie s:au )atut 'n $;;> Oi $;PD* 0a > martie $;FD, se 'nfiintea/a !onetaria Statului, care oate )ate moneda, 3na 'n acel an monedele fiind )atute 'n ma2oritate 'n strainatate, mai ales la 9irming7am* Datorita li sei de moneda nationala anterioare momentului $;FD, toate ta-ele si vama erau latite direct 'n aurQ aurul strain era frecvent folosit, ca de e-em lu moneda de %D de franci france/i +cu valoarea de %D lei,, lira de aur turceasca +%%,FD,, im erialii rusi vec7i +%D,HD, si suveranii engle/i +%C,%%,* 8aluta intra astfel masiv 'n tara, mai ales ru)la ruseasca, ceea ce duce la masuri drastice din artea unor ministri, cum a fost Dimitrie A* Sturd/a, su ranumit 4!itita roade ru)le5, care a fortat un anumit curs de sc7im) si o anumita circulatie de moneda* Primele 'nsemne monetare de 73rtie sunt )iletele i otecare, emise conform legii din $% iunie $;FF, cu valorile nominale de C lei, $D lei, %D lei, CD lei, $DD lei si CDD lei, de catre !inisterul de Finante, entru a o)tine fondurile necesare sustinerii financiare a 1a/)oiului de Inde endenta* 0a $ a rilie $;;D, este 'nfiintata 9anca "ationala a 1om3niei, fiind singura a)ilitata sa emita moneda de metal si 73rtie* Printr:o lege din $PDD, s:a autori/at si emiterea de iese de nic7el, cu valoarea nominala de C, $D si %D )ani, )atute la monetaria 9ru-elles* .n $PDH, s:au )atut o serie de monede de aur, cu valorile nominale de $%,C lei, %D lei, %C lei, CD lei si $DD lei, anivers3nd cei <D de ani de domnie a regelui Carol I* Perioada inter)elica si Al Doilea 1a/)oi !ondial Du a Primul 1a/)oi !ondial, leul rom3nesc intra e anta inflatiei datorita distrugerii economiei rom3nesti 'n ra/)oi si a resc7im)arii )anilor straini +coroane austro:ungare, ru)le rusesti, din teritoriile nou do)3ndite recum si a )anilor de ocu atie emisi de armata germana* Inflatia continua 'ntr:un ritm moderat 'n erioada inter)elica si 'n cea a celui de:Al Doilea 1a/)oi !ondial* Intrarea Armatei 1osii e teritoriul tarii, 'n $P<<, aduce cu sine si im unerea catre o ulatie a acce tarii leului de ocu atie rusesc* &)ligarea 1om3niei la lata a uriaOe des agu)iri de ra/)oi duce inflaOia la rate astronomice 'n $P<H si, mai ales, 'n $P<F* .n $P<H este emisa moneda de $DD*DDD lei, iar la %C iunie $P<F este emisa )ancnota de C*DDD*DDD lei, acestea fiind 'nsemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria 1om3niei*

2.3. Al doilea leu

.n $P<F, se face denominarea, la un ra ort de $ leu nou la %D*DDD lei vec7i* 1eevaluarea este reali/at( de regimul comunist f(r( vreo averti/are reala)il( i f(r( osi)ilitatea de a sc7im)a mai mult dec3t o suma fi-( din moneda vec7e* Acest lucru a fost f(cut entru a nu ermite ersoanelor din clasa mi2locie F

i cea de sus s( (stre/e o mare arte din venituri du ( na ionali/are entru a le folosi la re/istena 'm otriva colectivi/(rii i a instal(rii definitive a comunismului 'n 1om3nia* 0a vremea introducerii aritatea leu:dolar era de $CD de lei entru $ dolar*

2.4. Al treilea leu (ROL)

.n $PC% se face reforma monetar(, la un ra ort de $ leu nou R %D lei vec7i* S re deose)ire de denominarea recedent(, diferite rate de sc7im) au fost utili/ate entru diferite modalit( i de sc7im) +)ani lic7i/i, de o/ite )ancare, datorii etc,* Aceste arit( i variau 'ntre %D i <DD de lei vec7i entru $ leu nou* "iciun avertisment remerg(tor nu a fost dat nici de data aceasta* .n tim ul regimului comunist, s:a renunat la standardul aurului du ( ce au fost necesare a2ust(ri drastice entru a reveni inflaia 'n urma denomin(rilor* Du ( aceast( deci/ie, leul i:a ierdut aritatea de sc7im) cu monedele str(ine i 'ntre $PFD i $P;P, rata de sc7im) a fost sta)ilit( de conducere rin m(suri legislative* 1ata de sc7im) era utili/at( de regim entru a calcula valoarea comer ului c(tre alte state* .n 1om3nia nu se utea g(si valut( i nici nu utea fi v3ndut( ersoanelor rivate* Posesia sau v3n/area de valut( era o fa t( enal( care utea fi ede sit( cu 3n( la $D ani de 'nc7isoare* Comer ul e-tern era considerat arte a altui circuit economic dec3t cel intern i i se acorda o im ortan( s orit(*

2.5. Al patrulea leu (RO ) ! a"lat #n $ir$ulaie #n pre%ent

Leul rom&nes$ nou +codul I'O 421() RO , este noua unitate monetar( a 1om3niei* 0a data de $ iulie %DDC, leul rom3nesc a ierdut ultimele < /erouri, rin denominare +reevaluare, la rata de $ leu nou +sim)ol )ancar: 1&", entru $D*DDD lei Avec7iA +sim)ol )ancar: 1&0,* De la $ iulie %DDC sunt 'n circulaie urm(toarele )ancnote i monede:

monede: $ )an, C )ani, $D )ani, CD )ani )ancnote: $ leu, C lei, $D lei, CD lei, $DD lei, %DD lei +emis( 'n %DDH,, CDD lei

.n lus, 3n( la >$ decem)rie %DDH au circulat 'n aralel i vec7ile 'nsemne monetare, emise 'n erioada %DDD:%DD>:

monede: $DD lei +$ )an,Q CDD lei +C )ani,Q $*DDD lei +$D )ani,Q C*DDD lei +CD )ani, )ancnote: $D*DDD lei +$ leu,Q CD*DDD lei +C lei,Q $DD*DDD lei +$D lei,Q CDD*DDD lei +CD lei,Q $*DDD*DDD lei +$DD lei,

CD )ani AAurel 8laicuA

S

I'O 421( este un standard internaional ce descrie codurile de > litere ale valutelor* E-em le de coduri IS& <%$F: *'+ +Dolar american,, ,*R +Euro,, RO +0eu nou rom3nesc,, ROL +0eu vec7i rom3nesc,, -.P +0ir( sterlin(,**

0a %C octom)rie %D$D, 9anca "aional( a 1om3niei a us 'n circulaie moneda cu valoare nominal( de CD )ani AAurel 8laicuA din alam(, dedicat( anivers(rii a $DD de ani de la rimul /)or rom3nesc efectuat de Aurel 8laicu, cu un a arat de construcie ro rie* Aversul re/int(, de sus 'n 2os, urm(toarele elemente: anul emisiunii 4%D$D5, valoarea nominal( 4CD 9A"I5, stema 1om3niei i inscri ia 'n arc de cerc 41&!A"IA5Q e un fundal cu linii ori/ontale, este reluat(, la dimensiuni mai mari, valoarea nominal( a monedei 4CD5* 1eversul re/int(, 'n st3nga, e un fundal cu linii verticale, inscri ia 'n arc de cerc 4AU1E080AICU5 i anul 4$P$D5, c3nd a avut loc rimul /)or efectuat de Aurel 8laicu, cu un a aratde construcie ro rie, iar 'n drea ta, ortretul acestuiaQ 'n artea de 2os, aero lanul 48laicu I5 i anii 'ntre care a tr(it Aurel 8laicu 4$;;%5 i 4$P$>5* Are aceleai caracteristici te7nice cu monedele aflate 'n circulaie la cu iura de CD )ani i va circula 'n aralel cu monedele de CD )ani, emisiunea %DDC* A fost scoas( 'ntr:un milion de e-em lare* Se arat, a fost emis( i o moned( entru colecionari, tot din metal comun +alam(,, cu valoarea nominal( de CD de )ani, de calitate 4 roof5, 'ntr:un tira2 de C*DDD de e-em lare, elementele grafice fiind asem(n(toare cu cele aflate e moneda emis( entru circulaia o)inuit(*

CD )ani A!ircea cel 9(tr3nA 0a $% se tem)rie %D$$ 9anca "aional( a 1om3niei a us 'n circula ie moneda cu valoare nominal( de CD )ani A!ircea cel 9(tr3nA, din alam(, dedicat( anivers(rii a H%C de ani de la urcarea e tron a domnitorului !ircea cel 9(tr3n* Are e avers, su ra us ar ial este un cerc 7aurat, un gru a2 de elemente: inscri iile 41&!A"IAT i 4CDT, un fragment din imaginea m(n(stirii Co/ia, anul de emisiune 4%D$$T, valoarea nominal( a monedei 4CD 9A"IT i stema 1om3niei, iar e revers ortretul domnitorului !ircea cel 9(tr3n 'ntr:un medalion oval i inscri ia 'n arc de cerc 4!I1CEA CE0 9AT1A" $>;H:$<$;T e un fundal care sugerea/( un ornament mural de e )iserica m(n(stirii Co/ia* Are aceleai caracteristici te7nice cu monedele aflate 'n circula ie la cu iura de CD )ani i va circula 'n aralel cu monedele de CD )ani, emisiunea %DDC i emisiunea %D$D* Simultan, 9anca "aional( a 1om3niei a lansat 'n circuitul numismatic o moned( din aur, de calitate 4 roof5, entru colecionare, cu valoare nominal( de %DD lei, dedicat( anivers(rii a H%C de ani de la urcarea e tron a domnitorului !ircea cel 9(tr3n*

CD )ani, 5"eagoe 9asara)5 0a %C iunie %D$%, 9anca "aional( a 1om3niei une 'n circulaie o moned( cu valoarea nominal( de CD de )ani, cu oca/ia 'm linirii a 4CDD de ani de la urcarea e tronul (rii 1om3neti a Sf3ntului P

8oievod "eagoe 9asara) i de la 'nce erea construirii )isericii !(n(stirii Curtea de Arge 5* !oneda este din metal comun +alam(: Cu;DU, Vn$CU, "iCU, i este emis( 'ntr:un tira2 de $*DDD*DDD de e-em lare* Pe avers, este gravat( valoarea nominal( 4CD 9A"I5, stema 1om3niei, inscri ia, 'n arc de cerc, 41&!A"IA5, recum i milesimul +anul emisiunii, 4%D$%5* Pe fundal se afl( gravat( re re/entat( )iserica !(n(stirii Curtea de Arge, 'n seciune* Pe revers, este gravat ortretul lui "eagoe 9asara), o imagine a )isericii m(n(stirii Curtea de Arge , anul 4$C$%5, recum i inscri iile 49ISE1ICA !A"ASTI1II CU1TEA DE A1#ES5 i 4"EA#&E 9ASA1A95* T(ietura este neted(, av3nd inscri ia 41&!A"IA5 +de dou( ori, i cu stelu( 'ntre cele dou( cuvinte* !oneda are toate celelalte caracteristici 'nt3lnite la moneda cu valoare nominal( de CD de )ani, edi iile %DDC i urm(toarele* &dat( cu moneda cu valoare nominal( de CD de )ani, este emis( i o moned( de aur, av3nd titlul de PDDW, de calitate 4 roof5, cu valoarea nominal( de $DD de lei, av3nd greutatea de H,<C%g, diametrul de %$ mm* Aceast( moned( din aur este emis( 'ntr:un tira2 de %CD de e-em lare*

(i)lio*ra$ie+

$D