Sunteți pe pagina 1din 3

ORTODOXIA CLASA XII

Ortodoxia este adevarul despre Dumnezeu, despre om si despre lume, asa cum ni l-a dat Insusi Dumnezeu Cel Intrupat prin invatatura Sa desavarsita. Asa cum l-a exprimat mai tarziu cu etul si inima dumnezeiescului !avel. Asa cum l-a descris ucenicul iu"irii si alti apostoli si evan #elisti cu lumina cereasca a S$antului Du#. Ortodoxia este acea sinteza minunata dintre do ma si o"iceiuri, dintre teorie si practica, asa cum ne-a $ost predanisita de catre parintii du#ovnicesti ai Alexandriei, Constantinopolului, Capadociei, Siriei si, mai tarziu, ai S$antului %unte. Toti acestia, de la S$ Ierar# !olicarp, care a $ost, dupa cum stiti, ucenicul apostolilor si pana la S$ &icodim A #ioritul, care a adormit la inceputul sec al XIX-lea, cu intelepciunea si s$intenia lor, cu 'ert$ele si nevointele pe care le-au indurat, ne-au inmanat pretioasa mostenire a credintei si vietii drepte, comoara traditiei ortodoxe. Ortodoxia este ceea ce au exprimat o$icial S$intele Sinoade, acel( adunari "inecuvantate $ormate din mem"rii ai )isericii lui *ristos veniti din toata lumea. Acei purtatori de Dumnezeu parinti +inzestrati cu totii cu stiinta su$letului si Du#ul Dumnezeiesc+ au discutat despre marile pro"leme care il preocupa pe omul du#ovnicesc si au asezat postamentul, temelia civilizatiei du#ovnicesti. Ortodoxia a $ost pecetluita cu san e de mucenicii tuturor vremurilor. De toata oastea s$anta $ormata din milioane de eroi si marturisitori, "ar"ati, $emei si copii. De la arenele Romei pana in la arele de concentrare din Rusia, toti au dovedit ca invatatura crestina nu este o simpla teorie, ci adevar si viata. Cel mai $rumos eroism, iz"anda impotriva violentei crude si a puterii materiale, domnia si Imparatia Du#ului. A venit apoi sa laude Ortodoxia cultul "isericesc, cu minunata sa poezie si imno ra$ia sa insu$lata de Dumnezeu, care im"i"a $irescul cu supra$irescul, lumescul cu cerescul, individualul cu o"stescul, $amiliarismul cu respectul pro$und, ceea ce este vadit cu ceea ce este tainic. Intr-o atmos$era de inaltare si s$intenie este in$atisata in cult 'ert$a Dumnezeului-om, drama dumnezeiasca a Litur #iei, la $iecare Litur #ie la care participa credinciosii. De asemenea, acolo sunt laudate si slavite iz"anzile maimarilor credintei si ale Stapanei asezamantului "isericesc, !reas$anta &ascatoare de Dumnezeu, ,ecioara %aria. Acolo este preamarita do ma, nu numai ca adevar, ci si ca raspuns la c#emarea oamenilor. Dar nici idealul pentru care s-a luptat mona#ismul nu este di$erit de rostul Ortodoxiei. Dupa cercetatorii de specialitate, mona#ismul ortodox a constituit oastea du#ovniceasca ce s-a luptat pentru do"andirea li"ertatii du#ovnicesti, pentru desavarsirea omului. Scopul lui a $ost sa dea c#ip su$letului pentru innoirea mintii. (xact in acest punct este inima du#ului mona#al, este scopul si iz"anda mona#ismului. &evointele du#ovnicesti ale ascetilor sunt noile lupte du#ovnicesti ale du#ului. Il conduc pe om intru totul spre viata iu"itoare de intelepciune, spre indumnezeire. Drumul mona#ismului este drumul curatirii si intoarcerii la Dumnezeu. Ortodoxia a dat semni$icatia s$inteniei nu numai ascetilor, ci intre ii lumi crestine.

!rin aceasta semni$icatie a inaltat o"iceiurile societatii. -edem acest lucru indeose"i in perceptia sociala. (lementul de "aza al Ortodoxiei este iu"irea de oameni luata in cel mai pro$und sens al ei. &u numai ca milostenie ci in eneral, ca a$ectiune. Ocrotirea sociala este descoperita in ultimele decenii. Dar a luat nastere la Ierusalim, dupa Invierea %antuitorului. Acolo s-au $acut primele cantine, in care au slu'it primii . diaconi, dupa cum apare in ,aptele Apostolilor. Apostolul &eamurilor, !avel, a $ost totodata si primul lucrator social.Odata cu propovaduirea (van #eliei, a in$aptuit si c#eta dra ostei,numita in multe $eluri. Lucratori sociali au $ost si urmasii Apostolilor, (piscopii. &u exista o su rumare mai crunta a adevarului decat sa sustina cineva ca !arintii )isericii s-au ocupat doar cu do ma si nimic altceva. In timpul sinoadelor, in Cezareea a aparut, dupa cum se stie, -asiliada, su" calauzirea S$ -asile cel %are. In Constantinopol $unctionau cantine pentru . mii de saraci, iar in Alexandria s-au intemeiat primele maternitati. &u numai episcopii ci si imparatii si c#iar mona#ii participau la ast$el de lucrari ale dra ostei. !entru toti acestia, Ortodoxia a $ost in acelasi timp si dreapta lucrare. /n alt element important al Ortodoxiei a $ost intotdeauna eroismul pe care il vedem in mucenicie. Dar nu s-a oprit numai la 'ert$a san elui. ,iiii Ortodoxiei au aratat mereu cura' si vite'ie in $ata oricarui $el de samavolnicie, $ie ca provenea de la Iulian, Imparatul cel nele iuit, $ie de la arieni si mono$iziti ori de la iconoclasti si de la mona#i atrasi de ratacirile latinilor. Aceasta multime de eroi ai )isericii Ortodoxe nu-i cuprinde doar pe S$ Atanasie, S$ -asile si S$ Ioan 0ura de Aur, ci si pe S$ Teodor Studitul, e umenul manastirii Studion, impreuna cu toti mona#ii ei , pe %axim %arturisitorul si pe marele erou - S$ %arcu (u enicu, %itropolitul ($esului. O caracteristica a Ortodoxiei a $ost dintotdeauna si ierapostolia catre "ar"ari, com"inata cu civilizarea. )iserica noastra, $ara sa $aca vreodata prozelitism, a raspandit lumina (van #eliei si a scrierilor, a iu"irii si a "landetii. Aceasta cale spre invatatura si civilizare ne este aratata indeose"i de S$intii trei ierar#i praznuiti astazi, care au iluminat toata $aptura cu razele vii ale dreptei invataturi despre Dumnezeu si om. S$intii trei ierar#i sunt marii astri ai taramului du#ovnicesc al )isericii. Ortodoxia a $ost intotdeauna calea imparateasca a (van #eliei. A pastrat curat si autentic du#ul crestinismului in $ata misticismului intunecat al ereziilor din Rasarit, a centralizarii papalo- cezareene a latinilor si a su"iectivismului rationalist al protestantismului. A pastrat mereu masura si armonia, n-a $acut nimic resit. !entru ca !arintii au $ost miscati de du#, au $ost calauziti de Dumnezeu in c#ip s$ant si du#ovnicesc. Ortodoxia nu a nesocotit omul, nici intelepciunea, nici natura, nici arta, nu a $ost neomenoasa. Le-a explicat pe toate si a creat cultura. Dupa cum spune troparul S$ Trei Ierar#i, a intarit $irea celor ce sunt si o"iceiurile oamenilor le-a indreptat. Ortodoxia este marsul omului catre ,acatorul lui, catre indumnezeire. Il conduce pe om la dezvoltarea lui deplina intru *ristos si pentru *ristos. Ortodoxia nu este numai teolo ie, este totodata si adevarata psi#olo ie si umanism autentic si sociolo ie. (ste un diamant care re$lecta prin toate laturile adevarul.

Sa cunoastem deci Ortodoxia noastra. &u teoretic ci sa o simtim si sa o traim in toata pro$unzimea si lar imea ei. Doar asa vom putea sa o provocam si sa-i aratam valoarea. Ortodoxia noastra nu este muzeu, nu este trecut, ci viata, creatie si stralucire. (ste marele nostru ideal, este nade'dea pretioasa a mantuirii noastre. (ste mandria noastra intru *ristos sa o propovaduim cu eroism si slava, ca niste $ii adevarati ai marilor eroi ai Ortodoxiei. Ortodoxie prea$rumoasa, mireasa impodo"ita a lui *ristos, sa nu te ta aduim noi, nevrednicii, ci daca vremurile si impre'urarile o vor cere, invredniceste-ne sa varsam pentru tine si ultima picatura de san e din noi1