Sunteți pe pagina 1din 14

Ficatul gras sau steatoza hepatica in termeni medicali reprezinta o afectiune a ficatului ce consta in incarcarea acestui organ cu grasime

in exces si perturbarea functiilor sale. Care sunt simptomele ficatului gras? Ca orice boala de ficat, simptomatologia, macar la debut, este una silentioasa si nespecifica. Asadar o persoana cu ficat gras poate resimti: o crestere usoara in greutate fara un motiv clar; stare de oboseala, de somnolenta; Inapetenta, insa lipsa poftei de mancare poate lipsi ca simptom la multe persoane cu fucat gras; Tulburari de tranzit: constipatie sau diaree, dureri de burta, balonare etc.; imptomele sunt atat de discrete si nespecifice incat marea ma!oritate a persoanelor care sufera de ficat gras le ignora sau le pune pe seama altor probleme ori motive. Care sunt cauzele ficatului gras "steatoza hepatica#? Cauzele ficatului gras nu sunt multe, steatoza hepatica aparand la urmatoarele persoane: persoanele care consuma alcool in exces pentru corpul lor. Acest exces poate insemna si un pahar de vin pe zi la cei care nu sunt rezistenti la alcool; $ersoanele obeze; $ersoanele cae sufera de diabet; labirile rapide, fie prin diete drastice, fie cele patologie "o boala duce la slabirea rapida sau o interventie chirurgicala#; %nele boli metabolice, malnutritia etc. &e regula, cele ai frecvente cauze pentru ficat gras sunt consumul de alcool si obezitatea. In functie de cauzele care duc la steatoza hepatica putem deduce cu usurinta ce dieta ar trebui sa tine o persoana cu ficat gras. &ieta pentru cei cu ficat gras Cereale, painea alba Cerealele si produsele obtinute in special din faina alba ar trebui evitate de cei cu ficat gras. Aceasta pentru ca concentratia mare de zahar "painea alba, cerealele, cartofii, orezul ' toate aceste contin glucide in cantitati mari# faciliteaza incarcarea ficatului cu grasimi. Aceasta este si explicatia pentru care diabeticii pot face steatoza hepatica. Asadar celor cu ficat gras se recomanda sa nu consume mai mult de o felie de paine la masa. Atentie, painea nu se inlocuieste cu mamaliga, caci si porumbul are un indice glicemic destul de mare( Cerealele integrale insa pot fi consumate, dar mai rar. )a masa se recomanda ca cei cu ficat gras sa manance o felie

de paine integrala, din faina de secara, ovaz "evitati graul care are un indice destul de ridicat fata de restul cerealelor#. )egume foarte dulci )egumele foarte dulci ar trebui consumate mai rar, dar nu excluse din alimentatie. &e exemplu porumbul, orezul, catoful ' acestea ar trebui consumate de doua*trei ori pe saptamana si impreuna cu alte alimente. &e exemplu cartofii in corba, orezul in preparate cu legume sau salate, porumbul in salate sau ghiveci de legume. Cu alte cuvinte evitati consumul de pilaf, piure, preparate care contin predominant aceste alimente. Carnea grasa dauneaza celor cu ficat gras e recomanda sa evitati carnea grasa, in special carnea de porc. +vitati de asemenea carnea tocata "care contine grasime# si orice preparat din carne tocata "mici, carnati, salam#, precum si mezelurile de orice fel. ,ecomandat este sa consumati carne de pui sau peste ori curcan, preparata prin fierbere, la cuptor sau pe gratarul cu aburi "gratarul considerat sanatos#. Cei cu ficat gras au -interzis. la alimente pra!ite e spune ca nu aveti voie -nici sa le mirositi.. $reparatele pra!ite trebuie excluse in totalitate din meniul unei persoane cu ficat gras, indiferent de tipul uleiului in care preparatele au fost pra!ite. Cei cu ficat gras trebuie sa evite -grasimile rele. /rasimile rele sunt cele saturate si in mod normal pe eticheta produselor ar trebui sa scrie "se spune obligatoriu# tipul grasimilor continute de respectivul produs precum si procentul acestora. In tot cazul, cei cu ficat gras trebuie sa evite alimentele foarte grase, sa evite sa puna ulei in mancaruri, sa caleasca ceapa, sa consume carne grasa, unt, margarina "chiar daca e vegetala, are un sursplus de grasimi si deci de calorii#, chiar si in salate se recomanda sa nu puneti mai mult de o lingura de ulei. &eseori oamenii exagereaza cu folosirea uleiului, mai ales daca este ulei de masline despre care stiu ca are proprietati benefice. Insa acele proprietati se obtin la consum redus. Am intalnit si persoane care spuneau ca manaca doar salata si nu reusesc sa scada in greutate, dar puneau peste 0 linguri de ulei la o salata( Carnea de peste prote!eaza ficatul e spune ca nu putem consuma atat de mult peste cat sa ne faca rau. Carnea de peste este foarte buna, contine acizi grasi omega, dar si alti nutrienti, minerale precum fosfor etc. +ste recomandat pentru cei cu ficate gras sa consume de doue*trei ori pe saptamana carne de peste. Atentie insa, este indicat sa consumati carne la o singura masa din zi. Cei cu ficat gras trebuie sa consume mai putine oua 1uale au un continut ridicat in proteine, dar este discutat inca si constinutul lor in colesterol. %nii sustin ca oul nu

prezinta un continut chiar atat de mare in colesterol, altii ca da. Insa cert este ca oul -descarca. vezica biliara si este foarte caloric, astfel ca cei cu ficat gras nu ar trebui sa consume mai mult de doua*trei oua pe saptamana, iar aici includem si ouale folosite in preparate "ciorba, aluat, salate, mancaruri etc.# Cele cinci mese din zi +ste indicat persoanelor cu steatoza hepatica sa conume cinci mese pe zi. 2ai exact micul de!un, o gustare din fructe sau legume crude ori iaurt, pranzul dintr*un singur fel de mancare, apoi o gustare si apoi o cina usoara. 1bservati ca este indicat sa nu mancati mai multe feluri de mancare la o masa, iar desertul3 nici nu exista. $uteti considera ca desert o salata de fructe cu iaurt sau smantana, nuci crude si alune crude de exemplu. +vitati dulciurile &ulciurile, pra!iturile, biscuitii si produsele de patiserie "care sunt foarte grase si calorice prin foieta!ul continut# trebuie evitate de cei cu ficat gras. Cum spuneam mai sus, desertul consta in gustarea dintre mese care poate fi o salata de fructe. 4ara puteti pune si suc de fructe chiar si cu fructe si iaurt la congelat in forme de inghetata ' iata o inghetata dietetica, un desert bun pentru cei cu ficat gras si racoritor pentru anotimpul cald. upa5cioba 1 masa "sau cel putin o masa# din zi trebuie sa fie una lichida, de preferabil calda sau la temperatura camerei. $uteti consuma supa5ciorba la masa de seara, dar daca este de exemplu o ciorba cu multa carne, cu perisoare ' aceasta poate fi consumata si la pranz. Ce bea o persoana cu ficat gras? Ca bauturi, apa este cea mai indicata pentru persoanele cu ficat gras. Aproape orice alta bautura aduce un aport in plus de zahar iar noi dorim sa evitam aceasta. e poate consuma dimineata un suc de fructe facut in casa ' racoritor, o cana cu ceai sau o ceasca de cafea ori de lapte. Insa nu este recomandat ca si in restul zilei sa consumati alte lichide, nici chiar ceai mai mult de doua cani pe zi "in general cam aceasta este si doza recomandata in prospectul ceaiurilor ' cele care au prospect#. Consumati apa, poate cu cateva picaturi de lamaie in ea ' este cea mai bune bautura. Alcoolul nici nu incape in discutie, nici macar mult*apreciatul vin rosu. +xemplu de meniu zilnic pentru cei cu ficat gras +ste recomanat sa variati totusi alimentele de la o zi la alta: 2icul de!un un iaurt; 6ranza cu salata din legume neacide "ardei, frunze de salata verde, mazare, fasole, castravete, radacinoase rase ' fara varza, ceapa sau rosie care sunt legume acide si nu se consuma pe stomacul gol dimineata#

$iept de pui cu legume $este cu legume Icre si alte preparate marine cu legume %n bol mic de cereale integrale cu lapte sau iaurt ori fresh de fructe neacide. /ustare %n bol mic de salata de fructe "proaspete, sa nu contina fructe din compot# alata de legume crude cu sau fara branza; Cateva fructe crude sau legume crude ca atare; %n iaurt $ranz 1 bucata de carne la gratar "este preferabil sa nu depaseasca volumul unei palme# din pui sau peste cu salata de legume crude %n bol mare de salata cu legume crude, ou, piept de pui taiat cuburi; 1 salata mare cu ton sau alte preparate din peste 1 salata mare din fructe de mare 1 portie mare de supa5ciorba care este de preferat sa contina carne; /ustare Identic cu gustarea de dimineata. Cina 1 supa5ciorba ' de preferabil fara carne "si fara ulei(#; 1 garnitura de legume fierte sau la cuptor "portie mare# ori frigarui de legume cu ciuperci; 1 salata mare cu branza Un articol de Iulia Dibu Nutritionist

Detoxifierea ficatului ajut la eliminarea toxinelor din organism i la ntrirea sistemului imunitar, reducnd astfel riscul mbolnvirilor i conferind o stare de sntate foarte bun. Imunitatea sc7zut7, apari8ia infec8iilor 9i a alergiilor, hipertensiunea, uscarea pielii sau c7derea p7rului sunt semne c7 ficatul este sl7bit din cauza consumului excesiv de alcool, cafein7, medicamente, zah7r sau :ndulcitori artificiali. ;<icatul se lupt7 :n fiecare zi cu metabolizarea lipidelor :n exces, cu diverse +*uri alimentare, cu multiplele feluri de chimicale ascunse :n semipreparate sau chiar :n alimente proaspete, dar supertratate, dar 9i cu substan8ele toxice din organism, cum ar fi medicamente sau alcool=, a explicat dr. Carmen >onn, medic specialist :n medicin7 complementar7. Analizele pot fi neltoare $ractic, ficatul este o adev7rat7 ;uzin7 vie= care realizeaz7 :n acela9i timp sute de procese, av?nd rol fundamental :n detoxifierea organismului. pre deosebire de alte organe, ficatul are o capacitate uimitoare de regenerare.

Cu toate acestea, leziunile repetate sau bolile cronice pot produce modific7ri ireversibile ce interfereaz7 cu func8iile acestuia. &e aceea, m7car o dat7 pe an ficatul are nevoie de o cur7 de detoxifiere. ;Chiar dac7 analizele ies bine, iar ficatul pare a fi :n regul7, nu trebuie s7 uit7m c7 acesta se afl7 :n fiecare zi sub presiunea tuturor substan8elor chimice introduse :n organism care afecteaz7 func8iile hepatice. Aici este locul unde se filtreaz7 substan8ele ingerate, iau na9tere imunoglobulinele cu rol :n imunitate, se regleaz7 sensibilitatea fa87 de temperatur7 9i se secret7 fierea, sau bila, care permite digestia gr7similor=, a explicat dr. Carmen >onn. sptmn fr prjeli &ieta de detoxifiere a ficatului presupune eliminarea m?nc7rurilor grase 9i a pr7!elilor din alimenta8ie, cre9terea consumului de alimente bogate :n proteine 9i acizi gra9i 1mega @, evitarea alcoolului 9i reducerea aportului de zah7r 9i sare. !izualiza"i galeria foto pentru a afla care sunt alimentele bune pentru sntatea ficatului. &intr*o diet7 de detoxifiere a ficatului nu trebuie s7 lipseasc7 sub nici o form7 sucul proasp7t de fructe sau legume 9i consumul de ap7 9i ceai. Ceaiurile sau pulberile din plante medicinale prote!eaz7 func8iile hepatice de amenin87rile cotidiene, oferind organismului mai mult7 energie. &intre acestea, cele mai bune sunt cele care au :n compozi8ie armurariu, frunze de m7slin sau r7d7cina de p7p7die. #lantele pot fi de ajutor Armurariul are un con8inut bogat :n silimarin7, aminoacizi, lipide 9i acid fumaric, fiind indicat :n tratamentul afec8iunilor inflamatorii ale ficatului, hepatitelor acute sau cronice, etilismului, cirozei hepatice 9i :n diverse intoxica8ii care afecteaz7 celula hepatic7. <runzele de m7slin au :n compozi8ie oleuropein7, unul dintre cei mai puternici antioxidan8i naturali ce :mpiedic7 depunerea colesterolului r7u pe artere 9i :mb7tr?nirea prematur7 a celulelor. &e asemenea, propriet78ile frunzelor de m7slin au un efect important :n :mpiedicarea procesului de oxidare a organismului, a!ut7 9i stimuleaz7 digestia, regl?nd totodat7 9i tensiunea arterial7. ,7d7cina de p7p7die con8ine taraxacin7 9i inulin7, substan8e care a!ut7 la eliminarea toxinelor din organism, la intensificarea tranzitului intestinal 9i la cre9terea tonusului :ntregului organism. Ceaiul de p7p7die are rezultate remarcabile :n detoxifierea organismului, mai ales :n perioadele de schimbare a anotimpului. $omnia, pe primul loc n %& la decese din cauza bolilor de ficat Aepatita cronic7 9i ciroza hepatic7 sunt printre cele mai cunoscute boli ale ficatului. &in p7cate, ,om?nia este lider absolut :n %niunea +uropean7 la num7rul persoanelor care mor anual din cauza bolilor cronice de ficat, cu o rat7 a mortalit78ii de 0@ de persoane la suta de mii de locuitori. Aceste boli pot fi prevenite printr*un stil de via87 echilibrat, care presupune adoptarea unei alimenta8ii s7n7toase, respectarea programului de odihn7, diminuarea stresului 9i a sup7r7rilor 9i evitarea efortului fizic exagerat.

Ficatul se 'repar( cu ceai de cicoare de Liliana Simidon Alimenta8ia din perioada 7rb7torilor de iarn7, dar 9i meniurile s7race :n legume proaspete pot :ngreuna activitatea ficatului 9i a colecistului. tatisticile arat7 c7 peste @ milioane de rom?ni au probleme de s7n7tate la acest nivel. $entru a v7 revigora este indicat s7 lua8i c?t mai repede unele m7suri de redresare, bazate pe remedii naturiste. Apar oboseala accentuat i balonarea $rincipalele cauze ale bolilor de ficat sunt: infec8ia cu virusuri, consumul exagerat de alcool 9i alimenta8ia bogat7 :n gr7simi nes7n7toase. Ca regul7 general7, ficatul nu doare, iar astfel de semnale apar numai c?nd boala este de!a :n stadiu avansat. +xist7 totu9i unele simptome ce pot avertiza c7 sunt probleme la acest nivel, precum: stare de oboseal7 accentuat7, sc7derea randamentului fizic 9i intelectual, depresii, poft7 de m?ncare exagerat7 sau, la polul opus, lipsa poftei, balonare sau m?nc7rimi exagerate ale pielii.

')entrala* corpului 4estea bun7 este :ns7 c7 acest organ vital se poate regenera dac7 este a!utat. +l este, de fapt, o ;central7., ce a!ut7 la detoxificarea organismului. Bn corp a!ung :n permanen87 substan8e d7un7toare din m?ncare, din b7utura consumat7 :n exces, din aer sau din medicamente. <icatul a!ut7 la transformarea acestor substan8e primite din afara organismului :n combustibil pentru alte organe. &eci, ficatul aduce energie celulelor noastre. +ngriji"i,l cu ang-inare $entru a vindeca 9i pre:nt?mpina problemele ficatului, primul pas este renun8area la alcool, chiar 9i :n cantit78i foarte mici. Aceast7 pauz7 va face ca ficatul s7 nu mai fie la fel de obosit. &e asemenea, trebuie t7iate de pe list7, m7car pentru o perioad7, gr7simile animale, dulciurile, produsele de patiserie, pastele f7inoase, p?inea alb7 9i cartofii. Cele mai potrivite pentru regenerare sunt vegetalele amare "anghinare, broccoli, p7p7die, andive, cicoare# 9i citricele, un adev7rat r7sf78 pentru ficat 9i colecist. Totu9i, este bine s7 m?nca8i :n fiecare zi c?t mai multe legume 9i fructe proaspete. Alte leacuri la :ndem?n7 sunt: cura cu polen "p?n7 la CD de grame zilnic, :n trei etape#, cura cu propolis "sub form7 de baton sau de tinctur7#, cura cu l7pti9or de matc7, cura cu p7stur7, cura cu pulbere de pelin "zece zile pe lun7#, cura cu ceai de anghinare, cura cu pulbere de anghinare 9i cura cu lapte de iap7 "un sfert de litru, zilnic, minimum trei luni#. $e l?ng7 acestea, foarte eficient este ceaiul de cicoare, ce se bea de mai multe ori pe zi p?n7 la revigorarea total7. $ecomandri A+$A C1>T,1): stimuleaz7 regenerarea ficatului, av?nd ac8iune hepatoprotectoare, hepatoregeneratoare, fiind de mare folos alcoolicilor. A!ut7 :n hepatite cronice acute, :n oboseal7 cronic7, dar 9i :n cazul unui ficat :mbibat :n gr7sime. Administrare: o capsul7 de trei ori pe zi, minimum trei luni. $)% $,I> )I4+,: sus8ine ficatul s7 elimine toxinele din organism, :n special :n cazul celor care consum7 alcool sau au o alimenta8ie haotic7, plin7 de gr7simi, conservan8i 9i coloran8i alimentari. Administrare: o capsul7 de trei ori pe zi. <ICAT E>ET1 )inia 4erde: a!ut7 :n cazul congestiei 9i al insuficien8ei hepatice, ciroz7 :n stadiul de debut sau intoxica8ii hepatice "alcool, medicamente# 9i are ac8iune hepatoprotectoare 9i hepatoregeneratoare. Administrare: o capsul7 de trei ori pe zi. A/A,IC% 6)AF+I 2%,I)): este un remediu binevenit pentru ficatul steatozic, obosit, 9i :n cazul hepatitelor virale. A!ut7 9i :n afec8iunile canceroase, :n faza de debut. Administrare: un plicule8 de trei ori pe zi. Sfat! Includei n meniul zilnic anghinare, broccoli, ppdie sau andive, dar i citrice!

<icatul este considerat de ma!oritatea medicilor naturisti un organ esential. tarea de sanatate a ficatului si modul in care acesta functioneaza, influenteaza starea generala de sanatate a unei persoane. Aceasta legatura, intre sanatatea ficatului si starea generala de bine a unei persoane, sta la baza diagnosticarii bolilor ficatului, de catre spcialistii in medicina naturista. ituat chiar sub coaste, in partea dreapta a abdomenului, ficatul este cel mai mare si unul dintre cele mai importante organe ale corpului uman. Acesta realizeaza sute de activitati in fiecare minut al zilei, mai multe decat orice alt organ, inclusiv creierul. <icatul filtreaza constant, detoxifiaza, sintetizeaza si proceseaza o mare varietate de substante fiziologice. <ara o functionare corecta si sanatoasa a acestui organ, organismul dumneavoastra poate deveni coplesit de toxine, fapt ce poate da nastere oboselii cronice, sentimentului general de boala si de multe ori, depresiei. )uprins articol G H @ C 0 /eneralitati Care este ideea din spatele dietelor de detoxifiere? 6eneficiile detoxifierii &ieta de detoxifiere a ficatului Alimente care curata ficatul

)are este ideea din spatele dietelor de detoxifiere. us )a baza dietelor de detoxifiere sta ideea sustinuta stiintific ca toxinele ataca in mod constant organismul. Toxinele sunt substante chimice cu efecte potential nocive. In timp ce unele toxine sunt mai putin evidente, cum ar fi pesticidele sau poluarea, unele persoane considera toxine si anumite substante, aparent normale. Toxinele provin din mai multe surse, inclusiv: G alcool H cafeina @ medicamente C pesticide sau alte substante chimice utilizate pentru cresterea sau prepararea alimentelor 0 poluarea sau alte substante din aerul respirat I substantele, precum indulcitorii artificiali adaugati in produsele alimentare J zahar K apa impura +ste stiut faptul ca in organismul uman toxinele pot fi localizate in sistemul digestiv sau sistemul gastrointestinal, dar si in piele sau par. Acestea pot cauza probleme precum oboseala, dureri de cap, greata si o gama larga de boli cronice. /eneficiile detoxifierii &ietele de detoxifiere si curatirea naturala a corpului a!uta la eliminarea toxinelor din organism * care este de fapt, un alt proces natural al organismului. $entru a obtine beneficii permanente in urma detoxifierii trebuie sa va schimbati stilul de viata intr*unul sanatos. $oate va intrebati cu ce sa incepeti. Iata cateva sfaturi: L ,enuntati la cafeaua cu lapte si incepeti sa beti ceai decafeinizat GD <aceti exercitii fizice: astfel sangele va circula un pic mai repede catre ficat si, in felul acesta, mai multe toxine pot fi transportate, respectiv eliminate mai usor GG +liminati doza zilnica de ciocolata; incercati sa consumati ciocolata doar o data pe saptamana. %itati de zahar. $rocesul natural de detoxifiere, coroborat cu alegerile de viata sanatoase, reduce riscul imbolnavirilor, va ofera mai multa energie, astfel va veti simti mai bine. Dieta de detoxifiere a ficatului +ste extrem de benefic sa includeti H zile de consum de alimente proaspete si @ zile de consum de sucuri proaspete in cele 0 zile ale dietei de detoxifiere a ficatului. Cu toate acestea, pentru cei care o pot face, prelungiti la 0 zile perioada in care sa consumati numai sucuri proaspete, in vederea unor rezultate optime ale detoxifierii. 0iua 1 In cursul diminetii consumati orice fel de suc proaspat de fructe sau legume. ucul de sfecla este deosebit de benefic. >u amestecati fructe si legume impreuna. +ste permis daca doriti, sa diluati sucurile cu apa. $entru masa de pranz puteti consuma mai mult suc diluat ori o leguma cruda, cum ar fi varza de 6ruxelles. >u folositi sub nicio forma sos pentru salate din comert. <aceti*va propriul sos de salate din ulei de masline proaspat si lamaie si, adaugati otet de mere sau orice alte ierburi sau condimente proaspete dupa preferinta. &aca vi se face foame pe tot parcursul zilei, nu ezitati sa luati gustari sub forma de legume proaspete crude sau sucuri. )a cina, consumati fructe proaspete sau sucuri usoare din fructe. 0ilele 2,3 &imineata beti sucuri diluate si ceaiuri din plante pe tot parcursul zilei * cat de mult puteti bea. Incercati sa consumati aproximativ @ litri de lichide in timpul zilei. +ste de asemenea recomandat sa consumati cateva cani de supa bogata in potasiu. $entru prepararea acesteia folositi

coa!a catorva cartofi. >u folositi si restul cartofului( Adaugati alte legume tocate marunt precum morcovi, telina, sfecla, patrun!el proaspat, multa ceapa si usturoi. <ierbeti apoi legumele timp de CD*ID de minute in apa filtrata, intr* un vas acoperit. trecurati legumele, raciti si beti supa. 0iua 4 %rmati acelasi meniu ca in ziua G. Alimente care curata ficatul Aceasta lista este una un pic mai specifica si se concentreaza in special pe produsele alimentare care pot a!uta la curatarea ficatului. In plus, fata de utilizarea unor suplimente cu rol in detoxifiere si efectuarea a cel putin doua curatari pe an a ficatului si vezicii biliare, consumul urmatoarelor alimente reprezinta cel mai bun mod de a va pastra un ficat sanatos si care sa functioneze corect. +ste recomandat sa includeti aceste alimente in dieta dumneavoastra saptamanala. 1. %sturoiul * doar o cantitate mica din bulbul sau picant are capacitatea de a activa enzimele hepatice, care a!uta organismul sa elimine toxinele. 2. 5rapefruit * are continut ridicat de vitamina C si antioxidanti si intensifica procesul natural de curatare a ficatului. 6. 7fecla si morcovii * contin cantitati insemnate de flavonoide si beta*caroten si ar trebui sa le consumati pentru a contribui la stimularea si imbunatatirea in ansamblu a functiei hepatice. 3. )eai verde * aceasta bautura foarte benefica pentru ficat este plina de antioxidanti numiti catechine, elemente constitutive cunoscute ca ad!uvant in imbunatatirea functiei hepatice. 4. 8egumele cu frunze verzi * sunt cei mai buni si mai puternici aliati in detoxifierea ficatului si pot fi consumate crude, fierte sau sub forma de sucuri. Intesate de clorofila, verdeturile absorb literalmente toxinele din fluxul sanguin. Cu abilitatea lor distincta de a neutraliza metalele grele, produsele chimice si pesticidele, aceste alimente detoxifiante ofera o protectie puternica pentru ficat. 9. Avocado * acest super*aliment cu densitate mare de nutrienti a!uta organismul in productia de glutation, necesar pentru a curata ficatul de toxine daunatoare. :. ;erele * au continut ridicat de pectina si ofera aportul necesar de componente chimice, care a!uta organismul sa se curete in mod natural si sa elibereze toxinele din tractul digestiv.

27ce9ele. $ropriet78ile 27ce9elor.%tiliz7ri. ;ceul "Rosa canina# este o specie din genul ,osa, :nrudit cu trandafirul. Cre9te sub forma unei tufe de mari dimensiuni :n poienile p7durilor de la c?mpie 9i dealuri, la liziera acestora sau pe c?mpuri 9i p79uni, :n apropierea p?lcurilor de copaci. Are nevoie de mult soare pentru a cre9te 9i a :nflori, de aceea nu :l vom :nt?lni :n spa8iile umbrite. Tufa are o :n7l8ime de p?n? la @ m, cu mai multe tulpini lungi acoperite cu spini puternici. $lanta :nflore9te :n lunile de var7, iunie*iulie. <lorile sunt mari, albe, de culoare alb*roz, care cresc grupate sau solitare. Toamna pana in octombrie se pot culege fructele din care se prepar7 un ceai fortifiant. <ac parte din grupa ;fructe de p7dure., deoarece produc8ia de m7ce9e se ob8ine aproape :n exclusivitate de la plantele spontane, cunoscute sub numele de 27ce9 ",osa canina ).#, ,7sur7, ,u!e sau Trandafir s7lbatic. 27ce9ele s?nt pseudofructe, rezultate din dezvoltarea receptaculului floral. Bn interiorul lor se afl7 achenele, adev7ratele fructe, denumite impropriu semin8e. 27ce9ele au form7 sferic7 sau elipsoidal7, culoare portocalie :n faza de p?rg7 9i ro9ie sau ro9ie*portocalie la maturitatea deplin7. Bn scop medicinal, m7ce9ele trebuie recoltate c?nd s?nt :n p?rg7, ne*:nmuiate, iar nu toamna, dup7 c7derea brumei, c?nd sunt complet coapte 9i devin moi, deoarece :n aceast7 faz7 ele con8in cantitatea cea mai mic7 de substan8e active. Con8inutul maxim de vitamina C :l au m7ce9ele :n p?rg7, cu pulpa :nc7 tare. &up7 recoltare , m7ce9ele se prelucreaz7 imediat, pentru a nu se degrada substan8ele active. $relucrarea se face :n vase de lemn, de plastic sau de ceramic7 sm7l8uit7, pentru a :mpiedica degradarea vitaminei C, pe care metalele o descompun. Compozi8ia chimic7 &up7 recoltare m7ce9ele se usuc7 :n :nc7peri bine aerisite, p?n7 ce acestea cap7t7 un aspect stafidit 9i se pot rupe :n degete. +le con8in foarte multe vitamine, :n special vitamina C, dar 9i vitaminele 6G 9i 6H, M 9i $$. Ceaiul de m7ce9e stimuleaz7 pofta de m?ncare, :nt7re9te imunitatea organismului 9i este vasodilatator. Con8inutul ridicat de vitamina C 9i a altor substan8e, asigur7 func8ionarea normal7 a organismului, :nt7rirea sistemului imunitar 9i un flux sanguin mai bun. 27ce9ele con8in: ap7 CLN, zaharuri HG,DN, proteine @,IN, acizi @,0N ":n acid malic#, celuloz7 H@,DN, substan8e minerale H,KN, provitamina A, "0DD*0DDD mg la GDD g pulp7 :n func8ie de specie#, vitaminele 6G,6H, +, M 9i $ "sub form7 de flavonoglucozide#, precum 9i urme de vitamin7 $$. %leiul semin8elor de m7ce9e con8ine vitamina < "acizi esen8iali: acidul linolic, acidul linoleic 9i acidul arahidonic#. Acizii din m7ce9e "malic 9i citric, :ndeosebi# contribuie la stabilizarea vitaminei C. Bn m7ce9e se mai g7sesc compu9i terpenici, ca betulina, precum licopen "izomer al carotenului#, pigment care le imprim7 culoarea ro9ie*portocalie. #ropriet"ile ;ceelor< * Bnt7re9te sistemul imunitar. * 4itamizant, tonic, astringent, colagog, coleretic, vasodilatator arterial, antilitiazic, antiinflamator intestinal. * 27re9te permeabilitatea 9i elasticitatea capilarelor, ac8ion?nd pentru normalizarea circula8iei periferice. * Intervine favorabil :n respira8ia tisular7, :n reac8iile fermentative, :n procesul de eliminare a toxinelor din corp. * timuleaz7 contrac8ia vezicii biliare 9i a c7ilor biliare, provoc?nd golirea con8inutului lor. * Impiedic7 formarea calculilor renali. * 4indec7 inflama8iile. * Completeaz7 necesarul de s7ruri al organismului. O +le sunt recomandate mai ales pentru convalescen8i 9i copii. O 27ce9ele sunt eficiente :n avitaminoze, tulbur7ri de circulatie periferic7, leucemie, calculoza renala, colite, enterocolite, afec8iuni hepatice, litiaza biliara. O $entru tratarea avitaminozelor, enterocolitelor, calculozelor renale, tulbur7rilor de circulatie periferic7, se face decoct din H linguri 27ce9e zdrobite la 0DD ml apa caldu87. e fierb GD minute. Bntreaga cantitate se bea :ntr*o zi, :n dou7 reprize. O $entru afec8iunile vasculare, pentru vitaminizare, ca tonic generalsau pentru litiaza biliar7 se face infuzie cu H linguri de 27ce9e la 0DD ml ap7. Cantitatea se bea :n cursul unei zile. O $entru vitaminizarea organismului se face o bautur7 racoritoare din GDD g 27ce9e macerate :n GDDD ml ap7 rece, timp de GH ore. e adaug7 GDD g zah7r sau pu8in7 miere. e strecoar7 9i se pastreaz7 la rece.

O +ste util7 asocierea 27ce9elor cu fructe de C7tin7. O %n alt preparat ob8inut din m7ce9e este siropul. e pot folosi at?t m7ce9ele proaspete c?t 9i cele uscate, la o can7 de m7ce9e ad7ug7m o !um7tate de Pilogram de zah7r 9i un litru de ap7. e fierbe !um7tate de or7 la foc mic 9i se filtreaz7, apoi se las7 s7 se r7ceasc7. e p7streaz7 la rece. O Aceste fructe au multiple utiliz7ri 9i :n cosmetic7. Astfel pentru :nl7turarea ridurilor se poate utiliza un ulei antirid cu m7ce9e: se macereaz7 HD fructe de m7ce9e :n G0D ml ulei de m7sline timp de c?teva ore, apoi se filtreaz7. eara se unge fa8a cu acest ulei. %tilizri v Bn scopuri terapeutice, de la 27ce9 se folosesc fructele "din care se prepar7 infuzie, decoct, vin medicinal, b7uturi r7coritoare#, semin8ele 9i florile. v ;ceele amestecate cu miere "dou7 p7r8i pulp7 de m7ce9e cur78ate de peri9oare 9i o parte de miere# se utilizeaz7 contra limbricilor "ascaridoza#, consum?ndu*se zilnic c?te H*@ linguri8e din acest amestec. v Decoctul din mcee "o linguri87 de fructe la o can7 cu HDD ml ap7# :mpiedic7 formarea caliculelor renali, deoarece m7ce9ele sunt diuretice. +le se pun :n ap7 c?nd d7 :n clocot 9i se fierb numai 0*GD minute, pentru a nu se pierde prea mult din vitamina C. Acest decoct se folose9te 9i la tratarea rinitelor, a colitei cronice, a aterosclerozei 9i a hipertensiunii arteriale, precum 9i pentru dezintoxicarea alcoolicilor. e beau H*@ c7ni decoct c7ldu8 pe zi. v =nfuzia din fructe de ;ce este bogat7 :n vitaminele C 9i $. +a se folose9te la tratarea arteritei, aterosclerozei, hipertensiunii arteriale 9i trombangeitei obliterante, deoarece men8ine elasticitatea 9i permeabilitatea vaselor capilare "datorit7 bioflavonoidelor, care au rol de vitamin7 $, precum 9i vitaminei <#. Aceast7 infuzie se prepar7 din dou7 linguri de fructe la D,0 litri ap7 clocotit7; se bea :n cursul unei zile. v =nfuzia de mcee i fructe de ctin alb, :n p7r8i egale, G*H linguri8e de amestec la o la o can7 cu ap7 "HDD ml#, se poate folosi ca ceai alimentar :n tot cursul anului; se beau H*@ c7ni pe zi. v ;aceratul la rece de mcee este o b7utur7 r7coritoare bogat7 :n vitamine, care se prepar7 astfel: GDD g m7ce9e se macereaz7 timp de GH ore :ntr*un litru de ap7 rece; se adaug7 apoi GDD g m7ce9e se macereaz7 timp de GH ore :ntr*un litru de ap7 rece; se adaug7 apoi GDD g zah7r, iar dup7 dizolvarea zah7rului se strecoar7; se beau @ c7ni pe zi; se p7streaz7 la rece. v 7iropul de mcee se prepar7 astfel: peste H0D g m7ce9e uscate se toarn7 G,0 litri ap7 :n clocot 9i se las7 la macerat GH ore, apoi se filtreaz7, se adaug7 D,0 Pg zah7r 9i se fierbe p?n7 la consisten8a unui sirop. iropul de m7ce9e se mai poate prepara 9i din suc de m7ce9e 9i zah7r, :n p7r8i egale, care se fierb la foc slab, :ntr*un vas de inox, timp de GD*G0 minute, av?nd gri!7 s7 se :nl7ture spuma format7. &up7 ce vasul se ia de pe foc, se adaug7 I linguri8e cu zeam7 de l7m?ie sau H linguri8e de vitamin7 C pulbere; se amestec7 bine 9i se toarn7 :n sticle curate, uscate 9i fierbin8i. ticlele se astup7 ermetic 9i se pasteurizeaz7. &in @ Pg de m7ce9e se ob8ine G litru de suc "cu a!utorul ma9inii de stors ro9ii#. v !inul >cidrul? de mcee are ac8iune diuretic7, tonic*aperitiv, fiind indicat :n afec8iuni hepatice 9i renale. v =nfuzia din flori de ;cee i decoctul din semin"e de mcee s?nt indicate :n boli de ficat, de rinichi, :n dizenterie, constipa8ie 9i hemoptizii "scuip7ri de s?nge#. Bn farmacii, din m7ce9e se ob8ine ,ozavit*ul, un produs biostimulator "suc# foarte bogat :n vitamin7 C "H0D ml de suc con8in J0 mg vitamin7 C#. v &xtractul de mcee este folosit :n apifitoterapie, la ob8inerea produsului Ciploment T, tablete moi, medicament cu ac8iune biostimulatorie. Con8inutul ridicat de acid ascorbic "vitamina C# imprim7 m7ce9elor o puternic7 ac8iune antiinfec8ioas7 "vitamina C intervine :n procesele de oxido*reducere a microorganismelor, bloc?ndu*se respira8ia#. Ceaiul de m7ce9e v Ceaiul de m7ce9e constituie o arm7 :n combaterea 9i prevenirea r7celilor tocmai prin con8inutul s7u :n vitamina C natural7, care :nt7re9te imunitatea organismului, a!ut:ndu*l s7 reziste la boli. /ustul acestui ceai nu este agreat de oricine, dar poate fi :mbun7t78it prin adaos de scor8i9oar7, care :i :nt7re9te calit78ile de lupt7tor cu r7ceala. Ceaiul

de m7ce9e atenueaz7 unele suferin8e ale ficatului, stomacului 9i rinichilor, precum 9i unele st7ri de inflama8ie intestinal7. $rin vitamina $$, m7ce9ele men8in permeabilitatea 9i fragilitatea vaselor capilare, normaliz:nd circula8ia s:ngelui. $entru preparatele din m7ce9e, se vor folosi numai vase sm7l8uite, deoarece metalele descompun vitamina C. v 4itamina C stimuleaz7 imunitatea. untem :n sezonul gripei, sezonul :n care ar trebui s7 ne activ7m imunitatea. 1 solu8ie o reprezint7 m7ce9ele, una dintre cele mai bune surse de vitamina C: G.0DD mg5GDD g. <itoterapeu8ii ne recomand7 9i o cur7 cu m7ce9e pentru stimularea sistemului natural de ap7rare a organismului. Cura cu m7ce9e dureaz7 dou7 sapt7m?ni, timp :n care e bine sa bem c?te dou7*trei c7ni cu ceai pe zi. Totu9i, :n cazul ceaiului, vitamina C poate fi distrus7 prin fierbere, ceea ce nu se :ntampl7 :n cazul pulberii din m7ce9e uscate. $ulberea p7streaz7 vitamina C de care avem at?ta nevoie :n sezonul rece, pentru a ne prote!a de infec8iile respiratorii. $ulberea de m7ce9e se administreaz7 cu pu8in7 ap7, :n doze de c?te o !um7tate de linguri87 de trei*patru ori pe zi, :ntre mese. v <recve8a crescut7 a infec8iilor respiratorii :n lunile de iarn7 cre9te necesarul de vitamina C. &oza zilnica recomandat7 de vitamina C este de ID*JD mg, :n lunile de iarn7, aceast7 doz7 trebuie suplimentat7. In afar7 de m7ce9e, alte surse de vitamina C sunt: c7tina ' G.DDD mg vitamina C5GDD g, PiQi ' LD mg, varza ro9ie ' 00 mg, portocalele ' 0D mg, grepfruit ' CD mg. )icoare @ tratamente naturiste cicoare @ ceai de cicoare

Denumire stiintifica cicoare< Cichorium intRbus, fam. Asteraceae Denumire populara cicoare< cicoara, cicoare de cimp, andiva, cicoare de vara, cicoare amara, cicorie amara, cocita, dorulet, dudau, floarea secarei, incingatoare, mestica #roprietati farmaceutice cicoare< ,7d7cina S p7rile aeriene ale cicioarei * stimuleaz7 funciile hepatice i digestive * crete secreia de bil7 a celulelor hepatice * stimuleaz7 contracia vezicii biliare i a c7ilor biliare i provoac7 golirea coninutului lui diuretic * stimulez7 funciile renale * depurativ ' a!ut7 la eliminarea unor substane toxice din organism * laxativ Afectiuni tratate cu cicoare< boli tratate cu cicoare acnee, anemie, anorexie, aritmii cardiace cu iritabilitate sau dureri. Artritism, astenie, atonie gastric7 9i digestiv7, calculi biliari 9i renali, colici hepatice, congestie hepatic7 9i splenic7, constipa8ie, depresie, dermatoze, dischinezie biliar7 hipoton7, diabet "calmeaz7 setea#, dureri de cap, furunculoze, gut7, hepatite cronice 9i acute, hidropizie, icter, infec8ii urinare, insuficien87 biliar7, litiaz7, oboseal7 cronic7, paludism, parazitoze intestinale, r7ni, reumatism cronic degenerativ, t7ieturi "planta proasp7t7# Aratamente naturiste )icoare< * frunzele de cicoaresunt foaret bune de folosit in salate, amestecate cu alte plante mai putin amare. * la H0D ml ap7 clocotit7 se vor pune H linguri8e de frunze 9i flori de cicoare, se lasa acoperit timp de G0 minute, se strecoara ulteriro si se consuma in !ur de H*@ cani pe zi in problemele digestive cum ar fi constipatia * decoct din r7d7cin7 de cicoare se prepara din H linguri8e m7run8ite de cicoare aruncate in H0D de ml de apa fierbinte. Acest amestec se fierbe timp de GD minute, se strecoara si se bea inainte de mese, de H*@ ori pe zi . * cicoarea este foarte buna in combinatie cu salat7 cu l7m?ie, sare 9i usturoi. * sucul de cicoare se poate consuma in cantitati de 0D*H0D ml pe zi.

* sirop de cicoare ' pentru copii 9i bebelusi: se combina cu zahar. e fierbe pana a!unge de consistenta unui sirop si se administreaza o linguri87 de H*@ ori pe zi. * este un bun inlocuitor pentru cafea, mai ales radacina de cicoare care se pra!este, se face praf si se bea in loc de cafea. >u este toxica si se poate folosi ani la rand ;od de preparare )icoare< ceai de )icoare Infuzie ' ceai de cicoare se face din H lingurie de r7d7cin7 m7runit7 care se pun in H0D de ml de apa rece, se fierbe putin, timp de 0 minute si se bea caldut inainte de mesele principale; )icoare in traditia populara <runzele crude de cicoare se puneau, pe r7ni 9i t7ieturi, ca 9i petalele florilor, uneori pl7m7dite :n undelemn. &ecoctul florilor se folosea contra afec8iunilor oculare, iar ceaiul contra durerilor abdominale, contra durerilor de din8i, pentru calmarea durerilor canceroase 9i sc7derea tensiunii arteriale. &in flori de cicoare, amestecate cu trifoi ro9u se f7cea un ceai pentru dureri de cap. $entru ficat 9i cur78irea stomacului se bea prim7vara sucul stors din frunzele fragede de cicoare amestecate cu z7r. $este planta :nflorit7 se turna ap7 fierbinte 9i se punea deasupra stomacului ca s7 lini9teasc7 durerile. ,7d7cina de cicoare se folosea la durere de inim7. e pisa 9i se fierbea :n ap7 sau rachiu 9i se bea.

Ceaiul de musetel ' Indicatii si efecte 2usetelul creste in zone populate din intreaga +uropa si Asia, America de >ord si Australia. Aceasta planta miraculoasa infloreste la inceputul verii, spre sfarsitul lunii iunie. 2usetelul a fost folosit acum mii de ani in +giptul antic unde a fost laudat pentru proprietatile sale curative. In +uropa, a fost folosit probabil pentru inceput in !ur de anii GIDD pentru a trata durerile de spate, reumatismul, nevralgia si nervozitatea. Acum multi ani, atat in +uropa cat si in tatele %nite, acest ceai era folosit pentru tratarea starilor precum lesin, slabire si anxietate generala. )eaiul de musetel este folosit in medicina pentru: T tratarea stomacului sensibil, T sindromul intestinelor sensibile T si ca a!utor pentru un somn mai lin. &e asemenea, ceaiul de musetel este folosit pe post de laxativ usor si este antiinflamator si antibacterian. $entru a prepara infuzia de musetel, sunt necesare cam doua lingurite de flori de musetel la o ceasca de ceai, iar vasul sa fie acoperit pentru ca uleiurile sa nu se evapore. $entru tratarea stomacului este recomandat consumul unei cesti in fiecare dimineata inainte de micul de!un pentru o perioada de doua sau trei luni. &e asemenea, ceaiul de musetel este folosit la clatire pentru mucoasa bucala. tudiile au aratat urmatoarele efecte: T antispasmodic, T anxiolitic, T antiinflamator, T antimutagenic, T si de scadere a colesterolului. +ste posibila folosirea pentru vindecarea ranilor si ameliorarea diabetului, sau prevenirea cancerului. &aca este consumat constant, se poate observa aparitia rezistentei la efectul sedativ. 2usetelul a!uta in lupta febrelor, nevralgiilor, colicilor, spasmelor gastro*intestinale, nervozitate, insomnii. &aca este consumat inainte de mese, are efect tonic pentru apetit. $rintre problemele de stomac tratate se numara: T ulcere, T aciditate,

T greata si varsaturi, T gastroenterita, T colici la sugari. Ceaiul de musetel se foloseste si in tratarea racelilor, deran!amente ale somnului, nervozitate, crampe menstruale "spalaturi vaginale cu musetel#, rinita alergica "febra de fan#, alte alergii. $entru uz extern, se prepara ceaiul de musetel pentru a trata tenul si pielea, mai exact zonele uscate de piele, psoriazis, spalarea si dezinfectarea gurii si a ranilor, ochii rosii, anumite tipuri de con!unctivite, tratarea anumitor plagi "favorizeaza cicatrizarea#, hemoroizi, cure de fata, pentru decolorarea parului, hernie hiatala. T +fecte colaterale: risc de reactie alergica. T Contraindicatii: alergie la musetel. T interactiuni: nici una cunoscuta. Ceaiul de musetel este cunoscut pentru rolul in relaxarea tesutului muschiului neted. &e asemenea, poate a!uta in ameliorarea durerilor dentare. $osibile actiuni de imbunatatire a sanatatii pentru: T rinichi, T splina, T insolatii, T eruptii cutanate, T bronsita, T probleme ale vezicii urinare, T eliminarea parazitilor, T poate imbunatati functiile ficatului si elimina icterul, T poate fi folosit drept cataplasma pentru umflare si dureri, T poate a!uta in prevenirea cangrenelor, poate trata durerile de spate.

In +giptul antic, de exemplu, florile de musetel erau considerate un panacea, raspunsul la toate afectiunile. Iar ceea ce credeau pe atunci egiptenii incepe sa fie sustinut si de stiinta moderna. Tot mai multe studii arata ca florile de musetel sunt intr*adevar un remediu pentru o serie larga de afectiuni. Ceea ce s*a descoperit in ultimile studii este ca un consum regulat de ceai de musetel este corelat cu o crestere semnificativa a nivelurilor in urina de hipurat "un produs rezultat din descompunerea unor compusi pe baza de plante si de glicina "un aminoacid#. $rezenta acestor elemente pare sa contribuie la urmatoarele beneficii pentru sanatate ale musetelului:

O timuleaza sistemul imunitar si lupta cu infectiile asociate cu gripa. O ,elaxeaza spasmele musculare si crampele menstruale la femei. O ,elaxeaza nervii. O )inisteste stomacul O ,educe inflamatia O Imbunatateste functia ficatului

O A!uta la ameliorarea durerilor de spate O A!uta la ameliorarea reumatismului >ivelele atat de hipurati cat si de glicina au ramas ridicate in organism timp de doua saptamani dup a ce participantii la studiu au incetat sa mai bea ceai de musetel. Acest lucru indica faptul ca acesti compusi raman activi pentru o buna bucata de timp dupa ce se consuma ceaiul de musetel. 9 lucruri pe care poate nu le stiati despre ceaiul de musetelB G Ceaiul de musetel este probabil cel mai popular ceai terapeutic pe care oamenii il folosesc pentru a se relaxa si a dormi. $roprietatile sale sedative bine cunoscute il fac sa fie o alegere populara si pentru cei care vor sa scape de anxietate. H Ceaiul de musetel este bogat in antioxidantul Uuercentin. Vuercentinul este un fitochimical care da culoare fructelor si legumelor. Vuerce ntinul este cunoscut pentru faptul ca lupta impotriva deteriorarilor facute de radicalii liberi si astfel este un aliat impotriva cancerului. @ 2usetelul are nivele ridicate de fosfor. <osforul !oaca un rol important in multe din procesele chimice care se petrec in organismul uman. 1 lipsa de fosfor este asociata cu letargia si sanatatea precara a oaselor printre altele. C Ceaiul de musetel este foarte bogat in aminoacidul glicina. Acesta !oaca un rol important in mentinerea unui sistem nervos sanatos. &ulce la gust, glicina are cea mai simpla structura dintre toti aminoacizii. 0 Ceaiul de musetel are proprietati puternice antiinflamatoare. Abundenta de antioxidanti din musetel a!uta la reducerea inflamatiei. 2usetelul este astfel un aliat foarte bun in lupta impotriva durerilor legate de artrita si reumatism printre altele. I Calitatea apei folosite la ceaiul de musetel este foarte importanta. Cu cat este mai curata si mai pura apa cu care este facut ceaiul de musetel, cu atat mai puternice vor fi efectele sale de sanatate. 2usetelul este unul din darurile nenumarate ale pamantului pentru noi. +ste un dar neconditionat si extrem de valoros. Tot ce trebuie noi sa facem este sa il primim cu bratele deschise(

S-ar putea să vă placă și