Sunteți pe pagina 1din 20

U.N.E.F.

S FACULTATEA DE KINETOTERAPIE

STUDENTI: - GRECU MADALINA-ELENA - BOCANET CLAUDIA-ALEXANDRA - CENE VLAD ANA-MARIA - GANTA ALINA- ELENA

Mduva spinrii (Medulla spinalis) face


parte din sistemul nervos central al vertebratelor, fiind protejat de canalul vertebral, legat de gt, trunchi i extremitile corpului prin intermediul nervilor spinali, fiind nvelit la fel ca i creierul ntr-o membran (meninge).Are un rol deosebit in activitatea motorie fiind sediul caii finale comune a sistemelor,piramidale si extrapiramidale conectate la reteaua motorie periferica a neuronilor alfa si gama.

Amplasare
Mduva spinrii este localizat n canalul vertebral i ine de la vertebra cervical C1 pn la vertebra lombar L2. De acolo, are o formaiune terminal numit fillum terminle. Fillum terminale mpreun cu rdcinile nervilor spinali sacrali i lombari formeaz coada de cal. Mduva spinrii este localizat n canalul vertebral i ine de la gaura occipitala pn la vertebra lombar L2. Are o formatiune terminal numit fillum terminale, aceasta mpreuna cu rdcinile nervilor spinali sacrali i lombari formeaz "coada de cal".

Funciile mduvei spinrii:


Mduva spinrii are doua funcii principale. n primul rnd,ea acioneaz ca un sistem de conducere in ambele sensuri ntre creier i sistemul nervos periferic.Aceasta funcie este ndeplinit prin intermediul neuronilor senzitivi i motori;fibrele acestora din urm formeaz fascicule lungi,ce pleac din diferite pari ale creierului.Ele coboar pe distane variate prin mduva spinrii i la captul lor la mare distant de creier,vin n contact dendritele sau cu corpii celulari ai neuronilor senzitivi sau motorii aparinnd sistemului nervos periferic.Mesajele pot fi transmise prin intermediul sinapselor,ntre neuronii periferici i cei spinali. A doua funcie a mduvei spinrii este de a controla activitile reflexe simple.Aceasta se obine prin neuroni,ale cror prelungiri se extind pe distane mici n sus i n jos prin mduva spinrii i prin interneuroni care transmit mesajele direct ntre neuronii senzitivi i cei motori.

Menigele mduvei spinrii (Meninges medullae spinalis) are n principiu acelai rol ca meningele cerebral, i aici se poate distinge stratul exterior, dura mater stratul mijlociu arahnoida i stratul alipit de mduv pia mater. In comparaie cu meningele cerebral sunt anumite diferene ca: dura mater nu este strns lipit de esutul osos al vertebrelor ci ntre ele se afl un spaiu epidural sau peridural cptuit cu un strat conjunctiv i adipos. Alt diferen este existena ligamentelor din pia i dura mater Ligamentum denticulatum aceste spaii fiind umplute cu lichid cerebrospinal (Liquor cerebrospinalis).

Inveliuri

Forma mduvei spinrii


Forma mduvei este forma unui cordon ingroat la capete Intumescentia cervicalis i Intumescentia lumbosacralis de aici pornesc nervii spinali ce inerveaz membrele inferioare i superioare. In partea inferioar (caudal) mduva se termin cu o poriune ascuit Conus medullaris. Ventral mduva prezint un an Fissura mediana anterior i pe partea opus Sulcus medianus posterior. Aceste adncituri (anuri) mpart mduva n cordoane (Funiculus anterior), (Funiculus posterior) i ntre ele (Funiculus lateralis). Rdcinile (originea) nervilor spinali sunt ntre cordonul lateral i cel dorsal sau ventral.

Segmentele nervilor spinali


Mduva spinrii este mprit n 5 zone, dup originea nervilor spinali: - primul orificiu intravertebral fiind ntre vertebrele atlas i axis. mduva cervical (sau a gtului 8 vertebre) mduva toracic (12 vertebre) mduva lombar (5 vertebre) mduva sacral (5 vertebre) mduva codal (coccigiana)

Structura mduvei
Mduva spinrii const din substan cenuie unde predomin celulele nervoase i substan alb aici predomin prelungirile nervoase (axonii) celulelor nervoase.
Substana alb este dispus n cordoane: 1.Cordonul anterior conine: fibre descendente, o mic parte de fibre ascendente i fibre de asociaie. 2.Cordonul posterior conine: fibre ascendente i fibre de asociaie. 3.Cordoanele laterale conin: fibre ascendente, descendente i de asociaie. Substanta cenusie se afla asezata in regiunea centrala, iar substanta alba se afla la periferie. Substanta cenusie este dispusa pe sectiune in forma literei H, si reprezinta o ingramadire de neuroni care, dupa dispozitia axonului lor, pot fi grupati in trei categorii: - neuroni radiculari - neuroni intercalari - neuroni cordonali

Rdcini
Ramurile cu nucleii nervilor senzitivi periferici se afl n arpile dorsale, aceste informaii vor fi mai departe transmise creierului. Impulsurile (senzitive) ascendente sunt dirijate prin Fasciculus cuneatus i Fasciculus gracilis, situate n Medulla oblongata impulsurile vor fi conduse prin Tractus spinothalamicus n Thalamus (Centrul simului de presiune, pipire, temperatur, durere). Tractus spinocerebellaris este traiectul lateral spre creierul mic (cerebel) care furnizeaz informaii n legtur cu poziia corpului. Impulsurile (cile) descendente (sistemul piramidal) prin (Tractus corticospinalis) vin impusurile motoare din centrul motor din cortex (scoara cervical). Ca ci motoare extrapiramidale sunt numite cile motoare ce nu folosesc aceast cale ca de exemplu: Tractus rubrospinalis, Tractus vestibulospinalis i Tractus reticulospinalis toate se termin n cornul anterior.

Irigarea cu snge
Se relizeaz prin Arteria spinalis anterior, posterior Arteriae spinales posteriores, n regiunea cervical din Arteria vertebralis Arteriae cervicales, n cea toracic Arteriae intercostales dorsales iar n zona lombar Arteriae lumbales. Arterele vertebrale, prin ramurile lor sunt: artera spinala anterioara artera spinala posterioara artera spinala posterioara

Reflexe
Functia de centru reflex este indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi localizati in maduva. Reflexele medulare somatice se grupeaza dupa complexitatea lor in refexe scurte sau segmentare si reflexe lungi sau intersegmentare. Reflexele miostatice sunt provocate de intinderea usoara a proprioceptorului si muschi (fusul neuromuscular) si consta in contractia brusca (secusa musculara) a muschiului respectiv. Reflexele de flexiune (nociceptive) sunt provocate prin excitarea dureroasa a exteroceptorilor si constau in retragerea brusca a membrului din fata agentului excitant. Reflexele cutanate reprezinta un caz aparte de reflexe de flexiune obtinute prin excitarea nedureroasa a tegumentelor regiunii plantare (reflex cutanat plantar), sau abdominale (reflex cutanat abdominal).

La nivelul maduvei observam intumescente si santuri. Intumescentele:cervicala( C5-T2) si lombara(T9T12/L1)sunt aglomerari de neuroni motori,ai caror axoni inerveaza musculatura membrelor. Santurile sunt: 1. Fisura mediana ventrala 2. Santul median posterior 3. Santul antero-lateral 4. Santul postero-lateral 5. Santul intermediar posterior