NEOMODERNISMUL

- marcheaza perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, cand in literatura au loc schimbari majore det de contextul social-politic si de presiunea exercitata de modelele interbelice (Arghezi, Blaga, Barbu); - articolul program - Lumea de maine de Geo Dumitrescu: Suntem o generatie fara dascali si fara parinti spirituali...Ne caracterizeaza revolta, ura impotriva formelor, negativismul...Detestam umar la umar literatura... - sunt 3 grupari eterogene, fiecare cu o problematica specifica, niciuna dintre acestea neexercitand o influenta majora in literatura: a) poetii de la revista Albatros b) poetii grupati in Cercul literar de la Sibiu c) noul val suprarealist. - a) rev Albatros a fost editata in 1941, interzisa dupa numai 7 numere; -grupare poetica destul de unitara, avand ca trasaturi definitorii: *nonconformism; *contestarea formulei arta ptr arta, a poeziei lascive(=obscen, senzual), de goarna si trambita, renuntarea la lirica melancolizata, idilica si suava a traditionalistilor interbelici in favoarea unei poezii cu accente sociale si sarcastice, a trairii intense, a suferintei ce angajeaza intreaga umanitate; *depoetizarea; *respingerea formelor patetice, grave si cautat metafizice; *reconstructia ludica si ironica a poemului, cu umor negru si nevroza sublimata in parodie; *reinterpretarea temelor grave ale literaturii dintr-o perspectiva amuzanta, chiar daca ascunde aspecte tragice; *reprezentanti: Geo Dumitrescu, Dimitrie Chelaru, Ion Caraion. b) se revendica de Scoala Ardeleana, Junimea si Titu Maiorescu; -trasaturi:

*apara ideea primatului esteticului, a ratiunii ce se ascunde in spatele poeticului; *doresc inovarea literaturii fara a se uita radacinile latine ale poporului roman si specificul spiritualitatii romanesti; *muta accentul de pe rural pe urban, de pe creatia populara pe cea culta, intrucat se afirma in Manifestul Cercului literar de la Sibiu ca exaltarea ruralismului si a etnicului devine un viciu amenintator atunci cand tinde sa copleseasca fenomenul artistic, ce nu-si mai poate afla ambianta culta si prospera in sensul unei creatii majore, decat in urbanitate si exhaustivitate estetica. *spre deosebire de modernismul lovinescian, nu isi propune sincronizarea cu spiritul veacului, ci recuperarea creativa a unor modele exemplare, valorificarea trecutului ce devine ideal ptr prezentul decazut; *fundamentala = tendinta de asimilare a epicului de catre liric prin cultivarea programatica si sistematica a baladei. In articolul program Resurectia baladei se afirma ideea respingerii purismului poetic, definit ca logoree ce nu mai spunea nimic, in favoarea interferarii epicului cu dramaticul in formele liricului, care castiga astfel in profunzime. *reprezentanti: St. Augustin Doinas, Marin Sorescu; - c) doresc reinnoirea discursului oniric si crearea unei poezii dereglate, absolut libere, care pp. mobilitate si insolit al asocierilor, exploatand virtutile arbitrarului, rupturile de sens ale cuvintelor, efectele ambiguitatii ironico-sarcastice; *promoveaza fantasticul, tinuturile stranii, povesti de dragoste care sfideaza firescul, logica; *reprezentanti: Leonid Dimov, Gellu Naum, Virgil Teodorescu. CONCLUZIE: Neomodernistii exploateaza in maniera personala toate resursele liricului, de la ras grotesc la sensibilitate pura, de la tragic la ironic, de la retorica angajata la sublimul cuvantului liber.