Sunteți pe pagina 1din 4

Integrarea in societate a persoanelor cu dizabilitati Definind termenul de societate, instrumentul de nadejde al lexicului romanesc ?

Dex-ul ne descrie "societatea" drept "un ansamblu unitar, sistem organizat de relatii intre oameni istoriceste determinate, bazate pe relatii economice si de schimb". Pe cale de consecinta ne dam seama ca termenul de "societate" nu inglobeaza totalitatea membrilor unei comunitati! Acele persoane incapabile sa furnizeze un pachet de ser icii!bunuri multumitoare ies din cercul increderii sociale pentru ca nu-si indeplinesc rolul social la un ni el identic cu ceilalti membri. "n cadrul acestui articol mi-am indreptat atentia tocmai catre partea de comunitate exclusa de societate #o comunitate care masora $%% de milioane de oameni!&, mai exact mi-am propus sa abordez chestiunea integrarii in societate a persoanelor cu dizabilitati din perspecti a drepturilor omului.

"Persoana cu dizabilitati" este eufemismul creat de isteria americana a politicall' correctness-ului pentru a inlocui ofensatorul "handicapat". "nsa, om fi ne oiti sa recuperam termenul de "handicapat" deoarece el poseda o incarcatura explicati a care nu mai este alida in cazul recent creatului eufemism.

"n societatea romaneasca de astazi, fie ca este utilizat in limbajul curent, in mass-media sau chiar in declaratii oficiale, termenul de "handicapat" poarta cu sine intelesul maximei deprecieri, negarea abilitatilor unei persoane. "n fapt, termenul de handicapat pro ine din limba engleza medie ala si era utilizat pentru a descrie un joc de hazard ce consta in extragerea unor biletele adunate intr-o palarie #hand in the cap, tradus in rom. "mana in palarie"&. Astfel, in medicina handicapul ar reprezenta nefericita loterie a naturii #astazi am spune a geneticii&. Prin urmare, daca handicapul atinge o persoana prin hazard, atunci persoana in cauza nu poarta raspunderea pentru situatia creata, deci trebuie absol ita de orice ina si nicidecum stigmatizata.

Desi termenul este utilizat in engleza medie ala, oameni cu anomalii au existat din totdeauna, ba chiar au beneficiat de o "atentie" sporita. (e stie ca in )recia Antica si "ndia, de exemplu, persoanele cu deficiente fizice sau mintale pronuntate erau nimicite si aruncate in prapastie. *omanii, ce a mai pragmatici, le-au gasit o intrebuintare si au inceput sa-i utilizeze pentru a-si distra oaspetii la banchete. +ici macar raspandirea crestinismului, care indemna la mila si indurare, nu a putut schimba atitudinea societatii fata de aceste fiinte nenorocite. "n scurt timp, bisericile si manastirile au inceput sa-i utilizeze pentru a aduna pomana. ,ste usor de inteles ca doar o mica parte dintre aceste persoane traiau pe langa biserici si manastiri, cei mai multi dintre ei

hoinarind de foame caci familiile nu doreau sa intretina asemenea fiinte. De destinul lor incep insa sa se preocupe carturarii renascentisti, atitudinea lor umanista manifestandu-se in special pentru persoanele cu handicap mintal. De pilda, -ohann Amos .omenius in celebra sa lucrare Didactica /agna #01$2& orbeste pentru prima oara despre necesitatea de a manifesta grija pentru persoanele cu handicap mintal3 ".el care de la nastere e lipsit de minte are ne oie cu atat mai mult de ajutor, de instruire si educatie. +u exista o minte slaba, care nu ar putea fi cat de cat adusa pe calea in ataturii". Abandonate de societate, persoanele cu dizabilitati or trebuie sa astepte aparitia si dez oltarea statului modern pentru a mai preocupa pe cine a. ,xperienta re olutionara franceza a scornit ideea potri it careia ocrotirea sociala ar trebui sa nu mai fie o pomana sau o acti itate filantropica, ci o datorie a statului iar din acel moment a inceput plasarea lor in aziluri semi-carcerale. ,poci diferite, aceeasi atitudine, aceleasi prejudecati3 imaginea persoanei cu handicap este permanent dominata de neputinta, de absenta puterii economice, profesionale, sociale, ci ice.

"n realitate, persoanele cu handicap mai presus de toate sunt 4ameni ca noi toti iar multi dintre ei chiar au do edit abilitati iesite din comun chiar pentru persoanele " alide". .e persoana " alida" si-ar permite reodata sa-l numeasca "handicapat" pe (tephen 5a67ing #n. 089:&, unul dintre cei mai mari astro-fizicieni ai lumii, comparat adesea cu genii ca "saac +e6ton sau Albert ,instein? ;aptul ca sufera de scleroza amiotrofica laterala se pare ca nu l-a impiedicat pe (tephen 5a67ing sa studieze la 4xford si .ambridge, sa dez olte o spectaculoasa teorie asupra uni ersului #<.4.,. "<he <heor' of , er'thing"&, sa publice o carte #A =rief 5istor' of <ime& tradusa in >> de limbi si anduta in 8 milioane de exemplare si sa obtina titlul de ?ucasian Professor of /athematics, titlu pe care l-a mai obtinut doar "saac +e6ton.

Desi extrem, cazul (tephen 5a67in nu este unul singular3 *oose elt, )o'a, =eetho en, 5elen @eller si multi altii au impresionat prin arta, stiinta si geniul lor, in ciuda infirmitatilor fizice, mentale sau senzoriale. <oti acestia au dus o continua lupta pentru a demonstra ca o persoana cu handicap este capabila sa duca o iata independenta si autoderminata. "n fond, simplul fapt de a nu accepta si sustine integrarea in societate a unor persoane similare nu reprezina decat insusirea unui "handicap" cert.

(tatul modern a inteles acest lucru inaintea societatii si a fa orizat numeroase reactii ale sistemului social, printre care si tendintele de reglementare juridica. Astfel, se poate considera ca dreptul indeplineste o prima functie de integrare a persoanelor cu

dizabilitati in societate. An document international rele ant in fa oarea persoanelor cu dizabilitati este Declaratia Drepturilor Persoanelor cu 5andicap, aprobata de Adunarea )enerala a 4+A in decembrie 082$. Declaratia in discutie pre ede dreptul persoanelor cu handicap la3 exercitarea tuturor drepturilor enuntate in declaratie, fara nicio distinctie, exceptie sau descriminareB respectarea demnitatii sale intime, sa se bucure de o iata decenta, cat mai normala si infloritoare cu putintaB exercitarea drepturilor ci ile si politice ca orice fiinta umanaB masuri care sa-i permita sa capete cea mai larga autonomie posibilaB securitate economica si sociala si dreptul la un ni el de iata decentB dreptul sa obtina si sa pastreze un ser iciu sau sa exercite o ocupatie utila, producti a remuneratoare, in raport de posibilitatile saleB sa fie protejat de exploatari sau oricarui tratament discriminatoriu, abuzi sau degradant De a beneficia de asistenta legala calificataB daca este obiectul unei urmaririi judiciare, trebuie sa beneficieze de o procedura legala.

Daca ne aplecam si asupra cazului romanesc, articolul $%, .apitolul "" din .onstitutia *omaniei, ne spune clar3 "Persoanele cu handicap se bucura de protectie speciala. (tatul asigura realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de pre enire si de tratament ale handicapului, in ederea participarii efecti e a persoanelor cu handicap in iata comunitatii, respectand drepturile si indatoririle ce re in parintilor si tutorilor".

Dispozitii asemenea celei de mai sus au menirea de a combate consecintele negati e ale inegalitatilor functionale. /entalitatile se schimba insa mult mai greu decat legile. Astfel se explica de ce persoanele cu dizabilitati se simt simt marginalizati de societate iar asociatiile pentru protectia persoanelor cu handicap isi mai desfasoara acti itatile si in ziua de astazi, cand exista masuri de protectie care sa le ocroteasca.

(impla analiza a directiilor strategice a 4+P5* #"4rganizatia +ationala a Persoanelor cu 5andicap din *omania"& ne rele a un interes deosebit acordat imaginii publice a persoanei cu dizabilitati prin3 promo area imaginii poziti e a persoanelor cu dizabilitatiB campanie de lobb' pentru influentarea autoritatilor in procesul decizional cu pri ire la solutionarea problemelor si ne oilor persoanelor cu dizabilitatiB atragerea presei scrise si audio- izuale pentru mediatizarea corecta a acti itatilor de constientizare a dizabilitatii in societatea romaneasca. "n clipa de fata persoana cu dizabilitati este un copil cu un singur parinte. Daca (tatul a indraznit sa-l adopte, (ocietatea il refuza inca datorita conceptiilor traditionale pri ind posibilitatile reduse ale acestuia de a actiona comparati cu cele ale unei persoane sanatoase. Doar o schimbare de mentalitate poate schimba la randu-i destinul

persoanelor cu dizabilitati prin indeplinirea unui rol la un ni el identic cu ceilalti membri ai societatii. http3!!ahnmsoradea.6gz.ro!menu!integrarea-in-societate-a