Sunteți pe pagina 1din 4

LACRARU GRATIELA Farmacie , an II, seria B

SALVIA - planta care salveaza viata (Salvia officinalis L.)

Importan. Salvia (jale, cilvie, jale, jale bun, jale de r!din!, ale", alvir, #lan"a $aicii %&mnului' (i ins#ira #e r&mani la a)irma*ia judici&as!+ ,Cum s! )i b&lnav, dac! #e l-n ! cas! (*i cre"e salvia./ (Silva, 0123'. %enumirea enului Salvia vine din la"inescul salvere 4 a salva, a "ra"a (Sim&n e" al., 0156, ci"a" de $aria G&nceariuc, 7885'. 9n en le:! s#eciei Salvia officinalis i se s#une #&#ular ,sa e/ care (nseamn! &m (n*ele#", in"eli en", de"e#". S#ecia es"e cun&scu"!, a#recia"! i u"ili:a"! ca #lan"! medicinal! i ar&ma"ic! (nc! din an"ic;i"a"e, (n s#ecial de reci i de r&mani. <s"aii r&mani erau &bli a*i s! #&ar"e (n sacul cu merinde i )run:e de salvia ca medicamen". E="ern se u"ili:a (n "ra"area dis"&rsiunil&r, "um&ril&r de li amen"e, i ar"icula*ii, ulera*iil&r i le:iunil&r, ;em&ra iil&r (F&s"er, 0115, ci"a" de $aria G&nceariuc, 7885'. >i#&cra" i %i&sc&ride c&nsiderau salvia & #lan"! s)-n"!. Se )&l&sea la "ra"amen"ul a"er&scler&:ei, s"erili"!ii la )emei, di)eri"&r maladii ale cavi"!ii bucale, s"!ri de iri"are, (nr&ire, acnee, seb&ree, (n dureri de -", "use (F&s"er, T?ler, 0111@ Ai"!reanu i $ar"a, 788B, ci"a*i de $aria G&nceariuc, 7885', #recum i (n #revenirea cancerului (Simic e" al., 7887, ci"a" de $aria G&nceariuc, 7885'. Aaleul es"e & #lan"! cu ar&m! #u"ernic!, ce se cul"iv! #en"ru )run:e (Salviae folium' sau #en"ru #ar"ea aerian! nelemni)ica"! (Salviae herba'. Aces"ea c&n*in+ 8,C1D7,36E ulei v&la"il ()&rma" (n #rinci#al din ce"&ne m&n&"er#enice, din care #-n! la 38E "ui&n!, sin&nim salvin&l sau absin"&l@ al"e subs"an*e c&n*inu"e (n ulei sun" F i GD#inene, ace"a" de linalil, cam)&r, b&rne&l, cine&l .a.'@ "aninuri ca"ec;ice (CD5E', cu e)ec" as"rin en"@ <%HDuri D aci:i #&li)en&lcarb&=ilici+ r&smarinic, ca)eic, cl&r& enic, #Dcumaric, )erulic .a. #rinci#ii amare di"er#enice@ "ri"er#ene #en"aciclice (aci:i urs&lic, cra"e &lic, &lean&lic e"c.'@ )i"&s"er&li@ )lav&ne+ subs"an*e es"r& ene .a. E)ec"ul "era#eu"ic al salviei es"e+ seda"iv cen"ral i #eri)eric, an"isud&ri)ic (scad secre*iile ac"iva"e de #il&car#in!', an"i alac"& & , an"ica"aral, u&r ;i#& licemian" (an"idiabe"ic', an"iin)lama"&r, c&lere"ic, an"is#as"ic, carmina"iv, cica"ri:an", an"ise#"ic, bac"ericid (mai ales )a*! de Staphylococcus aureus, (m#&"riva bac"eriil&r ce #r&v&ac! di:en"eria i cele din ru#ul C&li', )un icid, an"iviral, e=#ec"&ran", es"r& en, emena & , nervin i as"rin en". Salvia es"e denumi"! i /#rie"ena )emeil&r/ da"&ri"! ameli&r!rii dureril&r la ins"alarea men&#au:ei. Se u"ili:ea:!, de asemenea, (n a)ec*iuni di es"ive (s"&ma"i"e, in ivi"e, abcese den"are, en"er&c&li"e, me"e&rism, (n dis#e#sii, "ulbur!ri de m&bili"a"e di es"iv!, inclusiv biliar!, (n a"&nii as"r&Din"es"inale, c&lecis"e, s"a:! biliar! .a.', res#ira"&rii (ami dali"e, larin i"e, "ra;e&br&ni"e, as"m', inec&l& ice ((n dis)unc*ii &variene .a.', vasculare (re la"&r al circula*iei s-n elui, u&r ;i#&"ensiv', av-nd i un e)ec" u&r ;i#&"ermi:an", reuma"ism .a. 0

Folium i herba de salvia in"r! (n c&m#&:i*ia ceaiului an"iasma"ic, #en"ru ar ar!, an"ise#"ic, "&nic i (n *i !rile an"iasma"ice. Uleiul v&la"il de salvia are numer&ase u"ili:!ri (n #ar)umerie i c&sme"ic! (#as"e de din*i'. Uleiul v&la"il #ur es"e )&ar"e "&=ic. Frun:ele #r&as#e"e, )reca"e #e din*i i in ii sun" un den"ri)iciu ideal, iar )run:ele usca"e, (n )umi a*ii sau *i !ri a"enuea:! accesele de as"m. Gar arismele cu in)u:ie c&ncen"ra"! c&mba" dras"ic a)"ele, in)lama*iile bucale i ale ami dalel&r, r! ueala, )arin i"ele, larin i"ele. %e asemenea, jaleul, es"e & val&r&as! #lan"! c&ndimen"ar! (ar&ma"i:area #r&dusel&r de carne i #e"e, #recum i a vinuril&r ar&ma"i:a"e', &rnamen"al! i meli)er!. Iu es"e indica"! )&l&sirea in"ern! a #re#ara"el&r din slavia de c!"re ravide. %e asemenea, u"ili:area c;iar (n d&:e mici a #rer#ara"el&r din salvia un "im# (ndelun a" #&a"e #r&v&ca a#ari*ia #al#i"a*iil&r, cre"erea #ulsului, a#ari*ia un&r c&n)u:ii men"ale. Iu se va u"ili:a, )!r! #au:!, mai mul" de 7 s!#"!m-ni. Ium!rul de ac"ivi"!*i s#eci)ice ale s#eciei, du#! %uJeKs H;?"&c;emical and E";n&b&"anical %a"abases, 7882, es"e de )&ar"e mare, 287. C&n)&rm le isla*iei eur&#ene au )&s" (nre is"ra"e, cu c&duri de inven"ar i denumiri s#eci)ice valabile (n "&a"! c&muni"a"ea, mai mul"e #r&duse din salvia u"ili:a"e (n indus"ria c&sme"ic! iLsau )armaceu"ic!+ 56857D21D0 M 757D873D1 (Salvia <))icinalis E="rac"' ca+ "&nic L a en" de cur!*are L a en" an"im!"rea*! L a en" an"i&=idan" L a en" an"i#ers#iran" L a en" de:&d&ri:an" L a en" de #r&"ec*ie a #ielii L a en" as"rin en" L a en" an"imicr&bian L a en" de (n"re*inere a #ielii L calman"@ 5887D3BD5 (Salvia <))icinalis <il' ca "&nic iLsau a en" de mascare i 56857D21D0 M 757D873D1 (Salvia <))icinalis Na"er' ca a en" de (n"re*inere a #ielii. Biologie. Aaleul es"e un subarbus" vivace ()i . ..', cu ba:a li ni)ica"!, (nal" de C8D58 cm. 9n)l&re"e din al d&ilea an de cul"ur!. Har"ea sub"eran! es"e alc!"ui"! din"rDun ri:&m li ni)ica" i r!d!cini. Tul#inile sun" li ni)ica"e la ba:! i rami)ica"e, #a"rumuc;ia"e, s#re v-r). Frun:ele sun" alun i" &va"e, dis#use &#us. Cele ba:ale sun" #e*i&la"e, cele su#eri&are sesile, #ena" nerva"e. He #ar"ea in)eri&ar! i mai #u*in #e cea su#eri&ar! )run:ele sun" albD#ubescen"e cu #eri #luricelulari, )ini (cu lane &lei)ere', ce le c&n)er! un as#ec" verdeDar in"iu. $ir&sul )run:el&r es"e carac"eris"ic, us"ul ar&ma"ic, amar. Fl&rile, albas"ruDvi&le"e, r&: sau albe ()&rma pallida', sun" ru#a"e, c-"e BD08, (n in)l&rescen*e s#ici)&rme sim#le sau rami)ica"e si"ua"e la subsu&ara ul"imel&r 3D5 #erec;i de )run:e. Fl&rile, la maj&ri"a"ea subs#eciil&r s#eciei S. officinalis, sun" andr&s"erile, (n #r&#&r*ie de 28D58E ($aria G&ncearius, 7885'. Fruc"ele sun" nucule brunD ne rici&ase, &v&ide, mici de 7DC mm, ru#a"e c-"e 6 (Cr!ciun i c&l., 0122@ $aria G&nceariuc, 7885'. $$B 4 BD5 . Hlan"a (n)l&re"e (n iunieDiulie. H&leni:area es"e en"&m&)il!. Se men*ine (n cul"ur! 3DB ani, dar #&a"e re:is"a i #-n! la 08 ani. Sistematic, soiuri. Genul Salvia es"e cel mai numer&s din )amilia Lamiaceae O cu#rinde cca 288 s#ecii. 9n a)ar! de jale, din enul Salvia cu u"ili:!ri medicinale iLsau dec&ra"ive amin"im+ Salvia splendes, Salvia apiana, S. argentea .a. 9n S#ania se cul"iv! #re#&nderen" S. officinalis L. ss#. lavandulifolia Gams. (numi"! i jale s#ani&l'. 9n uleiul e"eric &b*inu" din aceas"! subs#ecie li#se"e "ui&na ($aria G&nceariuc, 7885'. Al"e subs#ecii la S. officinalis sun"+ ss#. minor (Gmelin' Gams., ss#. major Gams. 9n *ara n&as"r! sDa cul"iva" s&iul l&cal (#&#ula*ia' %e R!smire"i, din anul 0123 (du#! Ca"al& ul &)icial al s&iuril&r din R&m-nia, Edi*ia 7883'. 9n #re:en" (n Ca"al& ul &)icial al s&iuril&r din R&m-nia, Edi*ia 7808 sun" cu#rinse s&iurile dec&ra"ive de salvia+ Carmen i R&cJe", crea"e i men*inu"e de SC%L Bac!u, i s&iul Scarle" Hicc&l& D crea" i men*inu" de Cereal Researc; I&nDHr&)i" C&m#an?, S:e ed, Un aria. 9n Germania sDa crea" s&iul E="raJ"a, cu c&n*inu" ridica" de ulei esen*ial. 9n Re#. $&ld&va sun" &m&l& a"e C siuri+ G;ine*ei, %a*inel i $irac&l. $irac&l a )&s" &m&l& a" (n anul 7883, es"e re:is"en" la sece"!, er i iernare. Fl&rile au c&r&la vi&le" (nc;is. Hr&duce 7,1DC "L;a ;erba #r&as#!"! (568 J usca" sau 05 J ulei 7

esen*ial' la & rec&l"are. %in"re s&iurile &rnamen"ale amin"im+ Tric&l&r (cu )l&ri albe i albene, cu )run:e ver:i de di)eri"e nuan*e', Ber ar"en (cu )run:e de dimensiuni mari', Ic"erna (cu )run:e #!"a"e (n albenDverde', Alba (cu )l&ri albe'. Ecologie. S#ecia es"e rela"iv #re"en*i&as! la c!ldur!. R!s!rirea are l&c la #es"e 08PC, are nev&ie de veri c!ldur&ase i ierni bl-nde, scur"e, iar (n ca: de er, s! nu )ie varia*ii de "em#era"ur! i s&lul s! )ie ac&#eri" cu :!#ad!. Gerurile "-r:ii, mai ales #e "erenul )!r! :!#ad!, duc la c&m#r&mi"erea cul"urii. Uleiul v&la"il se acumulea:! mai in"ens la "em#era"uri mai ridica"e, la #es"e 78QC, i (n :ilele lun i, cu lumin! #u"ernic!. %ei #re)er! lumina direc"!, salvia se #&a"e cul"iva i la semiumbr! (e=. (n live:i, #rin"re r-ndurile de #&mi' (Cr!ciun i c&l., 0122'. Iu are #re"en*ii de&sebi"e )a*! de umidi"a"e. Cul"ura nu es"e )&ar"e #re"en*i&as! la s&l. Se #&a"e cul"iva i #e c&as"e calcar&ase sau #e nisi#uri, val&ri)ic-nd as")el "erenurile de rada"e. Iu se va cul"iva (n l&curi unde )un:ele se #&" #r!)ui sau murd!ri de&arece, da"&ri"! #ubescen*ei aces"ea nu se mai #&" cur!*a. rigine, rsp!n"ire. Salvia #r&vine din sudul Eur&#ei i Asia $ic!. Se (n"-lne"e (n )l&ra s#&n"an! din :&na medi"eranean! (Albania, $aced&nia, $un"ene ru, Cr&a*ia, B&snia i >er*e &vina'. R!s#-ndirea jaleului es"e mai mare (n sudul i sudDves"ul *!rii. Se cul"iv! i &rnamen"al #rin r!dinile casel&r. Se cul"iv!, de asemenea, (n "&a"! Eur&#a, dar i (n SUA .a. #e$nologia "e cultur. Fiind & cul"ur! #eren! (5D08 ani' "erenul (n care se va cul"iva salvia nu "rebuie s! )ie in)es"a" cu buruieni, mai ales #erene (#!l!mida, v&lbura, #irul, c&s"reiul'. He acelai "eren cul"ura de salvia va reveni du#! minim 5 ani. Am#lasarea cul"urii nu se va )ace (n a#r&#ierea drumuril&r de *ar! (care ar #u"ea )i surs! de #ra)' sau a al"&r surse de #&luare. 9n)iin*area cul"urii se va )ace (n"rDun "eren bine #relucra". Ar!"ura se va )ace imedia" la eliberarea "erenului de #lan"a #remer !"&are, a#&i se r!#ea:! #e direc*ia ar!"urii i #er#endicular, iar du#! r!s!rirea buruienil&r se "rece cu cul"iva"&rul #en"ru dis"ru erea aces"&ra. Fer"ili:area de ba:! se )ace (nain"e de ar!"ur! cu un&i de rajd bine )ermen"a" (dac! nu a mai )&s" a#lica" (n ul"imii 7 ani' 78D73 "L;a, cu )&s)&r C8DC3 J s.a.L;a i C8DC3 J s.a.L;a #&"asiu. Sem!na"ul se )ace (n luna n&iembrie sau #rim!vara devreme la B7,3D28 cm (n"re r-nduri, 7DC cm ad-ncime, asi ur-nd & densi"a"e de 1D08 #lan"eLm 7. Iecesarul de s!m-n*! es"e de 5 J L;a (se #&a"e sem!na i & #lan"! indica"&are'. Cul"ura de jale se #&a"e (n)iin*a i #rin r!sad, care se #r&duce )ie #e s"ra"uri reci (de var!' )ie (n r!sadni*e calde. R!sadul #en"ru un ;ec"ar se #r&duce #e circa 038 m7 s"ra"uri reci sau B8 m7 r!sadni*e calde ((n ambele ca:uri )iind necesare 0,3D7 J s!m-n*!'. R!sadul se #lan"ea:! du#! 68D63 :ile de la (ns!m-n*are, c-nd are CD6 )run:e, (n se#"embrie sau (n a#rilie, la B8D28 cm (0 m la rec&l"area manual!' (n"re r-nduri i 78D68 cm #e r-nd. < a "reia #&sibili"a"e de (nmulire ar )i, ve e"a"iv, #rin l!s"ari "ineri li ni)ica*i. Lucr!rile de (n rijire c&ns"au (n e)ec"uarea de #raile (CD6' mecanice sau manuale #rin"re r-nduri, #liviri, r!ri" (dac! es"e ca:ul' la 08 cm (n"re #lan"e #e r-nd i c&m#le"area &luril&r (se #&" )&l&si #lan"e re:ul"a"e din r!ri"'. Hrim!vara se )ace lucrarea de (n"inerire, #rin care se (nl!"ur! (#rin "!iere', la 08 cm (n!l*ime de la s&l, "ul#inile li ni)ica"e. Aceas"a duce la a#ari*ia de l!s"ari "ineri, vi ur&i, cu )run:e mari, ce m!resc rec&l"a. T&"&da"!, rec&l"area #!r*ii aeriene (herba' a jaleului se va )ace, as")el, mai u&r. B&li iden"i)ica"e la salvia+ )!inarea (Erysiphe salviae', ru ina (Puccinia nigrescens' Aecidium subsimulans, Ampelomyces quisqualis, otrytis sp., !ercospora salviicola, "idymella ramonae, #yriangium catalinae, $ectriella pironii, %phiobolus claviger, Patellaria nigrocyanea, Phymatotrichopsis omnivora, Phytophthora cryptogea, Propolidium C

californicum, Pycosphaerella audibertiae, Pythium spp., &amularia salviicola, Sclerotinia sclerotiorum, Stemphylium lycopersici, Synchytrium salviae, 'olutella fle(uosa. %ecoltarea se #&a"e )ace din #rimul an de ve e"a*ie (la cul"urile bine (n"re*inu"e', (n se#"embrie. %in anul al d&ilea, se #&" e)ec"ua 7DC rec&l"!ri. Frun:ele se rec&l"ea:! manual (c-nd ajun la m!rimea n&rmal! O din iulie #-n! (n se#"embrie' iar herba #rin "!iere cu secera sau #rin c&sire manual sau mecani:a", la 03 cm de la s&l. Frun:ele "inere sun" mai b& a"e (n ulei v&la"il dec-" cele ma"ure. C&nce"ra*ia (n ulei v&la"il es"e di)eri"! i (n cursul :ilei, ma=imul )iind (nre is"ra" (n"re &rele 07D0B. &on"iionarea #r&duc*iei &b*inu"e c&ns"! (n #rinci#al (n uscarea la umbr!, (n (nc!#eri aerisi"e, sau ar"i)icial la C8DC3PC. Randamen"ul la uscare es"e de cca. 6+0. 'ro"ucia ce se #&a"e &b*ine es"e de C88DB88 J L;a )run:e usca"e (n #rimul an de ve e"a*ie@ de 0.888D0.688 J L;a )run:e usca"e (nce#-nd din al d&ilea an de cul"ur! i res#ec"iv de 7.888DC.888 J L;a herba usca"!. (intre toate plantele culinare, salvia este pro)a)il planta cu cea mai vasta arie "e utilizari me"icinale, salvia este anti-$ipertensiva, anti-"ia)etica, anti-in*lamatorie si anti-micro)iana. In plus, a+uta la curatarea sangelui si este posi)il sa previna si aparitia )olii Alz$eimer. Bene*iciile me"icinale ale salviei In anul 7880, As&cia"ia In"erna"i&nala a Hlan"el&r a ac&rda" salviei dis"insul "i"lu de ,Hlan"a anului/. Bene)iciile #en"ru sana"a"e aduse de salvie sun" similare cu cele a"ribui"e si al"&r membri din )amilia men"ei. Salvia es"e, #&a"e, cea mai asemana"&are cu r&:marinul. C&m#&nen"ele medicinale #rimare din salvie sun" uleiurile v&la"ile, )lav&n&i:ii si acidul r&:marinic. E)ec"ele s#eciale ale salviei au )&s" iden"i)ica"e ca )iind an;idr&"ice (#revine "rans#ira"ia', reduc nivelul licemiei la diabe"ici, an"imicr&biene si de reducere a )lu=ului de la#"e in "im#ul #eri&adei de lac"a"ie. %u#a c&nsumul de e="rac" de salvie, subiec"ii su#usi "es"el&r sDau sim"i" mai ener ici, mai calmi si mai mul"umi"i, bene)iciile durand ca"eva &re bune du#a. (oza+ul utilizat, Hen"ru suplimente, "rebuie urma"e ins"ruc"iunile de #e e"ic;e"a #rivind d&:ele si m&dul de adminis"rare. Hen"ru gatit, "&ca"i salvia sau )&l&si"i )run:e in"re i #en"ru a ar&ma carnea de #ui sau de curcan. Iu )&l&si"i salvia daca su)eri"i de &rice "i# de "ulburari c&nvulsive. Uleiul de salvie c&n"ine un c&m#us numi" "ui&na, un a en" )&ar"e e)icien" a"a" im#&"riva salm&nella, ca" si Candida. Salvia mai c&n"ine si acid )en&lic, acidul r&:marinic, ambele cu #r&#rie"a"i an"i&=idan"e si an"iDin)lama"&rii. %in aces" m&"iv, salvia es"e c&nsidera"a )&ar"e bene)ica in lu#"a im#&"riva a)ec"iunil&r in)lama"&rii, #recum in ivi"a si ar"ri"a reuma"&ida. He ba:a s"udiil&r des)asura"e #e animale, sDa desc&#eri" ca salvia are si #r&#rie"a"i an"iD ;i#er"ensive, diminuand "ensiunea ar"eriala. Iar unul din"re aces"e s"udii a dem&ns"ra" ca are si e)ec" an"idiabe"ic, dar aces" lucru nu a )&s" c&n)irma" inca de s"udiile #e &ameni. As&cia"ia In"erna"i&nala a Hlan"el&r des)as&ara in #ermanen"a s"udii #en"ru desc&#erirea de n&i ves"i des#re #lan"e si bene)iciile sau #eric&lele u"ili:arii aces"&ra.

S-ar putea să vă placă și