Sunteți pe pagina 1din 6

Stilul brancovenesc In arhitectura cladirilor vechi din Romania, unul dintre stilurile cele mai impozante si mai usor

de recunoscut este stilul brancovenesc. Acesta este considerat a fi primul stil romanesc. Stilul brancovenesc este in arhitectura un stil eclectic, in care sunt preluate elemente orientale, baroce, renascentiste, bizantine, valahe etc. Numele stilului provine de la cel al domnitorului Constantin Brancoveanu. Acest stil acopera perioada de la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea (1678-17 !"# in arta romaneasca. In secolul al XVIII-lea stilul $rancovenesc devine stil national si se e%tinde in &ara 'omaneasca si in &ransilvania. (tilul $rancovenesc este considerat )primul stil romanesc* si mai este cunoscut su$ numele de )stil romanesc renascentist*.
Object 2 1

Elemente de arhitectura in stilul brancovenesc In ar+itectura# o trasatura de $a,a a stilului $rancovenesc o repre,inta atentia pentru ornament# care are rolul de a oferi e%presivitate si ele-anta $aroca. .rnamentul este folosit in ,onele e%terioare# de vi,i$ilitate ma%ima# dar si in ,onele cu mai putina vi,i$ilitate# in interior. .rnamentele sunt sculptate in piatra (ornamentele florale" sau sunt aplicate# su$ forma de reliefuri in stuc. Acestea din urma au influente orientale. (culptura nu se face doar in piatra# dar si in lemn# asa cum sunt /ilturile domnesti din lemn prelucrat artistic. .rnamentele florale fac parte din motivele ve-etale -enerale# in care se intalnesc flori precum floarea-soarelui# fructe precum stru-urii sau tulpini precum vre/urii. 0in punct de vedere ar+itectonic# in stilul $rancovenesc se

pastrea,a un ec+ili$ru intre ornamentarea e%cesiva si simplitate.

Alte elemente des intalnite in ar+itectura $rancoveneasca sunt lo-iile# -aleriile# pridvoarele. Acestea sunt folosite in ar+itectura ca forme monumentale# care tre$uie sa se impuna de la distanta. 1ridvorul desc+is este un element specific al stilului $rancovenesc. Cladiri si monumente cu arhitectura in stil brancovenesc

2nul dintre cele mai repre,entative monumente il repre,inta 1alatul 3o-osoaia# care datea,a din 174 . 3itropolia 'omanie si $iserica (fantul (piridon din Bucuresti# precum si manastirile din tara 5ovora si 6ure,u sunt e%emple de ar+itectura $rancoveneasca. 1alatul de la 3o-osoaia si cel de la 1otlo-i sunt sin-urele palate $rancovenesti ramase in 'omania. 0enumirea de Stil brncovenesc sau de art brncoveneasc caracteri,ea,7 in istorio-rafia rom8n7 de art7 ar+itectura 9i artele plastice :n ;ara 'om8neasc7 din timpul domniei lui Constantin Br8ncoveanu (1688-171<". 0eoarece aceast7 epoc7 a influen=at :n mod +ot7r8tor evolu=iile de mai t8r,iu# termenul se folose9te prin e%tensie 9i pentru a descrie operele de art7 din vremea primilor 3avrocorda=i# p8n7 c7tre

17>4. Arhitectura Stilul brncovenesc se distin-e prin e%presivitatea conferit7 de volumele ar+itectonice ale sc7rilor e%terioare# ale foi9oarelor sau lo--iilor# care varia,7 :n mod pitoresc aspectul fa=adelor. (istemul tradi=ional al decor7rii cu arcaturi de ciu$uce mai este :nc7 aplicat# dar ornamentica $o-at7 a ancadramentelor# a coloanelor 9i a $alustradelor tr7dea,7 prin motivele ve-etale compuse :n vre/uri influen=a $aroc7. 1ropor=iile devin mai ,velte 9i mai armonioase# ele dovedesc o mai -ri/ulie ela$orare a planurilor. At8t decorul c8t 9i spa=iile li$ere# structurate de coloane# nea-7 masivitatea formelor ar+itectonice? pridvorul desc+is a/un-e de e%emplu a fi un element repre,entativ al cl7dirilor. Boltirea se face de o$icei :n semicilindru sau cu cupole semisferice. 0ecorul poate fi sculptat din piatr7 sau aplicat su$ forma unor reliefuri din stuc. @n decora=ia din piatr7 predomin7 motivele florale# :n stuc sunt des :nt8lnite ornamente de tip oriental. Palatele au fost ridicate :n epoca $r8ncoveneasc7 mai ales :n apropierea unor p8n,e de ap7# :n cadrul unor incinte rectan-ulare. 1oarta 9i ane%ele -ospod7re9ti sunt :ndeo$9te situate pe latura opus7 re9edin=ei# care este or-ani,at7 pe dou7 niveluri# deasupra unor pivni=e :nalte. (oclul cl7dirilor include de o$icei 9i parterul. 1alatele au pe latura dinspre curte un foi9or cu scar7# pe latura dinspre lac o lo--ie. 0otate cu aduc=ii de ap7# cu $7i 9i -rupuri sanitare# re9edin=ele domne9ti ofereau un comfort nemai:nt8lnit p8n7 atunci.

'e9edin=a de var7 a domnitorului Constantin Br8ncoveanu :n 1otlo-i (16A8" 1alatul 3o-o9oaia (174 " :n Bucure9ti Vec+iul 1alat 3itropolitan (16!<-1748"# :n Bucure9ti B%teriorul l7ca9elor de cult corespunde prin decorul $o-at iconostaselor din interior# :mpodo$ite dens cu reliefuri. 37n7stirile 6ore,u 9i V7c7re9ti# tipice pentru ansam$lurile $r8ncovene9ti# sunt orientate pe a%a est-vest

In pictura epocii p7trund pentru prima oar7 su$iecte laice# portretul de e%emplu# repre,entat :n serie :n vaste -alerii de caracter votiv# sau compo,i=ii istorice precum Cltoria lui Brncoveanu la Constantinopol din 1alatul 3o-o9oaia# :n timp ce su$iectele reli-ioase tradi=ionale sunt :m$o-7=ite de noi teme icono-rafice# preluate datorit7 r7sp8ndirii culturii scrise din scrierile apocrife 9i din literatura patristic7. Nou7 este 9i tendin=a spre un stil narativ# :n pofida caracterului monumentalrepre,entativ al picturilor. Aceasta se f7cuse pentru prima oar7 sim=it7 :n pictura moldoveneasc7# la (ucevi=a. Blementele decorative care a$und7 :n ornamentica monumental7 se :nt8lnesc

9i :n mediul picturii. Ccoala principal7 de pictur7 $r8ncoveneasc7 este cea de la 6ure,# repre,entan=i de seam7 ai stilului sunt 18rvu 3utu 9i ,u-ravul Constantinos. Capodopere ale stilului brncovenesc n pictur sunt! 0ecorul $isericii 0oamnei din Bucure9ti (1688-168A# e%ecutat de ,u-ravul -rec Constantinos :n cola$orare cu Ioan" 1icturile murale ale 37n7stirii 6ore,u (16A -16A<" repre,int7 capodopera picturii $r8ncovene9ti. 0e9i se pot distin-e at8t documentar c8t 9i stilistic mai multe m8ini care au contri$uit la ansam$lu# :ntre-ul decor este su$ordonat unei concep=ii unitare. 3e9terul principal a fost Constantinos. &a$loul votiv al familiei Cantacu,ino e%ecutat de 18rvu 3utu la Dilipe9tii de 17dure (16A ". Sculptura este su$ordonat7 ar+itecturii precum :n perioada medieval7# de care se lea-7 or-anic. (culptura decorativ-monumental7 acoper7 dens ancadramentele u9ilor 9i ferestrelor# precum 9i coloanele. Ba este supus7 unei puternice influen=e $aroce# care duce la dominan=a motivelor ve-etale compuse :n vre/uri. Blementele $arocului apusean sunt :ns7 inte-rate or-anic :n arta auto+ton7# dinamismul e%centric care caracteri,ea,7 arta contrareformei lipse9te $un7oar7. @n epoca $r8ncoveneasc7 apar primele motive antropomorfe# de e%emplu :n ornamentica :n $asorelief a $isericilor $ucure9tene Dundenii 0oamnei (16AA"# Col=ea (1744" 9i (tavropoleos (17 <-17>4"# sau :n cea a $isericii fostei m7n7stiri Berca 9i a $isericii fostei m7n7stiri V7c7re9ti. @n decursul secolului al XVIII-lea sculptura monumental7 de tradi=ie $r8ncoveneasc7 a parcurs un proces continuu de $astardi,are# evident de pild7 :n decorul $isericilor din Br7de9ti# 0ol/# 9i Baia de Dier# sau :n cel al $isericii (c+itului Balamuci.

Influen=a $aroc7 se manifest7 9i :n decorul care se de,volt7 tot mai a$undent pe $ordurile pietrelor funerare. Acestea sunt adesea eviden=iate prin stemele de familie# inscrip=ia fiind de o$icei a9e,at7 :ntr-un re-istru central# ca de pild7 :n ca,ul pietrelor funerare ale lui Iordac+e 9i 3atei Cantacu,ino# la Cotroceni# ale B7la9ei Cantacu,ino 9i patriar+ului 0ionisie (am$ele la &8r-ovi9te". "n sculptura :n lemn predomin7 ornamentul floral# de remarcat la u9ile $isericii m7n7stirii 6ore,u 9i la cele ale Bisericii (tavropoleos din Bucure9ti. @n ca,ul iconostaselor sunt frecvente motivele fitomorfe# uneori cu fi-uri de animale# dar se :nt8lne9te 9i repre,entarea lui Ieseu. Artele decorative :nfloresc :n epoca $r8ncoveneasc7. 0eose$ite sunt reali,7rile din domeniul -ar-int7riei# -lemnului sculptat -$roderiei.

(urseE ro.FiGipedia.or- ? casa.acasa.ro