Lucruri fantastice despre ROMANIA

1. Cel mai vechi schelet, la ora actual, de umanoid a fost gsit n Rmnicu Vlcea, poreclit pescarul de la lacul Getic, fiind datat la 1 milion de ani

. Civili!a"ia strveche, mai veche cu 1### de ani dect cea sumerian, este locali!at n estul "rii, la Cucuteni $. %&li"ele de la %rtria, snt cu 1### de ani mai vechi dect cele 'umeriene

(. %&li"ele din )un"ii *eam"ului, tot mai vechi dect t&li"ele sumeriene cu 1### de ani 1

+. ,escoperirea din )asivul -ucegi, din anul ##$ . 11 /ugust ##$0 americanii 1i romnii ptrund su& masivul -ucegi 1i descoper o sal a proiec"iilor cu holograme care au artat istoria adevrat a %errei, au descoperit amfora cu aur monoatomic, care duce la longevitate, adic o persoan poate tri mii de ani n acela1i corp fi!ic, dac ar consuma a1a ceva n anumite perioade sta&ilite

LUPUL ALB AL DACIEI PREFIGUREAZ PUTEREA DUMNEZEIASC CA PROZECIE A ACESTUI POPOR

Pe vremea domnitorilor din dinastia Basarabilor si a celor de dupa ei, platoul Bucegilor era interzis oamenilor de rand. Acolo se antrenau ostile de elita ale domnitorului. Oare de ce, din toate locurile posibile din tara asta, domnitorii au ales ca loc de antrenament tocmai platoul Bucegilor? De ce nu un loc la cimpie, unde antrenamentul calare se putea desfasura in conditii mai bune? Simplu. Pentru ca, in vremuri de restriste, tezaurul tarii era adapostit in tunelele din zona, iar ostile aveau ca sarcina prioritara, paza comorilor. Mai mult, legendele locale vorbesc si despre existenta unui tezaur deosebit. n tezaur acumulat si pastrat in zona de!a lungul a zeci de generatii de conducatori. Se spune ca fiecare din acestia trebuia sa sporeasca tezaurul pe durata domniei lui si nu avea voie sa foloseasca niciodata odoarele de pret din tezaurul sfant. "ei care nu au tinut cont de asta au fost loviti de un blestem cumplit, ei si familiile lor fiind risipite in vint. Se spune ca acest blestem a lovit cele doua ramuri conducatoare din familia Basarabilor, respectiv ramura Draculestilor si cea a Danestilor, multi domnitori din aceste familii murind asasinati, ei si familiile lor, pentru incercarea de a folosi tezaurul tarii in scop personal. #n ultimii ani, in zona Bucegilor s!au efectuat masuratori energetice care au constatat existenta unor campuri de forta extraordinara si a unor treceri subterane care traverseaza muntii dintr!o parte in cealalta. Mai mult, aceleasi masuratori au aratat existenta a doua treceri subterane care merg din zona Bucegilor pana in apropiere de Pestera rsilor din "arpatii Occidentali, acestea fiind intretaiate din cand in cand de diverse tunele mai mici sau mai lungi.

Ceea ce este uimitor e altceva. Privite de sus (ipotetic) aceste tuneluri nu strabat muntii haotic, ci sub forma unor linii care configureaza imaginea unui lup imens, avand gura deschisa, ca atunci cand se arunca asupra prazii. Capul lupului este in Muntii Apuseni iar coada coboara pana in apropiere de Pietrosita, judetul Dambovita. ntrebarea logica este daca aceste treceri subterane au fost facute de mina omului sau daca au fost doar descoperite si folosite de oameni!

Este o intrebare la care, deocamdata nu are cine sa raspunda. Poate doar misticii, care au avut curajul sa afirme ca totul a fost construit de Zamolxis atunci cand Marele Zeu a decis sa apere acest pamant sfant si pe cei ce-l locuiesc.
$

2. ,escoperirea din )asivul 3ureanu din 144# . cnd au descoperit un munte ticsit cu filoane de aur pur, de un metru lungime, lucru ine5istent pe planet, cci aurul se gse1te numai n form de minereu com&inat cu alte nemetale, nu 1i n form pur desvr1it6 se pare c dacii cunoa1teau taina spiritual a aurului, care este de fapt o lumin condensat

Miracolul piramidei soarelui din Bucegi

$xist% o singur% zi din an, o zi sf&nt%, c&nd soarele '(i coboar% razele bl&nde, 'n trepte, peste Sfinxul ce str%)uie(te m&ndru Bucegii, 'ntr!o piramid% magic%* +n ziua de ,- noiembrie a fiec%rui an, pe Platoul Bucegi se 'nt&lnesc oameni ale(i, veni.i din toate col.urile lumii*

HIPERBOREENII
Dai drumu ad!"#ru ui $# um% ! &a $#' &u()a$&# *)a*# um!a+ S# ,(&i(-# i(*!r(!*u +

O d!$&).!rir! $!(/ai)(a # /-udui! um!a )am!(i )r d! 0*ii(#1 I$*)ria *r!%ui! r!$&ri$#1 BOMBA
"n cursul lunii februarie #$%#, o echip& de geologi, rom'no(canadian&, urm&rind r&m&)i*ele filonului de aur la una dintre galeriile s&pate de agat'r)i +n urm& cu ,.,$$ de ani la -o)ia Montan& au f&cut din +nt'mplare o descoperire care ar putea r&sturna toat& istoria omenirii. .i au descoperit la baza galeriei cap&tul rectangular al unei lespezi aurii care nu p&rea a fi o roc& natural&. Dup& prelevarea unei mostre, din rezultatele analizei de laborator a reie)it c& era vorba +ntr(adev&r de o piatr& compozit&, ob*inut& din amestecul a %,/ praf de granit, 0$/ 1olfram )i ,,/ pulbere de aur de ,$ de 2arate, dup& o tehnologie imposibil de reprodus +n condi*iile )tiin*ei actuale.

HIPERBOREANUL

RAIUL DIN ROMANIA.

Pestera lui Zamol is, locul unde crestea planta care vindeca orice &oala si unde sta ascuns aurul dacilor. ,atele pesterii 7 Are o !ec"ime de peste sapte milioane de ani# Aici s$au gasit desene rupestre% dar si te te cu scriere cuneiforma sapate in piatra# 8a patru ore de mers cu masina din -ucuresti, langa comuna gor9eana :olovragi, in )untii Capatanii, se gaseste una dintre cele mai mari cavitati stancoase din tara noastra. 'peologii inca nu i7au gasit capatul, iar legenda spune ca iesirea e tocmai in %ransilvania, la 'armisegetu!a. /casa la !eul dacilor, ghidul aminteste vi!itatorilor ca pe varful de deasupra, se gasesc ruinele unei cetati dacice, despre care se spune ca a fost cetatea lui Zamol is ;!eul suprem al dacilor<, cetate la care se a9unge dupa un traseu de apro5imativ # de minute de mers prin padure.

=. Cel mai vechi cuptor, de pe aceast planet, de topit metale s7a gsit la Cmpeni6 a fost atestat la apro5imativ 2### de ani .e.n.

>. 'armi!egetusa . alt loc special conform celor de la --C0 s7ar afla ni1te artefacte fa&uloase su& acest loc ;arhiva atlan"ilor<

 4. /rtefactul de su& )asivul Ceahlu. Conform lui Radu Cinamar, su& Ceahlu se afl un artefact sinonimic cu cel din -ucegi

1#. :durea -aciu, din Clu9 *apoca, considerat cea mai paranormal

,ou citate a unor personalit"i strine din lumea cercetrii istorice despre neamul romnesc? @Civili!a"ia s7a nscut acolo unde trie1te ast!i poporul romn?.. rspndindu7se apoi att spre rsrit ct 1i spre apus? ;...< /cum 1$71+ mii de ani@ 7 AB88B/) 'CCB88DR ;arheolog american< @Carpa"ii sunt ntr7o regiune a lumii unde este situat centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute la ora actual@7 ,/*BD8 REFG Hncet, ncet, cercettorii istorici mondiali recunosc, mul"i chiar f"is, c primele fiin"e umane au fost n %ransilvania, sau mai e5act n /rdeal, cum sus"ine un document din -i&lioteca de la Viena, despre trecutul fa&ulos al acestui teritoriu din spatiul Carpato7,anu&iano7 :ontic? ' mai reamintim cteva lucruri uimitoare despre Romnia0

!on de pe planet, conform celor de la ,iscoverI, unii considernd7o o !ona atemporal, adic un fel de sprtur n continumuul spa"iu7timp din acea !on?

DAR DE CE NU ESTE IUBITA ROMANIA

Pi, din destule motive! 3eritoriul pe care se afl& -om'nia pare s& fi fost 2a*ra Lumii, locul din care s(a r&sp'ndit civiliza*ia uman&4 5a 6ugiule)ti(7'lcea), 8icol&escu(Plop)or a descoperit un 3!mur uma( "!&4i d! d)u# mi i)a(! d! a(i . Pe 7alea 9ltului au fost descoperite urmele unor )&ui(! "!&4i d! u( mi i)( d! a(i, iar la T#r*#ria, pe Mure), au fost descoperite trei t&bli*e contin'nd &!a mai "!&4! $&ri!r! di( um!5 &u ) "!&4im! d! $a.*! mii d! a(i . A0!/ar!a d! a R)m6(!0*i ' D6m%)"ia da*!a/# di( a(ii 781888 ,1!1(1 Ai&i a 3)$* i("!(*a* ar&u 5 $'a (#$&u* !-!(da ui Pr)m!*!u , au ap&rut primele mine )i furnale din .uropa, aici s( au format popoarele indo(europene. D! ai&i au .)r(i* ) $!ri! d! .).)ar! ca pelasgii, sci*ii, cimerienii, ilirii, ligulii, bascii, sarma*ii, elenii (ahei )i dorieni,hiti*ii, carienii, italicii sau frigienii ), etc. Ai&i $'au .u$ %a/! ! Tr)i!i 0i a.)i a ! R)m!i1 De altfel, "!&4!a R)m# a !9i$*a* .! )&u a&*ua u ui )ra0 R)ma(, iar cuv'ntul -oma este de origine tracic&. Tra&)'da&ii r!.r!/i(*# &!a mai "!&4! &u *ur# d! .! T!rra5 a(*!ri)ar# $um!ru ui )i totodat& cea mai numeroas& )i mai e:tins& popula*ie a antichit&*ii. Puteau fi g&si*i +n +ntreaga .urop& (6alcani, ;craina, ;ngaria, Austria, <ermania, Polonia, talia, =ran*a, >pania, 3urcia .uropean&), 3adji2istan, Asia Mic&, Africa. Chiar )i burii din Africa de >ud sunt neam dacic 4 Cu multe secole +nainte de cucerirea roman&, dacii reu)iser& s& ob*in& un an de 0?,,#@#%AB zile, fa*& de anul astronomic modern de 0?,,#@#%AC zile, sau fa*& de cel ulian al ale:andrinului >osigenes de 0?,,#, zile. H)m!r a r!mar&a* u(i*a*!a i(-"i$*i&#5 !*(i&# 0i d! &i"i i/ai! a *ra&i )r ,(&!.6(d &u mi !(iu 2 ,1!1(15 d! &6(d a&!$* $.aiu a iradia* &u *ur#1 T)* ! (! $.u(! &# (umai !i 0*iau $# u.*! &# ar! 0i $# 3) )$!a$&# ar&u &a arm# d! u.*#1 Tra&)' ma&!d)(!(ii au &r!a* 0i .rimu im.!riu di( Eur).a5 &! a ui A !9a(dru Ma&!d)( , care a creat )i cultura Delenistic&D. Dasc&lul s&u Aristotel din >tagiro(Ma2edonia, era tot un traco(macedonean. S&ri$u a a.#ru* mai ,(*6i ,( $.aiu *ra&i&5 a.)i ,( &! -r!&)'r)ma( . Primii poe*i au fost tot de origine trac&. 3raco(dacii se remarcau printr(o corectitudine deosebit&, toate conven*iile fiind +ncheiate doar verbal. De pild&, lipsa de acas& era semnalat& printr(un b&* a)ezat la poart&. De remarcat c& acela)i obicei +l aveau )i maEasii 4 9are cine +i inv&*ase s& traiasc& +ntr(un asemenea identic spirit de cinste! Da&ia a a"u* &!a mai "!&4! a-ri&u *ur# di( Eur).a1 Da&ii !rau $i(-uru .).)r di( um! &ar! 3) )$!au &!r&u .!(*ru m#$urar!a *im.u ui (vezi actualele ceasuri)4 Mi(! ! d! aur di( Da&ia !rau &! ! mai %)-a*! di( Eur).a . 8umai tezaurul regal al lui Decebal, jefuit de romani, con*inea %?@$ de tone de aur )i 00%$ tone de argint. Cu el, mperiul -oman a sc&pat de faliment, permi*'nd ca locuitorii -omei s& fie scuti*i de impozite timp de un an, s& primeasc& fiecare c'te ?,$ de denari )i s& se finan*eze, timp de %#0 de zile serb&rile de la -oma cu peste %$.$$$ de gladiatori si %%.$$$ de fiare s&lbatice4 Primu .).)r a(*i& Eur).!a( &ar! a r!a i/a* ) u(i3i&ar! a *u*ur)r *ri%uri )r a"6(d a&!!a$i !*(i! a 3)$* &! da& . 9cupa*ia roman& a +ntrerupt procesul de unificare na*ional& pentru %C%# ani ... ;nde ar fi fost acum -om'nia, f&r& aceste vicisitudini ale istoriei! De re*inutF pentru cucerirea Daciei, 3raian a fost nevoit s& mobilizeze peste ?$/ din armata imperiului4 n secolele 7 (7 +.e.n. , civiliza*ia dacic& era at't de dezvoltat&, +nc't se putea m&sura cu cea persan& a lui Darius (,##(@C? ien.). Gerodot afirma c& Dtracii sunt cel mai numeros popor dup& inziD. n aceast& zon&, se +nregistreaz& &!a mai "!&4! )&uir! ,( %)rd!i! di( um! :;<1888 d! a(i=5 &!a mai "!&4! a&*i"i*a*! d! mi(!ri* di( um!, cel mai vechi topor(tarn&cop de miner, cel mai vechi harpoon, )i cel mai vechi v'rf de lance cu

dou& caneluri(tip baionet&) din lume (toate peste %C.$$$ de ani vechime), cea mai veche activitate din metalurgia aramei din lume (C.$$$ de ani), cea mai veche e:ploatare )i prelucrare a aurului din .uropa )i cea mai veche scriere din lume (B$$$ de ani). 5imba rom'n& este cea mai unitar& limb& din .uropa, vorbit& de cel mai mare num&r de oameni )i cuprinde cel mai mare num&r de cuvinte de origine latin& +n raport cu celelalte limbi neolatine. n fapt, romanii descindeau din marea )i nobila gint& a traco(dacilor. Pe la ;>88 ,1!1(. +n Dacia nord(dunarean& a ap&rut &!a di(*ai 0&)a # &u )&a .r).riu d! .! T!rra5 ANDRONICONUL5 unde preo*ii zalmo:ieni predau toate disciplinele universitare, +ncep'nd cu teologia, astronomia )i astologia. Pitagora )i elevii s&i )i(au completat studiile universitare la )coala zalmo:ian& +ntruc't dup& m&rturiile lui Platon )i >ocrate, +n Dacia nord(dunarean& erau cei mai +nv&*a*i medici din lume, superiori medicilor greci. Gesion scria c& Halmo:a Da promovat o +nva*atur& despre un trai nou, mai +n*elept dec't al grecilorD. 3ot Halmo:a a introdus +n )coala sa studiul Dreptului, 6elaginele, care stau la baza civiliza*iei umane. P! a*u(&i5 !"r!ii !rau ,(&# $& a"i i( E-i.*+ P a*)(5 S)&ra*!5 Or3!u5 A&4i !5 Traia( ")r%!au im%a da&)'*ra&#1 I( Da&ia $! $&ria &u i*!r! a*i(!5 &ar! !rau 0i i*!r! da&i&!+ I( a&!a$*# im%# &)mu(# i'a $&ri$ D!&!%a ui Traia( .! ) ia$&# d! 3a-1 Marele lingvist italian <iacomo Devoto stabile)te Dnceputul tranzi iei daco-romane dincolo de anul !""" .e.n.#, c$nd evreii nu existau nici mcar ca pstori! D! u(d! "i(! d!(umir!a d! Da&ia? D! a .rima r!-i(# a $*a*u ui da& $*r#%u(5 Da&ia'D)@ia'S)ri*a5 $ uAi*)ar!a S)ar! ui5 Mar! ! Z!u5 &ar! a 3)$* .r!)*!a$# 0i r!-i(# .! a 71888 ,1!1( . 5a impactul cu romanii, dacii credeau +n nemurirea sufletului )i erau deja monotei)ti. Din punct de vedere al concep*iei filosofico(religioase, erau )i au r&mas net superiori romanilor. .i nu credeau dec't +ntr(un singur om(zeu, Halmol:is, care avea s& devin& model pentru isus Gristos mai t'rziu, a)a cum IEbele(IotEs avea s& devin& sursa de inspira*ie pentru =ecioara Maria. <e*ii cinsteau crucea v&z'nd c& una din cele mai frumoase constela*ii din emisfera boreal& ( ,$ de stele vizibile) are principalele stele dispuse +n cruce, +n dreptul C&ii 5actee. 8umele constela*iei 5eb&da este astfel un omagiu adus P&s&rii Divine pentru daci. at& ce ne arat& P a*)( ,( BC4armid!$D , unul din celebrele lui dialoguri, din care e:tragem un pasaj absolut senza*ionalF /A(a stau lucrurile, "0armides (i cu desc&ntecul nostru. 1!am 'nv%tat, cu prile)ul unei expedi.ii, de la unul dintre medicii traci ai lui 2almoxis, despre care se zice c% au (i darul de a te face nemuritor3 "%ci, spunea el, toate se trag din suflet, at&t cele rele, c&t (i cele bune, ale trupului (i ale fiintei noastre 'ntregi, rev%rs&ndu!se din suflet, a(a cum se r%sfr&ng de la cap asupra oc0iului. "a urmare, mai ales sufletului trebuie s% 'i d%m 'ngri)ire, dac% vrem c%, deopotriv%, capul, c&t (i restul trupului s% o duc% bine. #ar sufletul spunea el, se 'ngri)e(te cu anumite desc&ntece, care sunt, la r&ndul lor spusele (i g&ndurile frumoase3/ =reud )i psihanaliza lui! .vreii au Ddescoperit iar AmericaD dup& mii de ani4 >i +nc& o informa*ie care ne las& f&r& grai F +ntr(o locuin*& de pe dealul <r&di)tei a fost descoperit& ) *ru$# m!di&a # &u %i$*uriu 0i .!($!*# di( %r)(/ J la Piatra -osie, un scalpellum tot din bronz, iar la Poiana sonde medicale )i un schelet cu craniul trepanat4 -eligia ge*ilor spunea c& la na)terea celor doi =ra*i Divini, Apollo )i Artemis, care a avut loc la solsti*iul de iarn&, Domnul Ceresc a luminat )i a +nc&lzit p&mantul, +ncat zapezile s(au topit )i au +nflorit merii. n acela)i timp, (um! ! Z!i*!i Mam!5 Maria'Mari$ ,($!m(a 0i B3 )ar! d! m#rB1 De atunci, de c'nd au +nflorit merii iarna, A(u N)u5 &ar! !ra a ; mar*i! a fost mutat la % ianuarie, dat& preluat& mai t'rziu )i de romani. .i bine, evreii au preluat de la traco(daci )i data de % martie ca An 8ou, dar )i pe =ecioara Maria, devenit& biblic&. >(a mai spus apoi ca isus Gristos a fost influen*at, +n filosofia sa, de esenieni. 8umai ca !$!(i!(ii au 3)$* i(iiai d! *ra&i5 d! .r!)ii ui Za m)9!. Acest lucru este recunoscut pan& )i de Kose Phus =lavius, fostul r&zvr&tit iudeu +mpotriva -omei, devenit... mare istoric +n DAntichita*ile iudaiceD4 /$i nu tr%iesc prea diferit de lume, dar via.a lor aminteste 'n cel mai 'nalt grad de cea a dacilor numi.i pleistai D. Dup& cum ne arat& Kose Phus =lavius, +n D-azboiul iudaicD, esenienii constituiau practic prima confererie de tip comunist din istorie F dispre*uiau boga*ia, +ntre ei nu vindeau )i nu cump&rau nimic, jurau sa respecte dreptatea fa*& de oameni, tr&iau +n Dfr&*iiD c&rora i)i predau toate veniturile )i bunurile gestionate in comun, respingeau prezenta femeilor (temandu(se de desfr'narea )i tr&darea lor). nten*ii )i obiceiuri pozitive pe care, ulterior, evreii le vor adapta negativ +n viitoarele lor Dfr&*iiD masonice. -ealitatea de care !"r!ii5 &!i mai mari 3a $i3i&a*)ri ai i$*)ri!i , fug ca dracul de t&maie, este ca 3i )$)3ia .)/i*i"# &r!0*i(# $'a (#$&u* .! *!ri*)riu Da&i!i , ei nef&c'nd altceva dec't s& o preia in folos propriu pentru a distruge din interior mperiul -oman )i a'0i Au$*i3i&a .r!*!(ii ! d! B.).)r a !$B5 d)r(i& d! a $*#.a(i Lum!a+ A)a cum Bi% ia a 3)$* B.r! u&ra*#B5 *im. d! ;888 d! a(i5 ,( 3) )$ .r).riu, a)a )i d)"!/i ! i$*)ri&! .ri"i(d .rim)rdia i*a*!a u(i"!r$a # a Tra&)'Da&i!i d! C!(*ru a Lumii5 au fost distruse cu perseveren*& pe parcursul ultimelor dou& milenii4

>

#storia mai are multe mistere (i unul dintre acestea, absolut senza.ional, poate fi modul 'n care dou% popoare 'nrudite, traco!dacii (i romanii, care dominau lumea antic%, au putut fi asmu.ite unul 'mpotriva celuilalt. Oare, 'nt&mpl%tor, vizionarul ndian Su(dar Si(- a .r!"!$*i*5 .ri( a(ii C785 &a R)m6(ia "a 3i N)u P#ma(* a F#-#dui(!i5 iar Bu&ur!0*iu N)u I!ru$a im ! n care se va afla Casa Popoarelor descris& +n 6iblie )i realizat& +ntocmai de Ceau)escu sub denumirea de Casa Poporului4

Tehnoredactat Gheorghe tefnescu martie 2014