Sunteți pe pagina 1din 1

La o artist de Mihai Eminescu

Ca a nopii poezie, Cu-ntunericul talar, Cnd se-mbin, se-mldie C-un glas tainic, lin, amar, Tu cntare ntrupat! De-al aplauzelor flor, Aprnd divinizat, Rpii sufletu-mi n dor. Ca zefirii ce adie Cnturi dulci ca un fior, Cnd prin flori de iasomie i sting sufletele lor. Astfel notele murinde Blnde, palide, ncet, Zbor sub mna-i tremurnde, Ca dulci gnduri de poet. Sau ca lira sfrmat, Ce rsgeme-ngrozitor, Cnd o mn ngheat Rumpe coardele-n fior, Astfel mna-i tremurnd Bate-un cntec mort i viu, Ca furtuna descrescnd Care muge a pustiu. Eti tu nota rtcit Din cntarea sferelor, Ce etern, nefinit ngerii o cnt-n cor? Eti fiina-armonioas Ce-o gndi un serafin, Cnd pe lira-i tnguioas Mna cntecul divin? Ah, ca visul ce se-mbin Palid, lin. ncetior, Cu o raz de lumin Ce-arde geana ochilor; Tu cntare ntrupat! De-al aplauzelor flor Disprnd divinizat, Rpii sufletu-mi n dor.