Infiintarea culturilor anticipate de verdeturi in solarii Ceapa verde, usturoi, spanac, salata Solariile sunt constructii foarte utile

pentru producerea legumelor extratimpurii si timpurii. Folosirea lor in perioada actuala presupune cheltuieli mari care pot fi recuperate doar printr-o exploatare judicioasa. Realizarea culturilor anticipate constituie o veriga tehnologica si economica foarte eficienta pentru folosirea intensiva a solariilor acoperite cu material plastic. Culturile anticipate de verdeturi (ceapa verde, usturoi verde, spanac si salata) se seamana sau se planteaza toamna, ierneaza sub cerul liber si se recolteaza primavara foarte devreme, cu cateva saptamani inaintea culturilor similare, semanate sau plantate in primavara. Pentru reusita acestor culturi anticipate - Ceapa verde, usturoi, spanac, salata - sunt necesare masuri tehnologice specifice, dintre care, mai importante sunt: stabilirea amplasamentului, pregatirea atenta a terenului, alegerea unor soiuri adecvate si modul de infiintare a culturii. Terenurile sau portiunile de solar, alese pentru culturi anticipate, trebuie sa fie irigabile, dar cu un drenaj bun, fie prin infiltrarea rapida a excesului de umiditate, fie prin scurgerea acestuia in afara solarului. Vor fi preferate terenurile cu expozitie favorabila si ferite de vanturi sau curenti de aer rece, care nu formeaza crusta. De asemenea, este foarte important ca pe terenurile alese pentru aceste culturi sa nu fi fost cultivate aceleasi specii in ultimii 2 - 3 ani. Pentru o pregatire de buna calitate a terenului, este bine sa se execute urmatoarele lucrari: - desfiintarea culturii premergatoare, cu evacuarea in afara solarului a tuturor resturilor vegetale si a materialelor folosite la palisarea fostei culturi;

- corectarea denivelarilor cunoscute, in care a baltit apa la cultura precedenta; - fertilizarea de baza cu gunoi de grajd (250 - 400 kg/100 m, superfosfat (3 - 5 kg/100 m) si sulfat de potasiu (1,5 - 2 kg/100 m), in cantitatile necesare culturii principale care urmeaza in succesiune dupa recoltarea culturilor anticipate; - administrarea ingrasamintelor cu azot este daunatoare si neeconomica, deoarece determina scaderea rezistentei la frig a culturilor anticipate, in cursul iernii; - afanarea profunda a solului la 25 - 30 cm adancime, prin arat, sapat la cazma sau eventual prin lucrare cu masina de sapat solul; - maruntirea solului, cu atentia necesara pregatirii unui pat germinativ bun, indispensabil pentru semanatul semintelor mici; - modelarea solului, prin deschiderea de rigole si formarea unor straturi inaltate, in coronamentul de 94 cm (conform schemelor actuale de modelare pentru suprafete mari) sau cu coronamentul mai lat pentru suprafete mici pe care lucrarile se realizeaza manual. Modelarea solului este foarte importanta, deoarece excesul de apa din precipitatii se va drena pe rigole. Soiurile recomandate pentru culturile timpurii Ceapa verde - Stuttgart. Usturoi verde - De Darasti, De Moldova, De Cioroiu, Favorit, Record. Pentru culturi anticipate de usturoi verde se vor evita soiurile de primavara. Salata - Polul Nord, Silvia. Spanac - Matador, Matarer, Smarald. Epoca optima de infiintare a culturilor de salata si spanac este luna septembrie. In zonele mai calde, semanatul acestor culturi poate fi amanat pana in prima decada a lunii octombrie.

Ceapa verde si usturoiul se pot planta toamna, in cursul lunii octombrie. Pentru toate aceste culturi, esential este ca la instalarea ingheturilor, plantele sa fie bine inradacinate, cu 3 - 4 frunze adevarate, bine formate. Schemele de semanat pentru salata si spanac se realizeaza, trasand cu semanatoarea 4 randuri pe coronamentul straturilor modelate. Pentru culturile semanate manual, este bine ca randurile sa fie plasate perpendicular pe rigole, echidistant, la 25 cm, deoarece in acest fel semanatul si viitoarele lucrari de ingrijire se pot realiza mult mai usor si mai bine. Plantarea arpagicului sau a cateilor de usturoi pentru culturile de ceapa si usturoi verde se poate realiza mecanizat, conform schemelor prezentate in figura sau, pentru culturi realizate manual, in randuri echidistante, la distanta de 15 - 20 cm. Semintele de salata si spanac se seamana la 1 - 1,5 cm adancime, folosindu-se norme de 2 kg/ha (20 g/100 m) la salata si 25 kg/ha (250 g/100 m) la spanac. Aceste norme de semanat sunt mai mari decat cele recomandate pentru culturi de primavara, deoarece ele trebuie sa compenseze pierderile datorate inghetului, care sunt inerente in timpul iernii. Pentru plantarea culturilor de ceapa verde este recomandata folosirea arpagicului mare, cu diametrul bulbului de peste 21 mm sau chiar a bulbilor mici de ceapa uscata, cazuti la sortare, cu diametrul pana la 30 mm. Folosirea materialului de plantare cu diametru mare este preferabila, deoarece ceapa verde va fi mai viguroasa. La usturoiul verde, marimea bulbililor (cateilor), folositi la plantare, depinde de soi. Distanta intre plante pe rand, pentru aceste doua culturi este de 2 - 3 cm, iar adancimea de plantare este de 4 - 5 cm. Plantarea mecanizata sau semimecanizata a bulbilor sau bulbililor are drept consecinta formarea unor tulpini false, strambe, care scad valoarea comerciala a cepei verzi sau a usturoiului verde.

Pentru evitarea acestui fenomen nedorit, pe suprafetele mici, bulbii de arpagic sau bulbilii de usturoi se vor planta manual, in pozitie verticala, cu discul (radacinile) in jos. Calculand cantitatile necesare de arpagic, la o densitate de 100 - 200 plante / m pe terenul efectiv cultivat (in care nu este inclusa suprafata potecilor) si la o greutate medie a bulbilor de 2 - 4 g, sunt necesare norme de 200 - 800 g/m. Aparent, densitatile si cantitatile de arpagic sunt foarte mari, dar la o cultura de ceapa verde, plantele se recolteaza la dimensiuni mult mai mici decat ceapa pentru bulbi uscati, iar spatiul de nutritie necesar este mai mic. In plus, pierderile de plante in cursul iernii pot fi de 15 - 20% din densitatea initiala. Datorita acestui fapt, la ceapa verde, usturoi verde si spanac, desi densitatile initiale sunt mari, culturile nu se raresc. Pentru evitarea scaderii densitatii cu mult sub parametrii optimi, culturile anticipate de salata se raresc in primavara. In cazul lipsei precipitatiilor, imediat dupa infiintarea culturilor, se vor aplica udari, pentru asigurarea unei rasariri rapide si uniforme a acestora. Lucrarile de ingrijire a culturilor anticipate in cursul iernii si in primavara vor fi prezentate intr-un articol viitor.

Plantarea de toamna a cepei si a usturoiului Obtinerea unor productii de ceapa si usturoi superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ este asigurata prin plantarea din toamna, cu respectarea masurilor tehnologice specifice acestor culturi. Alegerea terenului pentru culturile de ceapa si usturoi

Ceapa si usturoiul prefera terenurile plane, bine nivelate, cu panta intre 1-3 si posibilitati de irigare. Terenurile trebuie sa fie permeabile, cu apa freatica la 3-4 m adancime, cu un grad scazut de imburuienare, neinfestate cu boli si daunatori. Structura acestora va fi buna - foarte buna, textura nisipo-lutoasa si luto-nisipoasa, pH-ul 6,5-7,8.

Culturi premergatoare Foarte bune premergatoare sunt leguminoasele (mazare, fasole), care lasa terenul bine aprovizionat cu azot, cerealele paioase (bune reprimatoare de buruieni). Aceste culturi elibereaza terenul devreme si permit pregatira lui in perioada optima. Bune premergatoare sunt tomatele timpurii si tomatele de vara, iar corespunzatoare sunt bostanoasele (castravetii, pepenii, dovleceii, dovleacul de copt). Culturile premergatoare bune si corespunzatoare trebuiesc fertilizate in anul de cultura cu 40 t/ha gunoi de grajd. Este bine sa se retina ca ceapa si usturoiul NU trebuie sa se cultive pe acelasi sol decat o data la 3-4 ani. Pregatirea terenului pentru cultivarea de ceapa si usturoi Desfintarea culturilor premergatoare pe suprafete mari se face prin discuire, la adancimea de 8-12 cm (2 treceri perpendiculare una pe alta), particulele de sol sa aiba diametrul sub 5 cm, iar

resturile vegetale sa fie incorporate in totalitate. Pe suprafete mici, desfiintarea culturii premergatoare se face manual, prin scoaterea in afara parcelei a resturilor vegetale si afanarea adanca la cazma. Afanarea solului la adancimea de 60 cm, se face o data la 3-4 ani pe suprafete mari. Nivelarea de intretinere (exploatare) se practica in scopul corectarii microdenivelarilor aparute in anul de cultura la plantele premergatoare. Prin aceasta lucrare (2 treceri perpendiculare una pe alta, cu nivelatorul NM-3,2 pe suprafetele mari si manual pe suprafete mici), se asigura o panta uniforma de 1-3, gradul de nivelare fiind de 80%. Fertilizarea de baza cu ingrasaminte minerale se face in ziua sau preziua executarii araturii de baza sau afanarii manuale a solului. Imprastierea ingrasamintelor minerale se face uniform pe toata suprafata, fara gresuri. Dozele de ingrasaminte minerale (kg s.a /ha) sunt in functie de gradul de fertilitate a solului. Dozele de ingrasaminte minerale pentru fertilizarea de baza sunt prezentate in tabelul I. Aratura adanca sau sapatul la cazma, la adancimea uniforma de 28-30 cm, fara coame si gresuri, cuncorporarea resturilor vegetale si a ingrasamintelor mienrale, se face cand terenul este reavan, urata imediat de maruntirea solului, mecanic sau manual, pe adancimea de 8-10 cm. Concomitent se face si incorporarea erbicidelor (Treflan 24 EC 3-5 l/ha, Dual 500 EC 3-5 l/ha). Cantitatea de solutie necesara pentru un hectar este de 450-500

l. Deschiderea rigolelor pentru modelat solul pe suprafete mari, la adancimea de 18-20 cm, uniforme ca adancime si drepte este necesara daca maruntirea s-a efectuat cu mult timp inainte de modelare, timp in care solul s-a tasat, sau pe solurile cu o textura grea. Modelarea solului se face in brazde inaltate, cu ecartament de 150 cm, coronament de 104 cm, rigole cu deschiderea de 46 cm si adancimea de 16-18 cm. Brazdele sa fie drepte pe toata lungimea lor, bine impachetate si cu un grad uniform de tasare. Infiintarea culturilor de ceapa si usturoi In vederea realizarii unei distribuiri uniforme si asigurarii unei desimi optime la plantare si rasarire, materialul de plantat arpagic, bulbi de usturoi (catei) - trebuie sa fie sanatos, bine calibrat, fara codite si frunze. Inainte de infiintarea culturilor, materialul de plantat se trateaza contra agentilor patogeni si daunatorilor. Arpagicul se trateaza prin prafuire cu Metoben 3 g/kg, aplicat singur sau in amestec cu unul din produsele: Tiuram 75 PU 3 g/kg sau Captadin 50 PU 3 g/kg pentru prevenirea infectiilor cu agenti patogeni Sclerotium cepivorum (putregaiul alb) si Botrytis allii (putregaiul cenusiu). Bulbii de usturoi se trateaza prin imbaiere, timp de 30 minute, contra nematozilor, paianjenilor bulbilor si agentilor patogeni: Fusarium sp., Penicillium sp. si Sclerotium cepivorum. Pentru bulbii de usturoi se foloseste unul din produsele: Miral 500

EC 0,3%, Polisulfura de bariu 4%, Polisulfura de calciu 8% in amestec cu unul din produsele: Tiuram 75 PU 0,3% sau Captadin 50 PU 0,25%. Cantitatea de solutie necesara pentru imbaiere este de 150-200 l la 800-1000 kg material de plantat. Dupa imbaiere, materialul de plantat se pune la zvantat timp de 1-2 ore, dupa care se planteaza. Infiintarea culturilor de ceapa si usturoi se face manual (dupa marcarea randurilor) sau numai mecanic la ceapa. Perioada optima de infiintare din toamna este intre 10-20 octombrie pentru ceapa si 10 septembrie - 30 noiembrie pentru usturoi. Cantitatea necesara de material de plantat este de: 950-1575 kg/ha arpagic si 800-1000 kg/ha usturoi. Pentru cultura de ceapa se foloseste numai arpagic cu diametrul de 14-21 mm. Distantele si dimensiunile de plantare sunt prezentate in tabelul II. Intretinerea culturilor de ceapa si usturoi Irigarea de aprovizioare se face prin aspersie in toamnele secetoase, pentru a asigura umiditatea optima in sol in asa fel incat la intrarea in iarna plantele sa fie bine inradacinate (lungimea radacinilor de 8-10 cm), nerasarite sau in faza de rasarire. Norma de udare este de 200-250 m2 apa/ha, iar irigarea se face ori de cate ori este nevoie. Fertilizarea faziala se face primavara, in doua etape, in functie de

faza de vegetatie a solului. Culturile de ceapa si usturoi infiintate din toamna pot fi recoltate in primavara (ca legume verdeturi) - ceapa verde si usturoi verde, in luna iulie, pentru consum in stare proaspata (bulbi) si toamna.

Cand si cum pregatim pamantul pentru rasadnite In zilele de toamna mai calduroase, lipsite de precipitatii, legumicultorii incep sa pregateasca amestecurile de pamant pentru obtinerea rasadurilor necesare viitoarelor culturi de legume. Pregatirea amestecurilor de pamanturi este o veriga tehnologica absolut necesara pentru speciile legumicole la care infiintarea culturilor se face nemijlocit prin rasad. In scopul obtinerii unui rasad de calitate buna, amestecul nutritiv trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa prezinte un grad optim de afanare si permeabilitate; - sa aiba capacitate foarte buna de retinere a apei; - sa se caracterizeze printr-un continut ridicat de elemente minerale usor asimilabile; - sa fie lipsit de agenti de boli si de daunatori care produc pagube culturilor legumicole; - sa posede un pH adecvat cerintelor speciilor la care se foloseste; - sa aiba culoare inchisa pentru a capta radiatia calorica etc.

Pentru a obtine un amestec nutritiv cu insusirile prezentate anterior, se folosesc diverse materiale, atat de natura organica, cat si de natura anorganica. La pregatirea amestecului nutritiv se folosesc: mranita, turba, pamantul de telina, pamantul de gradina, iar in proportie mai mica composturile (menajer, de resturi vegetale etc.), pamantul de frunze si pamantul de rumegus. Mranita Este un gunoi de grajd foarte bine descompus pana la stadiul de pamant, care se poate obtine in 1 - 2 ani. Prezinta o serie de insusiri, si anume: continut foarte ridicat de substante nutritive usor asimilabile de catre plante, pH alcalin, culoare neagra (care favorizeaza captarea caldurii de la soare), este afanata si permeabila. Mranita prezinta dezavantajul ca are in continutul sau germeni de boli si daunatori, precum si seminte de buruieni. Pentru aceasta se impune in mod obligatoriu dezinfectia pe cale termica sau chimica, fie a mranitei, fie a amestecurilor nutritive in compozitia caror se gaseste mranita. Turba Spre deosebire de mranita, prezinta marele avantaj ca se poate folosi imediat, nefiind necesara fermentarea si descompunerea acesteia. Este un material organic care se formeaza in conditii naturale, in asa-numitele turbarii. Se cunosc doua feluri de turba: -turba neagra (se formeaza in zonele joase), are aspect prafos, datorita gradului avansat de descompunere, culoare neagra, o mare capacitate de retinere a apei (de 7 - 8 ori volumul sau), mai saraca in elemente minerale, comparativ cu mranita, pH slab acid, afanata si permeabila; - turba rosie (se formeaza in zonele inalte), are aspect fibros, datorita faptului

ca nu este foarte bine descompusa, culoarea este mai deschisa (roscata), capacitate foarte mare de retinere a apei (de 10 - 15 ori volumul sau), are pH acid si de aceea se foloseste mai putin in legumicultura, iar cand se foloseste se trateaza cu praf de var 2 3 kg/m pentru neutralizarea aciditatii. Este libera de boli si daunatori si relativ saraca in elemente nutritive. Pamantul de telina Se obtine de pe terenuri intelenite cu graminee si leguminoase perene. Se recolteaza brazde pe o adancime de 20 cm, care apoi se asaza in platforme de descompunere, obtinand in 6 - 8 luni un pamant de telina bun pentru pregatirea amestecurilor. Are culoare cenusie-maronie, este foarte bine structurat, are continut ridicat in elemente minerale, in special azot (dar acesta depinde foarte mult de flora existenta pe terenul de unde s-au recoltat brazdele), are pH alcalin. Pamantul de gradina Se poate folosi ca inlocuitor al pamantului de telina si spre deosebire de pamantul de telina se foloseste imediat dupa recoltarea stratului de pamant de la suprafata solului. Poseda aceleasi insusiri ca si pamantul de telina. Composturile Se folosesc mai putin la pregatirea amestecurilor nutritive si pot sa inlocuiasca mranita. Se obtin prin compostarea diferitelor resturi vegetale sau resturi menajere din gospodariile populatiei, timp de 3 - 4 ani. Prezinta culoare inchisa, continut ridicat in elemente nutritive, insa o atentie deosebita trebuie acordata pH-ului si continutului variat in germeni patogeni, pentru care se recomanda in mod absolut obligatoriu dezinfectia inainte de folosire. Pamantul de frunze

Se obtine din compostarea frunzelor arborilor care toamna in mod obisnuit cad. Se strang in platforme sau in santuri, se rascolesc de mai multe ori, cu care ocazie se face si udarea cu must de gunoi de grajd si in circa 2 ani de zile se obtine un pamant bun. Are culoare inchisa, sarac in elemente nutritive, afanat si permeabil si cu pH variabil, in functie de speciile de arbori de la care provine, de aceea trebuie folosit cu multa atentie. Dintre materialele anorganice folosite la pregatirea amestecurilor, cel mai cunoscut este nisipul, folosit in scopul asigurarii unui grad de afanare si permeabilitate corespunzator amestecului nutritiv, evitand compactizarea acestuia. Cel mai bun nisip este cel de rau, spalat de ape, deoarece nu contine oxizi, care ar putea fi toxici pentru plante, si practic nu lipseste la pregatirea amestecurilor. Pregatirea amestecurilor nutritive Se face manual pentru cantitati mici si mecanizat pentru cantitati mai mari. Pregatirea manuala se face pe platforme betonate sau pe suprafete plane, bine curatate. Mai intai, se stabileste reteta de amestec, in functie de scopul urmarit si unitatea de volum (lopata, galeata, roaba). In mod obligatoriu componentele se cern inainte de folosire cu ajutorul unor plase de sarma cu ochiuri mici asezate oblic, dupa care componentele se masoara in unitati de volum si se asaza in straturi alternative intr-o gramada conica. Tot acum, daca este cazul, se administreaza ingrasamintele chimice in scopul sporirii fertilitatii acestuia. Amestecarea se face prin lopatarea materialelor, incepand de la baza gramezii, cladind astfel doua gramezi mai mici. Concomitent se amesteca la fiecare gramada cu grebla. In final, se reface gramada initiala in care sa nu poata sa fie ales nici un component, deci sa fie o masa foarte bine omogenizata.

Substratul astfel pregatit se dezinfecteaza pe cale chimica (ex. formalina 3%) sau cu aburi. Se depoziteaza in magazii, soproane, alte spatii acoperite, unde sa fie ferit de umezeala. Ca timp, pregatirea amestecurilor este bine sa se faca din toamna, in zile insorite, cand umiditatea materialelor nu depaseste 40%. Cu 3 - 4 zile inainte de utilizare, amestecul pentru rasaduri se aduce in spatii inchise pentru a se incalzi.