CAP I: Locul si rolul TGD in sistemul stiintelor juridice Teoria generala a dreptului ofera o viziune de ansamblu asupra fenomenului

juridic. Ea pleaca de la concret si formeaza abstractul si pleaca de la special, formuland generalul. Cu toate acestea aceasta disciplina nu trebuie considerate o magna matter a celorlalte stiinte. Prezenta disciplinelor de ramura a dus la necesitatea existentei unei discipline care sa ofere o viziune de ansamblu asupra conceptelor de drept. In cadrul acestei discipline se formuleaza concept generale care servesc drept baza pentru toate disciplinele(raport juridic, norma juridica, izvor de drept, raspundere juridica) T ! nu are doar caracter teoretic ci si practice pt ca ea ofera solutii pentru legiuitor pentru imbunatatirea legislatiei dar si pentru jurisprudenta, pt practica judiciara. In cadrul T ! se formuleaza categoriile, conceptele fundamentale precum si principiile. Teoria generala a dreptului, stiintele juridice de ramura, stiintele ajutatoare si stiintele istoriice nu trebuie private ca fiind rupte unele fata de altele. Intre ele exista o unitate insolubila, toate contribuind la dezoltarea fenomenului juridic. CAP III: Conceptul dreptului ". #cceptiunile termenului drept. $. %riginea si evolutia dreptului& dimensiunea istorica '. !imensiunea sociala a dreptului (. )actorii de configurare a dreptului *. Esenta, continutul si forma dreptului +. Tipologia dreptului ,. -istemul dreptului .. !efinita dreptului. Acceptiunile termenului drept& etimologie Termenul drept provine din latinescul directus de la verbul dirigo, dirigere, care inseamna cale dreapta si a conduce. /atinii pentru drept ca realitate normativa foloseau ius. In alte sisteme de drept actuale exista o anumita diferenta. In anglia se numeste law dar pentru a desemna dreptul subiectiv este right. In sistemul francez se foloseste droit. Termenul drept are o tripla semnificatie0 1 stiinta 1 te2nica 1 arta -ensul de stiinta este folosit pentru a desemna totalitatea conceptelor, categoriilor, principiilor fundamentale ale dreptului. !reptul este o te2nica care consta in totalitatea procedeelor folosite fie pentru crearea sa cat si pentru aplicarea acestuia. In literature de specialitate se face referire la ' concepte de baza 0 notiunea de drept obiectiv, drept subiectiv si drept pozitiv. %rice norma juridica apara anumite interese sociale si contine anumite scopuri. Totalitatea scopurilor prefigurate de norma juridica formeaza dreptul obiectiv. !repul obiectiv inseamna ratiunea unei anumite reglementari. !reptul subiectiv reprezinta posibilitatea recunoscuta de lege titularului de a pretinde unui tert respectarea unui interes legitim.. !reptul pozitiv inseamna totalitatea normelor juridice in vigoare la un moment dat Termenul drept mai are si semnificatia de arta. !reptul reprezinta si arta judecatorului sau a autoritatilor administrative de a aplica legea. #stfel in aplicarea legii se emit judecati de valoare asupra normelor juridice, fiind necesara interpretarea acestora. Pentru a putea aplica correct o norma juridica, trebuie sa o interpretezi corect. #rta legiuitorului de a crea dreptul prin folosirea regulilor de te2nica legislativa. "|Page

Dimensiunea istorica a dreptului. Originea aparitiei si evolutia dreptului. In literature de specialitate s1au pus doua mari intrebari0 a. Cand apare dreptul3 !reptul apare o data cu statul sau apare odata cu primele forme de organizare primitive3 !reptul este apanajul exclusiv al statului sau este creat si de alte institutii nestatale3 In doctrina au fost formulate mai multe teorii. -unt unele teorii care sustin ca dreptul apare odata cu primele forme de organizare primitive. -1a considerat ca dat fiind ca in cadrul gintilor matriar2ale si apoi patriar2ale existau anumite reguli de convietuire. #cestea ar reprezenta forme embrionare de drept, adica mini norme juridice. #stfel s1a subliniat ca aceste norme gentilice privind organizarea gintilor, relatiile dintre seful gintii si ceilalti membrii ai comunitatii care s1au dezvoltat ulterior la nivelul tribului, au dus in timp la formarea anumitor toteme, iar aceste toteme au format un sistem in doctrina formulandu1 se un sistem al totemismului de clan. #ceste reguli au dus la creare unor interdictii sau pro2ibitii numite tabuuri. Cu timpul aceste tabuuri s1au extins la anumite obiecte personale ale sefului de trib, iar incalcarea acestor pro2ibitii a determinat aplicarea de sanctiuni. In opinia acestor autori, existenta acestor pro2ibitii ar semnifica existenta unor norme de drept in forma embrionara. Dreptul apare o data cu statul. 4u putem vorbi despre existenta normelor juridice decat in prezenta acelei organizari sociale capabile sa ne apere atunci cand acestea sunt inculcate si sa le restabilieasca continutul. -tatul este singura forma de organizare sociala care dispune de un aparat distinct, special, care are ca misiune restabilirea ordinii de drept inculcate. El dispune de forta de constrangere capabila sa asigure indeplinirea normelor juridice c2iar cu forta. 5arile state antice au demonstrate fiecare in parte existenta unui aparat statal investit cu forta de constrangere care sa apere dreptul. !reptul de altfel se afla in stransa corelatie cu statul pentru ca el reglementeaza principalele puteri ale statului. In cazul gintilor si al triburilor nu se poate vorbi despre existenta unui aparat statal care sa asigure cu forta indeplinirea regulilor de convietuire sociala. 4ormele juridice au c2aracter obligatoriu. 4umai statul prin autoritati special create si investite poate crea obligativitatea lor. inta si tribul nu dispuneau de o autoritate speciala capabila sa asigure obligativitatea normelor . b. !reptul este creatia exclusiva a statului 3 Teoriile pluraliste sustin ca dreptul nu este numai creatia statului ci si creatia unor organizatii nestatale. Teoriile moniste afirma ca dreptul este creatia exclusive a statului, caci doar statul poate impune o anumita conduita. )ara a imbratisa nici teoriile pluraliste, nici pe cele moniste, apreciem ca dreptul reprezinta un process complex de creare care uneori presupune nu numai contributia organizatiilor nestatale, dar si a cetatenilor. !aca sunt respectate anumite conditii prevazute de constitutie, si cetatenii pot formula un proiect de lege. Dimensiunea sociala a dreptului !reptul are un c2aracter social, rolul sau fiind acela de a disciplina domportamentul uman in principalele relatii din societate. 6ealitatea juridica (7uridicul) are ' elemente componente0 1 Constiinta juridica 1!reptul 1 6elatiile juridice (ordinea de drept) !reptul este mai intai o constiinta in sensul ca el se afla mai intai la nivelul constiintei legiuitorului, care inainte de a adopta o lege supune interesele sociale unui process de selectie si valorizare. Constiinta juridica are rolul de receptor la stimuli pe care ii emite societatea in vederea reglementarii si de filtrul care se interpune intre acesti stimuli. Constiinta juridica cunoaste mai multe ipostaze0 1 cognitive 1 actionala $|Page

1 cultural1axiologica Constiinta juridica are mai multe functii0 1 functia normative (a crea drept) 1 functia creatoare anticipativa (stabileste dinainte prioritatile in reglementare #l doilea element al juridicului il reprezinta dreptul. !reptul este retinut ca element al juridicului pentru ca el stabileste in cadrul normativ al puterii in stat, dreptul si libertatile fundamentale ale omului, principalele relatii sociale din societate. #l treilea element il reprezinta relatiile juridica. 6aporturile juridice si situatiile juridice care dau concretete dreptului. Factorii de con igurare a dreptului #. Cadrul natural 8. )actorul social1politic C. )actorul uman Cadrul natural se compune din mai multi factori0 ". factori georgrafici $. factori demografici '. imprejurarile care nu depind de vointa omului, dar care produc efecte juridice ". )actorul geografic 1 exista elemente care determina adoptarea unor legi 1 in doctrina s1a subliniat necesitatea de a nu se exagera cu importanta acestui factor& de altfel 8laise Pascal a atras atentia asupra faptului ca 9justitia ar fi 2azlie daca ar depinde de un munte.: pentru ca ar depinde de un meridian, un rau sau un munte. 1 acest factor este util si determina adoptarea unor legi, dar sa nu exageram cu rolul acestuia deoarece se poate ajunge la discriminari. $. )actorul demografic 1influenteaza dreptul prin adoptarea de acte normative 1 exista politici de crestere demografica care implica adoptarea legislatiei corespunzatoare (ex. Tarile nordice au o legislatie favorizanta) 1 s1au adoptat norme juridice care sa favorizeze cresterea demografica 1 exista si politici de scadere demografica (ex C2ina) 1 exista anumite situatii care nu depind de vointa omului, dar care produc efecte juridice (moartea, scurgerea ireversibila a timpului ;extintiva ) 1 ac2izitiva Cadrul social1politic ; la randul sau are mai multe elemente componente0 economic, ideologic, cultural, politic 1 sunt structurile organizatorice ale societatii0 grupuri de interes, partide politice )actorul economic ; influenteaza dreptul. In economia de tip liberal intregul sistem e bazat pe principiul cerere1oferta si pe principiul noninterventiei statului in economie. )actorul ideologic #cest factor contribuie de asemenea la configurarea dreptului in functie de ideologia existenta la un moment dat. Ideologia marxista a impus un anumit tip de legislatie, ideologia liberala si neoliberala a determinat la randul ei prefigurarea unui anumit sistem de norme juridice. -tructurile organizatorice ale societatii0 '|Page

a. rupurile de interese b. rupurile de presiune c. Partidele politice a. rupurile de interese0 acea structura a grupuriloe care transmit in baza unei atitudini comune unei alte structuri anumite scoputi in vederea reglementarii acestora b. rupurile de presiune urmaresc impunerea propriilor interese in afara politicului. !esi afirma ca nu doresc puterea, aparatele de presiune isi transmit interesele catre autoritatile decizionale exercitand o permanenta influenta. c. Partidele politice fie ca acced la putere in urma votului electoral, fie ca nu acced (partidele neparlamentare) influenteaza adoptarea unei norme juridice din anumite domenii. )actorul uman Este cel mai important, deoarece dreptul este facut de oameni si pentru oameni. !reptul prin principiile sale stabilste o conduita tip pe care o impune ca fiind obligatorie tuturor membrilor societatii. #ceasta conduita tip are rolul de a disciplina comportamentul uman. !e asemenea, dreptul fixeaza anumite roluri individului in societate (sunt create regimuri juridice pentru anumite categorii socio1profesionale& ex0 statutul cadrelor didactice, politistului, magistratului) ; delimiteaza drepturile si obligatiile persoanelor Pe de alta parte, dreptul reglementeaza un corpus de norme obligatorii pentru buna functionare a societatii si reprezinta o garantie a statului de drept !senta" continutul si orma dreptului (a nu se confunda cu forma statului) #. Esenta dreptului # studia esenta unui fenomen inseamna a cerceta substanta lui, trasaturile calitative si unitatea loturilor care il compun. In ansamblul intereselor sociale, numai o parte sunt selectate si valorizate pentru a da expresie dorintei generale a societatii si vointa care apoi este insusita de stat, dorinta oficializata sau dorinta juridica Esenta dreptului, astfel consta in calitatea juridica a vointei oficializate de stat. <ointa generala a societatii nu este o simpla suma a vointelor individuale, pentru ca este rezultatul vointelor supuse unui proces de selectie si ierar2izare. 4u orice vointa poate deveni o vointa cu caracter general. Esenta dreptului nu consta in vointa generala a societatii daca aceasta nu este oficializata. Caracterul juridic al vointei este cel care determina esenta dreptului 8. Continutul dreptului -unt autori care considera ca elementul principal al cuntinutului dreptului il formeaza normele juridice, astfel ca s1a vorbit de un continut normativ al dreptului (=ans >elsen). In conceptia lui, singura relatie a dreptului este cu statul. #ceasta conceptie nu poate fi sustinuta pentru ca dreptul nu poate fi redus doar la un continut normativ astfel ca pe langa normele juridice dreptul inseamna si raporturi juridice si situatii juridice.

C. )orma dreptului 6eprezinta modul de concretizare a continutului dreptului. )orma cunoaste urmatoarea structura0 1 interna 1 externa. )orma interna a dreptului inseamna modul de structurare a continutului dreptului pe ramuri de drept si in institutii juridice. (|Page

)orma externa a dreptului reprezinta concretizarea continutului dreptului de catre destinatarii acestuia. #ceasta cunoaste mai multe modalitati de exprimare0 Izvoarele dreptului0legea, cutuma, jurisprudenta si doctrina. Incorporarile sau codificarile rezultate in urma procesului de sistematizare a legislatiei. Forta juridica a actului normativ in care sunt cuprinse normele juridice, astfel putem avea0 legi, ordonante de guvern, 2otarari de guvern, ordine ale ministrilor, ordine ale prefectilor, 2otarari ale consiliului judetean, 2otarari ale consiliului local, dispozitii ale primarului. )orma exterioara a dreptului mai cuprinde si regulile, procedeele de te2nica legislativa Tipologia dreptului Tipologizarea dreptului inseamna structurarea dreptului dupa anumite criterii care pun in evidenta existenta anumitor trasaturi caracteristice ale sistemelor de drept. Exista mai multe criterii de tipologizare a dreptului 0 I. Relatiile sociale caracteristice fiecarei epoci istorice in parte. #stfel intalnim0 1 pt epoca antica0 sistemul de drept sclavagist 1pt evul mediu0 sistemul de drept feudal 1pt epoca moderna0 sistemul de drept modern 1pt epoca contemporana0 dreptul contemporan. II.!upa apartenenta la un bazin de civilizatie juridica,dreptul se imparte in0 1-istemul de drept 6omano1germanic 1 -istemul de drept #nglo1saxon 1 -istemul de drept 5usulman 1 -istemul de drept =indus 1 -istemul de drept 7aponez, C2inez 1 -istemul de drept al #fricii negre si al 5adagascarului #.-istemul de drept romano germanic ; -1a format ca urmare a receptarii dreptului roman in Europa prin intermediul -colii losatorilor si a -colii Postglosatorilor. -tructura0 a. -istemul de inspiratie franceza b. -istemul germano1italiano1elvetian c. -istemul tarilor nordice Codul civil francez adoptat in ".?( cod care a creat o bresa in gandirea juridica a vremii astfel incat a sc2imbat radical prin dispozitiile sale conceptia existenta pana atunci. # fost introdus in 8elgia, /uxemburg, 6omania. Pe de alta parte o importanta o are si Codul Civil erman care a preluat multe din institutiile dreptului roman, dar a creat si institutii juridice noi. #cest cod a exercitat o puternica influenta in Italia, Elvetia si #ustria. In Europa 4ordica o mare influenta a avut Codul Civil erman si cutumele proprii.

8. -istemul de drept anglo1saxon -tructura0 a. -istemul common la@ b. -istemul de eAuitB c. -istemul de statutarB la@

*|Page

a. -istemul de common-law reprezinta precedentele judiciare, sau solutiile date de instantele judecatoresti in problemele de drept. b. !uit"-law inseamna reglile de drept existente sau formate inainte de unificarea jurisdictiilor engleze c. #tatutar"-law reprezinta regulile de drept cuprinse in legile scrise(statute sau regulamente) -istemul de drept anglo1saxon este fundamental diferit de sistemul romano germanic (unde izvor de drept este legea scrisa). In sistemul anglo1saxon un rol important il are cutuma si practica judecatoreasca ce are rol de precedent cu valoare obligatorie. !esi, in ceea ce priveste legea scrisa, in doctrina s1a spus ca nu ocupa locul central intre izvoarele acestui sistem de drept, cutuma nu trebuie privita ca o le$ specialia, ea are valoare egala cu legile scrise atunci cand intervin in solutionarea unei probleme de drept. Ex0 Consitutia 5arii 8ritanii are o parte cutumiara si una scrisa. Partea scrisa este formata din 5agna C2arta /ibertatum si 8ill of 6ig2ts. 4u trebuie privita ca o lex specialia fata de partea cutumiara. C. -istemul musulmanCislamic ; sistem de inspiratie religioasa. Cuprinde mai multe parti0 1 Coran (*?? de versete de drept) cuprinde revelatiile pe care ala2 le1a facut profetului ma2omed. 1 6evelatiile si regulile de convietuire sociala transmise de ma2omed profetilor. 1 Idjma 1 regulile transmise de profeti califului(autoritatilor statale). 1 Idjidi2ad (jurisprudenta) Exista tendinta de laicizare a acestui sistem in sensul reglementarii institutiilor juridice in mod distinct fata de conceptia religioasa (Turcia, Tunisia) Institutii0 1Institutia Proprietatii ; calitatea de proprietar o are #lla2& exercitarea acestui drept se realizeaza prin intermediul califului 1 Inst casatoriei III. Dupa criteriul supranational !reptul comunitar a luat nastere mai intai in baza unei uniuni economice dupa cel de1al doilea razboi mondial cand s1au pus bazele uniunii carbunelui si otelului (CEC%). Dninunea s1a extins si la alte domenii ajungandu1se astazi la o comunitate politica si economica 1E sistem de drept nou !reptul comunitar (European)0 a. !reptul comunitar originar ; cuprinde tratatele constitutive ale comunitatilor DE (Tratatul de la 5astric2, Tratatul de la #mster, 4isa, /isabona) b. !reptul comunitar derivat (deriva din prevederile de stat)1cuprinde actele normative europene adoptate in baza tratatelor constitutive (directive, regulamente emise de Consiliul Europei, recomandari ; Parlamentul European& decizii1 Comisia Europeana& ) #re la baza principiile generale fundamentale ale dreptului dar si principii speciale0 principiul subsidialitatii, principiul solidaritatii. Principii generale1 principiul egalitaitii intre state, principiul independentei statului. DE a insemnsat aducerea in plan supranational a unor probleme care sa dobandeasca reglementare comuna.(politica externa, armata si securitatea interna, justitia, moneda nationala) Institutiile DE ; reflecta moelul national de organizare a statului0 1 legislativ ; Parlamentul European si Consiliul DE (-trasbourg, 8ruxelles) 1 executiv ; Comisia Europeana (8ruxelles ; /uxemburg) 1puterea judecatoreasca; Curtea de 7ustitie a comunitatilor europene (C7CE ; /uxemburg) +|Page

1 ' instante0 "1 Curtea de 7ustitie $ ; Tribunalul de prima instanta '1 Tribunalul functiei publice Conventiile DE au efect in dreptul intern prin ratificarea facuta de Parlamentul 4ational. #istemul dreputului Criteriile de structurare a sistemului dreptului0 I. 4otiunea sistemului dreptului. II. Criteriile de structurare a sistemului dreptului III. !iviziunea dreptului in drept public si drept privat. I. 4otiunea sistemului dreptului. #sa cum in cazul legislatiei se foloseste notiunea de sistem legislativ si in cazul dreptului sistematizarea normei juridice formeaza sistemul dreptului. 4orma juridica este elementul fundamental al sistemului. 4orma juridica reprezinta sistemul elementar de drept. II. Criterii de structurare0 Criteriul ramurii de drept, criteriul institutiei juridice. 6amura de drept reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatii sociale dintr1un anumit domeniu al vietii sociale, folosind o metoda comuna de reglementare precum si principii comune. !in aceasta definitie rezulta urmatorul triptic0 1obiectul de reglementare 1metoda de reglementare 1principiile de ramura. %biectul de reglementare il reprezinta relatiile sociale dintrun anumit domeniu. 5etoda de reglementare reprezinta atitudinea fata de conduita de reglementare. Principiile comune pe ramuri mari, aplicate pe fiecare ramura componenta. In interiorul ramurii de drept normele se impart in institutii juridice. Institutia juridica reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatii sociale inrudite intre ele in baza unei metode de reglementare si a unor principii ale ramurii din care fac parte. III. !iviziunea dreptului in0 1 drept public (dr const, dr administrativ, dr penal, dr international public) 1drept privat. Criteriile de distinctie intre ramura dreptului public si ramura dreptului privat0 a.Criteriul interesului ocrotit de norma juridica. 4ormele drepului public ocrotesc un interes general al societatii iar normele dreptului privat un interes personal. 1 treburile particulare apartin dreptului privat. !reptul privat este mai flexibil pentru ca, ocrotind un interes al particularilor, contine reglementari mai desc2ise, si de mai mare stabilitate. -unt de o mai mare stabilitate pentru ca ceea ce astazi este de interes public maine poate s anu mai fie, prin urmare normele de drept public sunt supuse sc2imbarii, si deci instabilitatii, mult mia mult fata de cele private. $.Criteriul utilitatii sociale sau al afectatiunii bunurilor. !e ex sunt anumite bunuri(plajele, apa teritoriala) care prin natura lor servesc interesului public si atunci ele nu pot fi reglementate decat prin norme de drept public. De initia dreptului Inca din dreptul roman, drepul se definea ca fiind arta binelui si a ec2itatii (jus est ars $oni et ae%ui). !in aceasta definitie FE dreptul se con unda cu morala. In gandirea juridica, dreptul a evoluat desprinzandu1se treptat de morala, si creandu1si un obiect de studiu propriu. ,|Page

Scoala Dreptului Natural sustinea ca drepul este de fapt un drept natural cu caracter imuabil, preexistent omului, cu care ne nastem si pe care il transmitem mai departe. !repul este considerat un produs al ratiunii Scoala istorica a dreptului considera ca dreptul nu este nici un produs al ratiunii si nu este nici natural preexistent omului, ci este un produs istoric al societatii" este re&ultatul spiritului poporului(volGsg2eist), adica dreptul este creatia exclusiva a omului. !efinitie0 !reptul reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale din principalele domenii ale vietii socialle, norme asigurate si garantate de catre stat, care au ca scop organizare comportamentului social intr1un climat capabil sa asigure apararea drepturilor esentiale ale omului, coexistenta libertatilor si statornicirea spiritului de dreptate. !reptul este un ansamblu de norme juridice asigurate si garantate de catre stat. -copul normelor juridice care compun dreptul este disciplinarea oamenilor in relatiile sociale. 4ormele juridice trebuie sa concureze la realizarea statului de drept, ceea ce implica asigurarea coexistentei libertatilor, apararea drepturilor fundamentale ale omului si asigurarea dreptatii. CAP I': Puterea de stat. este al treilea element al continutului statului. In antic2itate se facea distinctie intre autoritas si potestas. #utoritas apartinea senatului si potestas poporului. #stazi titularul puterii este poporul, care o exercita prin intermediul reprezentantilor sai, care exercita cele ' institutii ale statului. Puterea nu se instraineaza niciodata de la popor. Puterea de stat prezinta urmatoarele trasaturi0 1are caracter politic, are o sfera generala de aplicabilitate, are agenti specializati care o realizeaza, este suverana. #uveranitatea interna inseamna puterea de comanda a statului in interiorul teritoriului, puterea de a crea dreptul si de a exercita forta de constrangere. #uveranitatea e(terna se manifesta in plan international prin egalitatea statului cu alte state. Independenta statului pe plan international. Forma statului cuprinde ' elemente0 1)orma de guvernamant 1-tructura de stat 16egimul politic. Forma statului reprezinta modalitatea de alcatuire si de organizare a elementelor statului. )orma de guvernamant este o componenta a formei statului. #tructura de stat inseamna modul de utilizare si de impartire a statului in unitati administrativ1teritoriale precum si raporturile dintre stat si aceste unitati. -unt state cu o structura simpla sau compusa(fedelare). Regimul politic determina aparitia mai multor tipuri de state0 1 totalitare 1 democratice. #lta clasificare 6egim politic ; parlamentar 1 prezidential 1 semiprezidential Principii de organi&are si unctionare ale institutiilor judiciare 7ustitia este inerenta societatii, ea realizeaza cea de1a treia functie a statului, cea jurisdictionala si functioneaza ca un serviciu public. Institutiile judiciare cunosc ( principii de organizare si ( principii de functionare0 a. Principiile de organizare sunt urmatoarele0

.|Page

1Principiul separatiei0 are multiplu aspect. -epararea jurisdictiilor ordinare de cele administrative, pe de alta parte este vorba despre separarea magistratilor judecatori de magistratii procurori. In romania functioneaza aceasta a doua coordonare a principiului 1%rincipiul ierarhiei jurisdictiilor0 presupune ca exercitarea controlului judiciar asupra solutiilor pronuntate de instantele judecatoresti sa se faca de catre instante superioare in grad& existenta dublului grad de jurisdictie sau a triplului grad de jurisdictie. 1%rincipiul neutralitatii0 o neutralitate te2nica si una social politica. 4eutralitate te2nica0 judecatorul trebuie sa se abtina de la orice manifestare a opiniilor sale cu privire la cauzele pe care le judeca, 4eutralitate politica0 neutru de puterea politica existenta, de presiunile sociale. 1%rincipiul colegialitatii0 de regula procesele sunt judecate conform acestui principiu de $ sau mai multi judecatori cu scopul asigurarii independentei actului de justitie. Cu toate acestea in legislatia majoritatii statelor europene se observa si solutia judecatorului unic. Este agreata pentru judecarea litigiilor de mica importanta b. Principii de functionare 1 galitatii0 presupune ca fiecare justitiabil este egal in fata legii, fiecare are dreptul natural la un judecator, fiecare are un acces nelimitat, legal de a apela la judecata unui judecator. #cest lucru este consacrat si in conventia europeana a drepturilor omului. 1&ratuitatii0 justitia este gratuita. In materie civila si comerciala, in functie de valoarea obiectului litigiului se pot percepe taxe. 1'ibertatii si impartialitatii. Consacrat prin constitutie, justitia este unica, egala si impartiala pentru toti, iar judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Dn judecator nu poate fi mutat, transferat, detasat fara acordul lui, odata investit cu judecarea unui caz prin repartizare aleatorie, este liber sa pronunte o solutie in temeiul legii. -unt independenti c2iar si fata de propriile solutii pronuntate anterior. 4u li se pot impune solutii de catre alte autoritati. 1(ontinuitatii0 inseamna ca activitatea justitiei se desfasoara in mod continuu fara intrerupere. Cu toate acestea este reglementata in unele state in mod distinct vacanta judiciara, dar acest lucru nu trebuie interpretat ca fiind o intrerupere al serviciului public al justitiei, pentru ca nu reprezinta decat un drept al magistratilor. In realitate pentru cauzele urgente, judecata este posibil sa continue si in perioada de vacanta. )urisdictii nationale si internationale In romania exista urmatoarele instante ordinare0 )udecatorii1 judeca in materie civila litigiile din competenta lor, iar in materie penala infractiunile date de lege in competenta lor Tribunale(unul pe judet)1judeca in prima instanta faptele prevazute de lege in competenta lor 1 judeca apelurile sau recursurile declarate impotriva sentintelor pronuntate de judecatorii. (urti de apel("*)1 judeca in prima instanta faptele prevazute de lege in competenta lor, deasemenea judeca apelurile declarate impotriva 2otararilor pronuntate de tribunale si recursurile impotriva 2otararilor pronuntate de tribunale ca instanta de apel. Inalta curte de casatie si justitie1 judeca recursurile impotriva 2otaririlor pronuntate de curtile de apel dar sectia penal judeca in prima instanta anumite fapte prevazute de lege (oameni politici). #re 1( sectii0 -ectia civila, penala, comerciala, contencios administrativ, 1 $ foormatiuni0 1 completul de H judecatori 1 judeca recursurile impotriva 2otararilor sectiilor 1 sectiile unite 1 judeca recursurile in interesul legii, acele recursuri declarate in scopul interpretarii corecte a legii. H|Page

)urisdictiile specializate0 Tribunale militare, Curtea militara de apel. !easemenea exista Tribunalul privind cauzele cu minori, cu sediul la 8rasov. Complete specializate sau dupa caz sectii specializate in cadrul tribunalelor pentru litigiile de munca si judecarea cauzelor cu minori. 7urisdictii internationale0 1CE!% (-trasbourg) 1 judeca litigiile privind aplicarea conventiei europene a drepturilor omului. !eciziile pronuntate au valoare obligatorie pentru statele membre. 1Curtea internationala de justitie de la =aga este compusa din "* judecatori. Exercita o dubla competenta0 contencioasa si necontencioasa. 4econtencioasa cand ofera consultanta juridica. In cazul competentei contencioasa judeca litigii. In fata curtii pot aparea numai statele si onu. 1 Curtea de justitie a comunitatii europene de la luxemburg este curtea de justitie a uniunii europene care are in componenta ' instante0 1 Curtea de justitie 1 judeca litigiile privind principiile dreptului comunitar precum si c2estiunea prujudiciara(inseamna solicitarea din partea instantelor nationale ale statelor membre de a interpreta o norma de drept comunitar). 1 Tribunalul de prima instanta 1 judeca litigiile privind dreptul concurentei comunitare si litigiile privind marca comunitara. 1 Tribunalul functiei publice, judeca litigiile dintre functionarii europeni (nu nationali) si institutiile europene. !eciziile Curtii de 7ustitie sunt obligatorii statelor membre. CAP 'I: Corelatia normelor juridice cu normele tice Inca din antic2itate se observa o impletire a dreptului cu morala. Plecand de la aceasta conceptie, s1a considerat ca dreptul, in fapt reprezinta un minim de morala. 4ormele juridice ar fi de fapt norme morale insusite de stat si transformate in norme obligatorii. -1au conturat $ categorii de conceptii0 Conceptiile moraliste despre drept ; dreptul cuprinde in mod necesar si obligatoriu un minim de morala, adica reprezinta transpunerea in forma obligatorie a principiilor morale. !reptul nu poate sa fie imoral. Conceptia scolii pozitiviste ; normele dreptului sunt create de stat, separate de moraluri si nu se confunda& singura relatie pe care dreptul o are este cea cu statul. Cap 'III: I. *otiunea si trasaturile normei juridice 4orma juridica reprezinta acea norma de conduita cu caracter general si obligatoriu care are ca scop realizarea intereselor sociale si asigurarea acestora si a carei indeplinire se realizeaza pe cale statala in caz de nevoie prin forta de constrangere a statului. !in definitie rezulta trasaturile normei juridice0 a.*orma juridica are caracter general si impersonal ; reglementeaza acele situatii care reprezinta un comportament repetat de majoritatea membrilor societatii, unanim acceptat de acestia ca fiindui aplicabil indiferent de statutul personal al fiecaruia. 4orma juridica reprezinta de fapt reglementarea intereselor generale ale societatii. Ea nu poate avea caracter personal. Caracterul general si impersonal al normei juridice nu dispare daca norma juridica nu se aplica asupra intregului teritoriu al statului, ci numai asupra unei parti a teritoriului sau daca nu se aplica asupra intregii populatii, ex norma juridica poate fi destinatara numai a unor anumite subiecte de drept0 pensionari, studenti, profesori, functionari publici. !e asemenea, caracterul general si impersonal al normei se mentine si atunci cand norma juridica se aplica numai anumitor persoane, de ex. 5inistri, presedintele curtii constitutionale, presedintele inaltei curti de casatie si justitie, avocatul poporului, pentru ca este avuta in vedere nu persoana ci functia pe care o exercita. Pe de alta parte caracterul general si impersonal al normei juridice nu poate fi infrant nici pe motive de autonomie locala. #utonomia locala este reglementata in art ""H din Consttitutie si inseamna o descentralizare a autoritatilor si o "? | P a g e

deconcentrare a serviciilor publice in teritoriu. #stfel exista autoritati locale0 consiliul local, consiliul judetean, precum si servicii publice de interes local organizate distinct in unitatile administrativ teritorial. 4ormele juridice emise de aceste autoritati au acelasi caracter general si impersonal si invers, actele normative ale autoritatilor centrale au caracter general si impersonal, fiind deci aplicabile si autoritatilor autonome locale. b. (aracterul tipic. 4orma juridica reglementeaza numai comportamentele cu caracter repetat, indelungat. 4orma juridica insa nu poate descrie toate situatiile, imprejurarile, in care se produce un anumit comportament. Caracterul tipic al normei inseamna ca conduita retiunta de legiuitor este in constiinta sociala considerata ca fiind generala (a tuturor membrilor sai). c. Implica un raport intersubiectiv ; norma juridica reprezinta o relatie intre oameni. In baza normei juridice iau nasteri raporturi juridice, ceea ce duce la conturarea caracterului bilateral al normei juridice. Caracterul bilateral al normei juridice pune in evidenta $ idei0 1Ideea de alteritate a normei ; transformarea obiectivului in subiectiv. -ubiectele de drept inc2eie anumite raporturi juridice 1Ideea de reciprocitate a normei ; posibilitatea inc2eierii de raporturi juridice in baza normei d. (aracterul obligatoriu ; acest caracter este esenta normei juridice, o distinge de celelalte norme sociale. Inseamna ca atunci cand regula de conduita prescrisa de aceasta este incalcata aceasta este restabilita prin forta de constrangere a aparatului statal. Caracterul obligatoriu al normei nu depinde insa de frecventa aplicarii normei juridice in timp. Pot sa fie norme juridice cu aplicare foarte rara sau norme juridice a caror aplicare sa fie suspendata, norme juridice cu caractrer temporar. II. #tructura normei juridice: a. #tructura logico-juridica. !pdv logico juridic norma cuprinde ' parti0 1ipoteza 1dispozitii 1sanctiuni Ipoteza descrie situatia in care se aplica dispozitia si sanctiunea. Ipotezele se clasifica in0 1 ipoteze determinate 1 ipoteze relativ determinate. Ipoteza este absolut determinata atunci cand descrie toate imprejurarile in care se aplica norma. -unt relativ determinate atunci cand cuprind cu titlu exemplificativ imprejurarile. !ispozitia inseamna comandamentul normei si poate sa constea intro actiune sau inactiune. -e clasifica in0 1dispozitii absolut determinate 1 relativ determinate. -anctiunile arata consecintele nefavorabile ale incalcarii dispozitiei( sanctiune negativa sau masuri de stimulare in respecatrea dispozitiei).-anctiunile pot fi(in fct de criteriul de clasificare)0 1 -anctiuni absolut determinate sau relativ determinate 1 -anctiuni pozitive sau negative 1 -anctiuni civile sau penale 1 -ancitiuni alternative (infractiunea I se pedepseste cu amenda sau inc2isoare) sau santiuni cumulative. (infractiunea I se pedepseste cu amenda si decaderea din drepturile parintesti) b. #trucura tehnico-legislativa. In literatura de specialitate s1a pus problema structurii unor norme speciale(penale si drept international si constitutionale). In cazul normelor penale unii autori sustin ca ar avea o structura di2otonica(ipoteza este subinteleasa, avand doar dispozitie si sanctiune). #lti autori considera ca si normele penale au o structura tri2otonica, c2iar daca ipoteza nu apare prevazuta in mod expres. "" | P a g e

/a normele de drept international, lipseste sanctiunea, dar evolutia ultimilor ani arata ca a inceput sa fie reglementata (au aparut sanctiuni morale si pecuniare). In ceea ce priveste structura concreta te2nicolegislativa, normele juridice sunt structurate in articole(unitatea de baza) iar art in alineate. !e regula o norma juridica este cuprinsa intrun articol dar putem regasi si o norma juridica cuprinsa in mai multe articole. III. Clasi icarea normei juridice #re atat seminificatii teoretice cat si practice a. dupa criteriul ramurii de drept (adica dupa obiectul de reglementare si dupa metodele de reglementare)0 1 norme juridice de drept civil 1 norme juridice de drept penal 1norme juridice de drept comercial 1 norme juridice de drept constitutional etc b. dupa criteriul fortei juridice a actului normativ 1norme juridice cuprinse in 0 1legi 1decrete 1ordonante de guvern 12otarari de guvern 1acte normative elaborate de organele administratiei locale(decizii)1acte cu o sfera limitata la nivelul intinderii competentei teritoriale a organului respectiv c. dupa criteriul modului de cuprindere a partilor 1 norme juridice complete0 cuprind ipoteza,dispozitie si sanctiune1majoritatea normelor 1 norme juridice incomplete1se impart in0 1 norme juridice de trimitere (completeaza alte norme si fac referire la ele) 1 norme juridice in alb ( norme juridice care urmeaza sa apara) d. dupa criteriul sferei de aplicabilitate0 1 norme juridice generale0 au sfera larga de aplicabilitate 1 norme juridice speciale0 au sfera restransa de aplicabilitate ,deroga de la dreptul comun,sunt de stricta interpretare 1 norme juridice de exceptie0 completeaza normele generale sau pe cele speciale , sunt de stricta interpretare e. dupa criteriul gradului si al intensitatii incidentei 0 1norme1principii(denumite si norme cardinale)0 se gasesc in constitutii,declaratii, au o forta de valabilitate evidenta si sunt adevarate postulate juridice 1norme mijloace normative0 asigura traducerea in limbajul specific dreptului a cerintelor fundamentale de regl a ordinii sociale f. dupa caracterul conduitei impuse sau datorate 1 norme juridice onerative0 obliga subiectul sa savarseasca o anumita actiune 1 norme juridice pro2ibitive0 obliga subiectul sa se abtina de la unele actiuni 1 norme juridice permisive 0 nici nu obliga si nici nu interzic o anumita actiune, se lasa la aprecierea subiectului 4orme juridice permisive pot deveni imperative(onerative sau pro2ibitive).!aca normele permisive devin imperative atunci ele vor purta denumirea de norme supletive. #lte tipuri de norme0

"$ | P a g e

1 norme juridice organizatorice0 norme care privesc organizarea institutiilor si a organismelor sociale(se prevad aici modul de infintare,scopurile,competentele,etc).Drmaresc sa fundamenteze cadrul legal de functionare a institutiilor g. dupa tipul sanctiunii+ 1 norme juridice punitive0 au sanctiune negativa(pedeapsa juridica,are caracter punitiv) 1norme juridice stimulative 0 au sanctiune pozitiva(decoratii,recompense in domeniul dr constitutional,financiar etc) I'. Actiunea normei juridice 4orma juridica isi desfasoara activitatea pe ' coordonate0 #. pe o anumita durata de timp 8. pe un anumit teritoriu C. asupra unor persoane #.#ctiunea normei juridice in timp are la randul sau ' componente0 1Intrarea in vigoare 1Caracterul activ 1Iesirea din vigoare. Intrarea in vigoare ; de regula norma juridica intra in vigoare la la data aducerii ei la cunostinta publica, sau la o data ulterioara prevazuta in cuprinsul normei. In 6omania norma juridica intra in vigoare in a treia zi de la data publicarii lor in monitorul oficial. Cele ' zile sunt zile calendaristice si a treia zi expira la ora ?. %rdonantele intra in vigoare in ziua publicarii. In literatura de specialitate, in legatura cu momentul intrarii in vigoare a normei juridice, a fost formulat principiul nome gensecum ignorare legem ,nimeni nu poate invoca necunoasterea legii-. !e la acest principiu exista anumite exceptii0 atunci cand o parte a teritoriului este izolata(calamitati naturaleJ) si in mod obiectiv legea nu poate fi adusa la cunostinta. # doua exceptie, eroare de drept, atunci cand una dintre parti se afla in eroare cu privire la consecintele juridice ale legii care i se aplica cu ocazia inc2eierii unui act juridic. (aracterul activ (actiunea propriu1zisa)14orma juridica are un caracter activ, adica ea nici nu retroactiveaza si nici nu ultraactiveaza. #cest moment al activitatii normei este guvernat de principiul neretroactivitatii legii si principiul neultraactivitatii legii. 1 principiul neretroactivitatii0 /egea nu se aplica situatiilor juridice anterioare intrarii ei in vigoare. Exceptii0 a.4ormele juridice cu caracter interpretativ. )ac corp comun cu legea interpretata si deci se aplica situatiilor existente anterior intrarii ei in vigoare, deci retroactiveaza. b.4ormele penale dezincriminatorii si normele penale mai favorabile infractorului si normele contraventionale mai favorabile contravenientului. 1 principiul neultraactivitatii0 /egea nu se aplica situatiilor create dupa iesirea din vigoare. Iesirea din vigoare0 1 ajungerea la termen 1desuetudinea 1abrogare ; expresa directa (legiuitorul prevede in mod clar norma juridica care se abroga) si expresa indirecta 1tacita 8. #plicarea normei juridice in spatiu 4orma juridica are efect asupra intreg teritoriului si aupra tuturor persoanelor. "' | P a g e

Principiul teritorialitatii. Exceptia extrateritorialitatii 01 in anumite situatii legea nationala se aplica si asupra unor parti din teritoriu aflate in alte state (ex misiunile diplomatice si consulare, bordul navelor si aeronavelor). C. #plicarea asupra persoanelor /egea se aplica asupra cetatenilor, apatrizilor si persoanelor straine cu exceptia0 legea nationala sa aplica cetatenilor romani pe $ aspecte0 starea civila si capacitatea persoanei. Personalul0 1 consular si diplomatic ; se bucura de imunitate totala (sistem de drepturi si privilegii, inclusiv imunitatea de jurisdictie) 1te2nico1administrativ ; sistem de privilegii, imunitati in exercitarea functiilor care le revin, dar 4D au imunitate de jurisdictie 1administrativ ; sistem de privilegii strict in exercitarea functiilor In ceea ce priveste regimul juridic al strainilor, aplicarea normei juridice aduce in discutie ' tipuri de regimuri juridice0 Regimul national ; un stat acorda strainilor aceleasi drepturi ca si cetatenilor proprii mai putin cele politice. Regim special ; acordarea de catre stat cetatenilor straini a anumitor drepturi special reglementate in acorduri bilaterale sau anumite tratate de cooperare internationala. (lauza natiunii celei mai favorizante ; recunoasterea pentru cetatenii straini ai unui stat a acelorasi drepturi ca pentru cetatenii proprii in raport cu cetatenii unui stat tert considerat ca favorizat.

CAP I+: Izvoarele formale reprezinta formele de concretizare a normelor juridice.(ex0 obiceiul juridic, jurisprudenta, doctrina0) Clasificare0 Izvoare oficiale (ex. /egea, jurisprudenta) neoficiale (ex obicei, doctrina) Izvoare directe ( actCcontract normativ& elaboreaza, modifica, abroga o norma de drept) Indirecte (obiceiul) Izvoare creatoare (legea scrisa, cutuma) Interpretative (jurisprudenta, doctrina) O$iceiul juridic sau cutuma , i&vor de drept %biceiul precede legea scrisa si c2iar dreptul. Exista anumite conditii pentru ca un obicei sa devina juridic si deci izvor de drept0 1este recunoscut de stat 1 este invocat direct de catre parti in fata judecatorului care1l valideaza Conditii materiala ; practica indelungata cu caracter repetat subiectiva ; convingerea membrilor societatii ca acea practica are caracter obligatoriu In dreptul public obiceiul este mai usor acceptat ca izvor de drept pentru ca exista practica uzantelor. In dreptul privat, o cutuma este considerata izvor de drept numai daca legea scrisa face trimitere la ea. Doctrina reprezinta totalitatea opiniilor, comentariilor si interpretarilor facute de specialisti cu privire la sistemul juridic. In #ntic2itate sau Evul 5ediu doctrina era un important izvor de drept, insa in epoca actuala este un izvor indirect de drept. "( | P a g e

%pera doctrinara influenteaza insa atat pe legiuitor cat si pe judecator. #stfel anumite dezbateri doctrinare cu privire la aprobarea proiectelor de lege pot duce la retinerea solutiilor propuse de catre legiuitor. !e asemenea interpretarile facute de autori anumitor acte normative pot influenta judecatorul in aplicarea legii. Practica judiciara si precedentul judiciar. -)urisprudenta. In sistemul anglo1saxon, precedentul judiciar este un izvor direct de drept, mai ales in sistemele de Common /a@. In sistemul romano1german, jurisprudenta este un izvor de drept indirect. 7udecatorul trebuie sa respecte $ mari principii0 7udecatorul nu este obligat sa tina cont de jurisprudenta anterioara pronuntata in materie si nici macar de propria sa jurisprudenta. 7udecatorul se pronunta numai cu privire la partile in cauza. In sistemul romanesc de drept exista anumite exceptii0 1deciziile curtii constitutionale 1deciziile pronuntate in recursul in interesul legii de catre Inalta Curte de Casatie si 7ustitie. #ceste decizii au caracter obligatoriu si se puiblica in 5onitorul %ficial intocmai ca legea. 6ecursul in interesul legii are ca obiect asigurarea interpretarii unitare a legii. #stfel, e o practica neunitara atunci cand se constata ca in aplicarea aceluiasi text de lege, pentru a solutiona aceiasi problema de drept exista solutii diferite pronuntate de instantele judecatoresti, atunci procurorul genereal sau curtile de apel sesizeaza ICC7, formuland 6ecursul in interesul legii. Instanta -uprema se va intalni in sectiile unite avand ca scop interpretarea textului legal. !ecizia pronuntata are caracter obligatoriu, se publica in 5%. 4u se incalca principiul independentei judecatorului pentru ca aceasta decizie impune doar interpretarea textului de lege ca fiind obligatorie, necontestandu1se si judecata cauzelor. Contractul normativ 1 a nu fi confundat cu contractul din dreptul privat (acesta e un act juridic bilateral care produce efecte numai intre partile contractante) 1 contractul normativ se intalneste in ' ramuri de drept si are efecte obligatorii erga omnes0 in dreptul constitutional 1 contractul are forma contractului de constituire a federatiei de stat, avand ca obiectiv crearea statului federal in dreptul muncii ; are forma contractului colectiv de munca ce se inc2eie la nivel national sau la nivel de ramura a economiei 1 pe baza lui se inc2eie contractele individuale de munca in dreptul international public . contractul normativ are forma tratatelor inc2eiate intre state 1 este un izvor de direct de drept

Actul normativ 1 in sistemul de drept romano1germanic este principalul izvor de drept 1 mai este denumit si lege, cunoscand $ sensuri lege in sens larg0 lato sensu lege in sens restrans0 stricto sensu
/ato sensu0 orice act normativ, indiferent de autoritatea care l1a emis& constituie lege actele normative adoptate de Parlament dar si ordonantele,decretele cu caracter normativ,2otararile de guvern,ordinele ministrilor, 2otararile consiliului judetean si local -tricto sensu0 1 actul juridic emis de Parlament0 legi constitutionale, organice si ordinare Cu toate acestea, o lege ca act juridic al Parlamentului se deosebeste de celalalte acte normative prin0 1 legea are o procedura speciala de adoptare si de modificare "* | P a g e

1 legea are intotdeauna caracter normativ (spre deosebire de alte acte normative, care desi au aceiasi forma pot avea si caracter individual ; ex0 a. o 2otarare a consiliului local judetean poate avea atat caracter normativ cat si caracter individual0 forma juridica a actului fiind aceiasi& b. un decret al presedintelui, dupa caz, poate avea fie caracter normativ, fie caracter individual) CAP +: *otiunea te/nicii juridice Te2nica juridica reprezinta ansamblul, procedeele, mijloacele te2nicilor prin care necesitatile vietii sociale dobandesc forma juridica exprimandu1se in continutul normei de drept in scopul asigurarii convietuirii sociale. Te2nica juridica priveste intregul sistem al dreptului ; toate ramurile de drept si toate institutiile juridice *otiunea te/nicii legislative Te2nica legislativa a reprezentat acea parte componenta a te2nicii juridice prin care relatiile sociale sunt reglementate ca norme de drept, cele $ notiuni nefiind ec2ivalente. 6elatia te2nica juridica1 te2nica legislativa este o relatie de la intreg la parte. Te2nica legislativa priveste strict elaborarea actului normativ. Principiile legi erarii ". Principiul fundamentarii stiintifice a elaborarii actului normativ Elaborarea unei legi presupune un amplu demers stiintific intreprins de legiuitor cu privire la relatiile sociale ce urmeaza sa fie reglementate, forma reglementarii, studiul dreptului comparat (studiul legislatiei altor state in aceiasi materie, compatibilitateaCincompatibilitatea cu legislatia DE) Totdeauna crearea unui nou act normativ este precedata de elaborarea unei prognoze legislative (anticiparea efectelor posibile a viitoarei reglementari) Costul social al viitoarei legi0 1 fundamentarea stiintifica inseamna determinarea situatiilor de fapt, care urmeaza a fi reglementate 1 alegerea modalitatii de transformare a unei stari de fapt intr1o stare de drept 1analiza oportunitatii (nu numai a continutului) abordarii actului normativ 1impactul social al unei legi $. Principiul asigurarii unui raport firesc intre dinamica si statica dreptului !e regula, orice act normativ este elaborat pe termen lung. 1efectele sale juridice sunt gandite a se produce pe un timp indelungat 1dreptul se bucura de o anumita stabilitate, de aceea spunem ca are caracter static 1actele normative trebuie sa fie capabile a se adopta in permanenta intereselor sociale, astfel risca sa fevina anacronice, de aceea dreptul are si o parte dinamica 1actele normative trebuie sa nu fie rigide, astfel incat sa poate fi usor modificate pentru a raspunde noilor interese sociale. #cest lucru este cerut in special in cazul normelor de drept public, intrucat ele apara un interes public, iarceea ce astazi este de interes public, maine nu mai poate fi FE trebuie sc2imbate. '. Principiul corelarii actelor normative Presupune evitarea paralelismelor in reglementare. !e asemenea, noua lege trebuie sa precizeze ce se intampla cu celalalte acte normative cu care se coreleaza. #stfel, trebuie precizat in cuprinsul noului act normativ, daca se abroga sau se modifica alte acte normative emise in materia respectiva. (. Principiul accesibilitatii si al economiei de mijloace in reglementarea normativa Presupune0 "+ | P a g e

1alegerea formei exterioare a actului de reglementare 1alegerea modalitatii de reglementare (legiuitorul va stabili daca relatiile sociale ce urmeaza a fi reglementate este oportun sa fie consacrate printr1o conduita permisiva, onerative sau pro2ibitiva) 1alegerea stilului si al limbajului normei juridice (limbajul trebuie sa fie clar, concentrat, cu un stil concis) )ictiunile juridice0 Totalitatea acelor mijloace si procedee prin care un fapt este considerat existent si stabilit, desi in realitate el nu a existat si nu a fost stabilit (ex. persoana juridica) Prezumtiile juridice0 -unt presupuneri sau concluzii emise de legiuitor sau judecator, prin care se pleaca de la un fapt cunoscut la unul necunoscut. Partile constitutive ale actului normativ Dn act normativ are urmatoarele parti constitutive a. Expunere de motive (note de fundamentare) ; legiuitorul explica adoptarea actului b. Titlul actului normativ ; constituie un element de identificare c. )ormula introductiva 1 cuprinde temeiul constitutional sau legal al reglementarii d. Preambulul ; oportunitatea si necesitatea e. !ispozitii generale ; obiectul reglementarii f. !ispozitii de continut ; substanta actului g. !ispozitii finale 2. !ispozitii tranzitorii Elemente de structura0 gruparea dispozitiilor in articole si alineate. % norma juridica 1E " sau mai multe articole. #istemati&area actelor normative #. Incorporarea 8. Codificarea #.Incorporarea ; presupune gruparea acestora in functie de materia reglementata (ex. legislatia cu privire la protectia mediului) 1poate fi oficiala ; facuta de autoritatile statale neoficiala ; facuta de un simplu particular 8.Codificarea 1este o forma superioara de sistematizare, o adevarata opera de creatie legislativa 1presupune reunirea actelor normative emise intr1o materie si transformarea lor intr1un singur act normativ, ceea ce implica corelarea dispozitiilor, abrogarea unora sau modificarea altora CAP +I: *otiunea reali&arii dreptului

", | P a g e