Contabilitate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

CONTABILITATE DE GESTIUNE SI CALCULATIA COSTURILOR
- NOTE DE CURS -
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
STRUCTURA CURSULUI
1. ELEMENTE CONCEPTUALE a. Obiect b. Structuri de conturi c. Functii d. Costuri medii, costuri marginale 2. ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE a. Factori si principii de organizare b. Centre de responsabilitate c. Conturile de gestiune si metodologia de lucru 3. PROCEDEE DE CALCULATIE A COSTURILOR a. rocedee de detreminare a costului unitar b. rocedee de repartizare a c!eltuielilor indirecte c. rocedee de delimitare a c!eltuielilor pe purtator si de sectoare d. rocedee de separare a c!eltuielilor in c!eltuieli "ariabile si c!eltuieli #i$e 4. METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR a. %etoda globala b. %etoda pe #aze c. %etoda pe comenzi d. %etoda standard cost e. %etoda direct costing #. %etoda target costing 5. BUGETELE a. &specte teoretice ale plani#icarii pe termen lung si ale bugetarii pe termen scurt b. Reteaua de bugete c. Studie de caz in reteaua de bugete BIBLIOGRAFIE CURSU' (CONT&)*'*T&TE DE +EST*UNE S* C&'CU'&T*& COSTUR*'OR, O RE& C&'*N CURSU' ( %&N&+E%ENTU' S* C&'CU'&T*& COSTUR*'OR , ROF. '&D*S'&U OST'ER , %*.&* R*STE&
CAPITOLUL I. ELEMENTE CONCEPTUALE

/
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor 1.1. OBIECTUL CONTABILITATII DE GESTIUNE
Obiectul contabilitatii de gestiune il constituie realizarea unei legaturi intre c!eltuielile e#ectuate si productia obtinuta, legatura concretizata in determinarea costului pe purtatorul de cost 0 produs, lucrare, ser"iciu, etc1. Costurile se determina atat standard cat si e#ecti". Totodata, prin contabilitatea de gestiune se realizeaza o comparatie intre costurile prestabilite 0antecalculate1 si cele e#ecti"e, determinand si interpretand abaterile rezultate. Contabilitatea de gestiune mai da posibilitatea obtinerii de rezultate analitice pe #iecare purtator de cost. Contabilitatea de gestiune determina costurile si rezultatele analitice in #aza de obtinere 0 #abricatie1 a productiei. Totusi, rezultatele analitice pot #i corelate si in #aza de "anzare a produselor. Contabilitatea de gestiune mai are si urmatoarele denumiri2 - contabilitate analitica pentru ca o#era in#ormatii analitice prin cost si rezultat3 - contabilitate interna pentru ca in#ormatiile sunt destinate numai pentru interiorul #irmeo 0 dar si organelor de control con#orm legii13 - contabilitate manageriale pentru ca #urnizeaza in#ormatii prin cost si rezultat managementului societatii. *n #apt este partea cea mai importanta a contabilitatii manageriale. Organizarea contabilitatii de gestiune este obligatorie si cade in sarcina conducatorului, administratorului unitatii patrimoniale. 1.2. ROLUL CONTABILITATII DE GESTIUNE Rolul contabilitatii de gestiune reiese din obiect si este2 - de a determina structurile de costuri pe articole de calculatie3 - de a da posibilitatea #ormarii pretului de "anzare3 - de a sta la baza negocierii pretului de "anzare3 - de a sa posibilitatea unei comparabilitati in dinamica a costurilor pentru produse similare3 - de a determina costul si rezultatul in mod analitic pe #iecare purtator de cost. 1.3. FUNCTIILE CONTABILITATII DE GESTIUNE 4. Determinarea, calculul costurilor standard prestabilite, bugetate - aceste costuri trebuie stabilite inainte de lansarea in #abricatie a unui produs. /. *nregistrarea e#ecti"a analitica ci curenta a costurilor e#ectuate. Se #ace pe baza de documente 5usti#icati"e si se da posibilitatea compararii in#ormatiilor cu cele din contabilitatea #inanciara. Reprezinta inregistrari propriu-zise de costuri pe elemente de c!eltuieli. 6. Functia de analiza, comparare si determinare de rezultate analitice. Se compara costurile prestabilite cu cele e#ecti"e, obtinand ast#el rezultatele analitice. Functia poate #i realizata numai cu conditia e$istentei celorlalte doua. Corelatia dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune: - sunt elemente ale dualismului contabil3 - contabilitatea #inanciara se realizeaza pe legi precise in timp ce contabilitatea de gestiune se realizeaza pe legi dar in corelatie cu particularitatile #irmei2 obiectul de acti"itate, #actori, procedee de calculatie3 - ambele contabilitati sunt obligatorii3 - ambele conduc la obtinerea de in#ormatii despre acti"itatea des#asurata de #irma3 - contabilitatea #inanciara o#era in#ormatii istorice, de cele mai multe ori, in timp ce contabilitatea de gestiune o#era in#ormatii curente, operati"e dar si istorice3
6
1.4.
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor contabilitatea #inanciara o#era in#ormatii despre c!eltuieli totale si rezultate totale, in timp ce contabilitatea de gestiune o#era in#ormatii despre costuri pe produs si rezultate analitice 0 pe produs13 ambele contabilitati "in in spri5inul managementului #irmei.
COSTUL SI CLASIFICAREA CHELTUIELILOR CARE INTRA IN STRUCTURA COSTULUI
Costul reprezinta acea parte a c!eltuielilor materiale, de personal si alte c!eltuieli care intr-un #el sau altul, direct sau indirect concura la realizarea unui produs si se regasesc in structura produsului respecti". *n costul unui produs se cuprind direct sau indirect c!eltuieli generate de materii prime, salarii si contributiile a#erente, energie, amortizari, c!eltuieli e#ectuate de terti. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR 4. Du a osibilitatea identificarii c"eltuielilor, de impart in2 a. C!eltuieli directe b. C!eltuieli indirecte e urtatorul de cost in !o!entul efectuarii
a. C"eltuielile directe se identi#ica pe purtatorul de cost in momentul e#ectuarii. Se cuprind aici c!eltuielile generate de materii prime si alte materiale directe, salariile personalului direct producti" si contributiile a#erente si alte c!eltuieli directe3 b. C"eltuielile indirecte care in momentu3 e#ectuarii se regasesc pe sectorul de acti"itate 0locul de acti"itate1. Ele a5ung insa pe purtatorul de cost la s#arsitul lunii, dar indirect prin repartizare. Se impart in 2 7 c"eltuieli indirecte de roductie care se regasesc la ni"elul centului de responsabilitate si de impart in2 cheltuieli comune ale centrului de responsabilitate sau sectorului de acti"itate cheltuieli generale ale centrului de responsabilitate 7 c"eltuieli indirecte generale si de ad!nistratie care se regasesc la ni"elul administratiei #irmei.
CR - centru de responsabilitate - produs C!eltuieli administrati"e F*R%&
C!eltuieli industriale
CR4
CR/
CR6
C!eltuieli directe
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor /. Du a destinatie 0 structura speci#ica pentru conturile de calculatie si implicit pentru contabilitatea de gestiune12 - c!eltuielile acti"itatii de baza3 - c!eltuieli indirecte de productie sau comune ale sectiei 0 c!eltuieli de intretinere si #unctionare13 - c!eltuielile acti"itatii au$iliare3 - c!eltuieli generale si de administratie - c!eltuieli de des#acere 6. Du a legatura dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune si dpd" al regasirii c!eltuielilor in cost2 - c"eltuieli incor orabile 0 regasite1 in cost ce #ac obiectul contabilitatii #inanciare si contabilitatii de gestiune. Se impart in 2 o c!eltuieli din acti"itatea de e$ploatare, cu unele e$ceptii2 pierderile din creante3 unele pro"izionane o c!eltuieli cu dobanzile a#erente creditelor luate pentru realizarea sau obtinerea produselor cu ciclu lung de #abricatie - c"eltuieli neincor orabile in costuri ce #ac obiectul contabilitatii #inanciare dar nu sunt recunoscute de contabilitatea de gestiune. Se impart in 2 o c!eltuieli e$traordinare3 o celelalte c!eltuieli #inanciare3 - c"eltuieli su leti#e sau adaugate care #ac obiectul contabilitatii de gestiune dar nu sunt recunoscute de contabilitatea #inanciara si implicit de legislatie. 8. Du a natura sau felul de c"eltuiala 0structura speci#ica in contabilitatea #inanciara12 c!eltuieli cu materiile prime si materialele3 c!eltuieli cu conbustibil, energie3 c!eltuieli cu tertii3 c!eltuieli cu personalul3 c!eltuieli cu contributiile e#erente3 c!eltuieli cu amortizarile, etc.
$% Gru area c"eltuielilor e articole de calculatie , pentru ne"oi de analiza si constructie, structuri de cost 2 4. C!eltuieli cu materii prime si materiale directe /. C!eltuieli cu manopera directa si protectia sociala e#erenta 6. &lte c!eltuieli directe I. = ( 1+2+3) To !" #$%" &'%"' (')%# % 8. C!eltuieli cu intretinerea si #unctionarea masinilor, utila5elor3 :. C!eltuieli generale ale centrului de responsabilitate 0sectie, sector13 II. = ( 4+5) C$%" &'%"' '*(')%# % (% +)o(&# '% III. = ( I+II) Co, &" (% +)o(&# '% 9.C!eltuieli generale si de administratie - au caracter indirect I-. = ( III + .) COSTUL COMPLET ;.C!eltuieli de des#acere - au caracter indirect -. = ( I- +/ ) COSTUL COMPLET COMERCIAL %inisterul #inantelor recomanda e#ectuarea inregistrarilor la cost de productie. &% D d# al controlabilitatii si a deci'iei asu ra unor costuri, intalnim2 - c!eltuieli controlabile
:
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor - c!eltuieli necontrolabile C"eltuielile controlabile sunt cele care se #ormeaza in cadrul unui centru de responsabilitate si pentru care e$ista responsabilitate. C!eltuielile necontrolabile sunt cele decise de ierar!ia #irmei si pentru care nu se poate decide in cadrul centrului de responsabilitate. entru conducerea de "ar# a #irmei toate c!eltuielile decin sau sunt controlabile. (% Du a ra ortul dintre e#olutia ni#elului c"eltuielilor si ni#elul roductiei 0dupa dependenta dintre c!eltuieli si produs1 2 - c!eltuieli "ariabile3 c! operationale in #ct de ritmul operatiilorsau "ol de producti 0enegie apa - c!eltuieli #i$e. C! administratie - semi"ariabile 0"ariabile <#i$e1 e$2 c! salarii pers au$iliar 0zilieri1 si protectia mediului, etc A% C"eltuielile #ariabile sunt acele c!eltuieli dependente si in corelatie cu "olumul productiei. =ariabilitatea c!eltuielilor #ata de "olumul #izic al productiei se calculeaza cu a5utorul indicelui de "ariabilitate.
Ch4 ?4>> 4>> Ch> Iv = Q4 ?4>> 4>> Q> C." @ # 0A1 - sunt in #unctie de productie
C$%" &'%"'"% 0!)'!1'"% ,% '2+!) '*3 - c!eltuieli "aribile proportionale - c!eltuieli "aribile degresi"e - c!eltuieli "aribile regresi"e - c!eltuieli "aribile progresi"e - c!eltuieli "aribile #le$ibile a% C"eltuieli #ariabile ro ortionale se modi#ica in acelasi sens si ritm cu "olumul #izic al productiei. *ndicele de "ariabilitate este egal cu 4. *" @ 4 Se impart in 2 - c!eltuieli cu materiile prime si materiale directe - c!eltuieli cu manopera directa si protectia sociala a#erenta C! C!
>
C!elt. totale
>
C!elt. unitare
b% C"eltuieli #ariabile degresi#e sunt acele c!eltuieli care cresc odata cu cresterea "olumului #izic al productiei dar intr-un ritm mai lent decat acesta. *ndicele de "aricbilitate este mai mic decat 4. *" B 4 sau > B *" B 4 0 teoretic 1
9
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor Se impart in2 - c!eltuieli cu intretinerea si #unctionarea utila5elor3 - c!eltuieli cu personalul au$iliar si de deser"ire C! C!
>
C!elt. totale
>
C!elt. unitare
c% C"eltuieli #ariabile regresi#e sunt acele c!eltuieli care scad sensibil odata ce procesul de #abricatie a #ost declansat. Scad sensibil dupa obtinerea primei sau unei unitati de produs. *" B 4 sau > B *" B 4 Se impart in2 - c!eltuieli cu incalzirea cuptoarelor, cazanelor, #urnalelor, aparatelor pana la obtinerea primei unitati de produs. &ceste c!eltuieli se gasesc numai la anumite categorii de intreprinderi, in timp ce c!eltuielile degresi"e se regasesc la toate intreprinderile , indi#erent de pro#ulul de acti"itate. C! C!
C!elt. totale C!elt. unitare > A > A d% C"eltuieli #ariabile rogresi#e sunt acele c!eltuieli care cresc in acelasi timp cu "olumul #izic al productiei, dar intr-un ritm superior #ata de "olumul #izic al productiei. *" C 4 &ici sunt cuprinse acele c!eltuieli "ariabile generate de suprasolicitarea capacitatii de productie2 - c!eltuieli cu salariile pentru lucrul de noapte sau sarbatori legale3 - c!eltuieli cu repararea utila5elor sau in cazul #olosirii peste parametrii normali.
C!
C!
>
C!elt. totale
>
C!elt. unitare
f% C"eltuieli #ariabile fle)ibile sunt acele c!eltuieli care urmeaza ritmul de crestere al productiei dar cu anumite alternante. &ceste c!eltuieli la un anumit timp au un anumit comportament.
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor C! C!
>
C!elt. totale
>
C!elt. unitare
B% C"eltuieli fi)e , denumite si c!eltuieli de structura sau de capacitate, sunt acele c!eltuieli care nu depind de productie dar sunt dependente de timp. *" @ > C.# @ # 0 t1 - sunt in #unctie de #actorul timp Se impart in2 - c!eltuieli #i$e propriu-zise - c!eltuieli relati" #i$e !. C$%" &'%"' 4'5% +)o+)'&6 7',% ,% '2+!) '* 3 - c!eltuieli cu amortizarea - alte c!eltuieli legate de pastrarea, conser"area capacitatii de productie3 1. C$%" &'%"' )%"! '0 4'5% ,% '2+!) '*3 - c!eltuieli de personal - c!eltuieli de #unctionare pentru personalul din administratia intreprinderii. C"eltuielile generale si de ad!inistratie sunt c"eltuieli fi)e in totalitate%
C!
C!
>
C!elt. totale
>
C!elt. unitare
COST 6 PRODUS 8 COST 6 PERIOADA Costul produsuui se #ormeaza din toate c!eltuielile care intr-un #el sau altul, direct sau indirect contribuie la realizarea produsului respecti". Costul perioadei cuprinde toate c!eltuielile nerecunoscute de costul produsului dar recunoscute de contul de rezultate. Se cuprind2 - c!eltuielile #i$e a#arente gradului de neutilizare de acti"itate 0capacitatea de acti"itate13 - c!eltuieli generale si de administratie, atunci cand e"identa productiei se tine la ni"elul costului de productie. COSTUL SUBACTI-ITATII

Nivel.real.de.activitate Cost subactiv = Ch fixe 4 Nivel .normal.de.activitate
Costul subacti"itatii reprezinta acea parte a c!eltuielilor #i$e a#erenta ni"elului de subacti"itate.
Cost produs
Contabilitatea #inanciara Contabilitate de gestiune
Cost perioada
- c!. de e$ploatare - c!. #inanciare
*NCOR OR&)*'E
*NCOR OR&)*'E
D*RECTE
=&R*&)*'E
Ni".real. acti"
? ?
F4 < F/
- c!. e$traordinare
NE*NCOR OR&)*'E SU 'ET*=E F @
*ND*RECTE
F*GE
Ni".subacti".
ZONELE DE E-OLUTIE A CHELTUIELILOR ornind de la structurarea c!eltuielilor in c!eltuieli "ariabile si c!eltuieli #i$e, comportamentul c!eltuielilor pe total c!eltuieli se prezinta gra#ic ast#el2
C!
c! regos c! degr. c! #i$e > A
ornind de la gra#icul de mai sus, in e"olutia "olumului #izic al productiei se pot identi#ica urmatoarele zone2 1. *ona + sau 'ona degresi#a% Odata ce procesul de #abricatie a #ost declansat se regasesc urmatoarele c!eltuieli2 - c!eltuieli #i$e - c!eltuieli "ariabile proportionale - c!eltuieli "ariabile regresi"e e masura obtinerii mai multor unitati de produs, c!eltuielile #i$e incep sa scada pe unitatea de produs, c!eltuielile "ariabile proportionale se mentin, c!eltuielile regresi"e scad sensibil si incep sa spara c!eltuieli "ariabile degresi"e. ,% *ona , sau 'ona ro ortionalitate sau 'ona de o ti!% C!eltuielile prezentate mai sus isi pastreaza comportamentul pana la un
E
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor anumit ni"el de acti"itate la care incep sa apara c!eltuieli "ariabile progresi"e care prin e#ectul lor ascedent, respecti" prin suprasolicitarea capacitatii de productie anuleaza e#ectul poziti" creat de c!eltuieli #i$e raportate la mau multe produse si de c!eltuieli degresi"e si regresi"e. Este zona in care c!eltuielile unitare nu mai pot scade, ba mai mult apare o crestere a costului unitar. -% *ona - sau 'ona de rogresinitate C!eltuielile pro#resi"e cresc #oarte mult, anuleaza celelalte e#ecte si genereaza o crestere progresi"a a costului unitar.
C!
zona degres.
zona zona optima 6
>
D>
4>>
COSTURI MEDII SI COSTURI MARGINALE Costurile medii se obtin prin raportarea c!eltuielilor totale la "olumul total de acti"itate.
ct.mediu = ch Q
Se condidera ca in medie pentru realizarea unui produs se e#ectueaza aceleasi c!eltuieli. Totodata costurile medii stau la baza determinarii pretului de "anzare dar si la baza inregistrarilor din contabilitate. Costurile marginale sunt costurile a#erente ultimului lot de produse adaugat. %ai sunt denumite si costuri di#erentiale. Se pleaca de la premisa ca pentru obtinerea aditionala a unui nou produs sau unui lot de produse este ne"oie doar de c!eltuieli "ariabile 0dependente de "olumul #izic al produsului1 si nu de c!eltuielile #i$e care sunt c!eltuieli de capaciate, de structua si care oricum erau e#ectuate. *n corelarea dintre costurile medii si costurile marginale se disting aceleasi 6 'one de e#olutie: - zona 4 degresi"a este zona in care atat costurile medii cat si cele marginale scad3 - zona / de proportionalitate este zona in care costurile marginale se aproprie cel mai mult de costurile medii, rezultand c!iar o intersectare gra#ica3 - zona 6 progresi"a este zona in care atat costurile medii cat si cele marginale cresc, dar costurile marginale au o crestere accentuata. Costul di#erentiat total CTD @ Ct4 - Ct> Costul di#erentiat unitar sau marginal
Ct d 0 m arg1 = Ct4 Ct > Q4 Q>
4>
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor Ct4 - costul total dupa adaugarea ultimul produs sau lot Ct> - costul total inainte de adaugarea ultimul produs sau lot A4 - productia dupa adaugarea ultimului produs sau lot A> - productia inainte de adaugarea ultimului produs sau lot. C!
cost marginal zona zona degres. optima zona prog. cost mediu
>
Cost produs
Contabilitatea #inanciara Contabilitate de gestiune
Cost perioada
- c!. de e$ploatare :>.>>> - c!. #inanciare - c!. e$traordinare /.>>> D>>
*ncorporabile 4.:>>
*ncorporabile :4.:>>
D*RECTE 8>.>>>
=ariabile 89.>>>
Ni".real. acti" 9>HF
89.>>>
6.99> S ubacti"itate 8>H Fi$e @ /88>
Neincorporabile 4.6>> Supleti"e 9>> @
*ND*RECTE 4/.4>>
Fi$e 9.4>>
Ni".subacti".
FCF @ :/.D>>
FCF @ :/.4>>
F @ :/.4>>
F @:/.4>> @ Cost produs <Cost perioada @:/4>> 8E.99> /.88>
Ni"el de acti"itate @ 9>H
@ 94>>?>9>H @ 6.99>
C!C+ < C!Nrinc. - C!supleti"e @ C!CF :/.4>> <4.6>> - 9>> @ :/.D>>
44
CAPITOLUL II ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE 1. FACTORII DE ORGANIZARE 2. PRINCIPII DE ORGANIZARE 3. PURTATORUL DE COST SI SECTOARELE DE ACTI-ITATE (CENTRELE DE RESPONSABILITATE) 4. CONTURI DE GESTIUNE SAU CLASA 9 DE CONTURI 2.1. FACTORII DE ORGANIZARE A CONTABILITATII DE GESTIUNE
Organizarea contabilitatii de gestiune se #ace di#erentiat in cadrul unei entitati patrimoniale, in #unctie de conditiile de des#asurare a acti"itatii, de particularitatile speci#ice acti"itatii, particularitati regasite in #actorii de organizare. &cesti #actori sunt2 a% .ari!ea intre rinderii% *n #unctie de marime se stabileste si structura organizatorica pe #abrici, sectii, ateliere, etc., dar se organizeaza si acti"itatea #inanciara - contabila in sistem centralizat 0 pentru #irme mai mici1, siIsau in sistem descentralizat pentru intreprinderi mai mari. *n #unctie de acesta organizare are loc atat #lu$ul in#ormational cat si o delimitare si o structurare a costurilor. b% Caracterul roductiei care oate fi er!anent sau se'onier% *n #unctie de perioada in care se des#asoara acti"itatea si implicit se obtin produse, se repartizeaza si c!eltuielile. C!eltuielile "ariabile se regasesc numai in perioada de acti"itate, in timp ce c!eltuielile #i$e se regasesc in tot timpul anului 0c!iar daca a"em acti"itate sezoniera1. d. Ti ul roductiei , productie care poate #i 2 - productie de masa - productie de serie - productie unicat. *n #unctie de aceasta se aplica metoda de calculatie, respecti" metoda globala, metoda pe #aze si metoda pe comenzi. Totodata pentru a determina costul prestabilit se aplica metoda standard-cost. e% Te"nologia de fabricatie si gradul de auto!ati'are al roductiei%
4/
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor *n #unctie de acestea sunt stabilite te!nic etapele parcurse de la intrarea materiei prime si pana la obtinerea produsului #init. *n #unctie de aceste etape se stabilesc si etapele de calculatie si implicit structurile pe posturi, procedeele de calculatie si modul de determinare a costului unitar.
2.2.
PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A CONTABILITATII DE GESTIUNE
a% /rinci iul se ararii c"eltuielilor care ri#esc roductia de cele care nu ri#esc roductia. &cest principiu spune ca se impune o sepaare a e"identei c!eltuielilor care pri"esc productia 0 se re#era la obiectul de acti"itate 1 de cele care nu pri"esc productia 0se re#era al c!eltuielile cu caracter cultural, social, sporti"1. b% /rinci iul se ararii c"eltuielilor cu caracter roducti# de cele cu caracter ne roducti#% Obiectul contabilitatii de gestiune il reprezinta c!eltuielile care pri"esc productia. &cestea, la randul lor, "or #i separate in c!eltuieli cu caracter producti" si c!eltuieli cu caracter neproducti" 0nrebuturi, pierderi, depasiri de costuri1. C!eltuielile cu caracter producti" se includ in codtul produsului, in timp ce c!eltuielile cu caracter neproducti" "or #i incluse in costul perioadei. c% /rici iul se ararii c"eltueililor in s atiu% otri"it acestui principiu, orice c!eltuiala este atasabila unui anumit centru de responsabilitate 0 loc de des#asurare a acti"itatii1. *n #unctei de locul care a generat c!eltuiala se stabileste si responsabilitatea. d% /rinci iul se ararii c"eltuielilor in ti! % &cst principiu presupune stabilirea unei legaturi intre momentul e#ectuarii c!eltuielilor si momentul realizarii productiei. &st#el c!eltuielile se impart in2 - c!eltuieli anticipate care se e#ectueaza inainte de des#asurarea acti"itatii si se includ esalonat in costul produsului3 - c!eltuieli curente care se e#ectueaza in momentul des#asurarii acti"itatii3 - c!eltuieli pre"izionate sau c!eltuieli cu pro"izioanele care au loc dupa e#ectuarea acti"itatii. e% /rinci iul docu!entarii con#orm caruia ori$e c!eltuiala inregistrata in contabilitatea #inanciara trebuie sa #ie consemnata intr-un document 5usti#icati". 2.3. CENTRE DE RESPONSABILITATE ( ,%# o!)% (% !# '0' ! %). PURTATORI DE COST
/urtatorul de cost este reprezentat de obiectul de calculatie si consta in produs, comanda, lucrare sau ser"iciu. urtatorul de cost este indi"idualizat in #unctie de speci#icul acti"itatii. C%* )%"% (% )%,+o*,!1'"' ! % ( ,%# o!)%"% (% #$%" &'%"' ) Centrul de res onsabilitate reprezinta o subdi"iziune din structura organizatorica a unei intreprinderi #ara personalitate 5uridica si in care se des#asoara anumite acti"itati, se genereaza costuri, se obtin produse pentru care se stabilesc responsabilitati precise. Centrele de responsabilitate se regasesc in di#erite denumiri, respecti"2 #abrici, sectii, sectoare, ateliere, etc.
46
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor Centrele de res onsabilitate se impart in2 - centre de pro#it3 - centre de costuri3 - centre de ci#ra de a#aceri3 - centre de in"estitii3 - centre de c!eltuieli. a% Centrul de rofit este acel centru de responsabilitate care dispune de resurse materiale, #inanciare si umane pentru des#asurarea acti"itatii, obtine produse, le "inde si inregistreaza c!eltuieli, "enituri, rezultate, incasari si plati. &re conturi la banca, relatii cu #urnizorii, creditorii, bugete 0 cu e$ceptia T=& si impozit pe pro#it 1 si organizeaza contabilitate proprie. Obiecti"ul principal este obtinerea de pro#it. Nu dispune de capitaluri proprii si nu ia decizii in"estitionale si de repartizare a pro#itului. C!eltuieli administrati"e F*R%&
C!eltuieli industriale
CR4
CR/
CR6
C!eltuieli directe
b% Centrele de costuri au ca obiect primordial des#asurarea unei acti"itati ori realizarea unor produse cu incadrarea intr-o anumita limita de costuri. rodusele di subansablele obtinute nu sunt destinate "anzarii ci trec spre un alt centru de responsabilitate pentru a #i "andute sau #inalizate. Centrul prin care se realizeaza "anzarea este denumit centru de cifra de afaceri. Un centru de cost dispune de resurse #inanciare, materiale si umane pentru des#asurarea acti"itatii, are contabilitate proprie sau poate a"ea, nu are relatii cu statul, tertii si nu are conturi bancare. F*R%&
%aterie prima
CR4
CR/ C!eltuieli
CR6
CC& =enituri
RezultateI pro#it sau pierdere
c% Centrul de cifra de afaceri are obiecti" principal ma$imizarea ci#rei de a#aceri. +enereaza doar c!eltuieli speci#ice "anzarilor, des#acerii.
48
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor d% Centrul de in#estitii este in #apt un centre de pro#it dar care are putere decizionala si asupra in"estitiilor care urmeaza a #i e#ectuate. e% Centrul de c"eltuieli este reprezentat de ser"icii #unctionale din cadrul intreprinderii cum ar #i seri"icul #inanciar-contabil, te!nic, administratic etc care primeste anumite resurse pentru derularea acti"itatii speci#ice.
2.4.
CONTURI DE GESTIUNE : CLASA 9
Conturile din cala E respecta principiile dublei inregistrari, iar corespondenta conturilor se realizeaza numai intre conturile din clasa E. +rupele de conturi sunt2 - grupa E> - conturi de deconturi - grupa E/ - conturi de calculatie - grupa E6 - conturi de productie 0 costul productiei 1 ,%0%+% GRU/A 12 3 CONTURI DE DECONTARI Contul 12+ 3 decontari interne ri#ind c"eltuielile : - este un cont bi#unctional 3 - e"identiaza toate c!eltueilile care #ac obiectul contabilitatii de gestiune3 - #ace legatura dpd" al ni"elului c!eltuielilor incorporabile intre contabilitatea #inanciara si contabilitatea de gestiune3 - #unctioneaza in realitate ca un cont de pasi"3 - e"identiaza toate c!eltuielile, respecti" atat cele a#erente productiei terminate cat si a#erente productiei neterminate3 - in credit "om a"ea colectarea c!eltuielilor in cursul lunii si la inceputul lunii, atat pentru productia neterminata cat si pentru cea care poate de"enii productie terminata in cursul lunii in corespondenta cu debitul conturilor de c!eltuieli, respecti" E/4, E//, E/6, E/8, E/:3 - se debiteaza la s#arsit lunii prin creditul urmatoarelor conturi2 E64 cu costul productiei terminate, E66 cu costul e#ecti" al productiei neterminate, E>6 cu di#erentele dintre costul prestabilit si cel e#ecti" 0pentru productia terminata13 - de regula nu prezinta sold. Contul 12, 3 decontari interne ri#ind roductia obtinuta 4 roductia ter!inata5: - este un cont bi#unctional3 - #unctioneaza ca un cont de pasi"3 - e"identiaza atat costul prestabilit cat si cel e#ecti" , si implict di#erentele de pret a#erente productiei terminate3 - se crediteaza cu costul prestabilit al productiei terminate 0 debitul contului E641 si cu di#erentele dintre costul prestabilit si cel e#ecti" 0 debit cont E>61J - se debiteaza cu costul e#ecti" al productiei terminate 0creditul conturlui E/41. Contul 12- 3 decontari interne ri#ind diferentele de ret : - este un cont de acti"3 - e"identiaza di#erentele dintre costul prestabilit si costul e#ecti"3
4:
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor in debit se inregistreaza di#erentele productiei terminate 0 in negru di#erentele ne#o"orabile si in rosu di#erentele #a"orabile 1 prin creditul contului E>/3 se crediteaza cu inc!iderea contului de di#erente la s#arsitul lunii prin debitul contului E>43 nu prezinta sold. 2.4.2. GRUPA 92 : CONTURI DE CALCULATIE
Cu a5utorul acestor conturi se realizeaza calculatia costurilor obtinand costul de productie si costul complet comercial. Sunt structurate in concordanta cu criteriul de clasi#icare al c!eltuielilor dupa destinatie. Contul 1,+6 c"eltuielile acti#itatii de ba'a : - este un cont de acti"3 - e"identiaza toate c!eltuielile directe, identi#icabile de purtatorul de cost in momentul e#ectuarii 0 colectare de c!eltuilei13 - la sa#rsitul lunii primeste prin repartizare cotele de c!eltuieli indirecte ast#el incat cu a5utorul acestui cont se realizeaza costul produsului3 - in debitul contului se inregistreaza 2 colectarea c!eltuielilor directe prin creditul contului E>43 primirea prin repartizare la s#arsitul lunii a c!eltuielilor indirecte de productie prin creditul contului E/6 si a c!eltuielilor generale si de administratie prin creditul contului E/83 primirea pe baza de decont a c!eltuielilor au$iliare prin creditul contului E//3 - in creditul contului se inregistreaza la s#arsitul lunii costul e#ecti" al productiei terminate prin debitul contului E>/ si costul e#ecti" al productiei neterminate prin debitul contului E66. Contul 1,, 3 c"eltuielile acti#itatii au)iliare2 - este un cont de acti"3 - e"identiaza toate c!eltuielile a#erente acti"itatii au$iliare3 - in debitul contului se inregsitreaza colectarea c!eltuielilor prin creditul contului E>43 - in creditul contului se inregistreaza decontarea c!eltuielilor pe sectoare sau produse bene#iciare prin debitul contului E/4, E/6, E/8, E/:3 - nu prezinta sold. Contul 1,- 3 c"eltuieli indirecte de roductie : - este un cont de acti"3 - e"identiaza toate c!eltuielile indirecte de productie3 - in debit se inregistreaza colectarea c!eltuielilor prin creditul contului E>4 si E/3 - in credit se inregistreaza repartizarea c!eltueililor indirecte la s#arsitul lunii prin debitul contului E/43 - nu prezinta sold. Contul 1,0 3 c"eltuieli generale si de ad!inistratie: - este un cont de acti"3 - e"identiaza toate c!eltuielile generale si de administratie3 - in debit se inregistreaza colectarea c!eltuielilor prin creditul contului E>4 si E//3 - in credit se inregistreaza la s#arsitul lunii repartizarea c!eltueililor indirecte prin debitul contului E/43 - nu prezinta sold.
49
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor Contul 1,$ 3 c"eltueili de desfacere2 - este un cont de acti"3 - e"identiaza toate c!eltuielile de des#acere3 - in debit se inregistreaza colectarea c!eltuielilor prin creditul contului E>4 si E//3 - in credit se inregistreaza la s#arsitul lunii repartizarea c!eltuielilor indirecte prin debitul contului E/43 - nu prezinta sold. 2.4.3. GRUPA 936 COSTUL PRODUCTIEI
Contul 1-+ 3 costul roductiei fabricate: - este un cont de acti"3 - e"identiaza la cost prestabilit 0 standard1 productia obtinuta3 - in debit de inregistreaza productia obtinuta e"identiata la cost standard prin creditul contului E>/3 - se crediteaza la s#arsitul lunii prin inter#ata dintre costuri e"identiate pe produse 0 ct. E641 si c!eltueilile ocazionate 0 debitul contului E>4 13 - nu prezinta sold. Contul 1-- 3 cotul roductiei neter!inate : - este un cont de acti"3 - e"identiaza la cost e#ecti" productia netreminata3 - se debiteaza cu productia neterminata la s#arsitul lunii prin creditul contului E/43 - se crediteaza la s#arsitul lunii prin inc!iderea contului, prin debitul contului E>43 - nu prezinta sold. Nota: *n cazul in care contul E66 ramane cu sold la s#arsitul linii, acesta "a #i repus pe c!eltuieli la inceptul lunii urmatoare 0 destoca51. *n aceasta situatie "a ramane la s#arsitul lunii cu sold creditor E>4.
FILIERA LOGICA A INREGISTRARILOR CONTABILE 4% Inregistrarea roductiei neter!inate la ince utul lunii 0 repunea se c!eltueili a productiei neterminate1 cunoscuta sub denumirea de destoca5 in contabilitatea #inanciara. E/4 @ E>4
Nota: *n cazul in care productia neterminata la s#arsitul lunii precedente ramane cu sold 0 nu se inc!ide contul E661, articolul contabil "a #ii2 E/4 @ E66
4;
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor *nregistrarea din contabilitatea #inanciara este2 ;44 @ 664 sau 66/
E/4 - c!eltuielile acti"itatii de baza E66 - costul productiei in curs de e$ecutie /% Colectarea c"eltuielilor oca'ionate in cursul lunii 0criteriul de colectare este destinatia c!eltuieilor1 H E/4 E// E/6 E/8 E/: @ E>4
*nregistrarea din contabilitatea #inanciara dupa natura este2 9>4 @ 6>4 9>: @ 8>4 ........................ 984 @ 8/4 6% Decontarea restatiilor reci roce intre sectoarele au)iliare . Secontarea se #ace pe baza de documente 5usti#icati"e in #unctie de prestatiile reciproce2 E//I sectia bene#iciara@ E//I sectia #urnizoare
*n contabilitatea #inanciara nu a"em operatie corespondenta.
0% Decontarea c"eltuielilor au)iliare catre sectiile sau sectoarele beneficiare sau rodusele beneficiare%
H E/4 E/6 E/8 E/:
E// - prestatia se identi#ica pe produs - prestatia se identi#ica pe sector de acti"itate sau centru de responsabilitate
*n contabilitatea #inanciara nu a"em operatie corespondenta. Dupa aceasta operatiune contul E// se inc!ide.
4D
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor $% Re arti'area c"eltuielilor indirecte de roductie - se #ace cu a5utorul procedeului suplimentarii, iar baza de repartizare o reprezinta c!eltuielile cu materiile directe sau manopera directa sau total c!eltuieli directe sau pot #i baze di#erentiate pentru #iecare #el sau categorie de c!eltuiala directa. E/4 @ E/6
Dupa aceasta operatiune de realizeaza2 - se obtine costul de productie3 - se inc!ide contul E/6. *n contabilitatea #inanciara nu a"em operatie corespondenta. &% Re arti'area c"eltuielilor generale si de ad!inistratie - se aplica procedeul suplimentarii, iar baza de repartizare o reprezinta, de regula, costul de productie. E/4 @ E/8
*n contabilitatea #inanciara nu a"em operatie corespondenta. Dupa a"easta operatiune se realizeaza2 - se obtine costul complet3 - se inc!ide contul E/8. (% Re arti'area c"eltuielilor de desfacere - baza de repatizare o reprezinta costul complet sau costul de productie sau poate #i alt criteriu de repartizare 0cantitatea1. rocedeul utilizat este procedeul suplimentarii. E/4 @ E/:
*n contabilitatea #inanciara nu a"em operatie corespondenta. Dupa aceasta operatiune se realizeaza 2 - se obtine costul complet comercial3 - se inc!ide contul E/:. D% Inregistrarea la cost restabilit a roductiei ter!inate, #inite, #abricate, obtinute. E64 @ E>/ Costul prestabiliat se determina prin metoda standard-cost. *nregistrarea productiei terminate se #ace in momentul e#ecti" al obtinerii acesteia. *n contabilitatea #inanciara se inregistreaza 2 68: @ ;44 costul perstabilit E. Inregistrarea la cost efecti# a roductiei ter!inate 0decontarea costului e#ecti" al productiei terminate1. E>/ @ E/4
*n contabilitatea #inanciara nu a"em operatie corespondenta. +2% Inregistrarea diferentelor dintre costul restabilit si cel efecti#% < sau - E>6 @ E>/
4E
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor - cu plus se inregistreaza di#erentele ne#a"orabile - cu minus se inregistreaza di#erentele #a"orabile E>/ Costul e#ecti" al productiei terminate E/4 Costul prestabilit al productiei terminate E64 Di#erente pentru productia terminate < sau - E>6
Contul E>/ se inc!ide dupa aceasta operatiune. *n contabilitatea #inanciara se inregistreaza 2 68D ;44 68D - di#erente de pret E$. Cost prestabilit Cost e#ecti" Di#erenta ne#a"orabila @ @ ;44 68D 4>> 4/> /> Contul de rezultate C!eltuielile e#ecti"e 4/> =enitul prestabilit Di#erente ne#a"orabila 4>> /> di#erente ne#a"orabile di#erente #a"orabile
++% Inregistrarea la cost efecti# a roductiei neter!inate la sfarsitul lunii% E66 @ E/4
*n contabilitatea #inanciara se inregistreaza2 664 @ ;44 Dupa aceasta operatiune contul E/4 se inc!ide. +,% Interfata dintre costul roductiei si c"eltueilile efectuate - se realizeaza o comparatie dar si o legatura intre o masa de c!eltuieli si aceasi masa de c!eltuieli repartizate pe produse, dar la ni"el de cost prestabilt si la ni"el de di#erente. Se #ace re#erire la productia terminata sau obtinuta. E>4 @ H E64 cost prestabilit la productai terminata E>6 < sau - di#erente dintre costul e#ecti" si costul prestabiliat
costul e#ecti"
Dupa aceasta operatiune se inc!id conturile E64 si E>6.

/>
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor +-% Inc"iderea conturilor 0 c!eltuieli a#erente productiei neterminate1 - inter#ata dintre c!eltuielile e#ecti"e si costuri pri"ind productias neterminata. E>4 @ E66 Dupa aceast operatiune cele doua conturi se inc!id. Nota: *n cazul in care nu se e#ectueaza operatiunea 46 "or ramane cu sold2 - contul E66 ci sold debitor - costul e#ecti" al productiei neterminate la s#arsitul lunii3 - contul E64 cu sold creditor cu c!eltuieli e#ecti"e e#erente productiei neterminate. Conturile de calculatie se e"identiaza in analitic pe centre de responsabilitate 0purtator de cost, dupa caz1 si articole de calculatie2
E/4
CR I Purtator.de. cos t I articol.de.calculatie
E/6
CR I articol.de.calculatie
CAPITOLUL III PROCEDEE DE CALCULATIE A COSTURILOR
/rocedeul reprezinta un ansamblu de te!nici, instrumente si modalitati concrete de determinare a costurilor in di#erite momente in care se genereaza costuri sau in care se e#ectueaza operatii de calculatie a costurilor. CATEGORII DE PROCEDEE3 - procedee de determinare si delimitare a costurilor pe purtator si pe sectoare - procedee de repartizare a c!eltuielilor indirecte3 - procedee de separare a c!eltuielilor "ariabile si #i$e - procedee de calcul al costului productiei de #abricatie interdependenta3 - procedee de calcul al costului unitar. -%+% /ROCEDEELE DE DETER.INARE SI DELI.ITARE A C7ELTUIELILOR /E /URTATOR SI /E SECTOARE /rocedeele de deter!inare si deli!itare a c"eltuielilor e urtator si e sectoare au drept scop determinarea c!eltuielilor in momentul e#ectuarii acestora si in #unctie de posibilitatile de identi#icare pe purtator de cost 0 c!eltuieli directe1 sau pe sectoare de acti"itate 0 c!eltuieli indirecte1.
/4
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor Se cuprind urmatoarele procedee2 a% /rocedeul onderarii cantitatilor cu returile se aplica pentru determinarea ac!eltuielilor cu materiile prime, materialelor 0bonul de consum sau #actura1, energie, combustibil dar si pentru c!eltuieli salariale. Relatia de calcul este2 - pentru c!eltuieli materiale 2 C!m@ cantitate ? pret pentru c!eltuieli cu manopera 2 C!man @ timp ? tari# b% /rocedeul a licarii de cote roncetuale la o #aloare absoluta . Se utilizeaza pentru determinarea c!eltuielilor cu contributiilor, pentru amortizari dar si pentru alte c!eltuieli. Relatia de calcul este2 C! @ )aza de calcul ? $H E$. C!cas @ Salarii brute ? //H c% /rocedeul re arti'arii de cote in ra ort cu nu!arul erioadelor de gestiune la care se refera. Se utilizeaza indeosebi pentru c!eltuielile a#erente mai multor perioade de gestiune 0 c!eltuieli anticipate1.
Cota ch = cheltuieli.de.repartizat N
N - numarul perioadelor de gestiune
d% /rocedeul statistico6e) eri!ental - se aplica Kndeosebi in antecalcul, atunci cLnd anumite c!eltuieli nu sunt cunoscute si pentru care se #ac anumite studii sau e$perimente. Ulterior, pe mMsura ce acestea de"in e#ecti"e se #ac a5ustMrile necesare. -%,% /ROCEDEE DE RE/ARTI*ARE A C7ELTUIELILOR INDIRECTE . /rocedee de re arti'are a c"eltuielilor indirecte. Se utilizeazM un singur procedeu, respecti" procedeul suplimentarii, dar aplicat sub mai multe #orme si "ariante. &cestea au drept scop repartizarea c!eltuielilor indirecte pe purtMtor de cost, luLnd in considerare particularitatile #iecMrei c!eltuieli de rapartizare si a bazei de repartizare. a% /rocedeul su li!entarii in for!a clasica, acesta a"and mai multe "ariante2 - "arianta coe#icientului unic 0 global1 - "arianta coe#icientilor di#erentiati - "arianta coe#icientilor selecti"i. b% /rocedeul cifrelor relati#e de structura 0 coe#icientului unic sau global1
//
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor a% /rocedeul su li!entarii in for!a clasica ETAPE3 I). A"%;%)%! #)' %)'&"&' ,!& ! 1!7%' (% )%+!) '7!)% - trebuie sa e$iste o legatura de cauzalitate intre c!eltuiala directa de repartizat si baza de repartizare. II). D% %)2'*!)%! #o%4'#'%* &"&' (% )%+!) '7!)%3
K = Cheltuieli.indirecte.de.repartizat Baza.de.repartizare
III). D% %)2'*!)%! #o %' (% #$%" &'%"' (% '*0%, ' '' #% )%0'*% 4'%#!)&' +&) o! o) (% #o, . R 5 @ b5 ? N Unde2 R5 - cota de c!eltuieli indirecte ce re"ine produsului 5 b5 - baza de repartizat a productiei 5 N - coe#icientul de repartizare
Cheltuieli.indirecte.de.repartizat K= = Baza.de.repartizare
unde2 i - articolul de calculatie C!*i - c!eltuieli indirecte pe calculatie
Ch
i =4 n
Ii
b
j =4
a%+%5% /rocedeul su li!entarii in for!a clasica in #arianta coeficientului unic sau global presupune ca pentru intreaga masa de c!eltuieli indirecte de repartizat se aplica 0 se utilizeaza 1 un singur coe#icient unic sau global. Se #oloseste pentru repartizarea c!eltuielilor generale si de administratie. E5%2+"&3 C!eltuieli indirecte de repartizat )aza de repartizare Din care2 o produsul b4 o produsul b/
K = 4>>.>>> = >,/: 8>>.>>>
4>>.>>> um 8>>.>>> um 6>>.>>> um 4>>.>>> um
Cota de c!eltuieli pentru b4 este 2 R4 @ 6>>.>>> ? >,/: @ ;:.>>>

/6
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor Cota de c!eltuieli pentru b/ este 2 Total R/ @ 4>>.>>> ? >,/: @ /:.>>> 4>>.>>>
a%,%5% /rocedeul su li!entarii in for!a clasica in #arianta coeficientilor diferentiati presupune utilizarea mau multor coe#icienti, respecti" cate un coe#icient pentru #iecare #el sau categorie de c!eltuieli. Se utilizeaza pentru a se stabilii o legatura mai stransa intre c!eltueilile de repartizat si baza de repartizare. Se aplica indeosebi pentru c!eltuielile indirecte de productie, dar poate #i aplicat si pentru c!eltuielile generale si de administratie.
E5%2+"&3 C!eltuieli indirecte de productie Din care2 - amortizare - energie electrica />>.>>> um 4D>.>>> um :>.>>> um
entru amortizare baza de repartizare o reprezinta supra#ata construita2 Din care2 - sectorul de acti"itate 4 4D> m/ - sectorul de acti"itate / ;> m/
K am = 4:>.>>> = 9>>.um I m / 4D> + ;>
Ras4 @ 4D> ? 9>> @ 4>D.>>> um Ras/ @ ;> ? 9>>@ 8/.>>> um Total 4:>.>>> um entru energia electrica baza de repartizare o reprezinta puterea instalata a consumatorilor electrici 2 in S4 in S/ @ 4>>> NO int @ 4:>> NO
int
K=
:>.>>> = /> umINO 4>>> + 4:>>
Cota de repartizare este2 Ren.el.s4 @ />?4>>> @ />.>>> um Ren.el.s/ @ />?4:>> @ 6>.>>> um Total :>.>>> um Cota de c!eltuieli indirecte ce re"ine pe sectorul de acti"itate se "a determina prin insumarea cotelor partiale obtinute prin aplicarea coe#icientilor di#erentiati.
/8
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor Rs4 @ 4>D.>>> < />.>>> @4/D.>>> um Rs/ @ 8/.>>> < 6>.>>> @ ;/.>>> um Total />>.>>> um
a%-%5% /rocedeul su li!entarii in for!a clasica in #arianta coeficientilor selecti#i presupune ca pe langa alegerea de baza di#erentiate pe #el sau categorie de c!eltuieli, sa se stabileasca si produsele asupra carora se #ace repartizarea. Se aplica in e$clusi"itate pentru repartizarea c!eltuielilor indirecte de productie. C!eltuielile indirecte de productie pot #i pe #el de c!eltuieli - amortizare, salarii, reparatii, energie, etc. sau pe cele doua categorii de c!eltuieli, respecti"2 - c!eltuieli cu intretinerea si #unctionarea utili5elor3 - c!eltuieli generale ale sectiei sau ale centrului de responsabilitate. E5%2+"&3 C!eltuieli indirecte de productie de repartizat si marimea bazelor repartizare se prezinta ast#el2 *ntreprinderea are 6 centre de responsabilitate2 CR4, CR/, CR6 si #abrica 6 produse &, ), C. - in CR4 se #abrica cele trei produse - in CR/ se #abrica produsele a si c - in CR6 se #abrica produsele a si b
C$%" &'%"'"% '*(')%# % (% +)o(&# '% ,' 2!)'2%! 1!7%' (% )%+!) '7!)% +% #%"% (o&! #! %;o)'' N). C) . 1. E<PLICATII C$%" &'%"' '*(')%# % (% +)o(&# '% (% )%+!) '7! ('* #!)%3 - C*FU - C+S 0c!eltuieli generale ale sectiei1 M!)'2%! 1!7%' (% )%+!) '7!)% +%* )& CIFU - b& -b) -bC M!)'2%! 1!7%' (% )%+!) '7!)% +%* )& CGS - b& -b) -bC CENTRUL DE RESPONSABILITATE 1 2 3 /:; /4D 4:E,9> 4:/ 4>: 4E> 9> E> 8> /4> D: 9; :D ED 4/> 48> ;: 9: 6>> 4/; 4;6 D8,9> ;: E8 :/ 8/ 4/: 9; :D -
2.
3.
Calculul coe#icientului de repartizare este2 N NC*FU NC+S CR4 >,D >,: CR/ >,; >,8 CR6 >,E >,9
/:
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor C*FU

4:/ = >,D N4 @ 4E> ED = >,; N/ @ 48> D8,9 = >,E N6 @ E8
C+S N4 @
4>: = >,: /4> 4/> = >,8 N/ @ 6>> ;: = >,9 N6 @ 4/:
C!"#&"&" #o %"o) (% #$%" &'%"' '*(')%# % (% +)o(&# '% #% )%0'* 4'%#!)&' +)o(&, b5 4E> 9> E> 8> CR4 N >.D >.D >.D R5 4:/ 8D ;/ 6/ b5 48> ;: 9: CR/ N >.; >.; >.; R5 ED :/,: 8:,: b5 E8 :/ 8/ CR6 N >.E >.E >.E R5 D8,9 89,D; 6;,D -
C*FU & ) C C+S & ) C
& @ 9>?>,D @ 8D
b% /rocedeul cifrelor relati#e de structura 0 coe#icientului unic sau global1 ETAPE3 *. Determinarea ponderii bazei de repartizare a produsului in totalui bazei de repartizare.
gj = bj
b
j=
unde2 g5 - ponderea bazei de repartizare a produsului 5 in totalul bazelor de repartizat **. Determinarea cotei de c!eltuieli indirecte ce re"ine unui produs. R5 @ g5 ? C!* de repart. Se utilizeaza indeosebi ca o alternati"a la "arianta coe#icientului unic sau global. E5%2+"&3 C!eltuieli indirecte de repartizat )aza de repartizare
/9
4>>.>>> um 8>>.>>> um
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor din care2 - b4 - b/ Sa se determine c!eltuiala indirecta ce re"ine #iecariu produs. g4 @ g/ @
6>>.>>> = >,;: 8>>.>>> 4>>.>>> = >,/: 8>>.>>>
6>>.>>> um 4>>.>>> um
R4 @ >,;: ? 4>>.>>> @ ;:.>>> um R/ @ >,/: ? 4>>.>>> @ /:.>>> um 3.3. PROCEDEE DE SEPARARE A CHELTUIELILOR IN -ARIABILE SI FI<E
C!eltuielile "ariabile sunt dependente de "olumul #izic al productiei, in timp ce c!eltuielile #i$e sunt c!eltuieli de structura sau c!eltuieli de capacitate. rocedeul se utilizeaza atunci cand se cunoaste o masa a c!eltuielilor 0 un total al c!eltuielilor1 si se impune o separare a acestora in "ariabilO si #i$e. entru e#ectuarea separarii este necesara cunosterea e"olutiei in timp atat a "olumului #izic al productiei cat si a ni"elului c!eltuielilor. /rocedeele utili'ate sunt: - procedeul celor mai mici patrate - procedeul punctelor de ma$im si de minim - procedeul analitic. 3.3.1. P)o#%(%&" C%"o) M!' M'#' P! )! % ETAPE3 I. Deter!inarea roductiei !edii otri#it relatiei2
n At - productia din perioada de gestiune t n - numarul perioadelor de gestiune Q - productia medie

II. Calculul c"eltuieilor !edii otri#it relatiei2
Q=
Qt
t =4
unde2
n C!t - c!eltuielile din perioada de gestiune t
Ch =
Ch
t =4
unde2
/;
III.
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor Calculul abaterii #olu!ului fi'ic al roductiei de la roductia !edie . &baterile se calculeaza pentru #iecare perioada de gestiune.
x =Qt Q
$ - abaterea "olumului #izic I8% Deter!inarea abaterii c"eltuielilor din fiecare erioada de gestiune de la c"eltuiala !edie%
= Cht Ch
8% 8I%
Deter!inarea abaterii !edii atratice de la #olu!ul fi'ic al roductiei% 9, Deter!inarea rodusului dintre abaterea de la #olu!ul fi'ic al roductiei 4)5 si abatarea de la c"eltuiala !edie 4:5% );: Si in cazul etapelor = si =* abaterile se calculeaza pe #iecare perioada de gestiune in Deter!inarea c"eltuielilor #ariabile unitare otri#it relatiei:
parte. 8II%
n
Chvu =
0x
t =4 n
1t
/ t
x
t =4
-III. Deter!inarea c"eltuielilor #arabile totale 0pentru o anumita perioada de gestiune t1

Ch!" 0 t 1 = Chvu ? Qt
I9%
Deter!inarea c"eltuielilor fi)e totale entru o anu!ita erioada de gestiune C!F0t1 @ C!T0t1 @ C!=T0t1
Nota: 4.C!eltuiala #i$a , c!iar daca este calculata pentru o anumita perioada de gestiune se mentine aceasi pentru #iecare din perioadele de gestiune, intrucat este o c!eltuiala de structura sau de capacitate. /. e baza acestui procedeu, separand c!eltuielile in "ariabile si #i$e 0a"and date din trecut1 pot #i determinate c!eltuielile totale ale perioadei "iitoare de gestiune pentru un anumit "olum #izic al productiei. C!T0t<41 @ C!=U ? At-n< C!0t<41 @ C!=T0t<41 < C!F0t1 E5%2+"&3 Cunoscand e"olutia de ansamblu a "olumului #izic al productiei si a c!eltuielilor de productie pe o perioada de 9 luni, se cere2 a. determinati c!eltuielile "ariabile unitare si totale si c!eltuielile #i$e totale3 b. determinati c!eltuielile totale pentru luna a =** a cunoscand ca "olumul #izic al productiei este de 4/.>>> tone.
/D
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor Situatia pri"ind e"olutia "olumului #izic al productiei si al ni"elului c!eltuielilor2 date P%)'o!(! ("&*!) 4 / 6 8 : 9 ; Total !. 4.
n
= 4>./>> E.D>> E.:>> E.6>> 4>.8>> 4>.D>> 9>.>>>
C$ E>D.>>> DE/.>>> DD>.>>> D;/.>>> E49.>>> E6/.>>> :.8>>.>>>
Calcule 5 />> -/>> -:>> -;>> 8>> D>> >
> D.>>> -D.>>> -/>.>>> -/D.>>> 49.>>> 6/.>>> >
52
5?>
4.9/>.>>>
98.D>>.>>>
Q=
Qt
t =4
n
n
tone 9>.>>> = 4>.>>> 9
/.
Ch =
Ch
t =4
um :.8>>.>>> = E>>.>>> 9
6.
x =Qt Q
$4 @ 4>./>> - 4>.>>> @ />> $/ @ E.D>> - 4>.>>> @ -/>> $6 @ E.:>> - 4>.>>> @ -:>> $8 @ E.6>> - 4>.>>> @ -;>> $: @ 4>.8>> - 4>.>>> @ 8>> $9 @ 4>.D>> - 4>.>>> @ D>> 8.
= Cht Ch
P4 @ E>D.>>> - E>>.>>> @ D.>>> P/ @ DE/.>>> - E>>.>>> @ - D.>>> P6 @ DD>.>>> - E>>.>>> @ - />.>>> P8 @ D;/.>>> - E>>.>>> @ - /D.>>> P: @ E49.>>> - E>>.>>> @ 49.>>> P9 @ E6/.>>> - E>>.>>> @ 6/.>>> :.
/ x4 @ />> ? />> @ 8>.>>> / x / @ 0-/>>1 ? 0-/>>1 @ 8>.>>>
9. x4 ?
= />> ? D.>>> = 4.9>>.>>>
/E
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor ;. Chvu =
0x
t =4 n
1t =
/
x
t =4
98.D>>.>>> = 8> umItone 4.9/>.>>>
D. Chv" 0 t 1 = Chvu ? Qt
t@4
Chvt 041 = Chvu ? Q4 = 8> ? 4>./>> = 8>D.>>> um
E. Ch# 0 t 1 = Ch" 0t 1 Chv" 0t 1

Ch# 041 = Cht 041 Chv" 041 = E>D.>>> 8>D.>>> = :>>.>>>.um
1.
Ch " 0t + 41 = Ch vu ? Q t + 4 + Ch # 0 t + 41
At<4@ 4/.>>> C!"u @ 8> C!F0t<41@ C!F0t1 @ :>>.>>>

Ch" 0 ; 1 = 8> ?4/.>>> + :>>.>>> = ED>.>>>.um
3.3.2. P)o#%(%&" +&*# %"o) (% 2!5'2 ,' (% 2'*'2 ETAPE3 *. Determinarea ce!ltuielilor "ariabile unitare potri"it relatiei2
Chvu = Chma$ Chmin Qma$ Qmin
**. Determinarea c!eltuielilor totale C!"T0t1 @ C!"u ? At ***. Determinarea c!eltuielilor #i$e totale 0 pentru perioada t1 C!F0t1 @ C!T0t1 - C!"T0t1 E5%2+"&3 Cunoscand e"olutia de ansamblu a "olumului #izic al productiei si a c!eltuielilor de productie pe o perioada de 9 luni, se cere a. determinati c!eltuielile "ariabile unitare . Situatia pri"ind e"olutia "olumului #izic al productiei si al ni"elului c!eltuielilor2 date
6>
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor P%)'o!(! ("&*!) 4 / 6 8 : 9 ; Total Rezol"are 2

Chvu = E6/.>>> D;/.>>> 9>.>>> = = 8>.um I t 4>.D>> E.6>> 4.:>>
= 4>./>> E.D>> E.:>> E.6>> 4>.8>> 4>.D>> 9>.>>>
C$ E>D.>>> DE/.>>> DD>.>>> D;/.>>> E49.>>> E6/.>>> :.8>>.>>>
-%-%-% /rocedeul analitic presupune analiza #iecarei c!eltuieli in parte si determinarea caracterului c!eltltuielii, respecti" caracter "ariabil sau caracter #i$. -%0% /rocedee de deter!inare 4 de calcul 5 a costului de interde endenta 4 roductia reci roca5% roductie de fabricatie
roductia reciproca sau productia interdependenta se regaseste indeosebi in cadrul productiei au$iliare. Un sector au$iliar se a#la atat in calitatea de #urnizor cat si de bene#iciar cu un alt sector au$iliar. *n consecinta, o productie este dependenta de o alta productie si implicit, un cost este dependent de un alt cost. Totodata, o parte din productia au$iliara se consuma in cadrul sc!imburilor sau prestatiilor reciproce, in timp ce o mare parte a productiei au$iliare este destinata acti"itatii de baza. Sectia au$iliara 4 Sectia au$iliara /
Sectia au$iliara 6 Decontarea prestatiilor reciproce se poate #ace la un cost prestabilit 0 cost standard1 sau la un cost e#ecti" al perioadei precedente. &tunci cand se impune cunoasterea e$acta a costului la care se #ac decontarile se utilizeaza urmatoarele procedee2 - rocedeul reiterarii sau procedeul calculelor iterati"e3 - rocedeul algebric. 1. P)o#%(%&" )%' %)!)'' ,!& +)o#%(%&" #!"#&"%"o) ' %)! '0%. *ntru-cat o sectie au$iliara e#ectueaza anumite c!eltuieli pentru obtinerea unei anumite cantitati de produs si cedeaza 0 trans#era1 unei alte secti o parte din produse 0 care reprezinta o anumite pondere din total1 "a deca si c!eltuieli in aceasi pondere.
64
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor e masura ce o sectie au$iliara primeste de la celelalte anumite c!eltuieli, "a deda ulterior aceasi pondere si din acestea. Reiterarile continua pana cand c!eltuielile care urmeaza a #i redate de"in nesemni#icati"e. De regula, se e#ectueaza n<4 runde, unde n este numarul sectiilor au$iliare care intra in cadrul prestatiilor reciproce. 2. P)o#%(%&" !";%1)'#. rocedeul algebric pleaca de la premisa ca o sectie pentru a realiza anumite produse, genereaza anumite c!eltuieli proprii, dar are ne"oie si de anumite cantitati de produse de la alte sectii. entru aceasta se stabileste un sistem de n ecuatii 0 dat de numarul de sectii 1 cu n necunoscute 0 necunoscutele #iind costurile unitare ale produselor din cadrul #iecarui centru de responsabilitate1. Logica unei ecuatii% Cantitatea #abricata ponderata cu costul unitar al acesteia 0 o necunoscuta1 este egala cu c!eltuielile proprii la care se adauga cantitatea primita de la celelalte sectii au$iliare, ponderate cu costul unitar al acestora 0 care este tot o necunoscuta1. rocedeul se aplica pentru sectiile cu productie de #abricatie omogena 0energie electrica, energie termica, apa, etc1. E5%2+"&2 Situatia productiei #abricate, destinatia acesteia si c!eltuielile de productie e#ectuate se prezinta ast#el 0 s-au luat in e$emplu 6 centre de responsabilitate cu productie omogena2 centrala electrica, centrala termica, centrala de apa1. Sectia #urnizoare C!eltuieli proprii A# #abricata Destinatia productiei 0productia pe sectii bene#iciare in cadrul prestatiilor reciproce1 CE CT C& 4.>>> />.>>> /.>>> 4>.>>> 4.>>> 4.>>> roductia li"rata pentru acti"itatea de baza ;.>>> 8.>>> />.>>>
CE CT C&
9.>>>.>>> /.>>>.>>> 6.>>>.>>>
4>.>>> 9.>>> :>.>>>
Costul unitar , a"em2 - $ pentru CE - P pentru CT - z pentru C&
4>.>>> ? x = 9.>>>.>>> +4.>>> ? + />.>>> ? z 9.>>> ? = /.>>>.>>> + /.>>> ? x +4>.>>> ? z :>.>>> ? z = 6.>>>.>>> +4.>>> ? x +4.>>> ?
x =D96,4/.um =;;:,9;.um z =E/,;D.um

6/
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor 3.5. P)o#%(%% (% #!"#&" ! #o, &"&' &*' !)
rocedee de calcul a costului unitar au drept obiecti" determinarea costului unitar in #unctie de particularitatile procesului de #abricatie. P)o#%(%%3 4. rocedeul di"iziunii simple /. rocedeul cantitati" 6. rocedeul indicilor 0coe#icientilor1 de ec!i"alenta 8. rocedeul ec!i"alarii cantitati"e a produsului secundar cu produsul principal3 :. rocedeul "alorii reziduale 0ramase1 sau procedeul resturi. 6.:.4. rocedeul di"iziunii simple rocedeul di"iziunii simple se aplica in intreprinderile cu productie de masa 0ciment, carbune, energie electrica, energie termica1. Costul unitar se obtine dupa relatia2
Q Si in acest caz e"identa c!eltuielilor se tine pe centre de responsabilitate, pe produs si pe articol de calculatie. 3.5.2. P)o#%(%&" #!* ' ! '0 rocedeul cantitati" se #oloseste atunci cand din procesul de #abricatie se obtin produse cuplate, colaterale si care au "alori de intrebuintare apropriate. Totodata, apar di#erente intre cantitatea #abricata si cea utilizata e#ecti", intru-cat pot aoare pierderi pe timpul pastrarii sau depozitatii. Se utilizeaza indeosebi in intreprinderea c!imica si petroc!imica.
Ctu =
Ch
i =4
E !+%3 I. D% %)2'*!)%! &*&' #o, &*' !) 2%('& (#o, %o)% '#) +o )'0' )%"! '%'3 Ctumediu =
Ch $
j =4 i =4 n
0f1j
II. D% %)2'*!)%! &*&' #o, %4%# '0 "&!*( '* #o*,'(%)!)% +'%)(%)'"% #!)% +o !+!)% +!*! '* 2o2%* &" & '"'7!)''. $ Ctu j = Ctu0 m 1 ? 0 f 1 j $0 u 1 j
66
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor $0 f 1 j - cantitatea #abricata din produsul 5 $0u 1 j - cantitatea utilizata din produsul 5 E5%2+"& 2 *n urma unui proces c!imic se obtin trei produse colaterale &, ), C. C!eltuielile totale de productie sunt de :>.>>>.>>> um. Cantitatea #abricata si utilizata se prezinta ast#el2 RODUS Q# Qu & /.>>> 4.:>> ) 4.8>> 4.6>> C D>> 9>> Total 8./>> 6.8>> 4. Ctumediu =
Ch $
j =4 i =4 n
:>.>>>.>>> = 44.E>:.um I uf 8./>>
0f1j
/. Ctu j = Ctu0 m 1 ?
$0 f 1 j $0 u 1 j
Ctu % = 44.E>:? CtuB = 44.E>:? CtuC = 44.E>:?
/.>>> = 4:.D;6.um I uf 4.:>> 4.8>> = 4/.D/4.um I uf 4.6>> D>> = 4:.D;6.um I uf 9>>
3.5.3.
P)o#%(%&" '*('#'"o) (% %#$'0!"%* ! ( #o%4'#'%* &"&' (% %#$'0!"%* !)
Se aplica atunci cand din procesul de productie ma5oritatea produselor sau cel putin doua dintre acestea sunt considerate principale. Totodata mai trebuie indeplinita una din urmatoarele doua conditii2 - din acelasi consum de materiale si cu acelasi consum de #orta de munca se obtin produse #inite di#erite si care di#era prin unul sau mau multi parametrii cantitati"i 0 indici directi13 - atunci cand din acelasi consum de materiale sar cu c!eltuieli de prelucrare di#erite se obtin produse di#erite, di#erentierea #iind #acuta de unul sau mai multi parametrii de ordin calitati" 0 indici in"ersati1. *ndicii in"ersati sunt aplicati numai pentru c!eltuielile de prelucrare. Criterii de clasificare a indicilor:
68
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor 4. Du a nu!arul ara!etrilor rin care se face diferentierea roduselor, indicii se imparat in 2 - simplii - produsele di#era printr-un singur parametru3 - complecsi - produsele di#era prin doua sau mai multi parametrii3 - agregati sau serii multiple de indici de ec!i"alenta. ,% Du a !odul de calcul: - indici calculati ca raport direct - indici calculati ca raport in"ers sau indici in"ersati. Combinand cele doua criterii de clasi#icare se regasesc cu posibilitati de aplicare, urmatoarele categorii de indici: 4. *ndici de ec!i"alenta simplii calculati ca raport direct3 /. *ndici de ec!i"alenta complecsi calculati ca raport direct3 6. *ndici de ec!i"alenta simplii calculati ca raport in"ers 0 indici in"ersati1 8. Serii multiple de indici de ec!i"alenta ETAPE3 1. S !1'"')%! +!)!2% )&"&' +)'* #!)% ('4%)! +)o(&,%"% ,' (% %)2'*!)%! 2!)'2'' +!)!2% )'"o). 2. C!"#&"&" '*('#'"o) (% %#$'0!"%* ! +o )'0' )%"! '%'3
Kj = Pj Pb
unde2
N5 - este coe#icientul de ec!i"alenta pentru produsul 5 5 - este marimea parametrului pentru produsul 5 b - marimea parametrului al produsului ales drept baza
3. C!"#&"&" +)o(&# '%' %#$'0!"%* % ,!& #o*0%* 'o*!"%3

Qe = 0$ j ? & j 1
j =4 n
&*(%3
Ae - productia ec!i"alenta Q5 - cantitatea #abricata din produsul 5 4. C!"#&"&" #o, &"&' +% &*' ! % %#$'0!"%* ! ,!& #o*0%*'
Ct ue I c =
Ch
i =4
unde2
Qe
C!i - suma tuturor #actorilor CtueIc - cost unitate ec!i"alenta sau con"entionala i - articolul de calculatie 5. D% %)2'*!)%! #o, &"&' +% &*' ! %! 4'7'#! (% +)o(&,
6:

Ct uj = Ct ue I c ? Kj
unde2
Ctu5 - costul unitar pentru produsul 5 rodusele di#era printr-un singur parametru, acesta #iind de ordin cantitati", respecti" lungime, latime, densitate, etc. Se alege drept baza produsul reprezentati", dar oricare dintre produse poate #i ales drept baza #ara a in#luenta rezultatul. E5%2+"&3 C!eltuielile totale generate de procesul de #abricatie sunt de D>.>>>.>>> um. Se #abrica 6 produse &, ), C care di#era printr-un singur parametru, respecti" lungimea produsului. Cantitatile #abricate si marimea parametrilor se prezenta ast#el2 1. S !1'"')%! +!)!2% )&"&' +)'* #!)% ('4%)! +)o(&,%"% ,' (% %)2'*!)%! 2!)'2'' +!)!2% )'"o). rodusul Qi 0'1 - lungimea & 4.8>> 4 ) /.8>> 8 C 6.>>> / 2. C!"#&"&" '*('#'"o) Se alege drept baza produsul ) 0 nu conteaza care este ales1
K% = 4 8 KB = 8 8 KC = / 8
3. C!"#&"&" +)o(&,&"&' %#$'0!"%* uc - unitate con"entionala

$ e% = 4.8>> ? $ eB = /.8>> ? $ eC = 6.>>> ? 4 = 6:>.uc 8 8 = /.8>>.uc 8 / = 4.:>>.uc 8
Ae @ 6:> < /.8>> < 4.:>> @ 8./:> uc 4. D% %)2'*!)%! #o, &"&' +% &*' ! % #o*0%* 'o*!"! ( &# )
Ct ue I c = D>.>>>.>>> = 4D.D/8.um I uc 8./:>
5. D% %)2'*!)%! #o, &"&' +% &*' ! %! 4'7'#! (% +)o(&, ( &4 )

Ctu% = 4D.D/8 ? 4 = 8.;>9.um I uf 8
69

Ct uB = 4D.D/8 ? Ct uC = 4D.D/8 ? 8 = 4D.D/8.um I uf 8 / = E.84/.um I uf 8
,% Indici de ec"i#alenta co! lecsi calculati ca ra ort direct - se aplica atunci cand doi sau mai multe produse sunt considerate principale, cand este indeplinita prima conditie iar produsele di#era prin doua sau mai multi parametrii, toti #iind de ordin cantitati". Etapele sunt similare cu cele de mai sus dar coe#icientul de ec!i"alenta se determina potri"it relatiei2
Kj = P 4j ? P / j ? ......... ? P nj P 4b ? P / b ? ......... ? P nb
P 4j ? P / j ? ......... ? P nj
- parametrii 5 - parametrii 5 pentru care di#era produsele
P 4b ? P / b ? ......... ? P nb
E5%2+"&3 C!eltuielile totale de productie sunt de D>.>>>.>>> um. Se obtin trei produse &, ), C care di#era prin 6 parametrii, toti de ordin cantitati", respecti" lungine, latime, inaltime. Cantitatile #abricate si marimile parametrilor se prezinta ast#el2 +% Se considera dre t ba'a roba B P)o(&,&" & ) C ;@(&4) 4.>>> 4.:>> /./>> L ( "&*;'2%) / 4 9 " ("! '2%) 4 4 >.: I ('*!" '2%) >.8 >./ >.4
,% Calculul indicilor
K% = KB = KC = / ? 4 ? >.8 =8 4 ? 4 ? >./ 4 ? 4 ? >./ =4 4 ? 4 ? >./ 9 ? >.: ? >.4 = 4 .: 4 ? 4 ? >./
-% Calcululul roduselor ec"i#alente $e% = 4>>> ? 8 = 8.>>> uc

$ eB = 4:>> ? 4 = 4.:>> uc
$ eC = /./>> ? 4.: = 6.6>> uc
6;
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor Qe @ 8.>>><4.:>><6.6>> @ D.D>> 0% Deter!inarea costului e unitate con#entionala
Ctuc I e = D>.>>>.>>> = E.>E4 umIuc D.D>>
$% Deter!inarea costului unitar efecti# Ctu& @ E.>E4?8@69.698 umIu# Ctu) @ E.>E4?4@ E.>E4 umIu# CtuC @ E.>E4?4.: @ 46.96; umIu# 6. Indici de ec"i#alenta si! lii calculati ca ra ort in#ers - se aplica atunci cand produsele sunt considerate de baza, este indeplinita a doua conditie, iar produsele di#era printr-un singur parametru care este de ordin calitati" 0calitatea sau #inetea produsului1 *ntotdeauna se alege drept baza produsul de calitate superioaa 0are parametrul cu marimea cea mai mica1. Etapele sunt similare cu cele de mai sus, dar indicii se calculeaza potri"it relatiei2
Kj = Pb Pj
C"eltuielile se i! art in doua categorii : 6 c"eltuieli !ateriale care se regasesc in raport direct #ata de cantitatea #abricata, costul unitar pentru materiale #iind determinat potri"it relatiei2
Ct umat = Chmat Q
6 c"eltuieli de relucrare pentru care se aplica indicii in"ersati, costul unitar al produselor "a #i determinat prin insumarea celor doua costuri unitare partiale2
Ct uj = Ct umat + Ct uprelucrate
Ctumat R raport direct Ctuprelucrate R raport in"ersat R indici in"ersati E5%2+"&3 *n procesul de #abricatie au loc c!eltuieli totale de 4/>.>>>.>>> lei, din care2 - c!eltuieli materiale 8>.>>>.>>> lei - c!eltuieli de prelucrare D>.>>>.>>> lei. arametrul prin care di#erea produsele este #inetea produselor. Cantitatile #abricate si marimea se prezinta ast#el2 1. rodusul & ) C Qi 4.8>> /.8>> 6.>>> - #inetea 4 8 /
6D
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor C!mat @ 8>.>>>.>>> um 4.8>></.8>><6.>>> @ 9.D>>

Ct umat = 8>.>>>.>>> = :.DD/ umIu# 0Sg1 9.D>>
Ctuprelucrare @ D>.>>>.>>> um
indici in"ersati
,% Calculul coeficientilor rodusul ales drept baza este obligatoriu produsul & deoarece are calitatea superioara 4.
K% = 4 4 KB = 4 8 KC = 4 /
-% Calculul rodusului ec"i#alent

$ e% = 4.8>> ? 4 = 4.8>>.uc
$ eB = /.8>> ? $ eC = 6.>>> ?
4 = 9>>.uc 8 4 = 4.:>>.uc /
Ae @ 4.8>><9>><4.:>>@6.:>> uc 0% Calculul costului unitar

Ct ue I c = D>.>>>.>>> = //.D:;.um I uc 6.:>>
$% Costul unitar al relucrarii e unitatea fi'ica de rodus este: Ctup&@ //.D:8?4@//.D:; umIuc
= //.D:; ? 4 = :.;48 8 umIuc 4 = 44.8/D,:> /
Ctup)
CtupC
= //.D:; ?
umIuc
9. Deter!inarea costului unitar efecti# e rodus 4 !aterial < relucrare 5 Ctu5 @ Ctumat5 < Ctup5 Ctu& @ :.DD/<//.D:; @ /D.;6E umIu# Ctu) @ :.DD/<:.;48 @ 44.:E9 umIu#
6E
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor CtuC @ :.DD/ < 44.8/D,:> @ 4;.64>,:> umIu# 4. I*('#'' (% %#$'0!"%* ! !;)%;! ' ,!& ,%)'' 2&" '+"% (% '*('#' %#$'0!"%* ' C!eltuielile sunt structurate pe #eluri sau categorii de c!eltuieli 0 materile, de prelucrare, generale, de des#acegre, etc1 si pentru #iecare #el de c!eltuiala se aplica o anumita serie de indici calculati, dupa caz, prin una din regulile de mai sus.
8. P)o#%(%&" %#$'0!"!)'' #!* ' ! '0% ! +)o(&,&"&' ,%#&*(!) #& +)o(&,"&' +)'*#'+!" Se aplica atunci cand din procesul de #abricatie se obtin produse secundare si principale. Se utilizeaza in industria petrolului, in agricultura dar si in industria alimentara. Ec!i"alarea intre produsel secundar si cel principal se #ace nu pe baza de indici ci pe baza unui ec!i"alent cunoscut si general "alabil pentru sectorul respecti" de acti"itate2 4 tone petrol @ 4>>> m6 gaz sonda ETAPE3 +% Ec"i#alarea cantitati#a teoretica a rodusului secundara cu rodusul rinci al:
$s I p = Qs '
unde
QsIp - cantitatea de produs secundar trans#ormata teoretic in produsul principal As - cantitatea #izica de produs secundar E - ec!i"alentu3 ,% Deter!inarea cantitatii teoretice totale de rodus rinci al AtIp @ Ap < QsIp unde
Ap - cantitatea #izica de produs principal -% Calculul costului e unitatea teoretica de rodus rinci al
Ctu t I p
Ch
i =4
Qt I p
0% Deter!inarea costului unitar efecti# al rodusului rinci al Ctup @ CtutIp $% Deter!inarea costului unitar al rodusului secundar
8>

Ctu s = Ctu t I p '
E5%2+"&3 C!eltuielile totale generate de procesul de productie sunt de />>.>>>.>>> um. Se obtin2 - produsul principal petrol :>> t @ Ap - produsul secundar gaz de sonda 4>>.>>> m6 Ec!i"alentul 4 tona petrol @ 4>>> m6 gaz sonda R%7o"0!)%3 +% Ec"i#alarea cantitati#a teoretica a rodusului secundara cu rodusul rinci al: Determinarea costului unitar
$s I p = Qs 4>>.>>> = = 4>>.ut ' 4.>>>
,% Deter!inarea cantitatii teoretice totale de rodus rinci al AtIp @ Ap < QsIp @ :>><4>>@9>> ut
-% Calculul costului e unitatea teoretica de rodus rinci al
Ctu t I p
Ch
i =4
Qt I p
/>>.>>>.>>> = 666.666.um I ut 9>>
0% Deter!inarea costului unitar efecti# al rodusului rinci al Ctup @ CtutIp @ 666.666 umIut $% Deter!inarea costului unitar al rodusului secundar
Ctu s = Ctu t I p ' = 666.666 = 666,66 4>>>
84
5. P)o#%(%&" 0!"o)'' )!2!,% ,!& ! 0!"o)'' )%7'(&!"% ( +)o#%(%&" )%, &"&') Se utilizeaza atunci cand din procesul de productie se obtin produse principale si produse reziduale destinate "alori#icarii sau utilizarii in procesul de productie. Costul unitar al produsului principal se obtine potri"it relatiei2
n i
Ctu p =
Ch obtinute.din.valorif . prod .reziduale.la.terti.sau.reutilizabile.in. proc.de. productie

i =4
Qp
E5%2+"& 3 Din procesul de #abricatie se obtine 2 - produdul principal grau @ 4>> tone - produsul rezidual - paie Sumele obtinute din "alori#icari 2 - /.>>>.>>> "alori#icari la terti - 4.>>>.>>> consum in procesul intermediar de productie C!eltuielile totale sunt de />>.>>>.>>> um
Ctu p = />>.>>>.>>> 6.>>>.>>> = 4.E;>.>>> umItona 4>>
NOTA 3 Din procesul de productie se pot obtine produse secundare, reziduale si principale. &plicarea procedeelor se "a #ace ast#el2 - se aplica procedeul "alorii ramase obtinand ast#el c!eltuielile e#ecti"e cu produsele principale si secundare 0 dupa diminuarea c!eltuieilor totale cu sumele obtinute din "alori#icarea produselor reziduale13 - se aplica procedeul ec!i"alarii cantitati"e pentru a delimita c!eltuielile a#erente produsului principal de c!eltuielile a#erente produsului secundar3 - dupa cunoasterea c!eltuielilor a#erente produsului principal si secundar, se aplica pentru produsul principal procedeul indicilor de ec!i"alenta sau procedeul cantitati" pentru a determina costul pe unitatea de produs principal.
8/
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor CAPITOLUL IMETODE DE CALCULATIE A COSTURILOR 4.1. ASPECTE GENERALE
C!eltuielile de calculatie constituie un ansablu de procedee, instrumente structurate pe etape in #unctie de speci#icul acti"itatii ast#el incat sa dea posibilitatea determinarii costului pe unitatea de produs. Clasificarea !etodelor: 4. Du a !o!entul efectuarii calculatiei ra ortat la !o!entul desfasurarii rocesului de fabricatie , a"em2 - metode utilizate in antecalcul 0 metoda standard-cost13 - metode utilizate un postcalcul 0 metoda globala pe #a$e, metoda globala pe comenzi13 - metode utilizate atat in antecalcul cat si in postcalcul 0metoda direct- costing, metoda tari# oraImasina si metoda standard cost - dupa inregistrarea costurilor e#ecti"e da posibilitatea calculului analizei si urmaririi abaterilor de la costul prestabilit. ,% Du a categoria c"eltuielilor luate in considerare la deter!inarea costului2 - metode de tip absorbant sau integral - pentru determinarea costului se iau in considerare toate c!eltuielile imputabile in mod rational pe purtatorul de cost. &cestea cuprind2 ? metoda globala ? metoda pe #aze, pe comenzi3 ? metoda standatrd cost ? metoda tari# ora I masina - metode de tip partial - pentru determinarea costului se iau in considerare numai anumite c!eltuieli, respecti" acele c!eltuieli care au o anumita legatura ori dependenta de purtotarul de cost. &cestea cuprind2 ? metoda direct costind - presupune separarea c!eltuielilor in "ariabile si #i$e si determinarea costului unitar numai pe baza c!eltuielilor "ariabile 3 ? metoda costurilor directe - presupune separarea c!eltuielilor in directe si indirecte si determinarea costului unitar pe baza c!eltuielilor directe. -% Du a obiecti#ele ur!arite2 - metode care au ca singur obiecti" calculul costurilor. &cestea cuprind2 ? metoda globala pe #aze, pe comenzi - metode care pe langa calculul costurilor urmaresc si alte obiecti"e, indeosebi de analiza. &cestea cuprind2 ? metoda standard cost3 ? metoda direct costing3 ? metoda tari# ora - masina. Trasaturi si eta e ri#ind !etodele de calcul T)!,! &)' #o2&*%3 - #iecare metoda de calcul este caracterizata prin etape succesi"e de e#ectuare a lucrarilor de calculatie3
86
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor - in cadrul #iecarei etape se #olosesc o serie ori categorie de procedee de calculatie si modalitati concrete de lucru. Eta e de calcul ornind de la structurarea metodelor in metode de tip abserbant si metode de tip partial, se "or determina si etapele , si implicit, metodele de calcul pe cele doua categorii de metode. +% Eta e s ecifice !etodelor de ti absorbant: *. **. ***. *=. Determinarea si delimitarea c!eltuielilor pe purtator si pe sectoare 0colectarea c!eltuielilor1 Repartizarea c!eltuielilor indirecte - #olosind procedeul suplimentarii Separarea c!eltuielilor productiei terminate de cele a#erente productiei neterminate separarea se #ace in #unctie de gradul de #inisare a produselor. Determinarea costului unitar si a abaterilor dintre costul e#ecti" si costul prestabilit. artial:
,% Eta e s ecifice !etodelor de ti *. **. ***. *=. =.
Determinarea si delimitarea c!eltuielilor pe purtator si pe sectoare - colectarea c!eltuielilor pe articole de calculatie . Separarea c!eltuielilor in raport cu gradul de #inisare - separarea c!eltuielilor a#erente productiei terminate de cele a#erente productiei neterminate. Determinarea costului unitar pe baza c!eltuielilor imputabile - se iau in considerare numai acele c!eltuieli care au o anumita dependenta ori legatura cu "olumul productiei. Trecerea c!eltuielilor de structura - c!eltuieli #i$e direct pe contul de rezultate. Calculul indicatorilor speci#ici metodei.
A,%2!*!)' ,' (%o,%1')' M% o(% (% '+ ABSORBANT C$%" &'%"' 3 6 (')%# % 6 '*(')%# % ETAPE 4. Colectarea c!eltuielilor C! directe < C! indirecte 0purtator de cost1 0sector de acti".1 /. Repartizarea c!eltuielilor indirecte
88
M% o(% (% '+ PARTIAL C$%" &'%"' 3 6 0!)'!1'"% 6 4'5% 4. Colectarea c!eltuielilor C! "ariabile < C! #i$e 0produs1 0structuraIsector1 -
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor C! indirecte 0procedeul suplimentarii 1 0 sector 1 R rodus 0costul produsului 1 R C! directe < C! indirecte 6. Separarea c!eltuielilor dupa gradul de #inisare - productia terminataIneterminata pentru c!eltuieli totale 0 C! directe < C! indirecte1 8. Determinarea costului unitar - se aplica procedeele speci#ice, iar costul unitar are la baza c!eltuielile totale 0 C! directe si c! indirecte1 -
/. Separarea c!eltuielilor dupa gradul de #inisare al produselor - separarea se #ace dupa c!eltuielile partiale 0C! "ariabile1 6. Separarea c!eltuielilor prin procedeul speci#ic de determinare a costului unitar. Costul unitar este de tip partial 0are la baza numai c!eltuieli "ariabile1. 8. Trecerea c!eltuielilor de structura 0c!eltuielilor #i$e1 in costul perioadei si implicit in contul de rezultate. C!eltuieli #i$e R Cost perioada R Cont rezultate Cost perioada @ C!eltuieli #i$e :. Calcul de indicatori speci#ici Direct costing2 - punct de ec!ilibru - #actor de acoperire - coe#icient de siguranta dinamic - inter"alul de siguranta
,% /re'entarea !etodelor de calculatie !. M% o(% (% '+ !1,o)1!* 3 - clasice 2 metoda globala, moetoda pe comenzi, metoda pe #aze3 - e"oluate2 metoda standard cost 1. M% o(% (% '+ +!) '!"3 - metoda direct costing
+% .etoda globala se utilizeaza in intreprinderile cu productie de masa, atunci cand din procesul de #abricatie se obtine intr-un centru de responsabilitate un singur produs. roductia este considerata omogena 0#abrici de ciment, "ar, energie electrica, energie termica1. Determinarea costului unitar se #ace prin procedeul di"iziunii simple2
Ctu =
Ch
i =4
unde 2 i - articole de calculatie speci#ice

8:
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor C!eltuielile se urmaresc intotdeauna pe centre de responsabilitate, pe purtator de cost si pe articole d ecalculatie. Repartizarea c!eltuielilor indirecte are loc si in acest caz, c!iar daca este o simpla imputare a acestora 0a"and productie omogena sau de masa si implicit un singur produs1. E5%2+"&3 Structura unei #abrici de ciment se prezinta ast#el2 - o sectie de baza in care se obtine produsul ciment 3 - un sector au$iliar care e#ectueaza reparatii pentru sectia de baza 3 - un sector administrati" . C!eltuielile ocazionate de procesul de #abricatie sunt2 - materiale si materii prime 4>.>>>.>>> um - salarii directe 4>.>>>.>>> um - materiale indirecte 0pentru intretineree, reparare sectia de baza /.>>>.>>> um - materiale sector administrati" 4.>>>.>>> um - personal indirect producti" sectia de baza 6.>>>.>>> um - materiale sector au$iliar 4.>>>.>>> um - salarii sector au$iliar /.>>>.>>> um - salarii sector administrati" 6.>>>.>>> um - productia #abricata /> tone de ciment - cost prestabilit /.>>>.>>> umItona Sectorul au$iliar a e#ectuat repartizarea numai pentru acti"itatea de baza. Se cere sa se e#ectueze inregistrarile contabile si implicit sa se determine e#ecti" si abaterile dintre costul #inal si costul prestabilit.
R%7o"0!)%3 1. Co"%# !)%! #$%" &'%"'"o) +% +&) ! o) ,' +% ,%# o!)% . H @ E>4 6/.>>>.>>> E/4 - C!.acti".de bazaIsectia de bazaI />.>>>.>>> produsul cimentIarticol de calculatie2 - materiale directe 4>.>>>.>>> - salarii directe 4>.>>>.>>> E// - c!.acti".au$.Isector au$Iart.de.calc2 6.>>>.>>> 0&cti".au$@ C!D<C!*1 - materiale au$iliare 4.>>>.>>> - salarii au$ /.>>>.>>>
89
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor E/6 - c!.indirecte de productieIsectia de bazaI :.>>>.>>> art.de.calculatie2 - materiale indirecte /.>>>.>>> - salarii indirecte 6.>>>.>>> E/8 - c!.generale si de administratieIart.de.calc2 8.>>>.>>> - materiale - salarii 4.>>>.>>> 6.>>>.>>>
&CT*=*T&TE& DE )&T& @ E/4<E// @ C. D*RECTE < C. *ND*RECTE 2. D%#o* !)%! +)%, ! ''"o) ,%# o)&"&' !&5'"'!) #! )% ,%# o)&" 1%*%4'#'!) ( ,%# '! (% 1!7! ) E/6Isectia de bazaIart.de calc.0din au$iliare1 @ E//I sectia au$ 6.>>>.>>> 3. R%+!) '7!)%! #$%" &'%"'"o) '*(')%# % !,&+)! #o, &"&' +)o(&,&"&' (o ,'2+"! '2+& !)% +%* )& #! !0%2 &* ,'*;&) +)o(&,)
E/4Isec.bazaIprod.cimentIart.de.calc0C!*1 @ E/6Isec.bazaIart.de calc. :.>>>.>>>
4. R%+!) '7!)%! #$%" &'%"'"o) ;%*%)!"% '* #o, &" +)o(&,&"&' ('2+& !)%! !#%, o)!) E/4Isec.bazaIprod.cimentIart.de calc.0C!+en.1 @ E/8IC! gen. 5. I*)%;', )!)%! #o, &"&' +)%, !1'"' E64Isec.bazaIprod.ciment @ E>/ - decontari interne 8>.>>>.>>> pri"ind prod.obtinuta /> tone ? /.>>>.>>> umItona @ 8>.>>>.>>> um .. D% %)2'*!)%! ,' '*)%;', )!)%! #o, &"&' %4%# '0 ( *& %5', ! +)o(&# '% *% %)2'*! ! ) * - c!eltuieli directe />.>>>.>>> ** - c!eltuieli indirecte de productie :.>>>.>>> < 6.>>>.>>> *** @ *<** - costul productiei total @ /D.>>>.>>> Costul produsului unitar @ /D.>>>.>>> 2 /> @ 4.8>>.>>> umItona *=- c!eltuieli generale si de administratie 8.>>>.>>> = @ ***<*=- costul complet total @ 6/.>>>.>>> Costul complet unitar @ 6/.>>>.>>> 2 /> @ 4.9>>.>>> umItona 8.>>>.>>>
Costul unitar e#ecti" @ 4.9>>.>>> umItona Costul unitar prestabilit @ /.>>>.>>> umItona rezulta o abatere
#a"orabila de 8>>.>>> umItona
*nregistrarea costului e#ecti" 0decontarea costului e#ecti" 1

8;
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor E>/ @ E/4Isec.bazaIprod.cimentIart.de calc. 6/.>>>.>>>
/. I*)%;', )!)%! !1! %)'"o) ('* )% #o, &" +)%, !1'"' ,' #o, &" %4%# '0 3 E>6Isec.bazaIprod.cimentIcauze @ E>/ /> ? 8>>.>>> @ - D.>>>.>>> - este abatere #a"orabila, se inregistreaza cu minus. A. I*#$'(%)%! #o* &)'"o) +)'0'*( +)o(&# '! ,' !1! %)'"% ('* %)4! ! #o, 6+)o(&# '% ,' #$%" &'%"' o#!7'o*! %)3 E>4 @ H E64Isec.bazaIprod.ciment E>6Isec.bazaIprod.cimentIart.calc. 6/.>>>.>>> 8>.>>>.>>> -D.>>>.>>> - D.>>>.>>>
2. METODA PE COMENZI %etoda pe comenzi se utilizeaza in intreprinderile cu produse de serie sau unicat, purtatorul de cost #iind reprezentat de produs, comanda, lucrare sau ser"iciu. Se aplica indeosebi in industria c-tiilor de masini dar si in industria de con#ectii, te$tile, incaltaminte. Costul se obtine prin insumarea c!eltuielilor directe cu c!eltuielile indirecte, structurate pe articole de calculatie. Ct = Ch(d + ChIi
d =4 i =4 K l
unde2
d - este articolul de calculatie pentru c!eltuielile directe i - este articolul de calculatie pentru c!eltuielile indirecte .etoda se a lica in doua #ariante: - "arianta cu semi#abricate - "arianta #ara semi#abricate *ndi#erent de "arianta aplicata, semi#abricatele sau subansamblele circula #izic intre sectoarele de acti"ilate in acelasi #el, in #unctei de speci#icul te!nologic.
8D
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor ,%+% 8arianta cu se!ifabricate Costul produselor sau semi#abricatelor din cadrul unui centru de responsabilitate 0 sectie, sector1 se determina pe baza c!eltuielilor directe si indirecte in cadrul centrului respecti", la care se adauga costul semi#abricatelor primite de la centrele precedente. *n acest caz, costul se determina potri"it relatiei2 CtCR @ 0 Ct ? cantitatea 1CR-4 < 0 C!D < C!* 1CR CR - 4 @ CR anterior &tunci cand comanda se #ormeaza din mai multe produse, costurile determinate mai sus "or #i raportate la numarul de produse 0 A 1 din cadrul comenzii respecti"e. ,%,% 8arianta fara se!ifabricate Costul comenzii in cadrul unui centreu de responsabilitate "a #i determinat prin insumarea c!eltuielilor directe di indirecte din centrul respecti"2 CtCR @ 0 C!D < C!* 1CR *n acest caz, costul produselor #inite se obtine prin insumarea costurilor partiale stabilite in cadrul #iecarui centru de responsabilitate. De cele mai multe ori, indi#erent de "arianta #olosita, dat #iind speci#icul unei acti"itati, e$ista atat productie terminata cat si productie neterminata. entru inregistrari corecte se impune determinarea si e"aluarea productiei terminate si a productiei neterminate. Deter!inarea roductiei neter!inate si se ararea c"eltuielilor aferente roductiei ter!inate de cele aferente roductiei neter!inate roductia neterminata se e"alueaza intotdeauna la cost e#ecti". roductia neterminata se poate stabilii prin urmatoarele metode2 - metoda directa - metoda indirecta +%+% .etoda directa presupune in mod obligatoriu e#ectuarea in"entarierii, care se realizeaza in raport cu particularitatile procesului de #abricatie ast#el2 - pe piese si operatiuni3 - pe stadii succesi"e de trans#ormare de materii prime in produse #inite. Con#orm acestei metode, e"aluarea stocurilor de productie neterminata inscrisa in listele de in"entar, se #ace prin urmatoarele procedee2 4. E0!"&!)%! '* )!+o) #& ;)!(&" (% 4'*',!)% %$*'#!. *n acest procedeu se stabileste procentual care este gradul de realizare a productiei neterminate, respecti" cat s-a realizat din produs, procent care se pondereaza #ie cu costul prestabilit, #ie cu costul e#ecti" al perioadei respecti"e. /. E0!"&!)%! (% +'%,% ,' o+%)! ''. *n acest procedeu este necesara indenti#icarea tuturor consumurilor e#ecti"e. Este cel mai e$act mod de e"aluare. 6. E0!"&!)%! +)o(&# '%' *% %)2'*! % +% 1!7! &*&' #o*,&2 2%('& o26o)! *o)2! !. Se aplica atunci cand toate partile componente ale unui produs prezinta apro$imati" aceasi structura a costuriloe de productie neterminata in ore normate. Se stabilesc costurile medii ale unei ore normate si de pondereaza orele normate pentru productia neterminata cu costul mediu al unei ore normate. Cunoscand costul productiei neterminate atat la inceputul perioadei de gestiune 0 productia
8E
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor neterminata de la s#arsitul perioadei precedente1, cat si costul productiei neterminate la sarsitul perioadei de gestiune si implicit c!eltuielile curente ocazionate in cursul lunii, se poate stabilii costul productiei terminate potri"it relatiei2 CtpT @ CtpN> < C!C - CtpN4 CtpN> - la inceputul lunii C!C - curente CtpN4 - la s#arsitul lunii
unde2
+%,% .etoda indirecta presupune determinarea c!eltuielilor a#erente productiei neterminate pe baza datelor din contabilutate, respecti" pe baza documentelor 5usti#icati"e. Este un calcul apro$imati", dar oricum, cel putin o data pe an este obligatoriu in"entarierea totala atat a productiei terminate cat si productiei terminate.
E5%2+"&3 Structura organizatorica a unei intreprinderi se prezinta ast#el2 - / centre de responsabilitate cu acti"itate de baza, respecti" CR 4 si CR/ in care se #abrica produsele2 ? in CR4 - produsele &, ), C ? in CR/ - produsele ), C 0 este o continuare a acti"itatii din CR4 1 - / centre au$iliare C&4 si C&/ C!eltuielile centrlor au$iliare sunt e#ectuate atat in cadrul prestatiilor reciproce 0acti"itatea dintre cele doua centre au$iliare1 dar si pentru cele doua centre cu acti"itate de bza si implicit pentru sectorul administrati" 0administratie intreprinderi1. - 4 centru administrati" . roductia neterminata la inceputul lunii este2 - CR4 produsul & /.>>>.>>> 0 CR4I& 1 - CR/ produsul ) 4.>>>.>>> 0 CR/I) 1 Costul prestabilit al productiei #abricate 0terminate1, determinat prin metoda standard, de prezinta ast#el2 & @ 4>>.>>> um ) @ 4/>.>>> um C @ 44>.>>> um roductia neterminata la s#arsitul lunii este 2 CR4I& @ :.>>> CR/IC @ 8.>>> Repartizarea c!eltuielilor indirecte de productie se #ace luand drept baza c!eltuielile directe totale. Repartizarea c!eltuielilor generale si de administratie se #ace a"and drept baza costul de productie. Se aplica "arianta #ara semi#abricate. C!eltuielile curente din cursul lunii, imputabile in costuri 0 corelatia dintre contabilitatea #inanciara si contabilitatea de gestiune pe baza c!eltuielilor incorporabile in costuri 1 se prezinta ast#el2
:>

Simbol Cont CF
Fel c!eltuieli CFIDestinatie c!eltuieli C+ %aterii prime si materiale directe %ateriale consumabile Obiecte de in"entar Energie electrica Reparatii e#ectuate de terti C!eltuieli postale C!eltuieli cu ser"iici bancare C!eltuieli cu salariile si protectia sociala C!eltuieli cu amortizarile TOT&'
&
8>.>>> :.>>> /D.>>>
E/4ICR4 )
4>.>>> 4.>>> /D.>>>
E/4ICR/ C
4>.>>> 8.>>> 48.>>>
E/6 C CR4
4>.>>> 4.>>> 4>.>>> 4>.>>> ;.>>>
E// CR/
:.>>> /.>>> :.>>> 44./>>
)
/>.>>> /.>>> ;.>>>
C&4
6.>>> 4.>>> 9.>>> D.8>>
C&/
6.>>> 4.>>> D.>>> D.8>>
E/8 C& adm

4.>>> 4.>>> 4.>>> 4.>>> 48.>>>
Total
4>>.>>> 8>.>>> :.>>> 6>.>>> 4>.>>> 4.>>> 4.>>> 48>.>>>
/>.>>> 9.>>> 48.>>>
;6.>>>
6E.>>>
/D.>>>
/E.>>>
8>.>>>
/.>>> 8>.>>>
6.>>> /9./>>
4.>>> 4E.8>>
/.>>> //.8>>
/.>>> />.>>>
4>.>>> 66;.>>>
E"identa productiei se tine la cost complet. roductia au$iliara este decontata ast#el2 - C&4 deconteaza catre 2 ? C&/ /.>>> ? CR4 4>.>>> ? CR/ :.>>> ? C admin /.8>> - C&/ deconteaza catre 2 ? CR4 4:.>>> ? CR/ ;.>>> C admin /.8>> Se cere sa se e#ectueze inregistrarile ocazionate de #iliera logica a inregistrarilor si in cadrul #iecarei etape, dupa caz, sa se aplice procedeele si sa se e#ectueze calculatiile necesare. *nregitrarile "or #i e#ectuate atat in cadrul contabilitatii de gestiune cat si in paralel, dupa caz, in cadrul contabilitatii #inanciare. Se "a urmarii structura analitica se e"identa pe centre de responsabilitate si pe produse si se "or desc!ide conturi 0sau pot #i desc!ise conturi 1 pe structura destinatiei c!eltuielilor. R%7o"0!)%3 4% Inregistrarea roductiei neter!inate la ince utul lunii 0 repunea se c!eltueili a productiei neterminate1 cunoscuta sub denumirea de destoca5 in contabilitatea #inanciara 0 datele se iau din enunt1. H E/4ICR4I& E/4ICR/I) @ E>4 6.>>> /.>>> 4.>>>
*nregistrarea din contabilitatea #inanciara este2 ;44 @ 664 6.>>>
E/4 - c!eltuielile acti"itatii de baza E66 - costul productiei in curs de e$ecutie

:4
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor /% Colectarea c"eltuielilor oca'ionate in cursul lunii 0criteriul de colectare este destinatia c!eltuieilor1 - in contabilitatea de gestiune inregistrarea se #ace pe destinatii H @ E>4 E/4ICR4I& E/4ICR4I) E/4ICR4IC E/4ICR/I) E/4ICR/IC E/6ICR4 E/6ICR/ E//IC&4 E//IC&/ E/8IC admin E/: 66;.>>> ;6.>>> 6E.>>> /D.>>> /E.>>> 8>.>>> 8>.>>> /9./>> 4E.8>> //.8>> />.>>>
*nregistrarea din contabilitatea #inanciara dupa natura, pe #eluri de c!eltuieli, este2 %aterii prime Obiecte de in"entar Energie electrica 9>4 9>6 @ 6>4 @ 6>6 9>: @ 8>4 48>.>>> :.>>> 6>.>>>
- energie electrica se trece pe c!eltuieli deoarece nu se stoc!eaza ........................ 6% Decontarea restatiilor reci roce intre sectoarele au)iliare . Secontarea se #ace pe baza de documente 5usti#icati"e in #unctie de prestatiile reciproce2 E//IC&/ @ E//IC&4 /.>>>
*n contabilitatea #inanciara nu a"em operatie corespondenta. 0% Decontarea c"eltuielilor au)iliare catre sectiile sau sectoarele beneficiare sau rodusele beneficiare% - pentru C&4 H @ E//IC&4 E/6ICR4 E/6ICR/ E/6IC admin - pentru C&/ H @ E//IC&/ E/6ICR4 E/6ICR/ E/6IC admin /8.8>> 4:.>>> ;.>>> /.8>> 4;.8>> 4>.>>> :.>>> /.8>>
:/
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor *n contabilitatea #inanciara nu a"em operatie corespondenta. Dupa aceasta operatiune contul E//IC&4 si E//IC&/ s-au inc!is. Din tabel C&4 @ 4E.8>> si C&/ @ //.8>> $% Re arti'area c"eltuielilor indirecte de roductie 0ct. E/61 - se #ace pentru #iecare centru de responsabilitate, cu a5utorul procedeului suplimentarii, iar baza de repartizare o reprezinta c!eltuielile totale directe. E/6ICR4
ChI CR4 9:.>>>.0ct.E/61 = = >,89 Baza.de.repartizare0 % + B + C 1 CR4 ;6.>>>0 %1 + 6E.>>>0 B 1 + /D>>>0C 1
K E/6 I CR4 =
- pentru CR4 8>.>>> < 4>.>>> <4:.>>> @ 9:.>>> 0 din tabel 1 Determinarea c!eltuielilor indirecte de repartizat pe #iecare produs 2 R 5 @ b5 ? N R& @ ;6.>>> ? >,89 @ 68.>>> R) @ 6E.>>> ? >,89 @ 4D.>>> RC @ /D.>>> ? >,89 @ 46.>>> TOT&' 9:.>>> *nregistrarea din contabilitatea de gestiune 2 H @ E/4ICR4I& E/4ICR4I) E/4ICR4IC E/6ICR/
K E/6 I CR / = ChI CR / 6D./>>.0ct.E/61 = = >,:: Baza.de.repartizare0 B + C 1 CR / /E.>>>0 B 1 + 8.>>>0C 1
E/6ICR4
9:.>>> 68.>>> 4D.>>> 46.>>>
- pentru CR/ 8>.>>> < 4>.>>> <4:.>>> @ 9:.>>> 0 din tabel 1
Determinarea c!eltuielilor indirecte de repartizat pe #iecare produs 2

:6
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor R 5 @ b5 ? N
R) @ /E.>>> ? >,:: @ 49.>>> RC @ 8>.>>> ? >,:: @ //./>> TOT&' 6D./>> *nregistrarea din contabilitatea de gestiune 2 H @ E/4ICR/I) E/4ICR/IC E/6ICR/ 6D./>> 49.>>> //./>>
Dupa aceasta operatiune conturile E/6 CR si E/6 CR/ s-au inc!is. Dupa acesta operatiune se obtine costul de productie. *n contabilitatea #inanciara nu a"em operatie corespondenta. &% Re arti'area c"eltuielilor generale si de ad!inistratie - a"and la baza costul de productie #ormat din c!eltuielile lunii curente, respecti" debitul contului E/4 pe structura de mai sus, dar numai pentru c!eltuieli curente. Costul de productie ca baza de reprezentare pe produse si centre de responsabilitate pe baza c!eltuielilor curente, se prezinta ast#el2 E/4ICR4I& E/4ICR4I) E/4ICR4IC E/4ICR/I) E/4ICR/IC total Calculul coe#icientului 2
K E/8Cad min = Ch generale Baza.de.repartizare0cos tul. prod .1 = /8.D>> = >,>D 64/./>>
4>;.>>> :;.>>>@6E.>>><4D.>>> 84.>>>@/D.>>><46.>>> 8:.>>> 9/./>> 64/./>>
66;.>>> @ 64/./>> </8.D>> /.8>> 0 C&4 a primit1 < /.8>> 0 C&/ a primit1 </>.>>>0 din tabel 1 @ /8.D>> &dmin Repartizarea c!eltuielilor generale pe purtator de cost 0 cota de c!eltuieli generala12 - pentru CR4 R& @ 4>;.>>> ? >,>D @ D.:>> R) @ :;.>>> ? >,>D @ 8.:>> RC @ 84.>>> ? >,>D @ 6.6>> - pentru CR/ R) @ 8:.>>> ? >,>D @ 6.:>>
:8
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor Total RC @ 9/./>> ? >,>D @ :.>>> 64/.>>> /8.D>> & @ 4>;.>>> 0cost prod.1< D.:>>0c!.generale1 @ 44:.:>> ) @ :;.>>> <8.:>> @ 94.:>> C @ 84.>>> <6.6>> @ 88.6>> ) @ 8:.>>> < 6.:>> @ 8D.:>> C @ 9/./>> < :.>>> @ 9;./>> Total 66;.>>>
Costul complet I CR4 CR/
S' &! '! #$%" &'%"'"o) !4%)%* % +)o(&# '%' %)2'*! % ,' *% %)2'*! % ! #o, &"&' +)%, !1'"' ,' ! ('4%)%* %"o) ('* )% #o, &" +)%, !1'"' ,' #o, &" %4%# '0 rodus N> C!curente N4 Ctpt 0e#ecti"1 44/.:>> 94.:>> 8E.:>> 444.>>> 88.6>> 96./>> 4>;.:>> 664.>>> Ctpres 0prestabilit1 4>>.>>> 9>.>>> 9.>>> 4/>.>>> :>.>>> 9>.>>> 44>.>>> 66>.>>>
&bateri0di#erente1 Ct.e#ecti"ct.prestabilit < -
E/4ICR4I& E/4ICR4I) E/4ICR4I) Total ) E/4ICR4IC E/4ICR4IC Total C TOT&'
/.>>> 4.>>> 4.>>> 6.>>>
44:.:>> 94.:>> 8D.:>> 44>.>>> 88.6>> 9;./>> 444.:>> 66;.>>>
:.>>> 8.>>> 8.>>> E.>>>
4/.:>> 4.:>> 6./>> 4.>>>
4>.:>> E.>>> :.;>> /.:>> -
6.>>> < 66;.>>> - E.>>> @ 664.>>> Ct T @ Ct

N>
< C!curente - Ct
N4
No ! 2 Costul prestabilit atat pe produs cat si pe componente este cunoscut inainte de lansare in #abricatie a productiei, potri"it metodei standard - cost. &bateri @ 44/.:>> -4>>.>>> @ 4/.:>> 4:>> - 4>.:>> @ - E.>>> 0 este abatere #a"orabile, deci este cu minus1 4/.:>> - E.>>> -/.:>> @ 4.>>> E/4 @ E/8
*n contabilitatea #inanciara nu a"em operatie corespondenta. Dupa aceasta operatiune se realizeaza2 - se obtine costul complet3 - se inc!ide contul E/8.
;% Inregistrarea costului restabilit 4 standard5 a roductiei fabricate H @ E64I& E>/

::
66>.>>> 4>>.>>>
E64I) E64IC
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor 4/>.>>> 44>.>>>
*n contabilitatea #inanciara2 68: @ ;44 66>.>>>
D% Inregistrarea la cost efecti#t a roductiei neter!inate% E66 CR4I& CR/IC @ E/4 CR4I& CR/IC E.>>> :.>>> 8.>>>
*n contabilitatea #inanciara se inregistreaza 2 664 @ ;44 E.>>>
E. Inregistrarea la cost efecti# a productiei terminate1. E>/ @
roductiei ter!inate 0decontarea costului e#ecti" a H E/4ICR4I& E/4ICR4I) E/4ICR4IC E/4ICR/I) E/4ICR4IC 664.>>> 44/.:>> 94.:>> 88.6>> 8E.:>> 96./>>
Dupa acesta operatiune contul E/4 se inc!ide. *n contabilitatea #inanciara nu a"em operatie corespondenta. +2% Inregistrarea diferentelor dintre costul restabilit si cel efecti#% - cu plus se inregistreaza di#erentele ne#a"orabile - cu minus se inregistreaza di#erentele #a"orabile H E>6ICR4I& E>6ICR4I) E>6ICR4IC E>6ICR/I) E>6ICR4IC @ E>/ 4.>>> 4/.:>> 4.:>> -:.;>> -4>.:>> 6./>>
*n contabilitatea #inanciara se inregistreaza 2 68D @ ;44

:9
4.>>>
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor 68D - di#erente de pret
++% Interfata dintre costul roductiei si c"eltueilile efectuate - se realizeaza o comparatie dar si o legatura intre o masa de c!eltuieli si aceasi masa de c!eltuieli repartizate pe produse, dar la ni"el de cost prestabilt si la ni"el de di#erente. Se #ace re#erire la productia terminata sau obtinuta. E>4 @ H E64I& E64I) E64IC 66>.>>> 4>>.>>> 4/>.>>> 44>.>>>
Dupa aceasta operatiune se inc!ide contul E64. +,% Inc"iderea conturilor de di#erente - contul E>6 E>4 @ H E>6ICR4I& E>6ICR4I) E>6ICR4IC E>6ICR/I) E>6ICR4IC 4.>>> 4/.:>> 4.:>> -:.;>> -4>.:>> 6./>>
Dupa aceast operatiune cele doua conturi se inc!id. 46% Inc"iderea contului 1-- 0 daca se merge pe aceasta "arianta1. E>4 @ H E66ICR4I& E66ICR/IC E.>>> :.>>> 8.>>>
METODA PE FAZE Se aplica in cadrul intreprinderilor cu productie de masa caracterizata prin stabilitate dar si prin parcurgerea succesi"a a unor etape 0#aze1 de #abricatie in #unctie de procesul te!nologic speci#ic. Se regaseste in cadrul ra#inariilor de petrol, #abricilor de ulei, za!ar, bere, etc. .etoda resu une solutionarea ur!atoarelor as ecte: 4. Stabilirea #azelor de calculatie3 /. Stabilirea, determinarea costului semi#abricatelor atunci cand in cadrul unei #aze de #abricatie de obtine, de regula, un singur semi#abricat. 6. Stabilirea, determinarea costurilor semi#abricatelor si produselor atunci cand dintr-o #aza se obtin doua sau mai multe produse. +% Stabilirea fa'elor de calculatie
:;
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor *n stabilirea #azelor de calculatie se iau in considerare urmatoarele2 - o #aza de #abricatie poate constitui o #aza de calculatie3 - momentele in care se obtin semi#abricate sau produse reziduale destinate "alori#icarii, pot constitui puncte de separare intre doua #aze de calculatie3 - pentru acti"itatile des#asurate in anumite spatii de productie ori in aer liber, se pot constitui #aze de calculatie distincte3 - un proces comple$ de #abricatie poate #i considerat drept #aza de caculatie sau poate #i di"izat in mai multe #aze de calculatie3 - se are in "edere constituirea, stabilirea unui numar optim de #aze de calculatie. ,% Stabilirea= deter!inarea costului se!ifabricatelor atunci cand in cadrul unei fa'e de fabricatie de obtine= de regula= un singur se!ifabricat% *ntr-o anumita #aza de calculatie se pleaca de la speci#icul acti"itatii, respecti" de la #aptul ca materia prima parcurge mai multe #aze de prelucrare, ast#el incat in #inal se obtine produsul #init. *n intreprinderile cu productie de masa si in care se aplica metoda de calculatie pe #aze, este speci#ica o structura organizatorica pe centre de responsabilitate de tip centru de cost CC si, implicit, centru de centre au$iliare CC& 0 centre de "enituri 1. Costurile se!ifabricatelor se deter!ina in doua #ariante: - "arianta #ara semi#abricate - "arianata cu semi#abricate *ndi#erent de "arianta #olosita, materia prima si semi#abricatele circula si de strans#era de la o #aza la alta in acelasi #el. +% 8arianta fara se!ifabricate Costul semi#abricatelor din #aza respecti"a se obtine numai prin insumarea c!eltuielilor directe si indirecte ocazionate in cadrul #azei respecti"e, toate costurile de"in ast#el costuri controlabile. rin acealasi mod de calcul se determina in #iecare #aza un cost partial. Costul produsului #init sau al semi#abricatului destinat "anzarii se obtine prin insumarea costurilor partiale determinate in #iecare #aza de calculatie. ,% 8arianta cu se!ifabricate resupune determinarea costului semi#abricatelor intr-o anumita #aza de calculatie, atat prin insumarea c!eltuililor directe si indirecte din cadrul #azei respecti"e, cat si pe baza costului semi#abricatelor primit din #aza precedenta. *n acesta "arianta costurile nu mai sunt in totalitate controlabile. *n ultima #aza se obtine costul produsului #init sau al semi#abricatului destinat "anzarii. *ndi#erent de "arianta, #iind "orba de obtinerea unui singur semi#abricat sau produs #init, deci implicit a unei productii omogene, se aplica pentru determinarea costului unitar procedeul di"iziunii simple. Deter!inarea costului se!ifabricatelor atunci cand dintr6o fa'a de calculatie se obtin doua sau !ai !ulte roduse sau se!ifabricate *n acest caz, se aplica celelalte procedee de determinare a costului unitar, respecti"2 - procedeul cantitati" - procedeul indicilor de ec!i"alenta - procedeul ec!i"alarii cantitati"e a produsului secundar cu produsul principal - procedeul "alorii reziduale sau procedeul restului. E)e! lu entru #arianta cu se!ifabricate :
:D
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor entru obtinerea de produse se parcurg doua #aze de calculatie care corespund cu #azele te!nologice si cu centrele de responsabilitate 0sunt doua centre de responsabilitate CR4 si CR sau F4 si F/ 12 - in CR4 0F41 se obtine semi#abricatul S#4, iar - in CR/ 0F/1 se obtin / produse, respecti" 4 si /, ambele considerate principale si care di#era printr-un parametru de natura cantitati"a . C!eltuieli ocazionate 2 - in CR 0F41 2 ? C!D :>.>>>.>>> um ? C!* />.>>>.>>> um Se obtine semi#abricatul S#4 in cantitate de 6> tone - in CR/ 0F/1 ? C!D 4>.>>>.>>> um ? C!* /.>>>.>>> um Se obtin doua produse, respecti" 2 ? 4@4: tone , parametru @ / ? /@ 4D tone, parametru @4 0produsele di#erea printr-un singur parametru1 *ndicii de ec!i"alenta se determina ca raport direct luand drept produs de baza produsul /. I* 4!7! 1 6 CR1 1. Co"%# !)%! #$%" &'%"'"o) (')%# % C$D E/4IF4IS#4Iart.de.calculatie @ E>4 2. Co"%# !)%! #$%" &'%"'"o) '*(')%# % C$I E/6IFIart.de.caculatie @ E>4 />.>>>.>>> :>.>>>.>>>
3. R%+!) '7!)%! #$%" &'%"'"o) '*(')%# % (o ,'2+"! '2+& !)% +%* )& #! %, % &* ,'*;&) +&) ! o) (% #o, ) E/4IF4IS#4Iart.de calculatie @ E/6IF4Iart.de calculatie />.>>>.>>>
D% %)2'*!)%! #o, &"&' &*' !)8 & '"'7!*( +)o#%(%&" ('0'7'&*'' ,'2+"%
Ctu =
Ch
i =4
:>.>>>.>>> + />.>>>.>>> = /,66.milioane.um I tona 6>.tone
4. D%#o* !)%! ,' '*)%;', )!)%! #o, &"&' %4%# '0 E>/ @ E/4IF4IS#4 ;>.>>>.>>>
;>.>>>.>>> @ 0 6> tone ? /,66 mil umItona 1
I* 4!7! 2 : CR2
:E
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor 1. I*)%;', )!)%! #o, &"&' ,%2'4!1)'#! %"o) +)'2' % ('* 4!7! +)%#%(%* ! : #o, &" +%* )& 3B o*% S41 E/4IF4 @ E>4 ;>.>>>.>>>
2. I*)%;', )!)%! #$% &'%"'"o) (')%# % !4%)%* % 4!7%' ! (o&! E/4IF/ @ E>4 4>.>>>.>>>
3. I*)%;', )!)%! #$%" &'%"'"o) '*(')%# % !4%)%* % 4!7%' ! (o&! E/6IF/ @ E>4 /.>>>.>>>
4. R%+o) !)%! #$%" &'%"'"o) '*(')%# % ('* 4!7! 2 E/4IF/ @ E/6IF/ /.>>>.>>>
D% %)2'*!)%! #o, &"&' &*' !) !" #%"o) (o&! +)o(&,%3 C! totale @ Cost S#4 < C!D 0F/1 < C!* 0F/1 @ @ ;>.>>>.>>> <4>.>>>.>>></.>>>.>>> @ D/.>>>.>>> milioane um Cantitatile #abricate 2 4 @ 4: tone @ parametru @ / / @ 4D tone @ parametru @ 4 rodus 4 / A# 4: 1A / 4
- se alege cel mai mare 5. C!"#&"&" #o%4'#'%* '"o) %#$'0!"%* '. Kj = Pj Pb K P4 = / =/ 4 KP/ = / =4 /
.. C!"#&"&" +)o(&# '%' %#$'0!"%* % $ej = Q j ? K j $eP4 = 4:? / = 6>.ue $eP / = 4D?4 = 4D.ue Qe = 8D.ue
/. D% %)2'*!)%! #o, &"&' +% &*' ! % %#$'0!"%* ! ,!& #o*0%* 'o*!"!
9>
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor Costue I c = Chtotal D/.>>>.>>>.ue = = 4, ;4.mil.um I ue Qe 8D.ue
Calculul costului pe unitatea #izica de produs Ctu051 @ CtueIc ? N5 Ctu0 41 @ 4,;4 ?/ @ 6,8/ mil. umItona Ctu0 /1 @ 4,;4 ?4 @ 4,;4 mil. umItona A. I*)%;', )!)%! #o, &"&' %4%# '0 +%* )& #%"% (o&! +)o(&,% Cost e#ecti" E>/ @ E/4IF4 D/.>>>.>>>
4 @ 4: tone ? 6,8/ mil umIt U :4 mil. / @ 4D tone ? 4.;/ mil umIt @ 64 mil. roductia #abricata se "a inregistra in sc!imb, pe #iecare din cele doua produse iar, cunoscand costul unitar e#ecti" pe produs, e$ista si posibilitatea determinarii pe #iecare produs in parte a abaterilor dintre costul prestabilit si costul e#ecti". I*)%;', )!)%! +)o(&,%"o) 4!1)'#! % "! #o, +)%, !1'"' 3 E64I 4 / @ E>/
I*)%;', )!)%! !1! %)'"o) E>6I 4 / @ E>/
Co, &" %4%# '0 = #o, &" +)%, !1'"' !1! %)'
METODA STANDARD COST 4. rezentarea metodei

94
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor /. Calculatiile standard pe produs 6. &baterile de la costurile standard +% /re'entarea !etodei %etoda standard -cost este o metoda de tip integral sau absorbant de determinare a costurilor prestabilite. Structurarea c!eltuielilor in cadrul metodei se #ace dupa doua critetii2 a% Du a se ararea c"eltuielilor in directe si indirecte b% Du a se ararea c"eltuielilor in #ariabile si fi)e &cesta dubla clasi#icare a c!eltuielilor da posibilitatea atat a stabilirii legaturii intre c!eltuieli si purtatorul de cost Isectorul de acti"itate, respecti" intre c!eltuieli si e"olutia "olumului #izic al productiei. C!eltuielile indirecte de impart in 2 - c!eltuieli "ariabile - pe produs - c!eltueili #i$e - pe centru &cesta structurare "a determina si articolele de calculatie speci#ice metodei, respecti"2 ? materii prime si materiale directe ? manopera directa ? regie 0 c!eltuieli indirecte de productie si c!eltuieli generale si de administratie1 Definitie: Standardele sunt marimi cu caracter de etalon stabilite pe baza de studii, analize sau pornind de la unele masuratori precedente si cori5ate pe parcurs. Standardele pot #i cantitati"e si "alorice . *n raport cu modul de calcul si cu conditiile la care se re#era standardele pot #i 2 - ideale - normale - reale. E"!1o)!)%! #!"#&"! '%' #o, &)'"o) , !*(!)( +% +)o(&, &ceasta presupune elaborarea calculatiilor standard pe structura articolelor de calculatie speci#ice metodei respecti"e2 - calculul costurilor standard pentru materiale - calculul costurilor standard pentru manopera - calculul costurilor de regie standard. a% Calculul costurilor standard entru !ateriale 4directe5 Se stabileste pentru materiile prime si materialele directe care pot #i identi#icate pe produs si implicit au o legatura directa cu realizarea produsului. entru stabilirea costurilor standard cu materialele, trebuie cunoscute doua elemente 2 - norma de consum 0 consumul standard 1 - pretul standard. Nor!a de consu! este determinata prin studii, de"ize, masuratori, proiecte, etc. /retul standard este pretul din contractele principale inc!eiate cu #urnizorii pentru acele materiale. Relatia de calcul este2
9/
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor Chst .mat = Cs ?

s
unde 2 Cs - consumul standard
si s - pretul standard
C!eltuielile standard pentru materiale se stabilesc pe unitatea de produs indi#erent care este cantitatea pre"izionata ce se "a #abrica. C!eltuielile standard pentru materiale se determina pentru #iecare material care intra in componenta unui produs. E$emplu2 entru a obtine o unitate de produs & se #olosesc 6 materii prime si materiale directe. Cantitatile standard si preturile standard sunt redate de 5os2 Calculul costului standard pentru materiale pentru produsul & Fel material U% Cs s =aloare 0standard "aloric1 cost standard pt materiale %aterial G Ng 4> 4.>>> 4>.>>> V )uc : />.>>> 4>>.>>> T ml / D>.>>> 49>.>>> Total /;>.>>>
b% Calculul costurilor standard entru !ono era 4 directa 5 Se stabilesc pentru manopera directa identi#icabila pe purtatorul de cost in momentul identi#icarii. entru aceasta calculatie se impune a se cunoaste2 - timpul standard 0 norma de timp1 - acesta se stabileste prin de"ize, antemasuratori pentru #iecare categorie de operatie care trebuie e#ectuata, intru-cat pentru o anumita operatie este necesara o anumita cali#icare sau specializare3 - tari#ul de salarizare standard - acesta se regaseste de regula in contractul colecti" de munca, unde tari#ele sunt stabilite pe specializari sau categorii. Costul standard pentru manopera se stabileste pe unitatea de produs pentru #iecare operatie in parte.
Relatia de calcul este: Chst .man = ts ? "ss unde2 ts - timpul standard 0 norma de timp1 Tss - tari#ul de salarizare standard E)e! lu: entru obtinerea aceleiasi unitati de produs & se e#ectueaza trei operatiuni, Tss si ts regasindu-se in tabelul de mai 5os. Fel material %aterial G V T Calculul costului standard entru !ano era entru rodusul A U% Cs s =aloare 0standard "aloric1 cost standard pt materiale Ore 4,: />.>>> 6>.>>> Ore / 6>.>>> 9>.>>> ore : 6:.>>> 4;:.>>>
96
Total Calculul costurilor de regie standard Costurile de regie se re#era la 2 - regia centrului de responsabilitate 0 c!eltuieli indirecte de productie 13 - regia intreprinderii 0 c!eltuieli generale si de administratie1.
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor /9:.>>>
/entru deter!inarea calculatiilor standard de leaca de la : ; c"eltuieli de regie standard din ulti!ul an - sunt realiste pentru ca sunt din perioada cea mai apropriata, dar #iind pe o singura perioada 04 an1 nu dau posibilitatea stabiliarii comportamentului c!eltuielilor #ata de "olumul #izic al productiei in e"olutia acestora, incon"enient regasit in principal pentru c!eltuielile cu caracter mi$t, respecti" au o componenta "ariabila si una #i$a. ? e#olutia c"eltuielilor de regie e ulti!ii $6+2 ani, caz in care se pot stabilii stat c!eltuielile medii cat si legaturi intre c!eltuieli si productie in e"olutie. Totusi, aceste c!eltuieli trebuie sa #ie comparabile si reprezentati"e in timp, atat dp"d al cuanti#icarii dar si dpd" al capacitatii de productie la care se re#era. *ndi#erent de alternati"a de mai sus, pentru calculul costurilor de regie standard se #olosesc doua procedee2 - procedeul analitic - procedeul global
PROCEDEUL GLOBAL &plicarea acestuia are la baza #ie c!eltuielile de regie din anul precedent, #ie o medie a c!eltuielilor de regie pe mai multi ani. resupunem tratarea in bloc a c!eltuielilor de regie indi#erent de comportamentul acestora 0 "ariabil, #i$ sau mi$t1. C"eltuielile de regie standard se determina pe baza c!eltuielilor de regie din anii precedenti, c!eltuieli care sunt corectate 0 cori5ate 1 cu cresterea sau micsorarea "olumului de acti"itate standard #ata de "olumul de acti"itate din perioada precedenta. !hs !h =!s - "olumul de acti"itate standard pentru anul la care se re#era caculul c!eltuielilor de regie !h - "olumul mediu de acti"itate din perioada precedenta Chreg .st = Chreg . per . prec ? Din relatia de mai sus reiese ca c!eltuielile de regie sunt dependente de "olumul de acti"itate, dar in realitae numai c!eltuielile "ariabile sunt dependenta de "olumul de acti"itate. rocedeul este simplu dar ine$act, poate #i totusi utilizat atunci cand in cadrul c!eltuielilor de regie, cea mai mare pondere o au c!eltuielile "ariabile. E5%2+"&3 C!eltuielile de regie ale perioadei precedente @ :>>.>>> um =!s @ 8>.>>> ! !h @ 9>>.>>> ! C!eltuielile medii de regie au urmatoarea structura 2 - 6>H - c!eltuieli "ariabile - ;>H c!eltuieli #i$e. No ! 2 rocedeul nu necesita structurarea c!eltuielilor dupa comportament, dar acestea sunt prezentate numai pentru a prezenta ine$actitatea procedeului.
98
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor 8>.>>> = 666,666.um 9>.>>> Daca se tine seama de comportamentul c!eltuielilor, "om a"ea aplicarea #ormulei de mai sus numai pentru c!eltuielile "ariabile intru-cat cele #i$e #iind c!eltuieli de structura sau de capacitate raman nemodi#icate Chreg .st = :>>.>>>? Chreg .st = Chreg .st 0"ar1 + Chreg .st 0 fixe 1 Ch @ :>>.>>> C! "ar @ 6>H @ 4:>.>>> um C! #i$e @ ;>H @ 6:>.>>> um
8>.>>> = 4>>.>>>.um 9>.>>> Chreg .st 0 fixe 1 @ 6:>.>>> um Chreg .st = 4>>.>>> + 6:>.>>> = 8:>.>>>.um Chreg .st = 4:>.>>>? PROCEDEUL ANALITIC *a in considerare totalitatea datelor din perioada precedenta. resupune tratamentul c!eltuielilor in #unctie de caracterul acestora, respecti" "araiabil, #i$ sau mi$t. *n cadrul c!eltuielilor d eregie la ni"elul unui centru de responsabilitate 0c!eltuieli indirecte de productie1 intalnim c!eltuieli care au comportament "ariabil, #i$ sau mi$t. *n cadrul c!eltuielilor de le ni"el de administratie - c!eltuieli generale, toate c!eltuielile au caracter #i$ . rezentarea procedeului se "a #ace prin e$empli#icare pentru prima categorie de c!eltuieli de regie. C"eltuielile de regie se i! art in : - c!eltuieli de regie pe centru de responsabilitate 0 "ariabile, #i$e, mi$te1 - c!eltuieli de regie generale 0#i$e1. E5%2+"&3 Situatia c!eltuielilor e#ecti"e de regie pentru un centru de responsabilitate pe ultimii : ani se prezinta ast#el2 E#olutia c"eltuielilor de regie e o erioada de $ ani si calculul c"eltuielilor de regie standard
rodusI#el c!eltuiala =olumul de acti"itate oreIom C!eltuieli #i$e - amortizari - salarii TES& C!eltuieli "ariabile - reparatii utila5e - energie electrica C!eltuieli mi$te N-: 8;.>>>
4/.4>>.>>>
N-8 8;.>>>
4/.4>>.>>>
erioada precedenta N-6 8D.>>>

4/.4>>.>>>
%edia N-/ :>.>>>

4/.4>>.>>>
N-4 :>.>>>
4/.4>>.>>>
C!.regie st.pt.e$.N :4.>>>

4/.4>>.>>>
8D.>>>
4/.4>>.>>>
6.>>>.>>> 9.8>>.>>>
89.:>>.>>>
6.>>>.>>> 9.:/>.>>>
8;.>>>.>>>>
6.>>>.>>> 9.;D>.>>>
8D.:>>.>>>
6.>>>.>>> 9.D>>.>>>
8E.>>>.>>>
6.>>>.>>> ;.4>>.>>>
8E.>>>.>>>
6.>>>.>>> 9.;/>.>>>
8D.>>>.>>>
6.>>>.>>> ;.48>.>>>
:4.>>>.>>>
9:

- salarii personal - energie electrica in scopuri gospodaresti Total 8>>.>>> 6>>.>>> 8>>.>>> 6>>.>>> 8>9.>>> 6>8.>>> 8>9.>>> 6>:.>>> 84:.>>> 6>E.>>> 8>:.8>> 6>6.9>> 8/>.>>> 64/.>>> ;6.E;/.>>>
entru e$ercitiul N se cunosc2 - "olumul #izic al productiei A @ 9.>>> buc. rodusul & entru obtinerea unei unitati de produs sunt necesare D,: oreIom 0a se "edea standardul pentru monopera1
=olumul de acti"itate standard 0 capacitatea de productie1 este2 =!s @ 9.>>> buc ? D,: ! @ :4.>>> oreIom Se cere sa se determine c!eltuielile de regie standard pentru ecercitiul N 0bugetul c!eltuielilor de regie1. I% C"eltuielile fi)e: C!eltuielile #i$e sunt c!eltuieli de structura, ne#iind in#luentate de "olumul de acti"itate. *n consecinta, c!eltuielile #i$e medii ale perioaei precedente de"in c!eltuieli standard. Ch# .st = Ch# Ch# .amort = 4/.4>>.>>> II% C"eltuielile #ariabile: C!eltuielile "ariabile sunt dependente de "olumul #izic al productiei si in consecinta "or #i in#luentate de acesta. E !+%3 4. Calculul c!eltuielilor "ariabile medii potri"it relatiei2 Chvar .u = Chvt !h
/. Determinarea c!eltuielilor "ariabile standard potri"it relatiei2 Chv.st = !hst ? Ch vu !. C"eltuieli #ariabile cu re aratii utila>e : 4. Chvar .u = Chvt 9.;/>.>>> = = 48> 8D.>>> !h
/. Chv.st = !hst ? Ch vu @ :4.>>> ? 48> @ ;.48>.>>>

99
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor b% C"eltuieli #ariabile cu energia electrica : 4. Chvar .u = Chvt 8D.>>>.>>> = = 4.>>> 8D.>>> !h
/. Chv.st = !hst ? Ch vu @ :4.>>> ? 4.>>> @ :4.>>>.>>>
III% C"eltuielile !i)te entru c!eltuielile mi$te nu poate #i luata in considerare media acestora. Se impune separarea partii "ariabile de partea #i$a utilizand procedeul punctelor de ma$im si de minim. Dupa separarea partii "ariabile si #i$e, cele doua categorii de c!eltuieli "or #i tratate dupa regula de mai sus. A licarea rocedeului unctelor de !a)i! si de !ini! resu une : 6 (% %)2'*!)%! #$%" &'%"'"o) 0!)'!1'"% &*' !)% Chvu = Chma$ Chmin Qma$ Qmin -$2!5 6 -$2'*
6 (% %)2'*!)%! #$%" &'%"'"o) 0!)'!1'"% o !"% +%* )& o !*&2' ! +%)'o!(! (% ;%, '&*% Chvt = Chvu ?!h( t ) 6 (% %)2'*!)%! #$%" &'%"'"o) 4'5% o !"% ('* )6o !*&2' ! +%)'o!(! (% ;%, '&*% Ch# ." 0 t 1 = Ch"0t 1 Chv" 0 t 1 C$%" &'!"! 2'5 ! , !*(!)( ,% (% %)2'*! (&+! )%"! '! 3 Chmixt .st = Chv.st + Ch#st C!eltuielile "ariabile standard se determina pornind de la c!eltuiala "ariabila unitara determinata prin procedeul punctului de ma$im si de minim ponderata cu "olumul de acti"itate standard. Chv.st = Chvu ?!hs Ch#st = Ch#0 t 1 a% C"eltuielile !i)te cu salariile ersonalului 4. &plicarea procedeului punctelor de ma$im si de minim
9;
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor 84:.>>> 8>>.>>> = :.um :>>>> 8;>>> /. Determinarea c!eltuielilor "ariabile totale pentru o anumita perioada t0t@N-41 Chvu = Ch!" 0 N 41 = :?:>.>>> = /:>.>>>.um Ch#0 N 41 = 84:.>>> /:>.>>> = 49:.>>>.um Ch#st = Ch#0 n 41 = 49:.>>>.um Ch!st = Ch!u ?!hs = :?:4.>>>> = /::.>>>.um Chmixta.st = /::.>>> + 49:.>>> = 8/>.>>>.um b%% C"eltuieli !i)te cu energia electrica 6>E.>>> 6>>.>>> E>>> = = 6.um 4. Chvu = :>.>>> 8;.>>> 6>>> Ch!" 0 n 41 = 6>E.>>> 4:>.>>> = 4:E.>>> Ch#st = Ch#0 n 41 = 4:E.>>> Ch!st = Ch!u ?!hs = 6?:4.>>> = 4:6.>>> /. Ch mixta . st = 4:E.>>> + 4:6.>>> = 64/.>>>.um Chreg .st I produs = Nr .ore I produs ? Chreg .st I ora Chreg .st I produsul . % = D,:?4.8:>, 8> = 4/.6/D, 9>.um I produs Obser#atie: C!eltuielile de regie standard cu materialele si manopera se determina pe unitatea de produs, in timp ce c!eltueilile de regie standard se determina pentru intregul "olum de acti"itate standard care la randul lui este determinat de productia #izica tandard. Cunoscand c!eltuielile stabdard pe cele trei articole de calculatie speci#ice metodei 0 materiale, manopera, regie1, se determina in sinteza c!eltuielile standard pe produs, pe baza #isei c!eltuielilor standard pe produs. ?isa c"eltuielilor standard e rodus &rticol de calculatie U% *. %ateriale directe - mat. G - mat. V - mat. T **. %anopera directa - operatia N - operatia ' - operatia % ***. Regie productie ? *=. Cost standard productie Ng )uc %' Ore Ore Ore Norma de consum Cs 0ts1 4> : / 4,: / : 6 /rodusul A 6 s 0 TSS1 4.>>> />.>>> D.>>> />.>>> 6.>>> 6:.>>> 4/.6/D,9> :8;.6/D,9> =aloare 0standard1 /;>.>>> 4>.>>> 4>>.>>> 49>.>>> 6>.>>> 9>.>>> 4;:.>>>
? c!eltuielile de regie standard se determina #ie pe ora de acti"itate si, in mod implicit, pe produs, in #unctie de numarul de ore pe produs, #ie prin aplicarea unui procent la c!eltuielile directe
9D
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor W 0 materiale directe < manopera directa1 ? aplicarea de procent numai la o anumita categorie de c!eltuieli directe X. *n acest caz se impune a se determina c!eltuielile directe totale in #unctie de productia standard. III. CALCULUL ABATERILOR DE LA CHELTUIELILE STANDARD &baterile se determinM pe structura articolelor de calculatie speci#ica metodei. &st#el, "om a"ea 2 - abateri de la c!eltuielile standard cu materialele - abateri de la c!eltuielile standard cu manopera - abateri de regie standard. *n cadrul acestora, abaterile "or #i determinate pe cauzele care le-au generat. +5 Abateri de la c"eltuieli standard cu !aterialele - se determinM pe cele douM cauze care leau generat 2 a1 norma de consum b1 preYul de apro"izionare *n cadrul acestor cauze, abaterile pot #i calculate atLt pentru o unitate de produs cLt Zi pentru Kntreaga cantitate #abricatM 0producYie e#ecti"M Zi *& producYie standard1. R%"!C'' (% #!"#&" 3 ) abateri de la norma de consum pentru materiale ? pe produs
%cm ( p ) = ( Ce Cs ) ? Ps
Ce- consum e#ecti" Cs- consum standard s- preY standard ? pe total producYie #abricatM
%cm ( tp I Q ) = ( Ce Cs ) ? Ps ? Q
tp) total producYie A- producYia e#ecti" realizatM ) abateri de pre* pentru materiale ? pe produs
% pm ( p ) = Ce ? ( Pe Ps )
Pe- preY e#ecti" ? pe total producYie

9E
% pm ( tp ) = Ce ? ( Pe Ps ) ? Q
&baterea de la c!eltuielile standard cu materialele pentru ambele cauze, se determinM la rLndul ei, atLt pe produs cLt Zi pentru Kntreaga cantitate de produs. - abaterea de la cheltuielile standard cu materiale [ pe produs
%.ch.st .mat ( prod ) = Ce ? Pe Cs ? Ps
%.ch.st.mat ( prod .) = %cm ( p ) + % pm ( p )
sau
? total producYie
%.ch.st.mat.( tp ) = ( Ce ? Pe Cs ? Ps ) ? Q
%.ch.st.mat.( tp ) = %cm ( tp ) + % pm ,( tp )
sau
tp - total productie
de consum 0&baterea de la consumul standard 1
produs
total produse
%.ch.st.mat.
produs de apro"izionare 0&baterea de la pretul standard total produse
APLICADIE O unitate #abricM un produs & obYinut din trei #eluri de materiale 2 $, P Zi z. Cantitatea #abricatM este de :>>> buc.
;>
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor Consumurile standard, preYurile standard, datele e#ecti"e Zi modul de calcul al abaterilor se prezintM mai 5os 2
Fel material G V T Total U% Ng )uc %' Consum Cs 4> : / Ce E 9 / s 4>>> />>>> D>>>> reY e 4/>> />>>> ;:>>> rod. -4>>> />>>> > 4E>>> &
c
& rod. 4D>> > -4>>>> -D/>>
& totala rod D>> />>>> -4>>>> 4>D>> A 8>>>>>> 4>>>>>>>> -:>>>>>>> :8>>>>>>
A -:>>>>>> 4>>>>>>>> > E:>>>>>>
A E>>>>>> > -:>>>>>>> -84>>>>>>
A @:.>>> buc pentru produsul &

%cm ( p ) = ( Ce Cs ) ? Ps
$@ 0E-4>1?4.>>>@-4.>>> P@09-:1?/>.>>>@ />.>>> z@0/-/1?D>.>>>@ >

%cm ( tp ) ( Ce Cs ) ? Ps ? Q
$@0E-4>1?>4.>>>?:.>>>@-:.>>>.>>> P@09-:1?/>.>>>?:>>>@4>>.>>>.>>> z@ 0/-/1?D>.>>>?:.>>>@>

% pm ( p ) = Ce ? ( Pe Ps )
$@E?04./>>-4.>>>1@4.D>> P @9?0/>.>>>-/>.>>>1@> z@/?0;:.>>>-D>.>>>1@-4>.>>>

% pm( tp ) = Ce ? ( Pe Ps ) ? Q
$@E?04./>>-4.>>>1?:.>>> @E.>>>.>>> P@9?0/>.>>>-/>.>>>1?:.>>>@> z@/?0;:.>>>-D>.>>>1?:.>>>@-:>.>>>.>>>
,5 Abaterea de la c"eltuielile standard cu !ano era - se determinM pe cele douM cauze care le-au generat 2 produs a1 abateri de la norma de timp 0timpul standard1 &baterea de la timpul b1 abateri de la tari#ul de salarizare standard standard Se calculeazM atMt pe produs cLt Zi pe total produs, dar Zi pe #iecare operaYiune Kn parte, e#ectuatM pentru realizarea unui produs. intreaga productie
%.ch.st.man.
produs &baterea de la tari#ul de salarizare standard
;4
intreaga productie
R%"!C'' (% #!"#&" 3 a5 Abateri de la ti! ul standard cu !ano era ( %ts ) ? pe produs

%ts .man ( p ) = ( t e t s ) ? "ss
t e - timpul e#ecti" t s - timpul standard
"ss) tari#ul de salarizare standard ? pe Kntreaga producYie

%ts.man ( tp I Q ) ( t e t s ) ? "ss ? Q
b5 Abaterea de la tariful de salari'are standard cu !ano era ( %"ss ) ? pe produs

%"ss .man ( p ) = t e ? ( "se "ss )
"se) tari# de salarizare e#ecti" ? pe Kntreaga producYie

%"ss.man ( tp I Q ) = t e ? ( "se "ss ) ? Q
DupM calculul abaterilor pe cele douM cauze, se determinM Zi abaterea cumulatM pe cele douM cauze 0abaterea totalM de la c!eltuielile standard cu manopera1. ? pe produs
%ch.st .man ( p ) = t s ? "se t s ? "ss sau %ch.st .man ( tp I Q ) = %ts .man ( p ) + %"ss .man ( p )
? pe inteaga productie
;/
tp ch . st . man t Q
= ( te ? "se ts ? "ss ) ? Q =% +%
sau %
tp ch . st . man Q tp "ss . man Q tp ts . man Q
E$emplu2 se calculeazM similar cu abaterile pentru materiale. -5 Abaterile de la c"eltuielile de regie standard- se determinM pe urmMtoarele cauze2 a1 abateri de la bugetul nerecalculat sau calculat 0abateri de "olum1 b1 abateri de capacitate c1 abateri de randament a5 Abateri de la bugetul nerecalculat sau recalculat de la bugetul nerecalculat e structura bugetului c!eltuieli, se comparM c!eltuielile e#ecti"e cu c!eltuielile din bugetul iniYial 0nerecalculat1. Datele 0abaterile1 sunt mai puYin rele"ante KntrucLt "olumul de acti"itate standard nu este comparabil Kntotdeauna cu cu "olumul de ac ti"itate e#ecti". Desigur cM pentru c!eltuielile #i$e, ni"elul acestora rMmLne constant, dar c!eltuielile "ariabile sunt in#luienYate de "olumul de ac ti"itate. de la bugetul recalculat resupun recalcularea bugetului 0construcYia unui nou buget1 Kn #uncYie de "olumul e#ecti" de acti"itate.\n acest #el datele sunt comparabile iar abaterile sunt rele"ante. &baterile de la bugetul recalculat sau nerecalculat mai sunt denumite Zi abateri de "olum.
b5 Abateri de ca acitate - sunt determinate Kn #uncYie de gradul de utilizare a capacitMYi de producYie. c5 Abaterile de randa!ent - pe lLngM gradul de utilizare al capacitMYi, se Yine seama Zi de rentabilitatea realizatM 0"olumul #izic de produse realizat. =olumul acti"itatii e$primat in ore 2 - standard 8.>>> nu a"em abatere de capacitate - e#ecti" 8.>>> A 0buc1 4 bucata la / ore 2 - standard /.>>> abateri ne#a"orabile - e#ecti" 4.:>>
;6
METODA DIRECT6COSTING 4. rezentarea generalM /. &naliza relaYiei preY-cost-"olum 6. Calcule de optimizMri
1. P)%7%* !)%! ;%*%)!"E

Este o metodM de calcul de tip parYial. &re la bazM separarea costurilor Kn "ariabile Zi #i$e Zi luarea Kn considerare la determinarea costului unitar numai a c!eltuielilor "ariabile . C!eltuielile #i$e sunt considerate c!eltuieli de structurM sau c!eltuieli de capacitate Zi sunt raportate pertotal acti"itate, #MrM a #ecta #iecare produsn Kn parte. Fiecare produs "a genera un preY de "Lnzare unitar, o c!eltuialM "ariabilM unitarM Zi o contribuYie brutM unitarM. C!. = dependente de produs se urmMresc pe produs Un F dependente de capacitate se urmMresc pe total
rodus generea'@: un preY de "Lnzare unitar Pvu un cost unitar ctu - determinat Kn #uncYie de c!eltuielile "ariabile unitare o contribuYie brutM unitarM Cbu
Ctu + Chvu costul unitar @ c!eltuiala "ariabilM unitarM Cbu+Pvu)ctu ContribuYia brutM unitarM 0mar5a de participare la pro#it1 este utilizatM pentru acoperirea c!eltuielilor #i$e Zi pentru obYinerea unui anumit pro#it. C!eltuielile #i$e Zi pro#itul se urmMresc Zi se determinM numai pe total Kntreprindere. - pe total Kntreprindere
pe produs de"in2
"u
ctu
Cbu
total intrep. 0A1
C&
C!= "
Cbt
;8

Ch.totale = Ch!" + Ch#"
Ch!" - c!eltuieli "ariabile totale Ch#" - c!eltuieli #i$e totale Cbt - contribuYia brutM totalM
ro#itul0 1@=enituri totale0C&1-c!eltuieli totale

P = Cbt Ch#" Cbt = C% Ch!" P = C% Ch!" Ch#"
%etoda ia Kn considerare o producYie #abricatM, "LndutM Zi KncasatM. otri"it relaYiilor de calcul de mai sus, sc!ema de anasamblu utilizatM pentru calculaYie Kn metoda direct-costing, se prezintM ast#el2 N).#) 4. /. 6. 8. :. E5+"'#!C'% Ci#ra de a#aceri C!eltuieli "ariabile totale ContribuYia brutM la pro#it 04-/1 C!eltuieli #i$e Rezultatul 0 ro#itI ierdere1 06-81 S'21o" C&
Ch!" Cbt
Ch#"
'a ni"el de produs se regMsesc primele trei elemente2 - preY "Lnzare unitar "u - c!eltuiala "ariabilM unitarM ctu - contribuYia brutM unitarM la pro#it Cbu 2. ANALIZA RELADIEI PRED6COST6-OLUM FI INDICATORI SPECIFICI METODEI \n cadrul unei Kntreprinderi, se a#lM Kntr-o corelaYie deplinM "olumul de acti"itate cu pretul Zi c!eltuielile "ariabile, iar pe de altM parte, "olumul de acti"itate cu capacitatea de producYie Zi implicit c!eltuielile #i$e. &cestea sunt Kn corelaYie cu purtMtorul de cost 0produsul1 care pe de o parte genereazM c!eltuieli dependente de acestea, iar pe de altM parte necesitatea e$istenYei unei anumite capacitMYi de producYie. A#%!, E #o)%"!C'% ,% %5+)'2E #& !@& o)&" &)2E o)'"o) '*('#! o)'3 4. unctul de ec!ilibru Pe /. Factorul de acoperire "a 6. Coe#icientul de siguranYM dinamic Ks 8. *nter"alul de siguranYM Is
;:
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor 1. PUNCTUL DE ECHILIBRU SAU PUNCTUL CRITIC SAU PUNCTUL MORT este reprezentat de acel acel ni"el de acti"itate la care c!eltuielile sunt egale cu "eniturile iar rezultatul este >, adicM nu a"em nici pro#it nici pierdere. C!eltuielile #i$e se acoperM din contribuYiile brute unitare. Orice unitate de produs obYinutM sau realizatM peste ni"elul punctului de ec!ilibru "a genera un pro#it egal cu contribuYia brutM unitarM \n sc!imb, oprice produs nerealizat pLna la ni"elul punctului de ec!ilibru "a genera o pierdere egalM cu contribuYia brutM unitarM. R%"!C'' (% #!"#&"3 - cLnd unitatea #abricM Zi "inde un produs
Pe = Cheltuieli. fixe.totale Cbu
cLnd unitatea #abricM Zi "inde mai multe produse

Cheltuieli.totale. fixe Cbu Cbt Q vi
Pe =
Cbu =
Q vi - cantitatea de produse "LndutM Zi KncasatM
/unctul de ec"ilibru oate fi e) ri!at: - cantitati" respecti" cantitatea de produse ce trebuie #abricatM Zi "LndutM pentru ca c!eltuielile sM #ie egale cu "eniturile 0pentru acoperirea tuturor c!eltuielilor1. Este e$primarea, relaYia principalM a punctului de ec!ilibru. - "aloric, respecti" C& la ni"elul punctului de ec!ilibru
Pe = Cheltuieli. fixe.totale Cbu
- cantitati" - "aloric
C%
Pe
= Q( Pe ) ? Pvu
"u - preYul de "Lnzare unitar

Q Pe este Pe e$primat cantitati".
procentualM aratM de cLte procente din Kntreaga producYie #abricatM de Kntreprindere este ne"oie, ast#el KncLt M se a5ungM la ni"elul punctului de ec!ilibru.
Pe = Q( Pe ) Qvi ?4>>
>
>
CunoscLnd punctul de ec!ilibru se poate stabili Zi ce cantitate de produse trebuie #abricatM Zi "LndutM pentru a obYine un anumit pro#it. RelaAia de calcul #a fi:
;9

Q fvi I r ofit.dorit =
Q fvi I r ofit .dorit -
Cheltuieli. fixe.totale Cbu
cantitatea #abricatM, "LndutM Zi KncasatM pentru pro#itul dorit
E5%2+"&3 O unitate produce Zi "inde un singur produs. Se cunosc urmMtoarele2 - cost unitar ctu @ ; lei - preY "Lnzare unitar "u @ 4> lei - A @4>>.>>> buc - c!eltuieli #i$e totale 4/>.>>> Cbu@ "u-ctu@ 4>-;@6
Pe = Ch#" 4/>.>>> = = 8>.>>>buc Cbu 6
C%
Pe
= 8>.>>> ?4> = 8>>.>>>lei

8>.>>> ?4>> = 8> > > 4>>.>>>
>
>
Pe =
Ce cantitate trebuie #abricatM Zi "LndutM ast#el KncLt Kntreprinderea sM obYinM un pro#it de 9>>> lei ]
Q I r ofit .dorit = Ch#" + r ofitul.dorit 4/>.>>> + 9>>> = = 8/.>>>buc Cbu 6
Care este c!eltuiala totalM pentru 8/.>>> buc ] C&@A? "@8/.>>>?4>@ 8/>.>>> lei Ch" = Ch!" + Ch#" = ( Chvu ? Q ) + Ch#" = ( ;.>>> ? 8/.>>>) + 4/>.>>> = 848.>>> lei
P = C% Ch" = 8/>.>>> 848.>>> = 9>>> lei P

C!eltuiala #i$M rMmLne aceeaZi, corelMm producYia cu c!eltuielile "ariabile.
E5%2+"&3 \n cazul Kn care Kntreprinderea produce Zi "inde mai multe produse2

;;
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor - se #abricM 6 produse &, ), C Kn urmMtoarele cantitMYi2 ? produs & 6>.>>> buc ? produs ) />.>>> buc ? produs C 4>.>>> buc - contribuYia brutM unitarM 4D>.>>> - c!eltuieli #i$e totale 4/>.>>> lei SM se determine punctul de ec!ilibru.
Cbt 4D>.>>> = = 6 lei Q % + Q B + QC 6>.>>> + />.>>> + 4>.>>>
Cbu =
Pe =
Ch#" Cbu
4/>.>>> = 8>.>>> buc 6
2. FACTORUL DE ACOPERIRE- Fa- e$primM rentabilitatea potenYialM Zi se calculeazM procentual Cu cLt #actorul de acoperire este mai mare, cu atLt contribuYia produsului respecti" la realizarea de pro#it este mai mare. R%"!C'! (% #!"#&"3 !) P% 1!7! #o* )'1&C'%' 1)& % G' ! #A - calculul pe produs
#a = Cbu ?4>> Pvu
pe total produse
#a =
Cbt ?4>> C% Pe
1) P% 1!7! #$%" &'%"'"o) 4'5% G' ! CA "! *'0%"&" P%
#a =
Ch#" ?4>> C% Pe
CunoscLnd #actorul de actualizare se poate determina C& la ni"elul e.

C% Pe = Ch#" #a
Din relaYia de calcul pe produs se mai poate determina Zi "u

Pvu = Chvu 4 #a
E5%2+"&3 O Kntreprindere produce Zi "inde o cantitate de Qvi =4>>.>>> buc "u@4> leiIbuc
;D
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor ctu@ ; leiIbuc C!F " @4/.>>> lei SM se determine #actorul de actualizare. - pe produs Cbu@ "u-ctu@4>-;@6 lei
#a = Cbu 6 ?4>> = ?4>> = 6> > > Pvu 4>
- pe total produse C&@ "u?A@4>?4>>.>>>@4.>>>.>>> lei

#a = 6>>.>>> ?4>> = 6> > > 4.>>>.>>>
Cb t @4>>.>>>?6@6>>.>>> lei
Pe =
#a =
Ch#" 4/>.>>> = = 8>.>>> Q Pe Cbu 6

4/>.>>> ?4>> = 6> > > 8>>.>>>
chvu ; ; = = = 4> 4 #a 4 >,6 >,;
Pvu =
Factorul de acoperire stM la baza #undamentMrideciziei pri"ind lansarea Kn #abricaYie a unor produse, menYinerea Kn #abricaYie sau scoaterea din#abricaYie a unor produse. Se "or menYine sau lansa Kn #abricaYie produse cun Fa cel mai ridicatZi implicit "or #i scoase din #abricaYie produse cu Fa cel mai scMzut sau negati".
3. COEFICIENTUL DE SIGURANDH DINAMIC I, :e$primM Kn ci#re relati"e cu cLt pot sM scadM "LnzMrile ast#Oel KncLt unitatea sM a5ungM la ni"alul e 0sM nu intre Kn zona pierderilor1
Se calculeazM Kn mai multe "ariante2
4. Ks =
C% C% C%
Pe ?4>>
/. Ks = , g
;E
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor + - reprezintM Kn procente "LnzMrile totale 04>>1 + - reprezintM punctul de ec!ilibru e$primat H 6. Ks = E5%2+"&3 e baza e$emplului de la #actorul de actualizare sM se calculeze Ns.
Ks = 4.>>>.>>> 8>>.>>> ?4>> = 9> > > 4>>.>>> P ?4>> Cbt
Ns@4>>-8>@9>H
Ks = 4D>.>>> ?4>> = 9>H 6>>.>>> 8>.>>> ?4>> = 8>H 4>>.>>>
HP =
C&@4.>>>.>>>@ "u?A
P = Cbt Ch#" = 6>>.>>> 4/>.>>> = 4D>.>>>
4. I* %)0!"&" (% ,';&)!*CE I, - e$primM Kn "alori absolute cu cLt pot sM scadM "LnzMrile ast#el KncLt Kntreprinderea sM a5ungM la ni"elul e.
Is = C% C%
Pe
= 4.>>>.>>> 8>>.>>> = 9>>.>>>
- primi doi #actori sunt cei mai importanYi e Zi Fa
?unda!entarea deci'iei ri#ind #an'arile e ba'a factorului de aco erire ?a Cu cat #actorul de acoperire este mai mare cu atat contributia la pro#it este mai mare . 4. Pe = Ch#t Cbu
D>
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor Cbu ?4>> Pvu Cbt ?4>> /. #a = C% Ch#t #a = ?4>> C% I P' #a = C% C% I P' ?4>> C% 6. Ks = , g P Ks = ?4>> Cbt Ks = 8. *s @ C& - C&I E %etoda direct - costing este atat o metoda de calculatie cat si o metoda de analiza. Cbu @ "u - C!=u I @ Cbt - C!Ft
E)e! lu ri#ind ado tarea deci'iei e ba'a factorului de aco erire% O intreprindere produce si "inde trei produse2 &, ) si C. Situatia pe produse cat si situatia pe total se prezinta ast#el 2 Situatia initiala *ndicatori de calcul
Ci#ra de a#aceri C!eltuieli "ariabile Contributia bruta pro#it 06@4-/1 C!eltuieli #i$e ro#it 0 :@6-81
Nr. Crt 4. /. 6. 8. :.
rodusul & Sume H

la 4:>.>>> 9E.>>> D4.>>> 4>> 89 :8 -
Situatia pe produse rodusul ) rodusul C Sume H Sume H

E>.>>> 8:.>>> 8:.>>> 4>> :> :> 9>.>>> 99.>>> -9.>>> 4>> 44> -4> -
TOT&' Sume H
6>>.>>> 4D>.>>> 4/>.>>> E>.>>> 6>.>>> 4>> 9> 8> 6> 4>H
9E.>>> reprezinta 89H din C& 0 4:>.>>> ? 89H 1 CF @ 6>>.>>> ? 6>H @ E>.>>> @ 6>>.>>> ? 4>H @ 6>.>>> Cbt @ C& - C!=t Rezulta ca din 4/>.>>> a"em 2 - E>.>>> c!eltuieli #i$e - 6>.>>> pro#it. &cestea doua de acopera din Cbt.
D4
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor Se impune scoaterea din #abricatie a produsului C si realizarea unei ci#re de a#aceri suplimentare 0care sa acopera ci#ra de a#aceri de la produsul C1 la produsele & si ) sau numai la produsul & 0intru-cat are #actorul de acoperire cel mai ridicat1. #a % = #aB = Cbt D4.>>> ?4>> = ?4>> = :8H C% 4:>.>>> Cbt 8:.>>> ?4>> = ?4>> = :>H C% E>.>>>
Nota 2 Conducerea intreprinderii decide ca dupa scoatarea din #abricatie a produsului C, ci#ra de a#aceri sa #ie acoperita in mod egal 0:>H1 de catre produsul & si produsul ), intru-cat au totusi #actorul de acoperire apropriat, iar o crestere ec!ilibrata "a conduce la e"itarea unor riscuri pri"ind "anzarile.
Situatia e roduse du a scoatarea din fabricatie a rodului C si alocarea egala a cifrei de afaceri a acesteia catre rodusul A si B
Nr. Crt 4. /. 6. 8. :.
*ndicatori de calcul
Ci#ra de a#aceri C!eltuieli "ariabile Contributia bruta pro#it 06@4-/1 C!eltuieli #i$e ro#it 0 :@6-81
rodusul & Sume H

la 4D>.>>> D/.D>> E;./>> 4>> 89 :8 -
rodusul ) Sume H
4/>.>>> 9>.>>> 9>.>>> 4>> :> :> -
Total Sume
6>>.>>> 48/.D>> 4:;./>> E>.>>> 9;./>>
H
4>> 8;,9 :/,8 6> //,8
4D>.>>> ? 89H @ D/.D>> Cbu @C& - C= 6>>.>>> ? //,8H @ 9;./>> @ Cbu - CF @ //,8H 4>> - 8;,9 @ :/,8 Concluzii 2 rin scoatarea din #abricatie a produsului C si realizarea aceleiasi ci#re de a#aceri, dar cu produsele & si ) car au o contributie bruta mai mare, s-a a5uns la cresterea contributiei brute totale de la 8>H la :/,8H, crestere care se regaseste in pro#it 0 pro#itul a crescut cu 4/,8H1 O ti!i'area re'ultatului e)ercitiului e ba'a factorilor care contribuie la reali'area acestuia 'a realizarea produselor si implicit a pro#itului, contribuie urmatori #actori2 4. retul de "anzare /. =olumul #izic al productiei 6. C!eltuieli "ariabile unitare 8. C!eltuieli #i$e totale :. Structura productiei *nterpretarea acestori #actori si rolul lor in optimizarea rezultatului, trebuie #acuta prin prisma contribuitie pe care o au 0 cresteri, micsorari sau modi#icari de stuctura1.
D/
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor I @ C& - C!=t - C!Ft Influenta factorilor de mai sus in optimizarea pro#itului, pri"ita si in corelatie cu indicatorii speci#ici metodei direct-costing 0 Fa, Ns, *s, Cbr1, se prezinta ast#el2 4. .a>orarea retului de #an'are cu un anumit procent sau cu o anumita suma "a conduce la cresterea de pro#it egala cu produsul dintre ma5orarea de pret si productia #abricata.
ro#itul suplimentar @ Fa Z Daca e ] e]
0Cantitatea "anduta ?ma5orarea de pret1
Ns @ +-g Z
Ns Z
/. .a>orarea #olu!ului fi'ic al roductiei cu un procent sau cu o anumita cantitate si implicit suma, "a conduce la un pro#it suplimentar cu produsul dintre cantitatea "anduta in plus si Cbu. ro#it @ #a =
0 Cantitatea "anduta in plus ? Cbu 1
Cbu ?4>> Pvu Factorul de acoperire ramane nemodi#icat pentru ca Cbu si "u nu s-au modi#icat Fa nu se modi#ica e nu se modi#ica Ns Z
6. Reducerea c"eltuielilor #ariabile unitare cu un anumit procent sau o anumita suma, "a conduce la un pro#it suplimentar egal cu produsul dintre cantitatea "anduta si reducarea de cost. ro#itul suplimentar @
0Cantitatea "anduta ? reducerea de c!elt."ariabile1
Reducearea c!eltuielilor "ariabile unitare conduce implicit la cresterea contributiei brute unitare si implicit totale. I! licatiile asu ra indicatorilor se re'inta astfel: Fa Z e] Ns Z pentru ca a crescut contributia bruta se deplaseaza in 5os *s Z
8. Reducerea c"eltuielilor fi)e cu o anumita suma 0reducere care se #ace pe total c!eltuieli #i$e si implicit pe total intreprindere, produse1, "a conduce la un pro#it suplimentar egal cu reducerea respecti"a de c!eltuiala.
D6
ro#itul suplimentar @ reducerea de c!elt.#i$e Nu au loc modi#icari pe elementele care tin sau sunt generate direct de produs 0 "u, Cbu, C= unitata1. In o ti!i'are= intotdeauna factorul de aco erire nu scade= ori creste= ori ra!ane nesc"i!bat% Fa ramane nemodi#icat e] Ns Z
:. .odificarea structurii roductiei, respecti" cresterea ponderii produselor cu #actorul de acoperire mai ridicat, concomitent cu scaderea ponderii produselor 0scadere cu acelasi procent1 cu #actorul de acoperire redus, mai mic. &ceasta modi#icare "a genera un pro#it suplimentar, egal cu di#erenta dintre cresterea de produse ponderate cu Cbu si di#erenta de produse ponderata cu Cbu la produsele cu #actorul de acoperire cel mai ridicat. ro#itul suplimentar s@ $a ? Cbua $b ? Cbub
$a - cresterea cantitatii de produse si implicit ponderea la produsul cu #actorul de acoperire ridicat 0 produsul (a, in cazul nostru1 $b - cantitatea de produse in minus la produsul cu a#ctorul de acoperire mai scazut /rofitul su li!entar este in #apt o contributie bruta suplimentata generata de acresterea ponderii produselor cu contributia bruta mai ridicata. E)e! lificari entru o ti!i'area re'ultatului e)ercitiului 4i! licatiile celor $ factori1 4. O intreprindere #abrica doua produse & si ). Situatia initiala este redata mai 5os. entru optimizarea pro#itului 0rezultatului e$ercitiului1 se iau urmatoarele masuri2 a. Cresterea pretului de "anzare cu / leiISg pe #iecare dintre cele doua produse3 b. %a5orarea "olumului #izic al productiei cu 4>H3 c. Reducerea c!eltuielilor "ariabile unitare cu 4 leuISg3 d. Reducerea c!eltuielilor #i$e totale cu 9>.>>> lei3 e. %odi#icarea structurii productiei ast#el2 - cresterea cu 8>.>>> buc la produsul &, intru-cat are #actorul de acoperire mai mare3 - scaderea cu 8>.>>> Sg la produsul ), intru-cat are #actorul de acoperire mai scazut.
Crestere pret de "anzare 0/ leiISg1
;/>.>>>@ 09>>>> G 4/ leiISg1 :>>.>>>@ 0:>>>> G 4> leiISg1 4.//>.>>>
*ndicatori 4. Ci#ra de a#aceri - pt. pr. & 9>>>> Ng G 4> leiISg - pt. pr. ) :>>>> Ng G D leiISg Total C&
Situatie initiala
9>>.>>> 8>>.>>> 4.>>>.>>>
Crestere "olum #izic al productiei 0cu 4>H1

99>.>>>@ 9>>>< 9>>>> 88>.>>>@ ::.>>>?D 4.4>>.>>>
D8
Reducere C"u 0cu 4 leuISg1

9>>.>>> 8>>.>>> 4.>>>.>>>
Reducere CFt 0cu 9>>>> lei1

9>>.>>> 8>>.>>> 4.>>>.>>>
%odi#icarea structurii productiei2

4.>>>.>>>@ 4>>.>>>? 4> lei D>.>>>@ 4>.>>>?Dlei 4.>D>.>>>

/. C!eltuieli "ariabile - pt. & 9>>>> G 9 leiISg - pt. ) :>>>> G 9 leiISg Total C= 6. Contributia bruta la pro#it @ 4-/ & @ 9>>>> Sg G 8 lei 8 Fa & @ ?4 > > 4> ) @ :>>>> Sg G / lei / Fa ) @ ?4 > > D Total Cb 8. Fa mediu pe intreprindere Cbt 6 8 > .> > > Fa @ G4 > > 4 .> > > .> > > :. C!elt. #i$e totale 9. ro#it 09@6-:1 ;. unctul de ec!ilibru 0e$primat procentual1 D. C& la ni"elul e E. Coe#icientul de siguranta
69>.>>> 6>>.>>> 99>.>>> 69>.>>> 6>>.>>> 99>.>>> 6E9.>>> 66>.>>> ;/9.>>> 6>>.>>> /:>.>>> ::>.>>> 69>.>>> 6>>.>>> 99>.>>> 9>>.>>> 9>.>>> 99>.>>>
/8>.>>> 8>H 4>>.>>> /:H 68>.>>> 68H
69>.>>> :>H />>.>>> 8>H :9>.>>> 8:,EH
/98.>>> 8>H 44>.>>> /:H 6;8.>>> 68H ^
6>>.>>> :>H 4:>.>>> 6;,:H 8:>.>>> 8:H
/8>.>>> 8>H 4>>.>>> /:H 68>.>>> 68H ^
8>>.>>> 8>H />.>>> /:H 8/>.>>> 6D,DDH
Z
/>>.>>> 48>.>>>
:D,D8H
@ : 9 > .> > > ?4 > > 4 ./ / > .> > > />>.>>> />>.>>> 69>.>>>@ 4;8.>>> :9>.>>>/>>.>>> 6:,;/H :D,D8H @
/ > > .> > > ?4 > > : 9 > .> > >
Z
/>>.>>> /:>.>>>
Z
/>>.>>> //>.>>>
48>.>>> />>.>>>
88,8:H
84,4DH
8;,96H
:DD.6E/ 84,49H
86:.;/6 98,/DH
:DD.6E/ :4,49H
888.888 ::,::H
844.;9: :D,D/H
:48.8>6 :/,6;H
& @ 9>>.>>> - 69>.>>> @ /8>.>>> ) @ 4> lei - 9 lei @ 8 lei In ca'ul unctului de ec"ilibru= in situatia in care intre rinderea roduce si #inde !ai !ulte roduse= e) licatiile #or fi facute e ba'a datelor din tabel din cadrul situatiei initiale: Pe = Ch #t Cbu Cbt 6 8 > .> > > = = 6, > E .lei I & g Ca n tita tea .d e . prod u s e 9 > .> > >0% 1 + : > .> > >0B 1
Cbu =
Pe =
/ > > .> > > = 9 8 .; / 8 .& g e$primare cantitati"a 6, > E Q Pe 9 8 .; / 8 ?4 > > = ?4 > > = : D, D 8 H Q : > .> > > + 9 > .> > > e$primare procentuala
Pe =
Structura productiei la ni"eluo punctului de ec!ilibru "a #i aceiasi cu structura din planul initial de #abricatie, se "a tine seama de ponderea #iecarui produs in planul de #abricatie. Stabilirea structurii roductiei si a cifrei de afaceri la ni#elului unctului de ec"ilibru
D:
rodusul & ) Total
Situatia initiala cant. 9>.>>> :>.>>> 44>.>>> H :8,:8 8:,8: 4>>
Situatia la unctul de ec"ilibru cant. H 6:.6>> :8,:8 /E.8/8 98.;/8 8:,8: 4>>
C&I e 6:6.>>> 06:6>> Sg G 4> leiISg1 /6:.6E/ 0/E8/8 Sg G D leiISg1 ::D.E6/
98.;/8 ? :8,:8H @ 6:.6>> Sg 98.;/8 ? 8:,8:H @ /E.8/8 Sg Cbu @ ;/>.>>> ? :>H @ 69>.>>> METODA TARGET : COSTING ,!& METODA COSTURILOR TINTA &ceasta metoda este in concordanta cu intocmirea bugetelor si pre"iziunilor pentru o perioada mai mare de timp. Tractic, se pleaca de la ideea ca pe intreaga durata de "iata a produssului sunt generate costuri si rezultate. .etoda target 3 costing este o metoda care #ace legatura intre #irma sau intreprindere, piata si implicit concurenta si strategia pe termen lung a #irmei, strategie la acre contribuie intr-un #el sau altul #iecare produs 0in#luente generate pe intreaga durata de "iata a produsului1. PRINCIPII ALE METODEI +% Anali'a se face e intreaga durata de #iata a rodusului= pentru ca este demosntrat ca circca D>H din costurile unui produs sunt anga5ate inca din #aza de conceptie a produsului. ,% Re'ultatul este ur!arit tot e intreaga durata de #iata a rodusului pentru ca, de regula, in primii ani de "iata a produsului 0la lansare0 sunt generate costuri mai mari si , implicit, rezultate mai mici sau c!iar negati"e. Totusi trebuie sa e$iste capacitatea de a #inanta pierderile. -% Costul rodusului stabilit ca un cost tinta se calculeaza, se determina pornind de la piata 0pretul pietei1 spre intreprindere, luand in considerare si o mar5a de pro#it dotita sau acceptata. Costul tinta @ retul pietei - %ar5a de pro#it retul pietei este impus de piata, deci nu poate #i modi#icat pentru ca este dat de concurenta. %ar5a de pro#it este de regula o mar5a medie a sectirului respecti" de acti"itate. %ar5a poate #i diminuata dar are implicatii in strategia si dez"oltarea ulterioara a #irmei. 8. Cu toate acestea, pentru obtinerea unui produs, fir!a inregistrea'a anu!ite costuri otri#it !etodelor traditionale, respecti" se "a proceda la insumarea elementelor de cost 0 materii prime, salarii, etc.1 pe articole de calculatie, obtinand ast#el un cost estimat. Costul estimat @ CD < C* de productie < C! generale si de adm. < C! de des#acere 0in ipoteza Costului complet comercial1 *n contabilitate se inregistreaza costurile estimate, costuri care re#lecta un consum de mi5loace si de bunuri.
D9
Esenta !etodei consta ca inainte de lansarea pe piata a unui produs, sa se compare costurile estimate cu costul tinta, cautand solutii de apropriere a acestora , si pentru a raspunde la doua aspecte2 a5% Costul tinta este= de regula= i! us de iata 0poate #i modi#icat indirect prin acceptarea unei mar5e de pro#it13 b5% Costul esti!at arata consu!uri de !i>loace si ca atare acestea nu pot #i e"itate pentru ca trebuie inregistrate in contabilitate. Costul tinta este dat de calitatile, utilitatile si insusirile produsului, iar costul esti!at este dat de consumurile de mi5loace si bunuri. *nainte de lansarea pe piata a produselor se compara cele doua costuri si se stabileste rezultatul pe intreaga durata de "iata. 'a stabilirea rezultatului estimat "or concura doua elemente din cele de mai sus2 - pretul pietei3 - costul estimat. R%7&" ! &" %, '2! = P)% &" +'% %' : Co, &" %, '2! R%7&" ! &" %, '2! o !" = C'4)! (% !4!#%)' (-%*' &)') : C$%" &'%"' E5%2+"&3 4o'"% 5%)o5! % Costul estimat @ CD < C* @ E,: < 4D,8 @/;,E Daca Costul estimat C Costul tinta pierdere Totusi analiza trebuie #acuta nu numai pe produs ci si in corelatie cu productia totala "anduta. d. C&4 @A ? retul de "anzare @ /:?4>.>>> @ /:>.>>> C&/ @ 49.>>> ? >/ @ 8>>.>>> C&6 @ />.>>> ? //,: @ 8:>.>>>
Cost total estimat @ Costul unitar estimat ? Cantitatea Ct4 @ /;,E ? 4>.>>> @ /;E.>>> Ct/ @ /4,;6 ? 49.>>> @ 68;.9D> Ct6 @ 4;,69 ? />.>>> @ 68;./>> Rezultatul estimat pe intreaga durata de "iata a produsului este de 4/9.4/> lei , ceea ce inseamna pro#it 0 4>/.D>> < :/.6/> -/E.>>>1, rezulta ca produsul poate #i lansat in #abricatie. %ar5a de pro#it medie @ 44,: H 0 :<4:</>1I6
D;
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor RETEAUA DE BUGETE /rocesul elaborarii bugetelor *n cadrul unei #irme "om intalnii plani#icare pe termen lung e#ectuata in corelare cu obiecti"ele si strategia #irmei, si plani#icare pe termen scur 0bugetare propriu-zisa1, respecti" transpunerea in realitate prin bugete a obiecti"elor stabilite pe termen lung. rocesul de elaborare a bugetului presupune parcurgerea mau multor etape. E !+% '* +)o#%,&" (% +!"*'4'#!)% 3 +% Stabilirea obiecti#elor% Obiecti"ele pot #i un anumit rezultat sau o anumita ci#ra de a#aceri pe o anumita perioada de timp. ractic, stabilirea obiecti"elor este o etapa obligatorie in procesul de plani#icare pentru ca acestea repre$zinta conditia in#iintarii si e$istentei unei #irme. ,% Identificarea otentialelor strategii= respecti" stabilirea de posibile directii de actiune care ar putea #ace posibila atingerea obiecti"elor companiei. ractic, dupa identi#icarea unei game posibile de directii de actiune, se "a stabilii si directia ce trebuie urmata. T'+&)' (% , )! %;'' ;%*%)!"%3 a. Strategia costurilor= respecti" e#ortul de a aduce pe piata produse cu cele mai mici costuri din cadrul ramurei de acti"itate. b. Stragedia elitei, respecti" e#ortul de a aduce pe piata produse de e$ceptie, dar care sa #ie 5usti#icate prin raportul calitate -pret. c. Strategia efortului concentrat, respecti" e#ortul de derulare a acti"itatii pe anumite segmente de piata. Strategiile, respecti" dupa alegerea uneia din strategiile de mai sus, sunt punctele de plecare in stabilirea directiilor alternati"e. Directiile alternati"e se re#era la produse si la piete de des#acere. -% E#olutia o tiunilor strategice% S )! %;''"% !" %)*! '0% ,&* %0!"&! % +% 1!7! &)2! o!)%"o) #)' %)''3 a. O ortunitatea - arata daca o anumita strategie poate #i aplicata in acel moment sau care este momentul de acceptare a acelei strategii. b. ?e'abilitatea 3 reprezinta analiza posibilitatii de aplicare a acelei strategii. c. Gradul de acce tare , respecti" posibilitatea ca o anumita strategie sa poate #i acceptata dpd" al pro#itului, al gradului de risc sau a altor #actori.
0% Selectarea directiei de actiune Dupa selectarea optiunii strategice cu cel mai mare potential in atingerea obiecti"elor stabilite, se "or intocmii planurile pe termen lung.
DD
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor Un plan pe termen lung este o e$punere a obiecti"elor preliminare si acti"itatilor unei #irme, in "ederea realizarii planurilor strategice, impreuna cu estimarea pentru #iecare an a reusrselor necesare. lani#icarea pe termen lung implica o e"aluare de perspecti"a pentru mai multi ani, moti" pentru care planurile tind sa #ie incerte, imprecise, generalizate si supuse sc!imbarilor. Etape 4-8 constituie plani#icarea pe termen lung. $% I! le!entarea lanurilor e ter!en lung sub for!a bugetelor anuale% ractic, aceasta etapa se re#era la bugetarea propriu-zisa. )ugetul se intocmeste anual, dar constituie o consecinta a planurilor pe termen lung. rin bugetele anuale se pun in practica planurile pe termen lung. )ugetul anual este o consecinta a planului pe termen lung si, prin urmare, procesul de elaborare a bugetului nu poate #i pri"it doar re#erindu-ne strict la anul curent, ci trebuie considerat ca parte integranta a procesului de plani#icare pe termen lung. &% .onitori'area re'ultatelor efecti#e se re#era la urmarirea si inregistrarea datelor si rezultatelor e#ecti"e, rezultate in urma des#asurarii acti"itatii. ractic, consta in a a#ectua inregistrarile contabile si a creea baza de in#ormatii e#ecti"e care sa poate #i comparata cu cele bugetate. (% Stabilirea diferentelor dintre datele efecti#e si cele bugetate= analiza acestora si luarea de decizii ca o reactie la aceste abateri 0di#erente1. Dupa stabilirea di#erentelor pot rezulta urmatoarele situatii2 - se impune modi#icarea bugetului, caz in care actiunile se reiau incepand cu etapa :3 - se constata ca strategia aplicata nu conduce la realizarea obiecti"elor, caz in care actiunile se reiau incepand cu etapa / - identi#icarea posibilelor directii de actiune. Etapele :-; #ac parte din procedura bugetara anuala. FUNCTIILE BUGETELOR 4. /lanificarea - toate acti"itatile anuale trebuie plani#icate si incluse in buget /. Coordonarea - toate acti"itatile trebuie coordonate asitel incat sa e$iste o corelare intre acestea, in #unctie de obiecti"ele propuse. 6. Co!unicarea - bugetele trebuie comunicate catre toate centrele de responsabilitate manageriala, ast#el incat #iecare acti"itate sa se des#asoare pe baza de buget. ractic, bugetul unui centru de responsabilitate reprezinta o parte a bugetului #irmei si, in mod implicit, acesta a #ost corelat cu obiecti"ele, strategiile si componentele #irmei. 8. .oti#area - managerii dar si salariatii trebuie moti"ati pentru realizarea bugetelor si implicit a obtinerii de rezultate. :. Controlul - actiunile si acti"itatile des#asurate trebuie controlate atat intren cat si de persoane independente. 9. E#aluarea - acti"itatile des#asurate si per#ormantele managerilor trebuie e"aluate. ractic, acesta e"aluare are drept scop o analiza de ansamblu a per#ormantelor #irmei si o certi#icare a realitatii acestei per#ormante.
DE
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor ETAPE IN PROCEDURA BUGETARA ANUALA +% Co!unicarea detaliilor oliticii de buget si a re erelor catre ersoanele res onsabile de elaborarea bugetului% Conducerea #irmei care urmareste punerea in practica a planurilor pe termen lung, "a transmite de sus in 5os, catre centrele si persoanele responsabile, toate elementele neecsare intocmirii bugetelor si, implicit, realizarea obiecti"elor pe termen lung propuse. ,% Deter!inarea factorilor care restrictionea'a oferta. Se impune o stabilire, o corelare a "anzarilor cu capacitatea de productie. Cele doua elemente pot constitui restrictii. -% Elaborarea bugetului entru #an'ari. *n constructia retelei de bugete, se pleaca de la piata 0ceea ce accepta piata pentru "anzare1 spre #irma. *n acest caz, in constuctia bugetelor se incepe cu constructia bugetului "anzariloe. 0% /regatirea reli!inara a celorlalte bugete% ornind de la bugetele "anzarilor ai in corelare cu capacitatea de productie, se intocmesc celelalte bugete, respecti"2 - bugetul costului unutar de productie3 - bugetul costurilor de productie3 - bugetul c!eltuielilor indirecte de productie3 - bugetul c!eltuielilor generale si de admnitsratie3 - bugetul stocurilor de materii prime si materiale3 - bugetul stocurilor de produse #inite3 - bugetul productiei. Dupa intocmirea acestor bugete sec"entiale, acestea sunt centralizate dpd" al c!eltuielilor si "eniturilor in bugetul master, respecti" )ugetul de "enituri si c!eltuieli sau Contul de rezultate pre"izional. Contul de rezultate pre"izional ii mai sunt atassate bugetele trezoreriei 0cas! #loO-ul1 si bilantul pre"izional.
$% Negocierea bugetelor din trea ta in trea ta cu su eriorii% Directiile politicii bugetare au #ost transmise de sus in 5os 0 etapa 41. )ugetele se intocmesc de 5os in sus ai au loc negocieri din treapta in treapta ale proiectelor de bugete, ast#el incat sa poata #i realizate obiecti"ele politicii bugetare. &% Coordonarea si re#i'uirea bugetelor% e masura ec bugetele 0proiectele de bugete1 urca din ierar!ie in ierar!ie, in cadrul procesului de negociere, ele trebuie e$aminate in mod corelat. *n urma e$aminarii se poate constata ca unele bugete trebuie modi#icate pentru a #i cimpatibile cu alte bugete, planuri, conditii sau constrangeri care depasesc atributiile de control ale unui manager. (% A robarea finala a bugetului% Dupa negocierea si re"izuirea de 5os in sus a bugetelor, acestea sunt supuse aprobarii managementului de "ar#. &probarea bugetelor se #ace in stransa corelare cu necesitatea realizarii obiecti"elor iesite din planul strategic.
E>
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor Dupa aprobare, bugetele de"in obligatorii si sunt comunicate de sus in 5os pentru a #i duse la indeplinire 0puse in practica1. B% Re#i'uirea si rectificarea bugetului% e parcursul e$ercitiului bugetar 0#inanciar1, in #unctie de realizarea indicatorilor stabiliti prin buget, s epoate proceda la recti#icarea sau modi#icarea bugetara. rocesul de elaborarae a bugetului incepe d eregula in lunile septembrie - octombrie anul precedent. )ugetarea este in #apt un proces continuu.
E4

Contabilitate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate de Gestiune Si Calculatia Costurilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTABILITATE DE GESTIUNE SI CALCULATIA COSTURILOR

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

CAPITOLUL I. ELEMENTE CONCEPTUALE

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor 1.1. OBIECTUL CONTABILITATII DE GESTIUNE

COSTUL SI CLASIFICAREA CHELTUIELILOR CARE INTRA IN STRUCTURA COSTULUI

CR - centru de responsabilitate - produs C!eltuieli administrati"e F*R%&

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor C! C!

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

- c!. de e$ploatare - c!. #inanciare

NE*NCOR OR&)*'E SU 'ET*=E F @

c! regos c! degr. c! #i$e > A

zona zona optima 6

- c!. de e$ploatare :>.>>> - c!. #inanciare - c!. e$traordinare /.>>> D>>

6.99> S ubacti"itate 8>H Fi$e @ /88>

Neincorporabile 4.6>> Supleti"e 9>> @

F @:/.4>> @ Cost produs <Cost perioada @:/4>> 8E.99> /.88>

Ni"el de acti"itate @ 9>H

C!C+ < C!Nrinc. - C!supleti"e @ C!CF :/.4>> <4.6>> - 9>> @ :/.D>>

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A CONTABILITATII DE GESTIUNE

RezultateI pro#it sau pierdere

CONTURI DE GESTIUNE : CLASA 9

*n contabilitatea #inanciara nu a"em operatie corespondenta.

H E/4 E/6 E/8 E/:

Dupa aceasta operatiune se inc!id conturile E64 si E>6.

CR I Purtator.de. cos t I articol.de.calculatie

CAPITOLUL III PROCEDEE DE CALCULATIE A COSTURILOR

N - numarul perioadelor de gestiune

4>>.>>> um 8>>.>>> um 6>>.>>> um 4>>.>>> um

Cota de c!eltuieli pentru b4 este 2 R4 @ 6>>.>>> ? >,/: @ ;:.>>>

:>.>>> = /> umINO 4>>> + 4:>>

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor C*FU

C*FU & ) C C+S & ) C

n At - productia din perioada de gestiune t n - numarul perioadelor de gestiune Q - productia medie

n C!t - c!eltuielile din perioada de gestiune t

-III. Deter!inarea c"eltuielilor #arabile totale 0pentru o anumita perioada de gestiune t1

= 4>./>> E.D>> E.:>> E.6>> 4>.8>> 4>.D>> 9>.>>>

C$ E>D.>>> DE/.>>> DD>.>>> D;/.>>> E49.>>> E6/.>>> :.8>>.>>>

Calcule 5 />> -/>> -:>> -;>> 8>> D>> >

> D.>>> -D.>>> -/>.>>> -/D.>>> 49.>>> 6/.>>> >

tone 9>.>>> = 4>.>>> 9

= />> ? D.>>> = 4.9>>.>>>

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor ;. Chvu =

98.D>>.>>> = 8> umItone 4.9/>.>>>

Chvt 041 = Chvu ? Q4 = 8> ? 4>./>> = 8>D.>>> um

E. Ch# 0 t 1 = Ch" 0t 1 Chv" 0t 1

At<4@ 4/.>>> C!"u @ 8> C!F0t<41@ C!F0t1 @ :>>.>>>

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor P%)'o!(! ("&*!) 4 / 6 8 : 9 ; Total Rezol"are 2

= 4>./>> E.D>> E.:>> E.6>> 4>.8>> 4>.D>> 9>.>>>

C$ E>D.>>> DE/.>>> DD>.>>> D;/.>>> E49.>>> E6/.>>> :.8>>.>>>

9.>>>.>>> /.>>>.>>> 6.>>>.>>>

4>.>>> 9.>>> :>.>>>

Costul unitar , a"em2 - $ pentru CE - P pentru CT - z pentru C&

x =D96,4/.um =;;:,9;.um z =E/,;D.um

:>.>>>.>>> = 44.E>:.um I uf 8./>>

Ctu % = 44.E>:? CtuB = 44.E>:? CtuC = 44.E>:?

/.>>> = 4:.D;6.um I uf 4.:>> 4.8>> = 4/.D/4.um I uf 4.6>> D>> = 4:.D;6.um I uf 9>>

P)o#%(%&" '*('#'"o) (% %#$'0!"%* ! ( #o%4'#'%* &"&' (% %#$'0!"%* !)

3. C!"#&"&" +)o(&# '%' %#$'0!"%* % ,!& #o*0%* 'o*!"%3

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

3. C!"#&"&" +)o(&,&"&' %#$'0!"%* uc - unitate con"entionala

5. D% %)2'*!)%! #o, &"&' +% &*' ! %! 4'7'#! (% +)o(&, ( &4 )

Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor

- parametrii 5 - parametrii 5 pentru care di#era produsele

NENCOR OR&)'E SU 'ET*=E F @

P)o#%(%&" '('#'"o) (% %#$'0!"% ! ( #o%4'#'%* &"&' (% %#$'0!"%* !)

3. C!"#&"&" +)o(&# '%' %#$'0!"%* % ,!& #o0% 'o*!"%3

5. D% %)2'!)%! #o, &"&' +% &' ! %! 4'7'#! (% +)o(&, ( &4 )

,% Eta e s ecifice !etodelor de ti . . . *=. =.

/. D% %)2'!)%! #o, &"&' +% &' ! % %#$'0!"%* ! ,!& #o0% 'o*!"!