Sunteți pe pagina 1din 41

CAUZELE BOLILOR NOI CONSIDERAII TIINIFICE: Ultimul congres me ic!l !nu!l e l! "ien! ! r#sturn!t m!i multe t!$uuri me ic!

le% La ultimul congres anual medical de la Viena, desfurat la Hotelul Hilton din capitala Austriei, s-au rsturnat mai multe tabuuri referitoare la cercetarea medical. Unul dintre cele mai semnificative aspecte relevate a fost cel legat de recunoaterea importanei unei trilogii n evoluie, respectiv spiritualitatea, psi icul si cronobiologia !evoluia organismului n timp". #up cum se tie, conform celei mai recente definiii a strii de sntate sau a strii de bine, furni$at de %rgani$aia &ondial a 'ntii !%&'", sntatea este o re$ultant a binelui fi$ic, psi ic si social. La aceti trei parametri, recentul congres medical de la Viena l-a adugat pe cel de-al patrulea, respectiv binele spiritual. (arametrul spiritual se refer la credina omului n ceva ce i d motivaie, de e)emplu divinitatea, natura, umanitatea, profesia etc. Re&nto!rcere! l! tr!t!mentele n!turiste 'i l! meto ele e i!gnostic!re (olistic#% *n foarte multe ri de$voltate, s-a constatat necesitatea rentoarcerii la produsele medicale pe ba$e naturiste care stimulea$ organismul n rec+tigarea strii de sntate. ,ar n multe reviste de specialitate din ri precum -rana i .ermania sunt pre$entate metode de diagnosticare olistic, foarte precise, ba$ate pe anali$a vocii, a irisului oc iului sau a unui fir de pr, a rii energetice a organismului, prin scanare i anali$ neliniar prin biore$onan, pe ba$a crora se depistea$ afeciuni foarte comple)e. /onclu$iile acestui congres au convers spre evidenierea faptului c fiecare om are, cel mai adesea, viaa pe care i-o face. (entru c soluii e)ist, unele c iar la ndem+n. #ar, pentru ca oamenii s devin c+t mai receptivi, este nevoie de mult educaie, acest obiectiv revenindu-le ntro mai mare msur medicilor, care vor trebui s pun un mult mai mare accent pe profila)ie dec+t pe tratament. /eea ce se va nt+mpla n viitorul apropiat i dup prerea noastr. &ult mai uor este s previi dec+t s trate$i. 'istemul de autocunoatere i autovindecare cristali$at n cele 01 volume i videoconferinele 23A4&A5 de La$arev, se ba$ea$ pe c+teva elemente de ba$ noi sau reactuali$ate. *n lipsa armoniei fa de ceilali, La$arev descrie 6 tipuri de evenimente care vin succesiv spre noi spre atenionare. /ea mai uoar purificare vine prin intermediul oamenilor, ea umilete sufletul i spiritul i este cea mai puin dureroas. &ult mai dur este purificarea prin intermediul bolilor. 'ufletul sufer mai puin ns trupul ncepe s se de$integre$e. #ac nu putem s acceptm purificarea fa de #umne$eu prin oameni, ni se dau bolile. #ac nu acceptm bolile, ni se d moartea. *n lucrrile sale, La$arev ne atrage atenia asupra 2cancerului5. /ancerul n general este boala tristeii. /+nd celula ncearc s-i subordone$e organismul precum individul societatea, atunci ea se transform n celul canceroas. 7oala nu trebuie privit ca fiind ceva ru. 'unt mecanisme de protecie care ne taie pentru scurt timp legturile cu viitorul, astfel cresc ansele de a ne ndrepta spre divinitate cu toat fiina. &ult mai simplu ar fi s previi dect s trate$i, iar logica divin este mai presus de logica oamenilor i c iar n situaii defavorabile nou putem fi a8utai i mai mult. ,mportant este c #umne$eu are planuri de viitor cu noi i g+ndete cu btaie lung. La coala vieii, celor din gimna$iu li se cere mai puin, iar cei din Universitate au e)amene mai grele. 'pre deosebire de maestrul 'erg ei La$arev care intr n foarte multe detalii corespun$toare unor ca$uri particulare, maestrul ,oan &untean se concentrea$ asupra respectrii anumitor legi ale iubirii i armoniei. Serg(ei Nicol!e)ici L!*!re) #ar vreau s m ntorc la evenimentele din 0990. &i se stabilise diagnosticul: cancer cu metasta$e. #ac, n acel moment, fratele meu, care este c irurg, mi-ar fi spus c e)ist totui o ans de cinci la sut s supravieuiesc, probabil, a fi murit. A fi tremurat tot timpul pentru viitorul meu, mi-a fi pus toate speranele n el, m-a fi agat cu disperare de ultimele procente, concentr+ndu-m tot mai mult asupra eului meu uman i ls+ndu-mi tot mai puine anse de a supravieui. - Ai la dispo$iie opt luni, mi-a spus el atunci, nu ai nici o ans s supravieuieti. 0

;imp de trei $ile mi-am luat rmas bun, o dat pentru totdeauna, de la tot ce mi-a fost mai drag. Apoi am nceput s citesc 7iblia. Acolo am dat peste cuvintele 2#umne$eu5 i 2iubire5 i, din clipa aceea, am nceput s triesc doar cu aceste noiuni. % lun mai t+r$iu, medicii mi-au stabilit un diagnostic complet diferit de cel iniial. Aadar, n msura n care suntem capabili s ne detam de eul uman, percep+nd realitatea eului nostru #ivin, alctuit din iubire etern, devin posibile sc imbrile benefice ample n corpul i sufletul nostru. #ar, nainte de a pi n #ivin, se cuvine s lsm n urm tot ce ine de uman. ' ne detam de toate acele lucruri de care ne agm, de obicei, n via i, n primul r+nd, de acelea care ne sunt, n cel mai nalt grad, dragi i apropiate. Apoi trebuie s ne eliberm de toate suprrile. #e cur+nd m-am convins nc o dat cum refu$ul de a ne despri de eul uman bloc ea$ calea #ivinului spre sufletele noastre. &i-am dat seama c, atunci c+nd te rogi, este inter$is s speri la ceva. /ci sperana n sine repre$int de8a un scop. <a triete n spaiu i n timp. =i, dac ne rugm sper+nd la ceva, ne rugm, de fapt, pentru cele umane. #ac, n timp ce ne rugm, continum, n ad+ncul sufletului, s ne regretm trecutul sau s tremurm n faa viitorului, nu facem dec+t s agitm n van aerul. /ci nu vom fi lsai s stm nici mcar la porile celor #ivine. #e ce totui tindem spre #umne$eu i spre iubire > -iindc este o fericire incomparabil mai mare dec+t orice fericire uman. /+nd ne g+ndim la viitor putem s-l influenm. ?u putem s influenm ns trecutul. *n trecut nu e)ist voina uman, e)ist doar cea #ivin. Agresivitatea mpotriva trecutului, regretarea lui, este de fapt agresivitate mpotriva voinei #ivine care se transform repede n program de autodistrugere: ncrunire, c elire, mbtr+nire prematur i boli. *n ultima vreme, n pres apar tot mai multe articole n care este dovedit legtura dinte boal i calitile sufleteti ale omului. Un om avar n interior este, de regul, foarte bolnav, iar unul plictisitor triete mai puin i rcete foarte des. 7olnavii de cancer cad n depresie i regret trecutul. #ac 8ignim prin cuvinte persoana iubit putem s ne alegem cu un cancer la bu$e, la limb sau gingii, iar dac vom critica n permanen ne vom mbolnvi de epatit sau cancer epatic. #ac ne vom supra n permanen pe persoana iubit, pe sine i pe soart ne vom mbolnvi de cancer la piept, iar dac vom g+ndi agresiv despre cei apropiai riscm un cancer la stomac. /+nd nu iubim lumea ncon8urtoare au de suferit plm+nii. /au$a oncologiei este incapacitatea de a accepta o situaie traumati$ant, un protest interior continuu mpotriva ei. (rotestul interior mpotriva oricrei situaii este de fapt, mpotriva destinului i a voinei /reatorului. #eseori ne suprm pe situaiile create de noi nine. #e regul, cancerul este o crim foarte grav mpotriva iubirii. #iabetul i bolile cardio-vasculare de asemenea. &a8oritatea pacienilor mei o repre$int bolnavii de cancer, crora eu le e)plic: trebuie, la nceput s v creai un refle) de pstrare a iubirii n suflet, ulterior trebuie s trecei prin c+teva situaii reale pentru a v confirma realitatea tendinei dumneavoastr. ?umai dup aceasta vei putea sa v influenai copiii, s le transmitei, prin rugciuni, refle)ul pstrrii iubirii. ;umoarea canceroas este sufletul deformat al copilului dumneavoastr. (urificai-i sufletul prin sine. %rientai-i corect sufletul i atunci vei putea fi sntos. /au$a cancerului nu se afl nici in interiorul organismului, nici la suprafaa lui, ci n c+mpul care-l ncon8oar pe om. #ei emoiile noastre sunt nemi8locit legate de trup, ele au totui o origine spaial, de c+mp. Adic se mbolnvesc mai nt+i sentimentele noastre, emoiile. *n acelai timp are loc o deformare a structurilor de c+mp. Acolo unde acestea se apropie de corp, ncep s se produc modificri ale nveliurilor epiteliale. #up asta, peste un timp oarecare, tumoarea poate aprea de8a n interior. #e aceea, deformarea epiteliului prote8ea$, ntr-o oarecare msur, organismul de mbolnvire. /u alte cuvinte, dac omul are n locul respectiv o ran sau o ec$em, lucrul acesta reduce ntruc+tva deformarea structurilor lui de c+mp. *n 'aosalito, l+ng 'an--rancisco, un medic a anali$at c+teva mii de ca$uri de vindecare spontan de cancer i toate ca$urile aveau n comun un singur lucru: nainte de vindecare avuseser loc sc imbri radicale n destin, adic o rupere de regimul obinuit de via care sugea toat energia, i din viaa anterioar, i din cea pre$ent. ,ar dac n suflet e)ist iubire, putem ncepe o nou via i atunci boala rm+ne n trecut. Umorul distruge percepia obinuit a lumii. Acel ceva pe care noi de obicei l condamnm, care ne deprim, de care ne este fric sau de care ne este mil, n anecdot st+rnete numai r+sul. #e aceea umorul este deseori mai aproape de logica #ivin dec+t o moral tras n mod serios. Acum, numeroi medici ncep s foloseasc umorul ca medicament. #e8a a devenit ar icunoscut ca$ul unui bolnav de cancer fr sperane care a otr+t n cele din urm s vi$ione$e toate filmele de comedie, iar dup aceasta s-a nsntoit. /onform medicinei orientale, omul @

repre$int, mai nt+i de toate, un sistem energetic, n interaciune cu ntreaga lume. #e$voltarea ulterioar a medicinei oficiale a dus la contienti$area faptului c la ba$a maladiei st scderea imunitii, inclusiv cancerul fiind provocat de tulburri ale sistemului imunitar. 'istemul imunitar este legat de energetica organismului i depinde de aceasta. #iagnosticarea i influenarea sistemului energetic repre$int domenii promitoare ale medicinei contemporane. <)ist ns i ali factori de care depinde starea fi$ic a organismului. /u multe sute de ani n urm, Avicenna a fcut un e)periment pun+nd o oaie la o anumit distan fa de un lup. (este trei $ile, oaia a murit dei, din punct de vedere fi$ic, era sntoas. <ste clar c ceea ce noi numim contiin, psi ic, poate determina ntr-o msur considerabil starea organismului. (storii din Asia /entral aveau urmtoarea metod de tratament. /+nd, dup o natere ratat, oaia bolnav nu se mai putea ridica i nici un fel de leacuri nu-i erau de a8utor, i se aducea, n locul mielului mort, unul viu, luat de la o alt oaie. <a l rnea i-l ngri8ea, n$drvenindu-se. *nseamn c ceea ce noi numim psi ic poate fi de a8utor atunci c+nd nu au efect medicamentele. La om, al crui psi ic este incomensurabil mai mare dec+t la animale, acest efect este n mod legic de c+teva ori mai puternic. -r cunoaterea legilor e)istenei psi icului uman nu mai este posibil de$voltarea armonioas a medicinei contemporane. %mul este i el o celul a Universului. =i ca orice celul vie el trebuie mai nt+i s lucre$e pentru Univers i dup aceea pentru sine, iar pe #umne$eu trebuie s-l iubeasc mai mult dec+t orice l poate lega de (m+nt. -ericirea suprem pe (m+nt trebuie s fie iubirea pentru #umne$eu, iar punctul su de spri8in nu trebuie s se afle printre valorile pm+nteti, ci n iubirea pentru #umne$eu. Acesta este lucrul cel mai important. *n subcontientul nostru, adic n sufletul nostru, ptrunde tot ceea ce se fi)ea$ permanent n contiin. #ac omul se g+ndete numai la cele pm+nteti i se ine numai de ceea ce este pm+ntesc, uit+nd de #umne$eu, atunci se ancorea$ n teluric nu doar o mic parte a sufletului su, ci sufletul n ntregime. <l se aseamn celulei canceroase care, uit+nd de organism, lucrea$ doar pentru sine. #e aceea dorina de a distruge ceea ce-i ur+t, impur duce la creterea acestuia de $ece ori. 'ufletul se purific numai atunci c+nd acesta, n smerenie i iubire, aspir ctre #umne$eu, ridic+ndu-se deasupra a tot ceea ce este pm+ntesc i nu atunci c+nd el ncearc s ard tot ceea ce-i pm+ntesc. %mul trebuie s fie pe (m+nt, dar s nu-i aparin acestuia. (m+ntul trebuie iubit, dar nu naintea lui #umne$eu. *ntunericul, diavolismul nving atunci c+nd sunt puse mai presus de #ivin. *n iubirea ancestral fa de teluric i are originea egoismul. #e aici a aprut i te$a pcatului primordial. n condiiile acestea mai e nevoie de iubirea fa de (m+nt > <vident c da. ;rebuie ca celula s lucre$e pentru sine > #esigur, ns pentru organism ea trebuie ntotdeauna s munceasc mai mult. *n fiecare celul e)ist tendina de a lucra pentru sine, adic fatalitatea implacabil. ;oat problema st n proporie. ,ubirea pentru #umne$eu repre$int aripile. ,ubirea pentru cele pm+nteti este lestul. =i cu c+t lestul este mai greu, cu at+t mai puternice trebuie s fie aripile. #ac este aruncat lestul, are loc un puternic salt n sus, ns, dac lestul nu va fi repus la loc, aripile vor slbi. #e aceea desprinderea periodic de tot ceea ce este pm+ntesc are o influen benefic asupra sufletului. #e$voltarea traversea$ patologia. /unoaterea lui #umne$eu trece prin renegarea lui. #e trei secole ncoace omenirea pierde logica #ivinului i funcionea$ numai pe ba$a logicii teluricului. *n secolul al AV,,-lea, omenirea a creat forma clasic a tumorii canceroase: 2%mul - stp+nul naturii5. *n traducere n limba8ul organismului asta nseamn: 2/elula - stp+nul organismului5. Acesta este principiul celulei canceroase. *n pre$ent, structurile spirituale sunt at+t de lipite de (m+nt, nc+t omenirea poate fi salvat de la degenerare i moarte numai prin aspiraia multipl ctre #umne$eu. /+nd am fost n ,srael mi s-a povestit urmtorul ca$: un bieel avea cancer i se stingea ncet. &edicii s-au artat neputincioi. /opilul avea un fotbalist preferat i a rugat-o pe mama lui s-l a8ute s-i vad idolul. -otbalistul a venit i a stat de vorb cu bieelul. Apoi i-a adus toat ec ipa. <i au nceput s-i fac vi$ite. 'tarea copilului s-a mbuntit. Ulterior fotbalitii l-au luat pe copil la meciurile lor. =i copilul s-a nsntoit. 'entimentele de bucurie, de dragoste au fcut ceea ce nu a putut nici un specialist. - La dumneavoastr la consultaie vrea s vin o femeie al crei copil mic are o tumoare canceroas, neuroblastom ntre rinic i i ficat. - /um o c eam pe femeie > - ntreb eu.

/olaboratoarea mi-a comunicat. <u vd n c+mpul acestei femei moartea copilului ei. Autoarea - mama. #ependena ei de nivelurile superioare de dorine este imens. <ste o idealist incorigibil. /ritic n permanen oamenii i mediul ncon8urtor. - ;ransmite pacientei - o rog eu uit+ndu-m pe fereastr - s elimine 8udecarea oamenilor. ;oi oamenii sunt copii. ?oi toi ne mpiedicm i nvm s mergem. (entru a pstra iubirea trebuie s nvei s iubeti imperfeciunea. % doamn mi-a artat la o consultaie po$a unui sf+nt. - A murit de cancer - mi-a spus. <)ist otendin stranie: muli dintre sfini mor tocmai din cau$a cancerului. #e ce se nt+mpl aa ceva > <i nu tiau c nu te poi g+ndi la tine nsui cu umilire i dispre. ,sus Hristos spunea: <u sunt n #umne$eu i #umne$eu este n mine. Adic n <l spiritul divin era mai mult dec+t umanul i ncetase de a mai depinde de ce e omenesc. <ul nostru suprem se regsete n #umne$eu i #umne$eu se regsete n fiecare dintre noi. ?emulumirea superficial fa de sine i fa de situaia n care te afli te ndeamn la aciune. ?emulumirea de sine, n straturile de profun$ime, dispreul fa de sine i umilirea repre$int o agresiune fa de sine i umilirea repre$int o agresiune fa de iubire i #umne$eu, i ea trebuie stopat. &i-am amintit c a mai avut loc ceva asemntor cu informaiile mele. /u un an i 8umtate n urm, la ?eB CorD, am consultat o persoan care suferea de cancer la g+t. Acesta era un mare specialist n domeniul vindecrii prin regim. - #umneavoastr avei cancer ntruc+t ai otr+t c omul se vindec prin regim i spiritualitate. #ar pe om l vindec de fapt iubirea. #ieta i spiritualitatea contribuie doar la aceasta. Am mai discutat o vreme, apoi el a plecat. #up aceasta a aprut i mbuntirea strii lui de sntate. <)ist ca$uri c+nd cineva, afl+nd c are cancer, i sc imb atitudinea fa de lumea ncon8urtoare, renun la carne, adopt un regim alimentar drastic i se nsntoete. &ult lume tie ce este macro-biotica. % alimentaie corect a contribuit adesea la vindecarea afeciunilor canceroase. /u toate acestea, la ?eB CorD m-a vi$itat unul dintre cei mai ferveni admiratori ai acestui curent, i el avea diagnosticul: cancer la laringe. 'oia unuia dintre promotorii alimentaiei corecte a murit de cancer, iar tumorile fiicei acesteia erau tratate cu ap magneti$at i alte metode, i nu cu a8utorul dietei. (rin urmare, dieta, i alte metode de tratament creea$ doar un cadru care s contribuie la restructurarea interioar a omului. #e ce, c+nd unii oameni se adresea$ lui #umne$eu, rugciunile lor a8ung la destinaie, iar ei se vindec > #e ce rugciunile altora nu sunt au$ite de #umne$eu > #e ce unii oameni nu sunt n stare s se roage, iar alii nu vor > ?emulumirea fa de lumea ncon8urtoare, fa de propria soart, permanenta inacceptare interioar a situaiei generea$ cele mai profunde suprri, care, cel mai adesea, sf+resc cu un cancer la plm+ni. /u puin noroc, omul se alege doar cu o tuberculo$ sau cu bronite i pneumonii permanente. *n realitate, cancerul pulmonar este o form de protest, de neacceptare a lumii ncon8urtoare, dar este i cea mai proast variant de lupt. ?u e)terioar, ci luntric. =i, cu c+t mai mult se supr cineva i condamn, n ad+ncul sufletului su, lumea ncon8urtoare, cu at+t mai puternic este parali$at aprarea lui din afar. Vorbind la modul general, cancerul este boala ntristrii. #eprimarea, nemulumirea fa de sine i de soart ec ivalea$, aproape n toate ca$urile, cu apariia bolilor canceroase. =i, n primul r+nd, sunt predispuse la cancer persoanele spirituali$ate, fiindc autoflagelarea, regretarea trecutului, criticarea nea8unsurilor, inacceptarea lumii ncon8urtoare se manifest la ei mult mai pregnant dec+t la alii. - Ai au$it vreodat ceva despre vieile anterioare > - #a. - *ntr-o via anterioar ai murit de cancer. Actualul dumneavoastr so n viaa anterioar va fost logodnic. &ama dumneavoastr v-a fost tot mam. La dorina ei ai rupt logodna i nu v-ai mai cstorit cu el dei l-ai iubit e)traordinar. *n viaa actual v-au fost r$ite aceleai ncercri i le-ai trecut cu bine. #e aceea totul a avut o turnur fericit i c iar blestemul involuntar al mamei nu v-a atins. &ama ns n-a trecut aceast a doua ncercare. %pun+ndu-se categoric dragostei i cstoriei dumneavoastr ea i-a repetat greeala. /+nd celula se lupt cu organismul ea ncearc s i-l subordone$e. <a se transform n celul canceroas. Am decis s gsesc pe art locul care determin cele mai multe boli inclusiv cele canceroase i l-am gsit. Aceste cercetri duc la ideea c suprafaa (m+ntului este inegal pentru traiul locuitorilor: e)ist $one nefavorabile i E

$one favorabile i nu sunt n legtur cu nici un fel de formaiuni geoc imice sau geotectonice. Acest mecanism mi este deocamdat neclar ns el e)ist i are influen asupra vieii oamenilor. - Are un cancer gastric inoperabil, a8utai-l mcar s nu-l mai doar. & uit s vd despre ce e vorba i observ o uria agresiune mpotriva naturii. <a se bloc ea$ prin intermediul oncomaladiilor. /ancerul gastric nseamn ofense. #escopr c este legat de munc. - #ac nu v vei mai simi ofensat de ctre oameni i de tot ceea ce-i legat de serviciu, nu o s mai fii bolnav. - /u opt ani n urm a nceput activitatea mea de vindectoare, a $is doamna ng+ndurat, iar cu trei ani n urm am nceput s-i trate$ pe pacieni dup sistemul 4eiDi. ?u demult mi s-a propus s trec prima treapt de iniiere, dar eu am refu$at. *nainte de a ncepe s practic sistemul 4eiDi, eu nu acceptam s-i trate$ pe bolnavii de cancer i de psoria$is. Acestea sunt boli Darmice i este mai bine s te ii la distan de ele. &i s-a spus ns c eu sunt doar un intermediar i c vindecrile nu se datorea$ energiei mele, i atunci am prins a-i accepta pe toi bolnavii. - (i, poi spune orice, am $is euF dac de dumneavoastr n-ar depinde nimic, atunci oricine ar putea deveni maestru 4eiDi. (ur i simplu, atunci c+nd v g+ndii c aceasta nu este energia dumneavoastr, v este mai uor s v detaai de scopuri, dorine, de eul uman, iar lucrul acesta face ca energia dumneavoastr s fie mai pur. #e vindecat ns vindecai totui cu energia dumneavoastr, i aici e)ist doar dou posibiliti: vindecai ori cu a8utorul eului #ivin, ori cu a8utorul eului uman. <ul #ivin nici nu se maculea$, nici nu se epui$ea$, dar tratamentul prin <ul #ivin acionea$ numai atunci c+nd vindectorul este pregtit s-l simt n interiorul su. #ac ns nu simii <ul #ivin i v apucai de vindecat bolnavii cu eul uman, ncepei rapid s-l epui$ai, lipsind de energie i iubire vieile dumneavoastr viitoare i pe urmaii dumneavoastr. Adevrata vindecare se produce astfel: mai nt+i, pacientul i sc imb atitudinea fa de lume i fa de sine i renun pentru totdeauna la agresivitatea mpotriva iubirii n sufletul su. Apoi, el nva s-i pstre$e iubirea, atunci c+nd se nruie fericirea omeneasc i se $guduie temeiurile eului uman, adic viaa, dorina, contiina. =i iat c, la a treia etap, vindectorul l poate a8uta pe un astfel de om, fr a aduce vreun pre8udiciu deosebit siei i pacientului. #e fapt, atunci c+nd ai nceput s v ocupai de vindecri, s-ar putea s v fi fost date situaii care s v a8ute s simii mai intens eul dumneavoastr #ivin. *mi amintesc cum a venit la mine n urm cu c+iva ani o terapeut: - <u vindec cu a8utorul plantelor, rugciunilor, cuvintelor, povestea ea. La mine, ntr-o sptm+n se resorbeau tumori grave. (rimeam pacienii ntr-o cmru, n-aveam un moment de rga$. Au nceput s-mi spun c trebuie s-mi de$volt arul. Am plecat la &oscova, am urmat cursurile academiei, am primit o diplom internaional de terapeut. %ameni influeni m-au a8utat s-mi desc id un cabinet propriu. Acum am tot: reputaie, diplom, cabinet i simt c sunt mai bun ca nainte, dar mi-au disprut toi pacienii. & nt+lnesc cu o cunotin i o ntreb: de ce nu vii pe la mine > *mi e)plic, nu a putut gsi cabinetul meu, dup care mi-a pierdut telefonul. 'e nt+mpl ceva cu oamenii i eu nu neleg ce. - ;otul se petrece cu dumneavoastr, nu cu ei, i e)plic eu. *nainte vindecai prin iubire iar acum prin reputaie, diplom, simul datoriei etc. <nergia e)terioar a rmas, cea interioar ns a nceput s dispar. *n momentul consultaiei trebuie s uitai de diplomele, cabinetele, profesionalismul dumneavoastr i c iar de dorina de a v a8uta pacientul. /elebritatea, reuita l devor pe terapeut destul de repede dac nu reuete s se tre$easc la vreme. ?umai arlatanii se simt e)celent n aceste condiii. (entru ei banii i cuvintele nu sunt periculoase. /u c+t mai mult dorinele noastre sunt orientate spre #ivinitate, cu c+t mai puternic e n noi tendina spre iubire, cu at+t mai repede orice dorin a noastr se va mplini fr nici o rugciune. ?i se va da tot ce cerem at+ta timp c+t vom nvinge n permanen ataamentul fa de ce e omenesc i ne vom nfr+na periodic, ndeprt+ndu-ne de contiin i dorine i tin$+nd spre #ivinitate atunci c+nd tot ce e omenesc se destram. =i trebuie s nelegem c n fiecare secund noi facem o alegere, s mergem spre iubire sau s-o refu$m. ,ar re$ultatele noastre depind numai de fermitatea tendinelor noastre i de permanentul lucru interior asupra sinelui. - #ac dependena de dorine depete de 6-G ori limita normal atunci vor fi probleme de sntate i comunicare. #ac dependena depete de H-01 ori limita atunci e vorba de probleme cu brbaii, n8osiri, divoruri, copii bolnavi etc. /u o dependen care depete de 06-0G ori G

normalul mi se adresea$ bolnavii de cancer, astmaticii, femeile care sufer de sterilitate, fr de familie etc. #ac dependena e i mai mare atunci avem de a face cu omose)ualitatea, sc i$ofrenia, diabetul, ',#A .a. (entru a v a8uta urmaii trebuie s eliminai minimum G forme de agresiune fa de iubire: 0. /ele mai nensemnate pretenii fa de prini, nc din copilrie. @. #e sute de ori s trecei prin toate momentele de suprare pe oamenii iubii i apropiai, s-i iertai, mai ales n perioada maturi$rii se)uale, a primei iubiri, a formrii familiei i a venirii pe lume a copiilor. 6. ?emulumirea de sine, deprimarea, lipsa dorinei de a tri. La femei un astfel de program lovete n primul r+nd copiii i nepoii. ' te ieri pe tine este adesea mai greu dec+t a-i ierta pe alii. E. ;oate regretele privind trecutul. G. %rice temeri i neliniti n privina viitorului. #ac din aceste cinci puncte v-a rmas vreunul, vei lucra, dar nu vei avea, practic, nici un re$ultat. (entru a ierta omenescul trebuie s resimii n dumneavoastr divinul i s pornii de la elF pentru a simi n dumneavoastr divinul trebuie s nvai s nu respingei iubirea, s n-o reprimai i, n fiecare situaie, s v preocupe n primul r+nd pstrarea iubirii, abia pe urm tot restul. V adresai lui #umne$eu i *l rugai s menin iubirea orice s-ar nt+mpla. Io!n +unte!n: CE ESTE BOALA , 'tarea de sntate este starea de armonie perfect cu *ntregul. %rice stare de di$armonie este stare de boal i creea$ ncetiniri ale funcionrii pe subtil i ulterior pe fi$ic. =i un g+nd de vibraie 8oas are ca efect reducerea imunitii. 7olile i neca$urile le vd ca semne ale insuficientei armonii ntre sufletul nostru i restul /reaiei. #ei medical clasic toate bolile sunt grupate sub diferite denumiri, din punct de vedere energetic i informaional fiecare boal este diferit de celelalte. %ri de c+te ori apare o boal, cu p+n la ase luni nainte de a se manifesta pe corpul fi$ic sunt transmise continuu semnale. 'c imbrile apar mai nt+i n sistemul energetic i informaional i apoi se manifest n corpul fi$ic. /are sunt cau$ele bolilor > ;o)icitatea din g+ndurile negative, emoiile negative nere$olvate, poluani, gunoaie, ran necorespun$toare etc., afectea$ c+mpurile de energie ale corpului. <)punerea repetat sau prelungit la stres eliberea$ substane c imice ormonale, cum ar fi corti$onul, colesterolul i adrenalina, care slbesc sistemul imunitar i cresc riscul apariiei de c eaguri de s+nge i a ntririi arterelor. 'tocarea de emoii negative n corpul fi$ic creea$ bloca8e de energie care, n ca$ c sunt nere$olvate, vor conduce la distrugere i boal. /onsider c toate bolile sunt ale sufletului. Una din principalele cau$e ale bolilor este orgoliul. /el orgolios nu se poate contienti$a ca parte a *ntregului i ca efect nu-i poate primi corespun$tor energia i informaia de care are nevoie. Aceasta creea$ dificulti sufletului c iar i dup plecarea din aceast via. ' contienti$m U?,;A;<A I /orpul nostru este format din miliarde de celule care intr n diverse combinaii p+n formea$ corpul. *n mod similar fiecare dintre noi suntem o parte din /reaia #ivin, din *ntreg. #e la #umne$eu ;atl le primim pe toate i prin intermediul fiecruia #umne$eu *i face lucrarea dup cum ne spune ,isus. /+nd ne ndeamn 2toat gri8a cea lumeasc de la noi s-o lepdm5 ne arat c suntem o parte din /reaia #ivin i s facem tot ce simim nevoia s facem, dar, s lsm gri8ile n seama lui #umne$eu. /+nd reali$m aceasta se re$olv mai multe i ne consumm mai puin. Aa cum demonstrea$ i medicina, gri8ile au ca efect o auto otrvire... #umne$eu este pretutindeni. ;ot ce e, e divin. #umne$eu nseamn pur i simplu ntreaga e)isten, totalitatea, oceanul care ne ncon8oar, oceanul vieii. '-l vedem n toate pe #umne$eu. % dat ce putem s vedem asta, fericirea e doar produsul secundar, pacea se produce pur i simplu. (rimul lucru care trebuie inut minte: #ivinul este aici i acum, nsi e)istena, nsi respiraia, noi nine. (+n c+nd #ivinul nu este e)periena noastr, credina e $adarnic. *ntreaga e)isten este armonie. ?u poate e)ista altceva dec+t un 8oc cosmic. ' privim lumea ca pe un ocean n care noi suntem valurile i apoi s continum s unduim, s ne 8ucm. Aa cum arat i dr. Janine -ontaine corpul nostru fi$ic repre$int numai G K 01 L din ceea ce este omul, restul fiind energie i informaie de vibraie nalt !suflet, spirit...". (rin intermediul acesteia suntem n legtur cu ntreaga creaie i n primul r+nd cu cei apropiai nou: copii, neamuri, prieteni... 'untem parte a M

tot ceea ce considerm a fi lumea noastr, i str+ns ntreesui cu tot acest tot. 'untem toi e)presiile aceleiai viei. ?u contea$ unde ne aflm, rugciunile noastre sunt au$ite de toi. /u toi Una suntem. 'untem n re$onan K Nacordai5 la lumea noastr. 'untem parte a ceea ce percepem. /orpul nostru este un templu care ne adpostete sufletul. %rice se nt+mpl cu lucrurile din aceast lume, este resimit de corpurile noastre. ?u e)istm dec+t ca Unul n aceast lume. (rin uurarea durerilor altora, uurm i durerile noastre. ,ubindu-i pe ceilali ne iubim pe noi nine. / eia ctre unimea noastr este capacitatea pe care o avem de a transforma lumea n care trim. #ar pentru aceasta trebuie n primul r+nd s ne acceptm aa cum suntem pe noi i ceea ce este n 8urul nostru. ;ransform+ndu-ne pe noi, se transform i ceea ce este n 8urul nostru, influena simindu-se la nivel de ntreg. /u voin proprie, suntem un fragment care se lupt cu tot universul, av+nd o cantitate infim de energie. =i acea energie este dat de univers. Universul este at+t de 8ucu nc+t ne i las s ne luptm cu el, ne d energie. %rice voin este mpotriva naturii. /+nd spunem din toat inima N-ac-se voia ;a, nu a mea5 - N;a5 se refer la divinitate, la totalitate, ntreg - devenim pentru prima dat puternici. #ar aceast putere nu ne aparine nou - noi suntem doar un canal, un culoar. Aceast putere i aparine /osmosului. #umne$eu e)ist pretutindeni - unul n toate. 'ingur unitatea e)ist, cele multe sunt doar formele ei. <le nu e)ist n realitate mprite, divi$ate, numai par divi$ateF n ad+ncime una sunt. ' trim n pre$ent I 2Un altul dintre ucenici ,-a $is: N#oamne, d-mi voie nt+i s m duc i s ngrop pe tatl meu5. ,ar ,isus i-a $is: 2Vino dup &ine i las morii s-i ngroape morii lor5. O<vang elia dup &atei H,@0P (entru contiina obinuit, ordinar, trecutul este timpul real, iar pre$entul este doar trecerea de la trecut la viitor, este doar o trecere momentan. ;recutul este real i la fel i viitorul, dar pre$entul este ireal pentru contiina obinuit. (entru o fiin deteptat numai pre$entul este real. ?umai atunci c+nd omul se tre$ete, pre$entul e real, iar trecutul i viitorul devin am+ndou ireale. ' fim n clipa pre$ent. (re$ena este necesar pentru a deveni contieni de frumuseea, mreia i sfinenia naturii. /lipa de acum poate fi considerat elementul principal. Aici i acum, este singurul punct, din care putem a8unge la #umne$eu. *l descoperim pe #umne$eu n momentul n care reali$m c nu este nevoie s-l cutam. <l este n noi i n tot ceea ce e)ist. ?umai /reaia #ivin e)ist. ' ne aducem toat fiina n clipa pre$ent. ;ot ce e)ist, e)ist aici i acum. %ri de c+te ori ne dm seama c ne ducem n trecut sau viitor s nu facem o problem din asta. ' venim n pre$ent pur i simplu. ?iciodat s nu ne par ru pentru trecut. ' trim fiecare clip ca i cum ar fi ultima. ?umai atunci o vom nc eia. ;rebuie s ne nc eiem socotelile n fiecare clip. ' ne spunem: N#ac trebuie s fac ceva, trebuie s fac aici i acum, complet I5 ' ncercm s acordm atenie aciunilor n sine i nu re$ultatelor. ' acordm atenie deplin tuturor lucrurilor pe care ni le aduce n fa pre$entul. ' permitem lucrurilor s fie aa cum sunt, at+ta tot. ' locuim n pre$ent i s vi$itm din c+nd n c+nd trecutul i viitorul, atunci c+nd trebuie s facem fa aspectelor practice ale unei situaii. *n acest mod percepem o cunoatere care nu distruge sacralitatea i misterul vieii ci conine o iubire i un respect profund pentru tot ceea ce e)ist. ?icodim l-a ntrebat pe ,isus: 2*nvtorule, cum pot s intru n *mpria lui #umne$eu>5 ,isus a rspuns: 2Adevrat i spun c dac un om nu se nate din nou, nu poate vedea mpria lui #umne$eu.5 Aceast renatere e un proces continuu. ;rebuie s ne rentem n fiecare clip. ' murim n fiecare clip pentru trecut, oricum a fost el, frumos sau un iad. Viaa este o natere continu iar moartea e i ea continu. ' fim clip de clip proaspt i t+nr, s rentem n fiecare clip. ,ar dac suntem proaspei nu putem dec+t s asistm, s fim martori. ' fim contieni I ' trim clip de clip, ateni, contieni de noi i de tot ceea ce se nt+mpl n 8urul nostru, i s rspundem clip de clip. /ontiena nu e ceva care trebuie cultivatF ea e)ist de8a, trebuie doar s fie tre$it. %mul contient este bun pentru c este contient. ,ar la lumina contienei, rul dispare la fel cum dispare ntunericul la lumina $ilei.' fim totali n aciunile noastre, s fim contieni. Aceasta nseamn s nu avem alte g+nduri. /orpul, mintea, sufletul s fie n armonie n timp ce facem orice lucru i astfel lucrurile mrunte se transform, devin aciuni luminoase. ' semnm A4&%?,< I /eea ce semnm aceea culegem. /+nd ,isus ne spune 2ntoarce i cellalt obra$5 ncearc s e)prime simbolic secretul lipsei de re$isten i de reacie. /+nd ne ndeamn 2s ne rugm pentru cei ce ne ursc i ne blestem5 ,isus ne transmite c dac noi rspundem cu bine, indiferent de aciunile celorlali, ne ridicm pe plan spiritual i primim mult mai multe... ' contienti$m c #U&?<Q<U <';< LU&,?R =, ,U7,4< I ,isus ne arat c 2#umne$eu este lumin i iubire.5 /+nd l contienti$m ca iubire ne putem apropia de el. #in S

acest punct de vedere este frumoas i pilda cu Nfiul rtcitor5. /+nd se ntoarce nu-l ntreab tatl nici de ce s-a ndeprtat, nici ce a pctuit, ci este primit cu lumin i iubire simboli$at prin tierea vielului cel gras. Aceasta este foarte important pentru c ne putem apropia mult mai uor de #umne$eu. ' nvm s ne rugm I /a s se duc ncrctura negativ care este n 8urul nostru trebuie s ne rugm. #ar aa cum ne arat i ,isus trebuie s nvm s ne rugm. <l ne transmite rugciunea N;atl nostru5 dac nu suntem n stare s ne rugm n linite. #ac mintea ar fi linitit i am putea contienti$a c suntem parte din /reaia #ivin i c de la #umne$eu le primim pe toate i prin intermediul nostru #umne$eu ;atl este cel care-i face lucrarea, aceasta ar fi cea mai puternic rugciune. #ac simim nevoia s ne rugm singurele rugciuni bune cu cuvinte sunt cele n care mulumim pentru ceea ce primim i ce vom primi. (rin aceasta desc idem posibilitatea pentru a putea primi. /+nd ,isus ne spune Nacestea toate le putei face i altele pe deasupra5 ne arat c n noi este #umne$eu care are puteri nelimitate, starea normal fiind de bogie, de sntate, de bine. ?oi trebuie s ne nlm cu sufletul spre #umne$eu pentru a le putea primi pe toate. /+nd noi cerem, punem n eviden faptul c nu avem i crem condiii ca s nu putem avea, sau s primim foarte greu ceea ce cerem. ' respirm cu LU&,?R =, ,U7,4< I / iar i numai transformarea respiraiei dintr-un act incontient ntr-un act contient, are efect deosebit. *neleg+nd c i n aerul din 8urul nostru este energie divin putem contienti$a cum o dat cu aerul pe care-l inspirm intr i energia divin care a8unge n toate prile corpului, face bine peste tot, vindec peste tot, nal peste tot i apoi rm+n+nd n continuare plini de energie divin c+nd e)pirm se duce energie divin i spre toi oamenii, spre ntreaga creaie. (entru cei care pot, s contienti$e$e aceast energie ca lumin i iubire divin. /u c+t semnm mai mult energie divin, mai mult lumin i iubire divin, cu at+t mai mult culegem. ' ne descrcm de energia greelilor I ' contienti$m c viaa este o coal a creterii armoniei sufletului cu restul /reaiei #ivine i se aseamn cu coala clasic. =i copilul p+n nva s trag liniile drepte la nceputul colii, c+te e)erciii face i, dac se supr c nu le poate trage drepte de prima dat, nu ar nva niciodat s le trag. <ste important ca nici noi s nu ne punem cenu n cap dac greim pentru c amplificm rul. /eea ce avem de fcut este s ne rugm la #umne$eu s ne ierte, s ne lumine$e i s ne a8ute s nu mai greim./ea mai mare greeal a omului este orgoliul, egoul, pentru c atunci c+nd omul crede c el face lucrarea i nu se contienti$ea$ ca parte a /reaiei #ivine prin care *ntregul, #umne$eu ;atl i face lucrarea, se separ de *ntreg i nu poate primi energia i informaia de care are nevoie. *n rest conform legii semnatului cu c+t de la noi pleac mai mult bine cu at+t mai mult bine culegem. ' ne rugm pentru ceilali n loc s-i comptimim I ' contienti$m c i bolile i neca$urile sunt semne c trebuie s ne ntrim armonia sufletului cu restul /reaiei #ivine. *n loc s-i comptimim pe ceilali este important s ne rugm pentru ei ca #umne$eu s-i lumine$e i s-i a8ute s-i nvee leciile pentru a iei din situaia n care sunt. (rin aceasta le dm energie care-i a8ut s se debloc e$e. =i vd cum oamenii se pot recupera i din cele mai grele boli c+nd i nva leciile... *n general bolile sunt vindecabile. 'unt mai degrab oameni nepregtii s se vindece... <nergia de comptimire este energie de bloca8. /+nd i comptimim le facem ru i lor i nou. /+nd i comptimim c sunt bolnavi le ntrim boala. /+nd i comptimim c au neca$uri atragem i alte neca$uri asupra lor. &uli au primit aceleai boli ca cei pe care i comptimeau pentru a pricepe c nu-i bine s comptimeasc. ' ne bucurm de binele celorlali n loc s 8udecm I /+nd ni se spune 2s nu 8udecai5 ni se atrage atenia pe de o parte c nu suntem n stare s 8udecm i pe de alt parte c dac 8udecm atragem, prin re$onan, rul 8udecat asupra noastr. *n momentul c+nd 8udecata ncetea$, prin acceptarea realitii, facem loc iubirii, bucuriei, pcii. ' nu ne mai 8udecm nici pe noi i nici pe ceilali, s renunm la preteniile fa de noi i de ceilali. /el mai important catali$ator al sc imbrii ntr-o situaie este acceptarea complet a situaiei aa cum este ea, fr a simi nevoia de a o 8udeca sau a o sc imba n vreun fel. /+nd acceptm starea pre$ent, fiecare moment este bun. (rin nlarea noastr interioar se nal i ceea ce se afl n legtur cu noi. 'ufletul trebuie s fie n legtur numai cu #umne$eu pentru a primi ceea ce avem nevoie. (entru sntatea sufletului nostru de orice ne atam, fie c este vorba de familie, spiritualitate, bunuri..., trebuie s le pierdem sau s nu putem dispune de ele. 'tarea normal este de bogie dar trebuie s-o nelegem ca pe un decor divin n care ne aflm i pe care trebuie s-l folosim. #ac credem c este al nostru i un capt de a ne face 2bogai5. ' nelegem c urmaii sunt n primul r+nd daruri de la #umne$eu i abia apoi copiii i nepoii notri. ' inem la #umne$eu din ceilali i H

abia apoi la ei ca oameni. ' ne bucurm c+nd suntem n legtur cu oamenii nali pe suflet. #ar s nu-i comparm ntre ei, s nu 8udecm. ' ne bucurm I /+nd ,isus ne spune c pentru a intra n *mpria /erurilor trebuie s redevenim copii ne indic s fim n pre$ent precum copiii i s ne bucurm ca ei. Abia c+nd ne bucurm clip de clip merit s trim. La ce ne-ar fi util dac am avea toat bogia de pe pm+nt, i am fi cei mai gro$avi artiti, sportivi... dac nu ne putem bucura. 'tarea normal este de bucurie c suntem n aceast via care este o coal a creterii armoniei sufletului cu #umne$eu, cu *ntreaga /reaie. #ar p+n a8ungem la aceast stare de bucurie continu, de e)ta$, este util s ne bucurm de faptul c-l regsim tot mai frumos pe #umne$eu, c ne ntrim tot mai mult legtura sufletului cu el, ne putem bucura de toi i de toate... i de flori, i de copaci i de psri... i de orice. ' contienti$m c toate fac parte din /reaia #ivin, s contienti$m frumuseea i mreia /reaiei #ivine... /+nd ne bucurm i contienti$m frumuseea i mreia /reaiei #ivine crete nivelul de vibraie al sufletului, se cur de aspectele mai puin bune, se luminea$ viitorul. /eea ce suntem este un re$ultat a ceea ce g+ndim, vorbim sau facem. (entru a ni se mbunti armonia cu restul /reaiei #ivine trebuie s plecm de la starea n care suntem i s facem paii pe care-i putem face. #in acest motiv este foarte important ca fc+nd tot ce simim c trebuie s facem, s fim ntotdeauna mulumii. &ulumirea este cea care asigur o ba$ solid pe care ne putem ridica. #in acest motiv ,isus ne spune c Ntrebuie construit casa pe st+nc solid5. ;rebuie s nelegem c viitorul nu se poate ba$a dec+t pe starea de mulumire. #ac nu suntem mulumii putem avea toate bogiile pe pm+nt i s fim cei mai gro$avi n toate domeniile c totul se destabili$ea$ i se pierde. ' avem ntotdeauna imaginea de bine spre care tindem ca i cum #umne$eu le re$olv pe toate. *n acelai timp s facem tot ce simim nevoia s facem, ls+nd gri8ile n seama lui #umne$eu, bucur+ndu-ne c se face voia Lui, i primindu-le pe toate cu smerenie, cu bucurie, cu mulumire, cu sufletul desc isF s ne bucurm c #umne$eu i face lucrarea cu noi i cei apropiai nou.

In)!t! s! te rel!-e*i 'tresul produs de problemele $ilnice e la fel de periculos pentru sanatate ca si marile incercari si evenimentele ma8ore ale vietii. #e aceea, e important sa neutrali$am efectele stresului cotidian. &ai intai, trebuie anali$ate cau$ele stresului nostru cotidian: un divort, o boala grava, pierderea locului de munca sau pierderea unei persoane dragi> #e asemenea, problemele $ilnice: aglomeratia din autobu$, gri8a $ilei de maine, banii niciodata suficienti, certurile cu partenerul de viata... /um facem fata acestor situatii stresante care, in timp, ne pot afecta sanatatea> .andeste po$itivI - Uneori, simpla pierdere de vreme fara folos poate fi o sursa de stresF problema e insa sa nu trene$e aceasta atitudine si sa incerci sa o re$olvi. &odalitatile prin care facem fata acestor evenimente stresante pot fi de doua feluri: adaptative si de$adaptative. &odalitati adaptive - Adoptarea unei atitudini optimiste, po$itive. - Atitudinea destinsa !a sti sa faci a$ de neca$". - ,mplicarea in activitati placute !sport, plimbari, iesiri la restaurant, la film, teatru, cumparaturi, vi$ite". &odalitati de$adaptative - /riticarea altor persoane pentru ceea ce ti se intampla. - Adoptarea unei atitudini negativiste fata de lume si viata. - 4efugiul in consumul e)cesiv de alimente. - /onsumul de alcool - ,ncearca sa faci $ilnic acest e)ercitiu de destindere, dimineata, la tre$ire, si seara, la culcare. Astfel, in decurs de cinci-sase saptamani veti avea sen$atia efectiva de calm si rela)are. <fectele lor asupra organismului sunt incontestabile. ,ata cateva dintre acestea: - /resc re$istenta la stres. - A8uta in ca$ de insomnie, stare de deprimare, an)ietate, fobie. - #iminuea$a anumite simptome, cum ar fi durerile de cap, de spate. - 'unt un substitut ideal pentru un numar redus de ore de somn. 01

- ,ntaresc sistemul imunitar. - Au un efect po$itiv asupra creativitatii. ;rebuie stabilite care sunt tensiunile $ilnice cele mai des intalnite: - frica de esec, - nemultumirea legata de nerecunoasterea valorii tale la locul de munca, - singuratatea, - preocupari legate de greutatea corporala, - sanatatea familiei. 'i lista nu se inc eie aici. <)ista situatii in care suntem atat de stresati, incat nici nu ne gandim sa facem ceva pentru a contracara sau anula stresul. 'olutia propusa este simpla si la fel este si rationamentul pe care se ba$ea$a. (ornim de la premisa ca nu putem trai doua stari in acelasi timp: sa fim si rela)ati si stresati. 'olutia poate fi sa ne inducem noi rela)area, reducand astfel tensiunea specifica starii de stres> ,ntrucat rela)area nu se instalea$a instantaneu, este nevoie de timp, de un moment bine ales, de un spatiu adecvat si de te nica. ,ti spunem noi cum sa procede$i. 0. Alege un loc confortabil: poate fi fotoliul sau patul in care dormi. @. 'tand ase$at, lasa barbia sa se spri8ine usor pe piept !primii musc i care se rela)ea$a atunci cand adormi sunt musc ii cefei". 6. Lasa apoi bratele sa cada usor pe langa corp. E. ,nc ide oc ii si respira adanc de doua-trei ori. G. ,ncearca sa fii calm si rela)at. 4epeta-ti de cinci-sapte ori in gand: T'unt calm, rela)atT. 4ela)area apare dupa repetare. M. (e masura ce te destin$i, s-ar putea ca tot felul de ganduri sa-ti treaca prin cap. Lasa-le sa treaca. S. /u o voce abia soptita, spune-ti in gand urmatoarele: T'imt cum o liniste placuta ma cuprinde. 'unt tot mai calm, mai rela)at. ,ncerc sa-mi vi$uali$e$ bratele. 7ratele devin mai grele. 'imt o greutate placuta la nivelul bratelor. <le devin din ce in ce mai greleT. 9. #upa aceea, respira adanc, linistit. 01. ;rage puternic aer in piept, desc ide usor oc ii. ;e vei simti refacut ca dupa un somn reconfortant si lung. 00. ,n aceasta stare de bine, misca bratele si picioarele. Secretul longe)it!tii #in cele mai vec i timpuri omenirea a cautat secretul Ttineretii fara de batranete si vietii fara de moarteT, de cele mai multe ori confundand nemurirea cu longevitatea. ?emurirea in plan fi$ic este imposibil de atins, organismul uman, ca si toate celelalte sisteme materiali$ate in plan fi$ic, supunandu-se legii universale a ciclicitatii - formare, de$voltare, de$integrare. (utem insa trai mai mult > ,n antic itate, cei mai multi cautatori ai secretului longevitatii au incercat sa il gaseasca in tot felul de sisteme materiale mai mult sau mai putin vii, considerandu-le un fel de Tmaga$iiT ale esentei vietii umane, ba$andu-se pe ipote$e derivate din cre$ul ca tot ce ne incon8oara in aceasta lume se constituie ca o ane)a ara$ita spri8inului de$voltarii noastre. Astfel s-au incercat diverse eli)ire din plante, preparate dupa niste retete foarte complicate, pulberi de cristale, alia8e de metale sau alte preparate ale c imistilor, etc. A fost omis un singur sistem: propriul organism. &ari maestri spirituali au descoperit ca secretul longevitatii se gaseste in noi insine. %rganismul uman este un sistem comple) constituit din trei elemente ma8ore: materie fi$ica, energie si inteligenta. ,nteligenta concreta, cu alte cuvinte ratiunea, ia nastere din interactiunea primelor doua elemente, si sre rol definitoriu ca factor perceptiv, deci$ional si coordonator al actiunilor noastre cotidiene, ea fiind deci elementul prin care vom reusi armoni$area dintre materie 00

si energie, si conservarea acestora. (rin intermediul ratiunii si a atributelor ei !perceptie, deci$ie, coordonare" se poate reali$a controlul asupra proceselor ce au loc la diferite nivele ale elementelor materie si energie, iar prin mecanisme de autodeterminare se poate reali$a si autocontrolul proceselor ce au loc la diferite nivele ale elementului inteligenta. ;ranspunerea in practica al enunturilor de mai sus - care constituie de fapt intregul secret al longevitatii - se face etapi$at, ulterior etapele capatand caracter permanent, altfel spus, ele devin un mod de viata. /onservarea energiei si materiei urmareste mentinerea organismului in perfecta stare de sanatate si vitalitate, si este precedata de o prealabila purificare obtinuta prin mi8loace clasice. (ostul este cea mai eficienta metoda de purificare a sangelui, a organelor si a tuturor tesuturilor din organism. /ele doua posturi anuale de mai lunga durata !de (asti si de /raciun" pe langa implicatia spirituala au si o importanta fi$iologica, cele doua momente marcand totodata si trecerea de la un tip de dieta la altul, cand, eliminarea to)inelor specifice acumulate devine necesara. (osturile saptamanale au rol de mentinere a starii de curatenie a organismului. /lismele purifica organismul de to)inele ce se acumulea$a in intestin ca urmare a digestiei, prevenind imprastierea lor in organism. <ste deosebit de benefica, in special pentru un organism bolnav. Alimentatia repre$inta unul dintre cei mai importanti factori de care depinde obtinerea longevitatii. <poca moderna in care traim a afectat destul de serios calitatea alimentelor prin impactul pe care acestea il au asupra starii de sanatate a organismului. /onservantii, stabili$atorii, colorantii, aromati$antii si alti aditivi alimentari constituie elemente pentru care organismul nu detine cai metabolice specifice, ele imprumutandu-le, in ca$urile fericite, cu o c eltuiala energetica insemnata sau, mai grav, acumulandu-se in organism. ,n ambele ca$uri, re$ultatul este acelasi: organismul sufera, energia se consuma si materia imbatraneste. (e langa calitatea elementelor, o deosebita importanta pre$inta atat modul de asociere cu proteine sau consumul de fructe imediat dupa o masa copioasa sau supraalimentatia generea$a o digestie incompleta care are ca re$ultat aparitia unor subprodusi to)ici, daunatori organismului. ;utunul, alcoolul, cafeaua, ceaiul negru sunt alimente deosebit de nocive asupra organismului, multe dintre efectele nedorite pe care le produc fiind ireversibile. #aunatoare sunt si bauturile acidulate, inclusiv apa minerala acidulata, consumate in mod frecvent, acestea destabili$and ec ilibrul acido-ba$ic din organism, privandu-l totodata si de unele elemente !calciu, magne$iu, fier, etc.". Un efect asemanator il produce si $a arul rafinat. &ediul incon8urator pre$inta importanta prin calitatea aerului si natura campurilor electromagnetice predominante. Aerul intens poluat, pe langa efectele directe ale no)elor, afectea$a conservarea energiei organismului datorita faptului ca este lipsit de ioni negativi, acestia repre$entand aportul energetic atmosferic. 7etonul armat din constructii modifica radiatia telurica, creand noduri suplimentare daunatoare in timp. 4etelele de inalta tensiune, transformatoarele, emitatoarele si alte surse artificiale de campuri electromagnetice !telefoane mobile, pagere" in iba functiile epifi$ei, ipofi$ei si alte $one din creier, afectand imunitatea prin de$ec ilibrarea sistemelor energetice ale organismului. 'tarea emotionala sta la ba$a mentinerii ec ilibrului energetic intern al organismului. 4eactiile emotionale necontrolate si stresul afectea$a sever vitalitatea si imunitatea, de$organi$ea$a energiile interne, ceea ce are ca re$ultat aparitia afectiunilor organice de natura nervoasa. ,n mod voluntar, prin autocontrol mental se pot re$olva problemele emotionale. 'e)ualitatea este o mare consumatoare de energie datorita naturii ei creatoare. &omentul conceptiei este insotit de o deplasare de energie dinspre genitori spre noul organism ce va re$ulta, aceasta energie avand rol de suport pana la dobandirea de catre fat a propriilor sisteme energetice. ,n urma raporturilor care nu au ca re$ultat conceptia, energia mobili$ata de catre parteneri se pierde, ducand la imbatranirea se)uala prematura a persoanelor care practica se)ul in mod e)cesiv. &etodele de 0@

practicare a se)ului cu conservarea energiei pot fi reali$ate doar in cadrul cuplurilor constante si nu au intotdeauna re$ultatul scontat. <)ercitiile fi$ice au o deosebita importanta in mentinerea vitalitatii organismului stimuland circulatia sangvina si energetica, intensificand procesele de respiratie si de curatire a tesuturilor si armoni$ea$a functiile sistemului nervos si a celui endocrin. 'unt recomandate e)ercitiile usoare, ritmice, corelate cu o respiratie profunda, controlata. Armoni$area materiei cu energia este considerata ca element c eie in longevitate, armonia fiind generatoare de liniste interioara, de multumire de sine, satisfactie si bucurie - elemente necesare unei bune circulatii energetice intr-un organism sanatos. Un pas important in atingerea si conservarea armoniei este dobandirea claritatii mentale, elementul atat de necesar pentru dobandirea disciplinei in modul de viata. ;otodata, claritatea mentala imbunatateste perceptia sen$oriala si conceptia mentala ba$ata pe perceptie, promovea$a stapanirea mentala necesara cultivarii ec ilibrului emotional. Armonia dintre materia fi$ica si energie se concreti$ea$a in viata cotidiana printr-un comportament moderat guvernat de starea de calm mental, un program riguros de alimentatie si odi na, eliberat de orice e)cese, o mentalitate clara ba$ata pe intelepciune, incredere de sine si nu in ultimul rand respect. Acesta este secretul longevitatii. -arm. 4obert .ergelU

Auto)in ec!re 'ub acest titlu va pre$entam o metoda simpla de autoa8utorare, usor de aplicat de catre oricine, utila atat in familie cat si in cuplu. Sensibilizarea palmelor ,n centrul palmelor e)ista cate un centru energetic secundar, care are legatura cu centrul energetic aflat in crestetul capului, numit 'a as rara, centru prin care noi absorbim energie de cea mai inalta calitate din cosmos, de la #ivinitate. Vom invata sa utili$am acesti centri pentru a-i a8uta pe altii sau c iar pe noi insine. La persoanele dreptace, centrul din palma dreapta emite un flu) de energie legat direct de centrul din crestet, iar centrul din palma stanga absoarbe un flu) energetic apro)imativ egal cu cel emis de centrul din palma dreapta. E-ercitiu - inc ideti oc ii, va rela)ati usor respirand lent dar ritmic, pana simtiti ca sunteti cuprinsi de o stare de bine. Apropiati-va palmele desc ise in fata corpului, la nivelul ombilicului !cu oc ii inc isi", si incercati sa simtiti energia care curge din centrul palmei drepte spre centrul palmei stangi. Apropiati si departati palmele, la inceput intre G si @1 cm, iar apoi pe distante din ce in ce mai mari, pe masura ce veti avansa. #upa ce va trece o perioada de timp de e)ersare, palmele dumneavoastra vor deveni mai sensibile. #in cand in cand, este util sa ne frecam palmele pana cand vor deveni calde !activand astfel centrii din palme si centrul din crestetul capului", iar apoi trecand din nou la e)ersare. #upa ce ati inceput sa simtiti caldura, furnicaturi sau intepaturi !sen$atiile difera de la om la om" continuati acest e)ercitiu, dar cu oc ii desc isi. &ai tar$iu veti observa ca incepeti sa percepeti aceste sen$atii foarte usor si cu oc ii desc isi. (uteti trece acum la palparea energetica a antebratului, a $onei din 8urul capului, a genunc ilor, a intregului dumneavoastra corp. La inceput veti plimba palma la o distanta de 01-@1 cm de oricare $ona pe care o palpati energetic, dupa mai mult antrenament reusind sa mariti aceasta distanta pana la un metru sau c iar mai mult. ?u trebuie sa insistati prea mult c iar de la inceput, nu fortati perceptia, incercati mereu sa ramaneti rela)ati, fiind doar atenti la ce se intampa sub palmele dumneavoastra. 06

E-ercitii !.ut!to!re - cu palmele fata in fata, se inspira profund pe nas, concentrand atentia in centrul palmei stangi. La e)pirare, atentia dumneavoastra se va focali$a in centrul palmei drepte. <)ersand, dupa un timp, veti percepe, in timpul e)pirarii, cum energia se va accelera de la palma dreapta spre palma stanga, iar in timpul inspiratiei, cum energia se va grabi sa a8unga din palma stanga spre cea dreapta, trecand prin bratul stang, stern, bratul drept si iesind apoi prin palma dreapta. #obandind e)perienta, acest flu) vi se va parea ca se invarte continuu intre palma dreapta, palma stanga, bratul stang, stern, bratul drept, palma dreapta, astfel inc i$andu-se un circuit. La stangaci, flu)ul va circula invers. - se tine una din palme in plan vertical, iar cu degetul aratator al celeilalte maini !tinut la o distanta cuprinsa intre 01-0G cm" indreptat spre palma opusa, se vor trasa spirale, cercuri, linii etc., pana veti reusi sa cresteti sensibilitatea palmelor. ,ncercati sa faceti acest e)ercitiu descriind aceleasi trasee cu degetul si pe dosul palmei opuse. #aca sen$atiile sunt clare si pe dosul palmei, inseamna ca ati a8uns la o sensibilitate foarte buna. - ca un amu$ament, puteti incerca sa directionati flu)ul de energie din deget prin cap, picior, torace, palma sesi$oare fiind intotdeauna in cealalta parte a corpului. Atentie, dupa ce ati dobandit sensibilitate, va trebui sa va reali$ati singuri codificarea si decodificarea semnalelor receptionate, reusind foarte usor sa diferentiati diverse probleme de sanatate. Veti putea astfel diferentia diverse TgoluriT, TvarfuriT, Tben$iT de energie, sen$atii de cald sau rece in dreptul unor organe, pulsatii ale organelor sau $one cu energie densa sau rarefiata. (uteti, de asemenea, palpa energetic diverse plante, animale, minerale. Utilizarea palmelor ,nainte de a utili$a palmele in vederea a8utarii cu energie, este util a face un e)ercitiu. E-ercitiu - stand in picioare cat mai rela)at, se inspira profund pe nas, iar pe e)pirare se TtrimiteT energia spre crestetul capului, se inspira din nou, dar de data aceasta odata cu e)piratia energia se focali$ea$a spre locul dintre anus si organele genitale. ;rimitem deci, alternativ energie cand spre crestet !centrul energetic 'a as rara", cand spre $ona dintre anus si organe genitale !centrul energetic &ulad ara". Acest e)ercitiu are ca scop activarea mai puternica a celor doi centri, creand tot odata un ec ilibru Cin-Cang al sistemului energetic propriu. <ste bine ca acest e)ercitiu sa-l efectuam $ilnic, timp de G-01 minute, avand gri8a sa nu fortam procesul respiratiei. Reguli gener!le Acum suntem gata: dupa o frecare usoara a palmelor, sa aplicam pe o $ona bolnava palma dreapta !la stangaci, palma stanga", lasand cealalta palma desc isa si orientata in sus. #upa o oarecare e)perienta, se vor putea pune ambele palme pe $onele bolnave. ?u tineti palmele lipite de $ona bolnava mai mult de G-01 minute. #aca in aceasta perioada va simtiti obositi sau aveti o stare de moleseala accentuata, trebuie sa va opriti si sa va odi niti. La finalul sedintei, mainile se vor scutura puternic de cateva ori, gandindu-ne ca aruncam in pamant sau intr-un foc imaginar toate TdeseurileT de energie negativa. <ste bine sa se lucre$e cu mana dreapta pe partea stanga a bolnavului, iar cu mana stanga pe partea dreapta a acestuia. Aceasta, deoarece se tine cont, de cele mai multe ori, de polaritatea palmelor si a partilor corpului. Astfel, putem considera ca palma si partea dreapta a corpului repre$inta TplusT, iar palma si partea stanga a corpului TminusT. (rin diferenta de polaritate, energia va circula mult mai bine. #aca $ona pe care trebuie aplicata palma este mare !de e)emplu, plamanii", aceasta va fi aplicata cu degetele rasfirate, daca $ona este mica !de e)emplu, oc ii", palma va fi aplicata cu degetele lipite. ?u este necesar intotdeauna ca palmele sa fie ase$ate direct pe piele, dar este indicat in ca$urile de entorse, fracturi, diverse traumatisme fi$ice etc. <ste bine ca pacientul sa fie imbracat in aine le8ere, daca se poate din bumbac sau alte fibre naturale si sa inlature obiectele din metal !cercei, bratari, inele etc.". Utilizarea cristalului de cuart ca element ajutator (entru a amplifica flu)ul de energie prin palme, putem utili$a in mana stanga un cristal de cuart cu varful orientat inspre centrul palmei. (alma dreapta va fi ase$ata pe $ona bolnava. /u cat cristalul va fi mai limpede, cu atat vibratiile care vor fi amplificate vor fi mai inalte, iar energia va 0E

circula mai liber prin el. (entru a putea fi utili$at, cristalul de cuart trebuie purificat si TacordatT cu vibratiile utili$atorului. /uri0ic!re! cu!rtului (urificarea cristalului se face in felul urmator: timp de 61 de $ile acesta va fi tinut intr-un vas transparent cu apa si sare !de preferat sare marina", 6-E lingurite la 0V@ litru de apa, cu amplasarea vasului la lumina solara. 4a$ele soarelui vor patrunde si vor energi$a cristalul, iar solutia salina va e)trage informatia si energia para$ita din cristal. (entru a ne acorda cu acest minunat prieten, il vom purta @-6 saptamani cu noi, intr-un bu$unar, din cand in cand neuitand sa-l scoatem la lumina. +eto ! ,n unele ca$uri, putem utili$a c iar doua cristale de cuart, cate unul in fiecare palma, cel din palma dreapta fiind orientat cu varful catre $ona bolnava. <ste de preferat ca dimensiunea cristalelor sa nu depaseasca M-H cm, fiind important ca varfurile cristalelor sa nu fie ciobite sau slefuite. Varful natural este de preferat celui obtinut prin slefuire. #an Levi

+o !lit!ti e crestere ! energiei interne Voi incerca sa e)prim cateva idei referitoare la modul in care se poate mari energia interna a fiintei umane. ?u este un punct de vedere stiintific detaliat, ci mai mult o abordare generala ce inglobea$a pareri personale, la care am a8uns in urma a tot ceea ce am citit si practicat. Ar fi foarte mult de spus pe marginea acestui subiect si s-ar putea scrie pagini intregi, dar ma voi limita doar la cateva concepte esentiale. Adevarata intelegere se transmite prin stari, nu prin cuvinte. ,n primul rand, trebuie sa ne dam seama ca in fiecare $i noi pierdem mai multa energie decat acumulam, prin tot ceea ce facem !ganduri, vorbe, activitati diverse, etc.". <ste aproape inevitabil sa se intample asta, pentru ca lumea e)terioara, intr-un fel, TtrageT de tine in toate partile, pentru a-ti de$organi$a fiinta !legea entropiei", astfel ca, inevitabil, la sfarsitul $ilei te tre$esti mai obosit ca dimineata. 'i asa se intampla a$i, asa si maine, si tot astfel trec anii, imbatranesti si apoi, consecinta a epui$arii energiei, iti pier$i corpul fi$ic. &area ma8oritate a oamenilor spun ca acest proces este unul normal, ca nu i te poti impotrivi. (roblema consta in modul in care privesti tu viata, modul in care cre$i tu ca stau lucrurile in univers. #aca am privi mai atent natura si am sta sa studiem performantele atinse in %rient !unde sa a8uns la reversarea procesului imbatranirii si c iar la nemurire - evident, nu de catre toata lumea si nu prin procedee cunoscute pe toate drumurile", am vedea ca modul in care vedem noi lucrurile este depasit, in sensul ca este prea putin eficient din punct de vedere energetic !daca observi cu atentie, vei vedea ca marea ma8oritate a celor ce vorbesc despre spiritualitate nu au un nivel energetic deosebit, iar daca au anumite TcapacitatiT ele sunt mai mult innascute, nu dobandite prin efort in aceasta viata. / iar si cei ce le-au dobandit acum, sunt departe de ceea ce se intelege in %rient prin TcapacitatiT". ,arasi, e atat de mult de spus in privinta a ceea ce este eficient sau nu din punct de vedere energetic, a modului in care filo$ofiile spirituale pe care le intalnim la tot pasul in marea ma8oritate a cartilor si cursurilor de pe piata, te impiedica, de cele mai multe ori !prin profunda identificare cu ele" sa-ti constienti$e$i in mod realist po$itia in univers si sa depui eforturi pentru acumularea de energie, pentru propria evolutie - incat s-ar putea scrie la nesfarsit. 4eferitor la Tde$organi$areaT fiintei - reversul este TunificareaT prin acumularea de energie !intr-un fel, reversarea legii entropiei care actionea$a in lume". /rescand astfel energia ta interna, vei depasi vibratiile tuturor tipurilor de boli si, mai mult, cu energia in e)ces !dupa ce trupul fi$ic este complet 0G

restabilit" poti crea o gramada de lucruri pe care sa le folosesti in evolutia ta. #in pacate, pe la noi ideea de evolutie nu prea e privita in acest fel !se tot vorbeste de Darma, reincarnare, misiuni spirituale, comunicari de tot felul si alte idei filosofico-spirituale ca fiind ceva normal - dar acestea, desi sunt reale intr-un anume sens, nu fac decat sa te mentina in ilu$ia evolutiei". <volutia e o problema de acumulare de energie, in mod individual, cantitativ si calitativ. ,ar acest lucru se poate face cel mai eficient in cadrul unor ar etipuri care sa contina acele idei si energii ce te pot duce la cel mai inalt nivel - ar etipuri ce sunt transpuse, la nivel fi$ic, doar in scoli de constienta, in cadru organi$at. -oarte putine scoli adevarate e)ista in afara %rientului - tocmai de aceea oamenii evoluea$a acolo in $ece ani cat altii intr-o viata sau c iar in $ece. #upa ce am e)primat cateva idei generale referitoare la modul in care este privita acumularea de energie si rolul sau in evolutie, voi continua cu modalitatile prin care noi pierdem cel mai des energie din structurile noastre. (ersonal cred ca energia se pierde cel mai mult datorita ideilor 8oase pe care le avem despre noi insine. ?e credem oameni muritori care trebuie sa faca nu stiu cate fapte bune pana la moarte, pentru ca intr-o viata viitoare sa aiba sansa de a se apropia mai mult de #umne$eu !dar fiecare intelege asta in felul lui", si efectiv, TingropatiT in tot felul de filosofii spirituale uitam sa depunem eforturi intense pentru a a8unge la cel mai inalt nivel posibil c iar in aceasta viata. ?e bucuram ca avem Tcunoastere spiritualaT mai mare decat a altora - dar nu avem acel sentiment al TurgenteiT care ne-ar face sa cautam cat mai curand cea mai eficienta modalitate de a evolua, de a creste energetic. (entru asta e nevoie de o mare desc idere, de o atitudine de genul Tinca sunt la inceput, mai am foarte multe de aflatT, destul de greu de acceptat de ma8oritatea celor ce se ocupa de spiritualiate si cred ca stiu destul. Asta o spun din propria e)perienta, nu emit 8udecati. 'i eu am avut o perioada in care credeam ca stiu multe si cand am va$ut, prin comparatia cu o alta cunoastere de pe alte meleaguri, cat de filosofic era tot ce credeam ca stiam !din cursuri si carti auto tone", cat de putin concret, cat de lunga este /alea si cat de TincepatoriT suntem, m-am linistit complet. Atunci cand ideile noastre despre cine suntem noi, ce este viata, ce este #umne$eu vor fi cele mai inalte, cand vom vedea in mod realist cat de 8os suntem pe aceasta planeta !.urd8ieff spunea ca ne aflam intr-un loc foarte prost al universului, unde este foarte dificil sa evolue$i - T,n cautarea miraculosuluiT de (.#.%uspensDU ", si cand vom avea la dispo$itie si o cale pe care altii au mers si avem dovada nivelelor la care au a8uns, se va crea in noi un fel de Tefu$iuneT interioara care ne va a8uta sa depasim constienta obisnuita a oamenilor !care ne trage in 8os", reusind astfel sa depasim, prin practica constanta, orice fel de pierderi. #upa gandurile negative si ideile 8oase despre sine si viata, emotiile negative precum frica, mania, nerabdarea, supararea, intoleranta, etc. sunt dintre cei mai puternici consumatori de energie. Asta, deoarece atunci cand e)primi o asemenea emotie !te identifici cu ea, iti pier$i constienta, centrul, linistea" se crea$a in structurile tale adevarate TfurtuniT energetice care trag in afara foarte mult din puterea pe care o aveai disponibila in acel moment. Ati observat ca dupa e)primarea acestor emotii va simtiti ceva mai slabiti > 'i asa a$i, asa maine, pana cand... 'e)ul, asa cum este facut in T%ccidentT, ca si materialele pornografice cu care oamenii se identifica, pier$andu-si constienta in momentul Tvi$ionariiT, este un alt consumator imens. ,ar fara energie se)uala este foarte dificil sa evolue$i !ve$i T,nvatatura Hat orT aparuta la <ditura -or Cou, si alte materiale, atat recente cat si stravec i". Alimentatia este si ea un consumator, dar, cred eu, unul dintre cei mai TmiciT. 7ine, la inceput, cand ai un nivel relativ obisnuit !cum suntem cu totii", ea este e)trem de importanta, dar, avansand si acumuland energie prin alte metode, poti depasi oarecum vibratia TnegativaT a unui anume tip de aliment. #e e)emplu, Jasmu een - femeia care se raneste cu lumina, spune ca mananca din cand in cand ciocolata pentru placerea gustului !dar la nivelul ei isi permiteI". ,n %rient, unde oamenii a8ung la nivele deosebite, nu se consuma doar rana vie !cum ar fi de asteptat si cum, recunosc, mie mi s-ar parea normal", ci se mananca si rana TmoartaT din punctul nostru de vedere !dar probabil 0M

ca e preparata intr-un anume fel ca sa-si pastre$e valoarea nutritiva si energetica". Unul din cei mai mari consumatori de energie este respiratia defectuoasa, din varful plamanilor. % respiratie eficienta, care sa aduca energie foarte multa in corp necesita o implicare atat a plamanilor cat si, mai ales, a intestinelor. &odul de a merge !de$ordonat, grabit", de a dormi, de a privi, de a vorbi si gesticula pot duce si ele la pierderi ale energiei interne. Ar trebui invatate modalitati prin care energia sa intre in timpul acestor activitati. ;ocmai din acest motiv, inca din antic itate, in adevaratele scoli de constienta si materialele e$oterice se pune acccent, in primul rand, pe ceea ce se numeste Ta fi constient de tine insutiT. /u aceasta trecem efectiv la modalitati de acumulare. (entru ca energia sa intre in structurile noastre, in loc sa iasa, cum se intampla de obicei, ar trebui sa fii centrat pe tine insuti tot timpul !acea Tamintire de sineT sau Tconstienta de sineT de care se vorbeste in unele scrieri si scoli". Astfel, agitatia inconstienta, gandurile aotice, emotiile necontrolate se reduc pana ce treptat dispar. < un lucru destul de dificil sa reusesti sa te controle$i - trebuie sa-ti incetinesti miscarile pentru a le putea observa si trebuie sa fii capabil sa-ti mentii starea de centrare. ,n scolile de constienta sunt multe e)ercitii, atat statice !meditatii" cat si dinamice, care servesc acestui scop: obtinerea constientei de sine !adica simtirea efectiva a propriului trup, a organelor, a energiilor si emotiilor aferente - putand c iar transforma emotiile negative in po$itive". Acest lucru duce la cresterea puternica a energiei interne si constituie, totodata, primul pas pe calea evolutiei. A crede ca poti evolua, ca poti obtine anumite capacitati fara a deveni din ce in ce mai constient de sine, fara a te TunificaT din ce in ce mai mult este, din punctul meu de vedere, o ilu$ie. (e langa tot felul de e)ercitii ce au ca scop marirea constientei, foarte importante pentru acumulare energetica sunt: alimentatia potrivita !iar aici fiecare simte pentru el ce i se potriveste", ne-risipirea energiei se)uale si a emotiilor si in special, dorinta intensa de a cauta mereu ceea ce este eficient din punct de vedere energetic. Aceasta din urma produce acea Tefu$iuneT interioara care te trage efectiv in sus si sustine acumularea. ,mi dau seama ca nu prea am reusit in aceasta ultima parte sa e)plic foarte detaliat procesul acumularii. <ste foarte mult de spus si am incercat doar sa conture$ o mica idee. /elor interesati le recomand T,n cautarea miraculosuluiT, de (.#. %uspensDU, si T,nvatatura Hat orT, care vorbesc mai in detaliu despre acest proces - dar mai sunt multe alte materiale disponibile. (utem spune ca evolutia si acumularea energetica sunt o problema de alc imie interna. Asa cum e)ista alc imia e)terna !transformarea plumbului in aur - iar in $ilele noastre, in planul alimentatiei, de e)emplu, aparitia suplimentelor nutritive care combina in ele elemente comple)e, avand o energie puternica", alc imia interna repre$inta, din punctul meu de vedere, modalitatea cea mai eficienta de acumulare energetica si evolutie, care inglobea$a si de$volta tot ceea ce se gaseste fragmentat in alte sisteme. /el putin asta este parerea mea acum, dupa tot ce am citit si practicat. &arius 'tan Liniste! interio!r! Ce este liniste! interio!r!, Este o tr!s!tur! ! Eului Su1erior% Este estul e cunoscut 0!1tul c! 0iloso0i! orient!l! recuno!ste omul c! 0iin com1us in ou! Eu2ri% Un Eu In0erior si un Eu Su1erior 3c!re !re i0erite enumiri in i0erite scoli 0iloso0ice: Su1r!eu4 Atm!n4 etc5% EUL Su1erior este !ce! 6sc!nteie i)in!6 in noi% EUL Su1erior nu mo!re% Atunci c!n omul mo!re4 se istruge cor1ul 0i*ic4 cor1ul energetic4 etc%%% !r EUL Su1erior r!m!ne 6in)elit6 in !lte cor1uri su$tile si4 m!i !1oi4 se )! reinc!rn! intr2un !lt cor1 0i*ic% Eul in0erior este o sum! e conce1te si 1rinci1ii e )i!t! 1e c!re le2!m in)!t!t si !cumul!t in !ce!st! )i!t!4 e l! n!stere si 1!n! in 1re*ent% Eul in0erior este o 6constructie6 ! me iului 0S

soci!l in c!re ne2!m n!scut% +!i $ine *is este !m1rent! me iului soci!l !su1r! no!str!4 !su1r! 0iintei no!stre% /entru ! !.unge l! Eul Su1erior tre$uie4 m!i int!i4 s! ne 6 istrugem6 Eul in0erior% Tre$uie s! 0!cem !$str!ctie e Eul in0erior4 !r tre$uie s!2l 6negli.!m6 intr2un mo 0o!rte c!tegoric% De !cee!4 !m 0olosit m!i sus termenul e 6 istrus6% Nu 1utem s! !.ungem l! Eul Su1erior !t!t! )reme c!t 6suntem con usi6 e Eul in0erior4 !t!t! )reme c!t ne g(i !m )i!t! con0orm cu o$iceiurile societ!tii in c!re ne2!m n!scut% /entru ! !.unge l! Eul Su1erior tre$uie s!2i !m !scult!re% El 6ne c(e!m! s1re el64 ne !.ut! s!2l cuno!stem4 )re! s!2l cuno!stem si ne ! in !cest sens niste 6instructiuni6 cum 1utem !.unge l! el% D!r4 in 1!c!te4 !ceste instructiuni sunt in m!re contr! ictie cu 1r!cticile si o$iceiurile societ!tii in c!re tr!im% Nu este un test in 1!rte! Eului Su1erior s! )! ! !c! 6merit!m6 !cest lucru% Este singur! c!le e ! !.unge !colo% S! incerc!m un e-em1lu% "rem s! !.ungem 1e cre!st! unui munte 3!m !u*it noi c! !colo este 0o!rte 0rumos5% Ne interes!m4 si !0l!m c! 1entru !ce!st! !r 0i )reo 728 1osi$ilit!ti: !numite c!i e !cces% D!r to!te !ceste c!i e !cces 1resu1un un urcus 1e .os4 1resu1une 6s! urc!m muntele6% Ei $ine%%% urcusul l! e!l nu este c(i!r usor% +ulti )or s1une: 6Eu nu 1ot s! urc4 este 1re! greu 1entru mine%%%6 Unii )or !$!n on! e0initi) i ee! e ! !.unge 1e crestele muntelui% Altii nu )or !$!n on! i ee! !r )or !ste1t!4 1o!te )or !0l! o !lt! c!le4 m!i uso!r!% Unii )or !ste1t! s! se i)e!sc! o c!le uso!r! c! !tunci c!n te 1lim$i 1e es1l!n! !% "or !ste1t! ege!$!4 o !st0el e c!le nu e-ist!% /entru ! !.unge 1e cre!st! muntelui tre$uie 6s! urci l! e!l64 nu 1oti s! te 1lim$i% Si !st!4 nu in c!u*! c! nu )re! muntele s! !.ungi 1e crestele lui4 ci 1entru c! !ceste! sunt singurele c!i e !cces% D!r er! )or$! e liniste! interio!r!4 nu e Eul Su1erior% D!4 !r l! liniste! interio!r! 1oti !.unge num!i 1rin cuno!stere! Eului Su1erior% Liniste! interio!r! este un sco14 i!r cuno!stere! Eului Su1erior este mi.locul 1rin c!re 1utem o$!n i liniste! interio!r!% As! cum nu 1utem !.unge 1e crestele muntelui ec!t !c! 6urc!m l! e!l64 !s! nu )om 1ute! !.unge l! liniste! interio!r! ec!t !c! ne )om cuno!ste Eul Su1erior% /rin interme iul !numitor te(nici 1si(ice 1utem !tinge liniste! interio!r! 1entru c!t)! tim14 o 1utem gust!% D!r num!i 1rin cuno!stere! Eului Su1erior 1utem 0!ce in liniste! interio!r! o 1re*ent! 1erm!nent! in 0iint! no!str!% De un e )ine liniste! interio!r!, "ine in 6str!turile6 cele m!i 1ro0un e !le su$constientului nostru% "ine in noi4 in ! e)!r!tul nostru EU% Liniste! este 1erm!nent 1re*ent! in 0iint! no!str!4 !r noi nu !)em tim1 s! o o$ser)!m% Suntem 1reocu1!ti s! 0!cem $!ni4 s! urm!rim to!te e1iso! ele noii teleno)ele4 s! )e em ce noi 1ro use ne o0er! o !numit! 0irm! e 1ro use cosmetice4 etc% Desigur4 !m )re! s! o$!n im liniste! interio!r!4 !r s! nu 6urc!m l! e!l6% Nu se 1o!te% At!t! )reme c!t minte! no!str!4 constientul nostru este !c!1!r!t e orintele no!stre 1!m!ntesti4 nu )om 1ute! gust! liniste! interio!r!% Nu o 1utem gust! 1entru c! nu !)em tim1 1entru !st!% Deci4 1rimul 1!s s1re liniste! interio!r! este s! ne 0!cem tim1 1entru !st!% S! ne smulgem 9:2 ;:27: minute 1e *i 3 e 1re0er!t imine!t!5 in !cti)it!te! coti i!n! si s! incerc!m s! simtim !ce!st! liniste% Este e 1re0er!t momentul iminetii eo!rece constientul nostru nu este 61!r!*it!t6 e !cti)it!te! in tim1ul *ilei% Cu !lte cu)inte suntem o i(niti si cu minte! lim1e e% "! 1ro1un un .oc% Il 1uteti .uc! in orice moment !l *ilei c!n !)eti o 1erio! ! e tim1 li$er%%% S! 1resu1unem c! )2!ti int!lnit cu 1estisorul e !ur si el )re! s! )! in e1line!sc! 7 orinte%%%% !r num!i 7%%%% si u1! !cee! is1!re% Intr2un !st0el e moment ii 1uteti r!s1un e r!1i : o m!sin!4 o c!s!4 o 0emeie<un $!r$!t c! sotie<sot% Si g!t!%%% s2!u us cele 7 orinte% "! uceti !c!s!4 )! suiti in m!sin! si 0!ceti o 1lim$!re cu 0emei!<$!r$!tul )isurilor )o!stre% R!m!neti 0H

0!r! $en*in!% /tiu=== g(inion%%%% nu m!i !)eti $!ni%%% e ce nu !ti cerut 1estisorului $!ni%%% !4 !r !r 0i tre$uit s! renunt!ti l! un! in celel!lte orinte%%%% l! c!re, Tim1ul trece si o !t! cu $!tr!nete! )! g!n iti s! )! retr!geti l! munte4 )2!ti s!tur!t e !glomer!ti! or!sului% D!c! sti!ti ii cere!ti 1estisorului o c!s! l! munte% Bineinteles4 o 1uteti )in e 1e ce! 1e c!re o !)eti si s! lu!ti !lt!4 l! munte%%%4 !r 1e l!ng! muntele c!re )! 1l!ce nu sunt c!se%%% sunt num!i niste coli$e%%% Ati 1rins i ee!%%% 1estisorul )! !ste!1t! s! g!siti cele 7 orinte 6 e0initi)e6 !le )ietii )o!stre% Acele orinte 1e c!re nu )eti regret! c! le2!ti !)ut l! un moment !t si 1e c!re le 1uteti inlocui cu !ltele% C!ti intre noi4 c! 1rim! orint! !r s1une: 6Liniste! interio!r!6, Stiti c!n sunteti cel m!i !1ro!1e e 6liniste! interio!r!6, C!n 4 l! intre$!re! 1estisorului4 )eti r!s1un e: 6Liniste! interio!r!%%% !1oi%%%% !!! %%%% st!i s! m! m!i g!n esc%%%% c!s!4 m!sin!6% "eti 0i !1ro!1e e liniste! interio!r! !tunci c!n o oriti in 6toti 1orii 0iintei )s%6% D!c! o oriti !s! c!%%%% 6E $un! si e! l! ce)!%%%64 sunteti 0o!rte e1!rte e ! !tinge liniste! interio!r!% I!t! c! !m !t r!s1uns si l! ce! e ! 72! intre$!re% C!n )om !)e! 6liniste! interio!r!6, Atunci c!n o oriti 6 in tot su0letul6% /!n! !tunci 1uteti gust! in e!4 !r nu o 1uteti 1erm!nenti*! in 0iint! )s% D!r !ce!st! orint! e ! o$!n i liniste! interio!r! este o!r o con itie neces!r! nu si su0icient!% Sim1l! orint! e ! !)e! liniste%%% nu ne ! uce liniste% /entru !st! tre$uie s! 6muncim cu noi6% Tre$uie s! urc!m l! e!l% "or$e!m l! ince1ut e o 6 istrugere6 ! Eului in0erior% Ace!st! istrugere este mention!t! in i)erse religii s!u c!i s1iritu!le4 num!i c! e! este 1omenit! su$ i)erse enumiri4 !r este )or$! es1re !cel!si lucru% In crestinism4 Iisus ! )or$it es1re ! ou! n!stere%%% O!re nu l! !cest 0enomen se re0ere!, S! !$!n one*i4 s! omori )ec(iul sistem e )!lori cl! it in tine e societ!te si s!2ti recl! esti !ltul4 1e !lte $!*e% /e $!*! Eului Su1erior% /e niste $!*e soli e4 c!re nu is1!r o !t! cu mo!rte! cor1ului 0i*ic% In unele c!i s1iritu!le se )or$este e o 6!$!n on!re tot!l! in 0!t! i)inului6% O!re nu tot !st! inse!mn!, S!2ti !$!n one*i orintele t!le4 orintele constientului t!u si s! incerci s! le 1erce1i 1e cele i)ine, R! u St!nciulescu C!u*ele su$tile !le $olilor %mul nu ar trebui niciodata sa fie bolnav, el fiind de esenta divina. #aca se intampla totusi aceasta, boala nu este decat un efect al carei cau$a este tot el. ,n acest fel, e)ista boli datorate actiunilor sau gandurilor sale negative, unele cu radacini c iar si intr-o viata anterioara, iar altele mai usoare, sunt asa-numitele Tboli avertismenteT, cu a8utorul carora ceva din noi ne averti$ea$a ca am gresit cu ceva. (entru simplificarea intelegerii, sa ne imaginam omul ca o trinitate - spirit, suflet si trup - trei cercuri concentrice, evident o sc ema mult simplificata, in care cercul interior repre$inta 'piritul, <ul, al doilea cerc repre$entand 'ufletul care cuprinde ratiunea, sentimentele si emotiile, iar cercul e)terior este corpul fi$ic, la care mai putem adauga si viata sociala cu toate problemele pe care le avem. 09

'canteia #ivina trimite spre e)terior numai si numai impulsuri si idei po$itive, asa cum in crestinism se spune despre #umne$eu ca este bun, iubitor si drept. Al doilea cerc, deci gandirea noastra preia aceste impulsuri si le transmite celui de al treilea cerc, corpul fi$ic. #ar aici poate sa intervina o sc imbare de polaritate. #aca gandurile noastre nu ar fi decat po$itive, atunci impulsurile trimise spre corpul fi$ic ar fi si ele po$itive, nu s-ar sc imba nimic in polaritatea lor. #ar gandurile si faptele noastre negative sc imba polaritatea acestor impulsuri transformandu-le in negative. Acestea isi fac simtita pre$enta prin imbolnavirea corpului fi$ic, nu imediat, ci abia in momentul in care sunt create conditiile manifestarii bolii, conditii pe care le confundam cu cau$ele. (e de alta parte, 'upraeul sau uneori g i$ii nostri spirituali, ne averti$ea$a asupra savarsirii unei greseli. #ar cum omul nu asculta sau nu reuseste sa-si asculte vocea interioara, atunci primim avertismente pe orice alta cale, uneori c iar si sub forma unei boli. ,n acest fel, toate aceste asa-$isele cau$e ale imbolnavirilor: conditii atmosferice, virusi, accidente, etc., nu sunt de fapt decat conditii prielnice pentru manifestarea bolilor. (rin imbolnavire ar trebui sa ne dam seama ca ceva nu este in regula, ca am gresit cu ceva, boala nefiind decat Tnota proastaT ce am luat-o in urma unei probe sau un semnal al pre$entei greselilor noastre. ,n momentul in care ne dam seama de cau$e, vindecarea poate fi mentala si rapida. 'pre e)emplu, guturaiul are ca si cau$a confu$ia sufleteasca. #aca omul isi anali$ea$a faptele si sentimentele si constata ca nu a fost decis in luarea unei otarari, simpla deci$ie ferma, deci eliminarea confu$iei sufletesti, poate avea ca efect inca de a doua $i disparitia guturaiului. <liminand cau$a, dispare efectul. %mul trebuie sa elimine gandurile si sugestiile negative, sa-si armoni$e$e mentalul. / iar daca boala apare totusi, desi omul este de esenta divina si nu ar trebui niciodata sa se imbolnaveasca, putem sa o controlam, sa o eliminam tot cu a8utorul mentalului, intelegand cau$a, constienti$and si otarandu-ne a nu mai repeta greselile care au dus la aceasta. Apoi trebuie sa avem credinta ca suntem sanatosi, suntem perfecti si asta nu la timpul viitor ci in pre$ent. (rof. -iricel /iarnau C!u*ele su$tile !le $olilor 3con0orm !strologiei me ic!le si nu num!i5 Bo!l! Anemia Angina Artrita 7oli nervoase 7oli venerice /ancer /eafa /oapsele /olesterol /oma /on8unctivita C!u*! su$til! refu$ de a utili$a talentele in folosul aproapelui teama de a se e)prima sau de a cere rigiditate, spirit critic ganduri negative in viata anterioara, utili$are necorespun$atoare a calitatilor intelectuale si a cunostintelor culpabilitate se)uala refu$a evolutia, nu a reali$at nici 8umatate din scopul incarnarii teama de noutate fractura femurala: nu si-a ascultat fiinta interioara rigiditate sentimentala, tratarea cu asprime a vietii fuga de ceva sau cineva manie nee)primata @1

/onstipatie #iabetul #iaree, emoroi$i #intii #ureri de cap -icatul .atul .enunc i .uturai, gripa Hepatita Herpes Hipo si ipertensiunea ,nfectie urinara ,nima ,nsomnie &iopia si ipermetropia %rgane se)uale (icioare (ielea (rostata 4au in transport 4espiratia 4eumatism 4inic ii 'angele 'istem digestiv 'patele

posesivitate, refu$ul de a se debarasa de sc eme vec i in tinerete: persoana care in viata anterioara nu si-a refu$at nimicF la maturitate: probleme relationale teama, refu$ul de a slabi incordarea dificultate in a lua deci$ii re$istenta la cursul vietii, la sc imbare sau la scopul incarnarii ura, manie, de obicei indreptate impotriva propriei persoaneF spirit prea critic temere de a intreba sau de a se e)prima indepartare de la scopul incarnarii, ruptura intre suflet si personalitate confu$ie sufleteasca, culpabilitate in viata anterioara: de$acord intre suflet si mentalF acum: probe care nu sunt re$olvate bineF necredinta culpabilitate se)uala iubire limitata, lipsa de compasiune, in viata anterioara: nu a cre$ut in iubire manie fata de partenerul se)ual nu e)prima desc is sentimentele culpabilitate sau idei obsesive teama de viitor, in viata anterioara nu a dorit sa vada niste evidenteF la copii, stresul provocat de parinti poate sa facilite$e miopia proasta utili$are a se)ualitatii acum sau in viata anterioara refu$ de a avansa teama de a fi tu insuti, de a te e)prima total, de desc idereF intr-o viata anterioara, cru$ime fata de animale !in special psoria$isul" culpabilitate se)uala, teama de batranete teama de a nu pierde controlul refu$ul de a accepta viata sa decurga normalF intr-o viata anterioara, folosirea defectuoasa a energiilor gelo$ie, rigiditate nee)primarea talentelor, dorintelor, capacitatilor sau a credintei sale, refulare simboli$ea$a emotiile si sentimentele neasimilarea e)perientelor de viata 8os: teama de viitorF mi8loc: culpabilitate fata de femeie !stanga", fata de barbat !dreapta"F sus: neinteles de altii, impresia unei responsabilitati prea mari obsesie, nee)primarea iubirii lipsa de utili$are a propriului arbitru neputinta de e)primare dupa dorinta, umilinta anterior a fost supermaterialist refu$ul de a intelege ceva sau pe cinevaF neascultarea vocii interioare @0

'plina 'olduri ;iroida ;uberculo$a Urec ile

Varsaturi Ve$ica biliara

respingerea unei idei, a cuiva sau ceva !la femeile insarcinate, sarcina nedorita cu adevarat" ingustime de spirit

/ro0% Firicel Ci!rn!u +es!.ele cor1ului 2 Urec(e! um!n! V-ati uitat vreodata la urec ile proprii> < o intreaga stiinta a interpreta ceea ce se poate deduce din forma, marimea, culoarea lor, ca sa nu mai vorbim de posibilitatea vindecarii intregului organism, infigand un ac intr-un punct potrivit al urec ii. #ar nu despre asta vorbim acum: as vrea doar sa puncte$ legatura dintre urec e si relatia dvs. cu propriul inconstient. Uitati-va la partea de 8os a urec ii: lobul poate fi lipit de fata dvs. !fig.0" sau nu !fig.@". #iferentele dintre cele doua tipologii umane le-am re$umat in urmatorul tabel: 0ig%9 - susceptibili, insensibili - nu-si asculta mesa8ele venite din subconstient 0ig%; - sensibili - sunt atenti la mesa8ele venite din subconstient

- nu au capacitatea de a - observa foarte bine mesa8ele observa mesa8ele nerostite ale nerostite ale celorlalti oameni celorlalti oameni - c aDrele inimii, laringelui si - c aDrele inimii, laringelui si frontala au disfunctii frontala functionea$a, in general, normal - egoisti - altruisti - din cau$a ca nu prea poate - nu au nevoie de boli, fiindca sa comunice cu ei, au o preocupare constanta #ivinitatea este obligata sa le pentru autoperfectionare trimita boli, Tpentru a-i trage de urec iT

#eci, observati-vaI ?u va apucati sa va faceti operatii estetice la urec iI '-ar putea sa constituiti o e)ceptie, si sa nu fie adevarat ceea ce am relatat despre dvs., dar retineti un aspect: daca reusim sa comunicam bine cu #ivinitatea, cu sufletul propriu, cu celulele proprii, vom observa din fasa aparitia unei boli, si putem sa lucram din timp la imperfectiunile noastre, @@

pentru evitarea bolii. (revenirea este mai importanta si mai eficienta decat tratarea, asta se stie de la Hippocrate incoace... &arele bioenergetician rus '.?. La$arev spune ca boala este un medicament al sufletului. &ai e)ista un medicament: iubirea. #epinde de fiecare dintre noi pe care il alegem. -WlXp LYs$lZ 6T(e Alo(! S1irit6 Filosofia Aloha: "Lumea este ceea ce credeti ca este." "Nu exista limite." "Energia curge acolo unde este indreptata atentia." "Acum este momentul puterii." "Toata puterea vine dinauntru." "Efectivitatea este masura adevarului." Nu e e )!n*!re 'piritul Alo a este o binecunoscuta referinta la atitudinea prietenoasei intimpinari pentru care insulele HaBaii sint atit de faimoase. ,n orice ca$, se refera si la o cale puternica de a re$olva orice problema, implini orice scop, a insusi orice stare a mintii sau a trupului pe care o doriti. ,n limba aBaiiana, alo a inseamna mult mai mult decit doar TsalutT, Tla revedereT sau TdragosteT. ,ntelesul sau mai profund - Tbucuroasa !o a", impartire !alo", a energiei vietii ! a", in pre$ent !alo"T. ,mpartind aceasta energie va racordati la -orta Universala pe care cei din HaBaii o numesc mana. 'i folosirea cu dragoste a acestei incredibile puteri este secretul pentru a atinge adevarata sanatate, fericire si prosperitate, dar si succesul. /alea sa va acordati la aceasta T(utereT si sa faceti sa lucre$e pentru dumneavoastra este atit de simpla incit ati fi tentati sa o treceti cu vederea ca fiind prea usoara pentru a fi adevarata. Va rog sa nu va lasati inselati de aparente. Luati-va timpul sa incercati. Aceasta este cea mai puternica te nica in lume, si desi este foarte simpla, s-ar putea sa nu se dovedeasca usoara, pentru ca trebuie sa va amintiti sa o faceti si trebuie sa o faceti mult timp. <ste un secret care a fost dat omenirii din nou si din nou, si aici este inca o data sub o alta forma. 'ecretul este acesta: T7inecuvintati pe oricine si orice repre$inta ceea ce doritiIT Aceasta este totul. %ricum ar fi, orice lucru simplu are nevoie de o oarecare e)plicatie. A binecuvinta ceva inseamna a acorda recunoastere sau accent unei calitati po$itive, caracteristici sau conditii, cu intentia ca ceea ce este recunoscut sau accentuat sa creasca, sa re$iste sau sa intre in e)istenta. 7inecuvintarea este efectiva in a va sc imba viata sau a va obtine ce doriti pentru trei motive. (rimul dintre toate, concentrarea po$itiva a mintii dumneavoastra stirneste forta po$itiva, creativa a T(uterii UniversuluiT. ,n al doilea rind, va misca energia spre e)terior, permitind ca mai multa T(utereaT sa treaca prin dumneavoastra. ,n al treilea rind, cind binecuvintati spre beneficiul altora in loc de al vostru, tindeti sa treceti de orice frica subconstienta despre ceea ce vreti pentru voi insiva, si de asemenea concentrarea puternica asupra binecuvintarii tinde sa creasca acelasi bine in viata dumneavoastra. 7inecuvintarea poate fi facuta prin imaginatie sau atingere, dar cel mai obisnuit si usor mod de a o face este prin cuvinte. /rinci1!lele 0eluri e $inecu)int!re )er$!l! sint:

Admiratie - Aceasta este prin a oferi complimente sau a lauda ceva bun ce ati observat. <)emplu:T/e apus frumosF ,mi place floarea aceastaF esti o persoana atit de minunataT. Afirmatie - Aceasta este o declaratie specifica a binecuvintarii pentru spor sau re$istenta. <)emplu: T7inecuvinte$ frumusetea acestui copacF binecuvintata fie sanatatea trupului tauT. @6

Apreciere - Aceasta este o e)presie a recunostintei ca ceva bun e)ista sau s-a intimplat. <)emplu: T&ultumesc pentru ca ma a8utiF multumesc ploii pentru ca raneste pamintulT. Anticipare - Aceasta este o binecuvintare pentru viitor. <)emplu: TVom avea un picnic minunatF binecuvinte$ venitul tau crescutF multumesc pentru partenerul meu perfect, iti doresc o calatorie placutaF fie ca vintul sa fie mereu in spatele tauT. ,n ordinea de a cistiga cel mai mare beneficiu din binecuvintare, trebuie sa renuntati sau sa indepartati singurul lucru care o neaga: blestemul. Aceasta nu inseamna a 8ura sau a spune cuvinte TreleT. 'e refera la opusul binecuvintarii, pe nume a critica in loc de a admiraF a se indoi in loc de a afirmaF de a blama in loc de a apreciaF si a se ingri8ora in loc de a anticipa cu incredere. %ricind oricare dintre acestea sint facute ele tind sa anule$e unele dintre efectele binecuvintarii. Asa ca cu cit mai mult blestemati cu atit mai greu va fi si mai mult timp va va lua sa obtineti binele dintr-o binecuvintare. (e de alta parte cu cit binecuvintati mai mult cu atit mai putin rau va face orice blestem. Aici, deci, sint unele idei pentru a binecuvinta necesitati si dorinte diferite. Aplicati-le cit de des doriti, cit de mult doriti. 'anatate - 7inecuvintati persoanele sanatoase, animalele si c iar planteleF tot ce este bine facut sau bine construitF si tot ce e)prima energie abundenta. -ericire - 7inecuvintati tot ce este bun sau binele care este in persoane si in lucruri, toate semnele fericirii pe care le vedeti, au$iti sau simtiti in persoane sau in animaleF si toate potentialele de fericire pe care le observati in 8urul dumneavoastra. (rosperitate - 7inecuvintati toate semnele prosperitatii din mediul vostru incon8urator, inclu$ind orice, banii au a8utat sa se infaptuiasca sau sa se faca, toti banii pe care ii aveti in orice forma si toti banii care circula in lume. 'ucces - 7inecuvintati toate semnele reali$arii si desavirsirii !cladiri, poduri si evenimente sportive", toate sosirile la destinatii !ale navelor, avioanelor, trenurilor, masinilor si persoanelor", toate semnele progresului sau stabilitatii si toate semnele inveselirii sau distractiei. ,ncredere - 7inecuvintati toate semnele increderii in persoane si animale, toate semnele puterii in persoane, animale si obiecte !inclu$ind otelul si cimentul", toate semnele stabilitatii !ca muntii si copacii inalti" si toate semnele puterii cu scop !inclu$ind masinile marii si liniile de putere". #ragoste si (rietenie - 7inecuvintati toate semnele de ingri8ire si ranire, compasiune si spri8in, toate relatiile armonioase in natura si ar itectura, tot ce este conectat sau in blinda atingere cu altceva, toate semnele cooperarii, atit in 8ocuri cit si munca, toate semnele risului si veseliei. (acea ,nterioara - 7necuvintati toate semnele linistii, calmului, tranc ilitatii si seninatatiii !ca si apa calma sau aerul linistit", toate privelistile distante !ori$onturi, stele, luna", toate semnele frumusetii vederii, sunetului sau atingerii, culori clare si forme, detaliile obiectelor naturale sau ale celor facute. /restere 'pirituala - 7inecuvintati toate semnele cresterii, de$voltarii si sc imbarii in ?atura, trecerea $orilor si apusului, miscarea soarelui, lunii, planetelor si stelelor, $borul pasarilor pe cer si miscarea vintului si a marii.

,deile precedente sunt pentru calau$ire daca nu sinteti obisnuit sa binecuvintati, dar sa nu fiti limitat de ele. Amintiti-va ca orice calitate, caracteristica sau conditie poate fi binecuvintata !e)emplu: puteti binecuvinta animale slabe spre a incura8a cresterea de greutate", daca a e)istat, e)ista in pre$ent sau e)ista doar in imaginatia dumneavoastra. Cum s! )! intensi0ic!ti 1utere! e ! Binecu)int! Aici este o te nica practicata in HaBaii care intensifica puterea dumneavoastra de a binecuvinta prin cresterea energiei voastre personale. <ste o cale simpla a respiratiei care este folosita si pentru detasare, concentrare, meditatie si vindecare. ?u necesita loc sau postura speciala, si poate fi facuta in timpul miscarii sau sederii, ocupatiei sau odi nei, cu oc ii desc isi sau inc isi. ,n HaBaiiana, te nica se numeste piDopiDo deoarece TpiDoT inseamna atit coroana capului cit si buricul. @E

Te(nic!

#eveniti constient de respiratia dumneavoastra naturala !s-ar putea sc imba de la sine din cau$a constienti$arii dumneavoastra, dar este in regula". Locali$ati crestetul capului dumneavoastra si buricul prin constienti$are sau atingere. Acum, asa cum inspirati, orientati-va atentia asupra crestetului capului dumneavoastra si cum e)pirati, orientati-va atentia asupra buricului. 4espirati in acest fel atit de mult timp cit va place. /ind va simtiti rela)ati, centrati sauVsi energi$ati, incepeti sa va imaginati ca sunteti incon8urat de un nor invi$ibil de lumina sau un cimp electromagnetic, si ca respiratia dumneavoastra creste energia acestui nor sau cimp. 7inecuvintind, imaginati-va ca obiectul binecuvintarii dumneavoastra este incon8urat de ceva din aceeasi energie care va incon8oara.

Omul este cee! ce el g!n este %mul este o adevarata bag eta magica, un intermediar intre (amant si /er. Acesta este si motivul pentru care trebuie sa intre in contact cu /erul, prin gandurile, cuvintele, actiunile sale, pentru a actiona benefic pe (amant. ,ntreaga noastra e)istenta este magie. ;oate actiunile noastre - gest, privire, cuvant - aparent banale, poarta in ele sentimentele si gandurile noastre. /ind avem ganduri si sentimente negative, ne murdarim pe noi insine si tot ce ne incon8oara, iar, dupa legile universale, tot ceea ce produce asemenea efecte intra in categoria magiei negre. ,nsa tot ce este armonios, frumos si luminos este magie alba. /u gandurile noastre construim mereu ceva din substanta neva$uta, care atrage puteri ce ne pot fi folositoare sau daunatoare. .andul este cel care modelea$a si face adevarate minuni sau adevarate de$astre. (re$entul este re$ultatul gandirii noastre anterioare, iar viitorul isi are radacina in gandurile noastre actuale. ,n conclu$ie, noi devenim ceea ce gandim. /um ne sunt gandurile, asa ne este si viata. Un gand, bun sau rau, isi pune amprenta nu numai pe cel caruia ii este adresat, ci in primul rand pe cel care il emite, pentru ca gandul atrage ganduri similare, amplificand astfel binele sau raul initial, totul intorcandu-se asupra noastra, ca un bumerang. %mul, creatie divina, detine puterea de a se perfectiona si, cu timpul, c iar de a se transforma in intregime. ,nsa, aceasta transformare trebuie sa ne atinga in primul rand viata interioara, gandurile. ?u este suficient un comportament e)terior care sa dovedeasca un respect oarecare fata de cineva. Acest respect trebuie sa e)iste si in gandurile noastre, pentru ca sufletul este un adevarat sanctuar. -iecare gand al nostru este o realitate, o forta, ce repre$inta de fapt o piatra de temelie a soartei noastre, modelata fie in bine, fie in rau. /oncentrandu-ne asupra intelepciunii, a iubirii, a puterii si a perfectiunii #ivine, vom simti curand cum ea lucrea$a, magic, in noi: aceasta imagine devine ca un talisman, ea ne g idea$a, ne prote8ea$a, ne luminea$a, iar prin vibratiile sale va respinge vibratiile opuse si, simultan, prin legea afinitatii, va atrage vibratiile care ii corespund. (utem reali$a in noi o imagine-talisman pe care sa o insufletim si sa o alimentam cu a8utorul gandului, a iubirii, a vointei, caci aceasta imagine va actiona putin cate putin asupra tuturor corpurilor subtile si va putea c iar transforma vibratiile celulelor corpului fi$ic. .andul influentand astfel intregul nostru corp, noi lasam urme pe toate obiectele pe care le atingem si c iar si pe cele pe care nu le atingem, doar prin simpla noastra pre$enta. ,n locurile pe unde trecem, asupra persoanelor pe care le frecventam, lasam urme bune sau rele, luminoase sau intunecate. #e aceea este atat de important sa lucram asupra gandului si a sentimentelor, pentru ca prin ele putem face bine sau rau. #e e)emplu, starea de furie, de deprimare pe care o avem este perceputa de intregul nostru antura8 si impartasita intr-o masura mai mare sau mai mica. ,n acelasi mod, tot si toti cei care @G

ne incon8oara beneficia$a de starea de fericire, calm, dragoste pe care o avem in momentul respectiv. 'piritele raului fac 8ocul tentatiilor, dar depinde de noi, de fiecare, sa nu cadem in capcana lor. /reatorul si spiritele ceresti ne ofera libertatea sa ne de$voltam propria constiinta si sa invatam sa devenim responsabili de propriile atitudini. ?oi insine trebuie sa ne convingem de ce este mai bine sa urmam un anumit drum in locul altuia. %mul, c iar daca este lipsit de multe mi8loace de e)istenta, nu are dreptul sa foloseasca gandul acest dar divin - pentru a obtine glorie, bani sau pentru a scapa de dusmani, ci numai in scopuri divine, pentru a deveni mai intelept, mai ec ilibrat sufleteste cu el insusi, printr-o munca neintrerupta de organi$are interioara, de purificare, de autocontrol. Li$erul !r$itru "Caci Dumne eu l!a facut pe om li"er de la "un inceput# astfel ca el era stapan pe puterea sa la fel ca pe sufletul sau# li"er sa!L urme e pe Dumne eu# fara sa fie constrans de El. Caci la Dumne eu nu exista constrangere# ci doar o vointa "una. El da sfat "un tuturor... Nu numai in lucrarile noastre# ci chiar si in credinta# li"ertatea de alegere a omului su" propriul sau control este pastrata de Domnul care spune: $a fie dupa credinta ta". %rineu# episcop de L&ons ;otul este energie si informatie aflate la diferite niveluri de vibratie. ;otul este luminaI %mul este cea mai aleasa luminaI ,ndu ovnicirea este doar procesul de cristali$are a constienti$arii lucrarii #u ului in noi. #u ul lucrea$a tot timpul, dar nu suntem mereu constienti de acest lucru. Viata in du incepe atunci cand ne ingaduim in mod constient impartasirea in #u ul care ne-a inmiresmat tot timpul, inca de la bote$. Atunci se produce o desc idere a fiintei umane spre #ivinul permanent desc is spre om, astfel ,isus Hristos devine din calator - cel care bate la usa, oaspete drag impreuna cu care invatam sa fim ceea ce suntem, adica -iii Luminii. #umne$eu-;atal ne-a vestit prin -iul ca suntem Lumina, dar nici dupa @111 de ani nu am a8uns inca sa credem, negandu-ne astfel esenta, condamnandu-ne unii pe altii la trairea deplina a ilu$iei intunericului celui din afara. <ul de$lantuit ne face sa cautam in afara ceea ce, de fapt, avem de dinainte de timp. 'i cautarea aceasta intrerupe firul rugaciunii... ,isus Hristos va veni a doua oara atunci cand ne vom de seama cu totii ca nu ne-a parasit nici o clipa. <l '-a ascuns doar de noi, in noi, asteptand clipa in care ne vom elibera si vom a8unge sa ,l descoperim in fiinta noastra... T#umne$eu '-a facut om, pentru ca omul sa devina #umne$euT. #ar cum se poate inalta o creatura muritoare la un statut pe care aproape ca nici nu indra$nim a-l concepe> 7unul #umne$eu ne arata /alea pe care trebuie s-o urmam pentru a ne desavarsi, ne a8uta sa constienti$am ca sensul vietii noastre este dat de necesitatea transformarii si elevarii spirituale. ,ar accesul la /unoastere este permis oricui daca respecta Legile #ivine. Am inventat scoli sa ne invete ani in sir ceea ce <l a pus in fiinta noastra inca de la inceput. Avem toate c eile 4aiului si le risipim neatenti in vorbe manioase, ura, invidie, frica, i$olare, rautate... (urtam Lumina si ne credem goi... 'tim sa iubim si ne credem singuri... 'tim ca #umne$eu ne vorbeste tot timpul si noi inca ne mai ascundem dupa vorbe. La ,ubirea #ivina se a8unge prin cunoasterea Adevarului / ristic. ,ubirea si Adevarul nu stau in cuvinte, ci in picatura de #ivin din noi, care se manifesta cat ii permitem noi, prin gandurile, vorbele si faptele noastre. %amenii gandesc despre adevarurile la care se a8unge prin cunoastere, constienti$and conform propriilor potente de constienti$are. .andurile indica marimea constienti$arii Adevarului / ristic. @M

#in acestea o parte este e)primata prin vorbe, iar alta parte prin fapte. #ar atat ,ubirea cat si Adevarul sunt intelese si asimilate doar partial, conform nivelului de evolutie al <nergiei. -aptele noastre au ponderea cea mai mare in manifestarea credintei si evolutiei spirituale. 7unul #umne$eu ne da tot a8utorul posibil: ne scoate in fata situatiile in care putem sa facem -apte 7une, ne da si buni sfatuitori - ingerasii pa$itori - care ne stimulea$a sa facem acele -apte 7une, iar in final ne recompensea$a, mai ales daca -aptele 7une facute au fost insotite si de ganduri si sentimente de vibratie inalta. /elui care intelege si constienti$ea$a acest lucru, facand din ce in ce mai multe -apte 7une, ii poate suplimenta &(-ul la intervale de timp mai mici decat cele otarate initial, conform &( planificat. 'e poate a8unge, astfel, la o crestere a duratei vietii, doar pentru ca am inteles si constienti$at importanta facerii de -apte 7une cu Liber Arbitru ma)im, insotite de ganduri si sentimente la fel de bune si de inaltatoare. <lementul #ivin se manifesta in toata creatia, dar nu se poate etala deplin decat in persoana umana dotata cu rationalitate, intentii si capacitatea de a se pune in slu8ba lui #umne$eu si a intregii /reatii. #oar omul are intregile potente ale #ivinului, actionand prin aceastea pentru a intra in comuniune deplina cu <ntitatile #ivine. #umne$eu lucrea$a prin oameni, prin calitatile lor, iar forta intunericului prin defecte. #e aceea, este foarte important sa ne cunoastem, sa ne potentam calitatile si sa ne temperam defectele, dar sa le armoni$am pe toate in fiinta noastra si sa punem in valoare Lumina si 'canteia #ivina din noi. %mul creste in dialogul cu #umne$eu si devine sol al puterii si slavei dumne$eiesti pe (amant, vas in care primeste Lumina din care sa soarba c iar si cei care nu-si cunosc setea... /u cat omul se lucrea$a mai adanc pe sine, aspirand spre desavarsire, cu cat cauta sa cunoasca si sa inteleaga dincolo de cuvinte tot ceea ce-i pune #umne$eu in cale, cu atat mai multi vor fi cei care aici in lume vor vedea Lumina cea adevarata I /eva s-a intamplat si tot ceea ce a pus #umne$eu in om a fost acoperit de ceea ce a adaugat omul intru sine, tot mai greu de umbre liber consimtite. %mul a fost de la inceput liber sa aleaga, liber sa cree$e o alta lume-realitate care sa substituie vremelnic vesnicia, o realitate cu care sa-si raneasca si sa-si sature simturile, inc i$and astfel portile neva$ute prin care #u ul patrundea dinlauntru spre inafara, fiinta, indumne$eind-o. #octrina Liberului Arbitru individual este larg raspandita atat in religie cat si in psi ologie. <a sustine ca individul este liber sa-si aleaga gandurile si actiunile si c iar trebuie sa le aleaga. % alegere slaba sau gresita poate conduce la suferinta, pe cand o alegere fericita sau corecta poate conduce la fericire. 4esponsabilitatea, asa cum este ea definita in mod conventional, spune ca suferinta sau fericirea cuiva sunt re$ultatele directe ale alegerii sale liber e)primate. ;otusi, nici o invatatura traditionala nu indra$neste sa afirme ca o alegere corecta va conduce intotdeauna spre fericire, pentru ca e)ista intotdeauna re$ultatul Darmic al alegerilor trecute ce trebuie indurat, fara a mentiona rolul sansei in ereditate si in mediul incon8urator. Asadar, cau$alitatea si sansa limitea$a cateodata re$ultatele alegerilor cuiva. &ai mult, nici o alegere nu poate fi in intregime libera, datorita factorilor genetici si a conditionarilor trecute, care sunt intotdeauna componente inseparabile. Astfel, in gandirea traditionala este de fapt imposibil sa stabilim ca o alegere este intotdeauna liber e)primata si prin urmare nu este posibil cu adevarat sa stabilim vina, meritul sau responsabilitatea pentru vreo alegere. %mul s-a rupt de binele vesnic pentru a cunoaste Tbinele si raulT. 4aul este in afara din Voia 7unului #umne$eu, omul il poate insa aduce inlauntrul fiintei sale ca pe o 8ustificare a tuturor pasilor ra$letiti de cale... 'lava lui #umne$eu pentru puterea de nestramutat a Luminii pe care a pus-o in noi, pentru calea de intoarcere pusa totdeauna in fata fiecarui om, pentru -iul care ne calau$este prin atisul care e propria noastra fiinta, reperul #ivin care traind ne-a invatat sa traim, murind ne-a invatat sa inviem @S

si inviind ne-a daruit Viata VesnicaI 'lava lui #umne$eu pentru inomenirea omului, pentru mirarea ase$ata in suflet, care il poate inflori pana dincolo de portile /erului, pentru bucuria de a-L cauta si de a-L gasi pe #umne$eu in stropul de ploaie si in verdele frun$elor, in albul fruntilor de munte si in steaua abia daruita ori$ontului de oc iul preainsetat de Lumina vesnica ... #umne$eu ne ara$este aproape in fiecare clipa un miracol, o c eie a cerului, o alta scara pe care urcand sa ne punem degetele in 'fintele 4ani, intemeindu-ne in credinta ca tot ceea ce suntem, a facut <l, tot ceea ce suntem are menirea de a instapani ,ubirea in lume. Unii vad miracolul, altii il ignora, unii il traiesc, altii il refu$a, unii devin ei insisi miracol, altii uita sa se mire cu tot copilul din ei, mirandu-se doar negativ-apreciativ: cum pot unii sa se amageasca in a crede ca e)ista un #umne$eu, cand uite cati copii nevinovati mor in fiecare clipa I (entru unii Viata este vesnica, dupa cum este si Lumina. % poti trece prin apa, prin sticla, prin ceata, prin alta lumina si totusi ramane aceeasi, nu scade, nu imbatraneste, ci pur si simplu <';<I Viata este in primul rand bucurie, bucurie de #umne$eu, sarbatoarea 'lavei si a Lucrarii 'ale in lume, viata este insasi dialogul tainic pe care il purtam cu #umne$eu cu fiecare rasuflare. #in dialogul acesta este gresit sa iesim, refu$andu-l, desi #umne$eu, in marea 'a ,ubire, ne ingaduie si asa. #in viata nu iesi, in viata te ase$i ca intr-un cerc magic, ca pe un tron ceresc ce te propulsea$a pe verticala Vesniciei. (entru cunoasterea #ivinitatii nu este suficient sa avem credinta si sa cautam 7inele, ci trebuie sa si aplicam practic aceasta credinta, in special prin manifestarea ,ubirii si prin rugaciune. Un bun crestin nu este cel care crede, ci este cel care nu numai crede, dar si pune in practica ,nvatatura #ivina a ,ubirii. Astfel, rugaciunea cu ,ubire este folositoare atat pentru vii cat si pentru morti, ceea ce inseamna ca oamenii recurg la rugaciune, pe de o parte pentru dobandirea unei stari de gratie, iar pe de alta parte pentru iertarea unui pacat sau a unei pedepse. Un anumit gen de teama a omului in fata #ivinitatii il indeamna pe acesta la o cautare rationala a #ivinitatii prin cautarea 7inelui de esenta divina, dar si la o activitate pioasa a acestuia prin apelul la rugaciune pentru iertarea pacatelor, caci omul este in$estrat cu Liber Arbitru si actele sale nu pot fi doar bune, ci si rele. 'copul final al acestui demers este cautarea ,ubirii #ivine pentru ca, in crestinism, #umne$eu este intai de toate dragoste. ,ar 7inele este principalul atribut al -iintei #ivine. ,ubirea imbraca doua forme: iubirea fata de sine, deoarece omul vrea intai de toate 7inele sau si iubirea fata de #ivinitate, care se e)trapolea$a in iubirea de celalalt, deoarece omul, dorindu-si propriul 7ine, trebuie sa doreasca si 7inele celorlalti. Astfel, #umne$eu trebuie inteles ca dragoste eterna, <l isi iubeste /reatia, iubeste tot ce e)ista si face acest lucru la modul infinit... Libertatea este asemeni unei frang ii agatate de undeva, de sus. ;e poti urca pe ea la cer, participand la actul mantuirii crestine, sau poti cobori in intuneric... -acerea pacatelor are ca urmare pierderea acestei libertati. -iecare fiinta poarta povara propriilor pacate care ii determina destinul, propria Darma. (rin Liberul Arbitru oamenii si-au pierdut din caracterul divin si au capatat si un caracter demonic. /eea ce inca nu au inteles este faptul ca tot prin Liberul lor Arbitru pot regasi si recapata ceea ce au pierdut. ,si pot sterge erorile spirituale, urma greselilor lor, facute prin vointa proprie, iertand, facand -apte 7une, si, mai ales, acele -apte 7une inverse pacatelor savarsite, rugandu-se cu tot sufletul, respectand #ecalogul si toate invataturile de trebuinta sufletului lor, asa cum ;atal /eresc le-a lasat in sufletul nostru. 'unt acolo, trebuie doar sa constienti$am acest lucru. -iecare dintre noi are un plan de viata, care nu este altceva decat traiectoria optima pentru evolutia spirituala. 7eneficiem de o stare buna de sanatate, de un corp sanatos, in masura in care, in e)istentele noastre anterioare, gandurile, vorbele si faptele noastre s-au aliniat pe principii spirituale. Viciile, gandurile, vorbele si faptele rele slabesc starea de sanatate a omului, iar el este tot mai putin capabil sa-si duca pana la capat planul de viata. %mul are posibilitatea in 99,99L din situatii sa actione$e conform vointei sale, adica conform Liberului Arbitru. /onsecintele faptelor ii arata daca a facut bine sau nu. @H

Liberul Arbitru este, asadar optiunea personala a fiecaruia de a modela intreaga energie astrala primita in scopul atingerii misiunii pe (amant, in deplina concordanta cu planul sau de viata. -iecare se naste cand a constienti$at, cu a8utorul ingerului pa$itor, planul sau de viata, dar si cand se creea$a con8unctura astrala optima pentru inceperea concreti$arii acestui plan de viata. #umne$eu face inceputul, omul continua prin Liber Arbitru si alege. Uneori bine, alteori nu... Viata terestra a omului este formata din momente in care Liberul Arbitru este mai mare, mai mic sau c iar deloc. Acest moment, cu Liber Arbitru $ero, nu-i mai da omului nici o sansa de alegere, el trebuie sa-si faca -aptele 7une daca vrea sa evite intreruperea planului de viata. Uneori intelege asta, si le face. Alteori nu, si intervine moartea. ,ntr-un fel, si aici e)ista un Liber Arbitru, dar mai mult inconstient. 7unul #umne$eu ii mai lasa o mica portita de alegere... #u ul 'fant din fiecare om, Tcontine ar etipul, matricea ,<T a lui, influentata de actiunile facute cu Liberul Arbitru, de la .ene$a si pana in momentul pre$ent. 4amane responsabilitatea noastra sa cautam sa fim Tplini de #u T, adica sa ne golim de noi si sa-L lasam pe <l sa ne umple, rodind in noi un caracter asemenea #omnului ,isus si facandu-ne partasi unor lucrari du ovnicesti prin abilitatea TdarurilorT cu care ne in$estrea$a. ;raditia romaneasca, granitele ancestrale ale matricei spirituale romanesti sunt din ce in ce mai greu de pus in lumina. #e ce> (entru ca energia unica, pura care i$voraste din aceste elemente definitorii ale neamului nostru nu ne mai este la indemana. ?oi, romanii, am pasit in e)istenta pe acest pamant, sfintit de 8ertfele stramosilor si contemporanilor nostri, sub lumina bote$ului. (arintele #umitru 'taniloae spunea: THarul bote$ului !..." are menirea de a reface si intensifica puterile de cunoastere ale sufletului !...", este in primul rand darul de luminare a mintii si, tocmai de aceea, darul de fortificare a ei in orientarea spre #umne$euT. Acest dar repre$inta o posibilitate pe care o putem sau nu fructifica. &ai avem noi preocuparea de a da vietii noastre consistenta desavarsirii> &ai 8ertfeste cineva timpul sau pentru comunicarea cu adancurile tainice ale #ivinului pentru a regasi forta de a trai frumos in lumina Adevarului, a valorilor modelatoare> <)ista un singur raspuns: da, cu conditia sa mergem pe /ale si sa-i a8utam si pe altii sa ne urme$e, cu Liberul lor Arbitru. T,ndra$niti, <u am biruit lumeaIT 'tim bine de aici ca Hristos a biruit lumea cu puterile care e)ista in noi, pentru a ne incredinta ca fiind si ale noastre si noi putem birui incercarile lumii. T%mul este marele e)periment al lui #umne$euF de aceea, bun sau rau, el este intotdeauna interesant. (e el se face cea mai teribila e)perienta - ,ndumne$eireaT !/aiete teologice - (arintele ,oan 7uga". #ar omul are capacitatea de a se depasi pe sine, repetand voluntar si periodic deci$ia de a-si sacrifica linistea si bunastarea cotidiana pentru a reali$a ravnita comuniune cu Hristos. T;rebuie sa ne facem -aptele 7une, pentru a ne apropia de ceea ce am fost inainte de caderea in pacat. 'a depasim orgoliul omului care nu este altceva decat Liberul Arbitru personal orientat gresit datorita neelevarii si comoditatii noastre spirituale. ,ndumne$eirea oamenilor va avea vite$a ma)ima numai in absenta pacatelor, care o incetinesc si o bloc ea$a... Angeli$area oamenilor care fac -aptele 7une favori$ea$a indumne$eirea. ,ar vite$a de indumne$eire este o responsabilitate a fiecarui om pe care si-o determina cu Liberul Arbitru si eforturi proprii. ,esirea din Legea 3armei se va face numai daca ne vom face -apte 7une si ne vom ruga pentru iertarea pacatelor noastre, dar cu Liberul Arbitru, acel Liber Arbitru indreptat spre constienti$area #u ului 'fant din noiT !/.L./. /laudian #umitriu". &antuirea omului se va reali$a pe trei cai: Harul #ivin, /redinta si -apte 7une. #atorita Liberului Arbitru evolutia intregii creatii poate fi influentata la un moment dat. 'fantul (avel $ice : T%rice savarsiti cu cuvantul sau cu lucrul, pe toate intru numele #omnului ,isus Hristos sa le facetiT !/oloseni 6, 0S". #eci, cine face orice lucru bun spre slava lui #umne$eu, sau vorbeste cele spre folosul altora pentru #umne$eu si spre slava Lui, unul ca acela are rugaciune prin fapte. ,ar -aptele 7une care se nasc si sporesc prin rugaciune sunt de asemeni multe, precum: credinta, nade8dea, mila, rabdarea, infranarea... /ea mai mare virtute este, insa, dumne$eiasca dragoste... @9

%rice -apte 4ele ar face omul la un moment dat, trebuie sa fie compensate prin -apte 7une. -aptele 7une si ,ubirea trebuie aduse in manifestare, intrucat atat timp cat raman la stadiu de intentie, nu vor fi recompensate pe masura. 'fantul ,oan 'cararul se mira de ciudata noastra conditie: T/um se face ca, avandu-L pe #umne$eul Atotputernic, pe ingeri si pe sfinti ca a8utoare pentru practicarea virtutilor, si doar un singur Viclean pentru a ne ispiti spre pacate, suntem cu toate acestea mai usor indreptati spre patimi si spre vicii decat de virtuti>T ,ntrebarea ramane desc isa. (utem presupune doua lucruri. (e de o parte, firea noastra corupta de neascultare si lumea, cu ispitele ei multiple si amenintatoare, fac 8ocul diavolului. (e de alta parte, 7unul #umne$eu nu impietea$a libertatea noastra deplina. %mul a fost creat de #umne$eu, dupa c ipul si asemanarea 'a. <l este singura faptura pe care a $idit-o cu mainile 'ale, iar nu numai prin cuvant, ca pe toate celelalte. %mul este Tregele creatieiT pentru ca este facut cu sfatul (rea 'fintei ;reimi, dupa c ipul si asemanarea lui #umne$euF pentru ca are suflet viu si poarta in el, prin 7ote$, pe ;atal, pe -iul si pe 'fantul #u . <ste singura fiinta care primeste darul de a spori in virtute, in sfintenie si in putere, a8ungand pana la indumne$eire. ,nsa prin pacat, omul a ca$ut din cinstea cea dintai, in starea cea de rob, de om pacatos. ;otusi, #umne$eu nu l-a parasit pe om. ,-a dat mi8loace de indreptare, de pocainta si de mantuire. &ai intai i-a lasat arul mantuirii, desi inabusit de pacate. Apoi i-a dat legea constiintei ca sa-l invete si sa-l mustre pentru cele rele. ,-a lasat in inima dorul raiului pierdut, adica nostalgia paradisului, care ii da omului ravna pentru rugaciune, lacrimi de pocainta, simtire du ovniceasca spre cele bune. Harul este dat tuturor oamenilor, deoarece: T#umne$eu voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vinaT !, ;imotei @, E". #ar arul nu sileste pe nimeni. %amenii au libertatea sa-l primeasca si sa conlucre$e cu el sau sa-l respinga. /ei dintai se mantuiesc, cei din urma nu. /onclu$ii Liberul Arbitru trebuie inteles ca un #ar #ivin. <l ar trebui sa fie traducerea in maniera personala a &esa8ului #ivin. - (rin ganduri, vorbe si fapte omul influentea$a c iar inconstient tot ce-l incon8oara. ,n momentul in care in tot ceea ce face isi utili$ea$a la ma)im Liberul Arbitru, totul se amplifica. - 7inele devine necesar si trebuie sa triumfe. (onderea faptelor va creste din ce in ce mai mult in totalul actiunilor oamenilor, iar faptele vor avea un <7- din ce in ce mai mare, pana la ma)im, cand toate vor deveni -apte 7une. ;rebuie sa ne facem -aptele 7une, pentru a ne apropia de ceea ce am fost inainte de caderea in pacat. - -aptele 7une si ,ubirea trebuie aduse in manifestare, intrucat atat timp cat raman la stadiu de intentie, nu vor fi recompensate pe masura. - #atorita Liberului Arbitru, evolutia intregii creatii poate fi influentata la un moment dat. ,n bine. - Liberul Arbitru este optiunea personala a fiecarui individ de a modela intreaga energie astrala primita in scopul atingerii misiunii sale pe (amant, in deplina concordanta cu planul sau de viata. #atorita lui, omul are posibilitatea de a-si alege singur calea propriei evolutii: conform voii sale sau conform Voii #omnului. <ste un instrument de calire a propriei vointe in scopul evolutiei spirituale. - (entru cunoasterea #ivinitatii nu este suficient sa avem credinta si sa cautam 7inele, ci trebuie sa si aplicam practic aceasta credinta, in special prin rugaciune si ,ubire. - Viata va fi traita mai mult, mai plenar, mai frumos, daca fiecare va alege sa faca cu Liber Arbitru ma)im toate -aptele 7une care-i sunt ara$ite de 7unul #umne$eu. -acerea de -apte 7une cu Liber Arbitru ma)im va influenta din ce in ce mai mult mai parametrii ,<, in timp. &isiunea fiecaruia va fi mereu suplimentata, vom deveni oamenii timpului si peste timp, ramanind la alegerea noastra: sa mai fim sau nu > - ,esirea din Legea 3armei se va face numai daca ne vom face -apte 7une si ne vom ruga pentru iertarea pacatelor noastre, dar cu Liber Arbitru indreptat spre constienti$area #u ului 'fant din noi. ,ar #u ul 'fant din fiecare va creste, atingand valorile care ne vor permite sa 61

constienti$am pe #umne$eul din noi si sa ne purtam in consecinta. - 'untem oameni, dar fii ai ;atalui /eresc, in$estrati cu Liber Arbitru pentru a alege liber /alea si #estinul nostru. Acum si in viitor. - ;atal /eresc a dat dreptul fiecarei e)istente create de <l la un Liber Arbitru, iar parado)ul intelepciunii acesteia este: orice fiinta este cu adevarat libera atunci cand traieste in legile divine si cu ;atal /eresc. <c. <linorela &oca E)!ng(eli! Eseni!n! ! 1!cii 2 Reguli e )i!t! 2 Im1rim!ti !cest te-t si !0is!ti2l un e)! l! )e ere% Str! uiti2)! s! im1liniti to!te !ceste reguli4 1entru ! tr!i s!n!tos4 in !rmonie cu N!tur! si cu Dumne*eu4 1entru c! si cor1ul )ostru s! e)in! tem1lu !l s1iritului )ostru4 i!r s1iritul )ostru tem1lu !l lui Dumne*eu% Aliment!ti! 6Nu uci eti nici o!meni4 nici !nim!le4 nici !limentele 1e c!re le uceti l! gur!%6 +!nc!ti num!i !limente )ii4 c!ci )i!t! 1ro)ine in )i!t!% Nu tre$uie s! m!nc!ti nimic in ce 0ocul4 0rigul s!u !1! !u istrus4 c!ci !limentele g!tite4 ing(et!te4 s!u 1utre*ite !r 4 ing(e!t! s!u 1utre*esc4 e !semene!4 cor1ul )ostru% Nu tr!t!ti !limentele cu 0ocul mortii4 c!re omo!r! !t!t (r!n!4 c!t si cor1urile si su0letele )o!stre> !cest! este 0ocul c!re !r e in !0!r! cor1urilor )o!stre4 c!re este m!i c!l ec!t s!ngele )ostru% +!nc!ti to!te 0ructele 1omilor4 gr!untele si 1l!ntele c!m1urilor4 l!1tele !nim!lelor si miere! !l$inelor4 c!re se 1otri)esc cel m!i $ine 1entru (r!n! )o!str!% Orice !lt !liment este o1er! lui S!t!n! si con uce l! 1!c!te4 $oli si l! mo!rte% 3Se re0er! l! c!rne4 ou!4 icre 2 si to!te celel!lte 1ro use e origine !nim!l!%5 Nu m!nc!ti nicio !t! 1!n! l! s!tur!tie% ?reut!te! (r!nei )o!stre *ilnice s! 0ie 1este :4@ Ag4 !r su$ 94; Ag% +!nc!ti num!i e ; ori 1e *i: c!n So!rele este l! 1unctul s!u culmin!nt 1e cer si ! ou! o!r!4 c!n !1une% Nu !mestec!ti multe 0eluri e m!nc!re l! o m!s!> multumiti2)! cu ou!2trei 0eluri% Nu consum!ti !limente ! use in t!ri in e1!rt!te4 ci in cele 1ro use in locul un e tr!iti4 c!ci Dumne*eu stie $ine e ce !)eti ne)oie si El !cor ! tuturor 1o1o!relor (r!n! c!re se 1otri)este 0iec!rui! cel m!i $ine% C!n m!nc!ti g!n iti2)! c! !)eti e!su1r! )o!str! 1e Ingerul Aerului si e esu$t 1e Ingerul A1ei% Res1ir!ti 1ro0un si lent4 1entru c! Ingerul Aerului s! 1o!t! $inecu)!nt! mesele )o!stre% +estec!ti (r!n! 1!n! e)ine lic(i !4 c! Ingerul A1ei s! intre in s!nge in cor1ul )ostru% Si m!nc!ti incet c! si c!n !ti 0!ce o rug!ciune% Nu )! !se*!ti l! m!s! !c! nu simtiti c(em!re! Ingerului A1etitului% Nu uit!ti c! ! s!1te! *i este s0!nt! si cons!cr!t! lui Dumne*eu% Tim1 e s!se *ile (r!niti cor1ul )ostru cu !rurile +!icii )o!stre /!m!ntesti4 !r in ce! e2! s!1te! *i cons!cr!ti cor1ul )ostru T!t!lui Ceresc% Nu lu!ti nici o (r!n! lume!sc!4 tr!iti num!i cu cu)!ntul lui Dumne*eu% In tim1ul !cestei *ile r!m!neti in com1!ni! ingerilor Domnului in im1!r!ti! T!t!lui Ceresc si l!s!ti 1e ingerii lui Dumne*eu s! construi!sc! im1!r!ti! cerurilor in cor1urile )o!stre4 u1! cum4 tim1 e s!se *ile )oi !ti lucr!t in im1!r!ti! +!icii /!m!ntesti% Nu 1ermiteti nici unei (r!ne in !ce!st! *i s! im1ie ice in cor1ul )ostru lucr!re! ingerilor% Somnul

60

Dumne*eu )! )! trimite in 0iec!re imine!t! 1e Ingerul So!relui 1entru ! )! este1t!% Ascult!ti e in !t! !1elul T!t!lui )ostru Ceresc si nu )! l!s!ti omin!ti e lene4 nu m!i r!m!neti in 1!tul )ostru4 c!ci !0!r! )! !ste!1t! Ingerul Aerului si Ingerul A1ei% 3Tre*iti2)! intot e!un! l! r!s!ritul so!relui si nu r!m!neti in 1!t u1! ce )2!ti tre*it%5 Lucr!ti tot tim1ul *ilei cu ingerii +!icii /!m!ntesti4 i!r u1! !1usul so!relui4 c!n T!t!l Ceresc )! )! trimite Ingerul Somnului4 ormiti si o i(niti2)!4 r!m!neti to!t! no!1te! cu !cest!> !tunci T!t!l Ceresc )! )! trimite ingerii S!i necunoscuti 1entru ! )! tine com1!nie in tot tim1ul no1tii> !cesti ingeri necunoscuti )! )or in)!t! multe lucruri 1ri)in im1!r!ti! lui Dumne*eu4 !st0el c!n )! )eti este1t! imine!t! )eti simti in )oi 1utere! ingerilor necunoscuti% Re*ist!ti is1itelor lui S!t!n! si nu st!ti tre.i no!1te!4 nici nu ormiti *iu!% Reguli gener!le e )i!t!: Nu )! $ucur!ti e nici o $!utur! si e nici un 0um c!re )! tin tre.i no!1te! si )! 0!c s! ormiti *iu!4 1entru c! to!te $!uturile si 0umurile lui S!t!n! sunt !$omin!tii in oc(ii lui Dumne*eu% Nu )! 1rostitu!ti nici *iu! nici no!1te!4 1entru c! 1rostituti! este !semene! unui trunc(i ! c!rui se)! ! 0ost scurs! in el4 )! 1ieri e)reme si nici nu )! ! ro! e% E)it!ti tot ce este 1re! 0ier$inte s!u 1re! rece 1entru c! nici c!l ur!4 nici 0rigul s! nu !une*e cor1urilor )o!stre% Rug!ti2)!: In 0iec!re *i rug!ti2)! T!t!lui Ceresc si +!icii )o!stre /!m!ntesti c! s1iritul )ostru s! e)in! tot !t!t e 1er0ect c! S0!ntul S1irit !l T!t!lui Ceresc si cor1ul )ostru tot !t!t e 1er0ect 1recum cor1ul +!icii )o!stre /!m!ntesti% Rug!ti2)! eci !st0el T!t!lui )ostru Ceresc: 6T!t!l nostru C!rele esti in ceruri4 s0inte!sc!2se numele T!u% "ie im1!r!ti! T!4 0!c!2se )oi! T! in cer c! si 1e 1!m!nt% D!2ne nou! !st!*i 1!ine! no!str! ce! e to!te *ilele% Si ne i!rt! !toriile no!stre4 1recum si noi iert!m !tornicilor nostri% Si nu ne uce 1e noi in is1it!4 ci ne i*$!)este e cel r!u% C!ci !le T!le sunt in toti )ecii4 im1!r!ti! si 1utere! si m!rire!4 Amin%6 Si rug!ti2)! e !semene! +!ici )o!stre 1!m!ntesti: 6+!ic! no!str! /!m!nte!sc!4 s0inte!sc!2 se numele T!u% "ie im1!r!ti! T! si 0ie c! )oi! T! s! se 0!c! in noi c! in Tine% Ingerii 1e c!re ii !i in ser)iciul T!u4 trimite2ni2i nou!% I!rt!2ne nou! 1!c!tele no!stre4 1recum si noi is1!sim 1!c!tele no!stre c!tre Tine% Nu 1ermite c! s! c! em 1r! ! $olilor4 ci eli$ere!*!2ne e orice r!u% C! !le T!le sunt /!m!ntul4 Cor1ul si S!n!t!te!% Amin%6 6De)eniti eci4 ! e)!r!ti Fii !i T!t!lui )ostru Ceresc si !i +!icii )o!stre /!m!ntesti si ! e)!r!ti 0r!ti !i Fiilor O!menilor% /!n! !cum !ti 0ost in r!*$oi cu T!t!l )ostru4 cu +!ic! )o!str! si cu 0r!tii )ostri4 si i2!ti ser)it lui S!t!n!% Fie c! singur! )o!str! lu1t! s! 0ie im1otri)! lui S!t!n!4 c! el s! nu )! r!1e!sc! 1!ce!% Eu )! !u 1!ce! +!icii )o!stre /!m!ntesti 1entru cor1ul )ostru si 1!ce! T!t!lui Ceresc 1entru s1iritul )ostru% Fie c! u$l! lor 1!ce s! omne!sc! intre Fiii O!menilor%6 2 Domnul Isus /!ce )ou!= S!lut!ti2)! in !cest mo unii 1e !ltii4 c! in cor1ul )ostru s! co$o!re 1!ce! +!icii )o!stre /!m!ntesti si in s1iritul )ostru 1!ce! T!t!lui Ceresc% Num!i !tunci )eti tr!i in 1!ce intre )oi4 c!ci im1!r!ti! lui Dumne*eu )! 0i in )oi% Te-t cules si sinteti*!t e Dr% R! u +oisoiu In0luentele Lunii F!*ele Lunii 6@

Luna n crestere: E - 0S iunie 'e face mai usor: tonifierea si fortificarea organismului, alimentarea cu energie vindecatoare a diferitelor organe, tratarea dintilor !dar fara e)tractii", cresterea n greutate, semanarea !n agricultura", nceperea unor actiuni au mai mari sanse de reusita. Atentie la: ngrasare, eforturile fi$ice prea mari, interventiile c irurgicale, e)tractiile dentare. Luna plina: 0H iunie 'e vor evita, la modul imperativ, interventiile c irurgicale, e)tractiile dentare, eforturile fi$ice prea mari si enervarea. Atentie la pericolul de accidentareI Luna n descrestere: 0 - @ iunie si 09 - 61 iunie 'e face mai usor de$into)icarea !purificarea" organismului, munca !inclusiv spalatul si curatenia", operatiile c irurgicale !inclusiv e)tractiile dentare", cure de slabire, cules !n agricultura". Atentie la: tratamente. Luna noua: 6 iunie <ste un moment bun pentru a ncepe lucruri noi cum ar fi lasarea de fumat, lasarea de alcool, n general obiceiurile de care vrem sa scapam. As1ectele Lunii cu So!rele Aspecte armonioase 'e)til: H iunie 6:6E - 00:1G si @H iunie 0H:E6 - @9 iunie 0:EH ;rigon: 06 iunie 1:6@ - 0S:ES si @6 iunie @@:6@ - @E iunie 0@:1H /on8unctie: 6 iunie 0G:E0 - E iunie G:1E *n aceste $ile putem beneficia de mai multa armonie interioara, lucrurile pot decurge mai usor, putem fi eficienti si plini de ncredere n sine. Aspecte disonante /uadratura: 01 iunie 9:GM - 00 iunie @:0G si @M iunie S:61 - @@:EE %po$itie: 0H iunie 00:EG - 09 iunie 1:G@ Aceste $ile pot fi conflictuale: lucrurile ar putea avea tendinta de a scapa de sub control, pot e)ista riscuri de enervare, am putea fi lipsiti de armonie interioara. <ste bine sa stim care sunt aceste $ile, pentru ca sa ne putem pregati special pentru ele. ,nformatii preluate din Astro;e)t revista de astrologie, bilunara, gratuita Retete n!turiste 1entru ingri.ire! 1!rului Retete 1entru s1!l!tul 1!rului - .albenus de ou !@-6 buc" [ rom !61g". /u amestecul respectiv se frictionea$a pielea capului, apoi se spala parul, in apa de clatit se poate adauga o lingura de otet. - (udra de st+n8enel. 'e presara parul cu pudra, se lasa timp de 0G minute, apoi se perie. ,ndicata pentru curatirea parului gras. - 4adacina de ciuin !@1g" [ apa !011ml" - decoct folosit la spalatul parului - ,arba mare !@1g" [ apa !@11ml" - decoct - Limba c+inelui !Gg" [ apa !011ml" - decoct contra ec$emei pielii capului si a co8itelor din par. Lotiuni contr! c! erii 1!rului - -lori si frun$e de nemtoaica !@1g" [ alcool G11 !@11g". 'e macerea$a timp de 0G $ile apoi se filtrea$a si se frictionea$a radacina parului. - 'ov+rf !@1g" [ alcool G11 !011g" - se prepara si se foloseste la fel ca solutia de mai sus - -run$e de mesteacan !@11g" [ apa !G11ml" - infu$ie cu care se frictionea$a pielea capului 66

- -oi si seminte proaspete de nemtoaica !G1g" [ merisor turcesc !G1g" [ ur$ici proaspete !G1g" [ alcool E11 !@G1g". 'e macerea$a plantele 0G $ile in alcool. 'e strecoara. 'e frictionea$a pielea capului. - -ructus capsici !@1g" [ alcool G11 !011g" - se macerea$a S $ile. 'e filtrea$a. - 'trasnic !01g" [ apa !0 litru" - infu$ie - /eapa !@ buc" [ rom !@11ml". /eapa curatata se macerea$a timp de @E ore in rom. 'e strecoara. - -run$e de ur$ica !01g" [ vitamina - !Gml" [ alcool G11 !@11g". 'e macerea$a timp de 0E $ile frun$ele de ur$ica in alcool, se stoarce si se filtrea$a dupa care se adauga vitamina -. - -oi de salvie !01g" [ sunatoare !01g" [ ro$marin !01g" [ otet de vin !011g" [ alcool M11. (latele taiate marunt se pun la macerat in amestecul de otet de vin si alcool. 'e strecoara, se amesteca in parti egale cu apa. 'e frictionea$a radacina parului de @ ori pe saptam+na. - 4adacina de brusture !01g" [ apa !011ml". 'eara se pune planta la macerat, a doua $i se prepara decoctul. 'e strecoara. -olosit contra m+ncarimilor pielii capului si a matretii. - Ardei iute uscat !G1g" [ radacina de brusture !01g" [ radacina de ur$ica !01g" [ frun$e de mesteacan !01g" [ flori de levantica !Gg" [ alcool M11 !@G1g". (lantele se pun la macerat in alcool timp de S $ile, agit+nd din c+nd in c+nd. 'e storc si se filtrea$a. 'e recomanda frictiuni $ilnice la radacina parului. Lotiuni 1entru !cti)!re! cresterii 1!rului - -run$e de ur$ica !01g" [ radacina de ur$ica !61g" [ frun$e de mesteacan !01g" [ radacina de brusture !61g" [ radacina de sapunarita !@1g". #in doua linguri amestec de plante si G11 ml apa se prepara un decoct. 'e strecoara, se filtrea$a. 'e lotionea$a parul de @ ori pe saptam+na. - &ag iran frun$e, flori sau tulpini uscate !@1g" [ apa !0 litru". 'e prepara un decoct din tulpini sau o infu$ie din flori sau frun$e. 'e frictionea$a pielea capului dupa spalarea capului. - 4o$marin !01g" [ salvie !01g" [ sunatoare !01g" [ apa !G11ml" - decoct folosit de @ ori pe sapt+m+na - -run$e de ur$ica !01g" [ apa !011ml" - infu$ie folosita dimineata si seara. Lotiuni 1entru ecolor!re! 1!rului - Apa o)igenata !011g" - se adauga in ultima apa cu care ne clatim parul sau se uda parul cu apa o)igenata, se lasa 0G-@1 minute apoi se spala. - -loare de musetel !011g" [ apa !0 litru". 'e fierbe musetelul in apa p+na scade cantitatea la 8umatate. 'e uda parul de @-6 ori pe saptam+na. Solutie 1entru o$tinere! unei nu!nte e 1!r m!i inc(ise /o8i de nuca proaspete !G1g" [ ulei vegetal !G11g" - se incal$esc co8ile in ulei pe baia de apa p+na la evaporarea apei din co8i, apoi se strecoara. E-1lic!tii: ,nfu$ia - se marunteste planta, se pun din ea 0-@ lingurite intr-un vas si se toarna peste aceasta apa circa @11-611 g. Vasul se tine acoperit timp de @1 minute dupa care continutul se strecoara prin tifon sau vata. #ecoctul - 0-@ lingurite din planta maruntita se pune peste apa in fiebere !cca. @G1 g" dupa care se continua fierberea timp de @1-61 minute, apoi se filtrea$a. #aca apa a sca$ut prea mult, completam cu apa la cantitatea dorita. 'e poate prepara de asemenea si pun+nd planta in apa rece , se fierbe @161 minute dupa care se strecoara imediat. &aceratul - planta este pusa in contact cu apa !fiarta si racita". Ingri.ire! 1!rului Nutriti! ?utritia este ba$a petru o buna sanatate a intregului organism, inclusiv parul. #esi tratamentele pentru par pot doar minimi$a degradarea lui, facandu-l mai stralucitor, mai puternic, sau dandu-i o 6E

culoare mai intensa, numai o alimentatie corespun$atoare poate stimula cresterea sanatoasa a parului. 'ubstante nutritive de orice fel a8uta la mentinerea unui par sanatos, insa spri8inul principal il repre$inta proteinele. !parul contine 9SL proteine si 6L minerale". 'urse importante de proteine sunt ouale, fasolea, dro8dia, alunele, produsele lactate. #ro8dia de bere este si o importanta sursa de vitamina 7, care a8uta in sinte$a proteinelor. (e de alta parte, $a arul distruge vitamina 7. ,n ca$ul unui par cu probleme trebuie sa ne gandim si la deficientele nutritionale. #e e)emplu, un par subtire si uscat arata ca in organism e)ista carente de aci$i grasi nesaturati, in timp ce matreata atrage atentia asupra unei lipse de vitamina A. ,n general, o alimentatie bine ec ilibrata - continand o mare cantitate de fructe proaspete si legume, cereale si cantitati suficiente de proteine - este ba$a unui par sanatos si plin de vitalitate. Aerul curat, e)ercitiile fi$ice, odi na si alte obiceiuri de mentinere a sanatatii organismului sunt benefice, in acelasi timp si pentru par. 'tresul, de e)emplu, mai ales resimtit pe perioade lungi de timp, duce la deteriorarea parului. /eri!tul #esi vec iul regim Tperiatul parului de 011 de ori pe $iT a fost indelung de$batut, ramane totusi un sfat sigur. (eriatul parului distribuie uniform pe tot parul substantele uleiose naturale, stimulea$a cresterea, inlatura praful si impuritatile si imbunatateste elasticitatea parului. (arul trebuie periat regulat si cu atentie cu o perie cu peri naturali !cele cu perii din plastic fac ca firul sa se despice la varfuri, iar cele cu peri ascutiti il rup in timpul pieptanarii". (eriatul trebuie inceput cu varfurile, urcand usor si cu atentie pana cand parul este descalcit in totalitate. Apoi parul trebuie periat din crestet pana la varfuri. (entru tonificare si conditionare, frecati putin peria cu un ulei esential cum ar fi cel de lavanda, busuioc sau ro$marin. Tunsul ;undeti varfurile parului de cate ori este nevoie. 'copul este indepartarea varfurilor despicate, care altfel vor inainta pe lungimea parului facand din ce in ce mai mult rau. #aca aveti un par sanatos nu este nevoie sa tundeti varfurile lunar, asa cum se recomanda. #aca doriti sa va mentineti parul la un anumit nivel, tunsul varfurilor lunar este cea mai buna solutie, pentru ca un par sanatos oricum creste repede. S!m1on!tul (e cand unele lucrari cu privire la ingri8itul parului recomanda samponatul parului o data pe saptamana, ma8oritatea oamenilor isi samponea$a parul o data la doua $ile, fara a observa insa o deteriorare a parului. 4egula de ba$a insa este urmatoarea: parul trebuie spalat destul de des cat sa se mentina scalpul curat, insa fara a e)agera. ,ncepeti spalatul pe cap prin udarea parului si scalpului. Astfel se vor desc ide porii si samponul va fi distribuit mai bine. -olositi o cantitate mica de sampon si intindeti-l pe par pana obtineti o spuma, apoi masati usor. &asa8ul trebuie facut cu degetele ci nu cu ung iile. /latiti bine pentru a indeparta samponul si impuritatile, altfel parul va ramane tern si cleios. /latitul parului trebuie sa se inc eie cu un 8et de apa rece pentru a inc ide porii. Aplicarea unei cantitati mai mari de sapon se poate face in ca$uri e)ceptionale cand parul este foarte murdar. <vitati sa pieptanati sau sa periati parul ud, pentru ca este delicat si se poate rupe foarte usor. #e asemeni, este bine sa evitati uscatoarele de par sau alte produse de stUling care folosesc caldura. 6G

(arul trebuie tamponat usor cu un prosop si lasat sa se usuce la temperatura camerei. Abia dupa ce s-a uscat poate fi pieptanat sau periat. Con ition!re! 7alsamul aplicat dupa clatire a8uta la refacerea parului deteriorat datorita folosirii uscatoarelor de par, solutiilor de permanent, vopselelor de par pe ba$a de amoniac, ondulatoarelor electrice sau e)punerii e)cesive la soare si vant. Un par sanatos insa, nu are nevoie de un astfel de tratament. <ste de a8uns sa se definitive$e clatirea cu o infu$ie de plante si din cand in cand aplicata o masca ranitoare. Tr!t!mente n!turiste 1entru 1!r - contra caderii parului: @ linguri ulei de masline [ 0 galbenus de ou [ cateva picaturi de lamaie !o fiola de vitamina / care intareste parul"F apoi, omogeni$ate se aplica pe parul curat, se acopera cu o casca de baie si se sta EG de minute, dupa care se spala cu samponF - contra caderii parului si a matretii: G11 gr praf de cedru !de la farmacie" [ @ galbenusuri de ou ! in functie de lungimea parului" [ cateva picaturi de lamaie. 'e adauga pe radacini 0G minute, iar apoi se samponea$a. 'e repeta o data pe saptamanaV 6 ori pe lunaF - pentru un par mai des si mai lucios: 0 galbenus de ou [0V@ pa ar de c efir sau sana [ 0 ceapa rasa fin [ putin alcool alimentar. 'e aplica pe par si se lasa @ ore, se samponea$a si nu se usuca cu foe nul. 'e repeta de 6 ori pe luna. - pentru par subtire si deteriorat: balsam[ @ linguri smantana [ 0V@ lingura de ulei de germeni de grau [ 0 lingura suc de lamaie. 'e omogeni$ea$a si se intinde pe parul umed dupa spalare, se acopera cu o casca de baie, se sta 0G min. si apoi se clateste. 'e aplica 0 data pe saptamana. Crestere! 0rumo!s! ! 1!rului - cate un pumn plin de ur$ici proaspete si frun$e proaspete de nuc, mesteacan si soc si o tulpina de rostopasca, se introduc in apa rece si se pun pe foc pina a8ung la punctul de fierbere. 4epaos: 6 minute. /u un sapun medicinal si 8umatate din cantitatea de lic id obtinuta se spala bine parul, dupa care se clateste cu apa. /ealalta 8umatate din cantitate este lasata sa actione$e citeva minute asupra parului si a pieiii capului, fara a mai clati o data parul cu apa simpla. Im1otri)! c! erii 1!rului ,mpotriva caderii parului foarte eficienta este tinctura de lavanda. 'e reali$ea$a frectionarea la radacina parului cu tinctura de lavanda din abundenta, dupa care capul se acopera. -rictionarea cu tinctura, conform prospectului, se face o data pe $i, seara, se tine apoi acoperit 0-@ ore, dupa care se spala bine, de preferat cu sampoane naturale. Alifie cu rostopasca Amestecati M g suc de rostopasca planta, sapun alb si unguent camforat, pana obtineti o alifie omogena. 'e spala parul, clatindu-se foarte bine, apoi se reali$ea$a o infu$ie din frun$e de rostopasca !0V@ lingurita de planta maruntita, peste care turnati @11 ml apa clocotita, acoperiti vasul pentru H ore, apoi strecurati". #upa reali$area infu$iei se aplica alifia la radacina firelor de par si se frictionea$a energic. 4ecomandari naturiste si eficiente pentru cresterea parului. Tinctura de mesteacan 'e recomanda frectionarea usoara a radacinii parului, cu un amestec de tinctura de mesteacan si tinctura de ardei iute, in proportii egale. 6M

Tinctura de urzica 'e frectionea$a radacina parului cu o combinatie in proportii egale de tincturi de ur$ica si tinctura de ardei iute. Tinctura de usturoi 'e foloseste de 0-@ oriVsaptamana, prin frectionarea radacinii firului de par. #e asemenea, se recomanda folosirea unui sampon natural obtinut din combinarea a doua galbenusuri de ou cu doua linguri din combinatia de tincturi pentru cresterea parului pre$entate anterior !ur$ica, brusture, ardei iute, mesteacan, in proportii egale" si E linguri de apa, urmata de o amestecare energica. 'amponarile cu ou si tincturi se fac in mod obisnuit, inlocuind samponul sintetic, de 0, @, 6 ori pe saptamana, in functie de necesitati !lungimea parului, poluarea aerului, etc" Ceai de pedicuta 'palarea capului cu decoct de pedicuta, a8uta la cresterea parului. Int!rire! 0irului e 1!r (entru intarirea firului de par, la finalul spalarii, se clateste parul cu o lingurita de tinctura de pedicuta, diluata intr-o cana cu apa calda. ,mpac etari cu ulei pentru parul uscat si tocit 'palatul cu sampon, uscatul cu feonul, vantul, soarele si praful afectea$a parul, pier$andu-si din stralucire. ,mpac etarile cu ulei confera parului stralucire. 'e aplica uleiul fie cu cateva ore inaintea spalarii, fie pe intreaga durata a noptii, spalandu-l apoi dimineata. 'tralucire deosebita <ste foarte important sa va clatiti foarte bine parul, pentru a elimina toate resturile de sampon sau balsam, caci altfel acestea il vor TimbacsiT. #aca puteti, ultima clatire trebuie facuta cu apa rece, caci va conferi o stralucire deosebita parului. Uscare delicata #upa ce v-ati spalat, nu incepeti sa va frecati puternic parul cu prosopul. Apa elimina orice urma de grasime de pe par, ceea ce il face e)trem de friabil. /el mai bine este sa il tamponati usor si apoi sa il infasurati intr-un prosop moale. Crestere! si regener!re! n!tur!l! ! 1!rului (e langa produsele cu aplicare locala pentru cresterea si regenerarea parului este utila consumarea de8unului 3olat , $ilnic. 4eteta este urmatoarea: - se pun intr-un vas 6 linguri de faina integrala de grau, peste care se pun G linguri de apa si se lasa M ore !de seara pana dimineata" la fermentatF - in alt vas se pun @ linguri de stafide care se acopera cu apa si se lasa peste noapteF - dimineata se amesteca continutul celor @ vase, fara sa se arunce apa si se rad peste acest continut @ mere, se adauga @ linguri de miere, @ linguri de nuci pisate si @ linguri de suc de lamaie, G-M migdale raseF se mananca dimineata. (uteti consuma orice cantitate doriti, pastrand aceste proportii. (arului ii este necesar un tratament deosebit. Aveti nevoie de: 0 capsula de vitamina <, 0 lingurita de miere. (reparare: Aceste ingrediente se amesteca cu o cantitate de sampon, dupa care se aplica pe parul umed, si se masea$a usor podoaba capilara, dupa care se clateste foarte bine. 'a nu se foloseasca la clatit apa foarte fierbinte, sa fie la temparatura camerei, este recomandat sa se clateasca la urma varfurile cu apa rece. (entru persoanele care prefera cosmetica naturista, se recomanda: ulei de parafinaF ulei de ricinF 6S

vitamine uleioase A[<[-F @ galbenusuri proaspete. ;oate acestea se amesteca, iar continutul obtinut se aplica pe parul proaspat spalat si sters bine. 'e acopera cu un prosop si se lasa sa actione$e timp de 61-M1 minute, dupa care se degresea$a cu sampon, se clateste si se aplica balsamul necesar. Retete 1entru ingri.ire! 1!rului Tinctura de ardei iute Utili$are V administrare: 0V@ lingurita de tinctura diluata in 011ml apa, de 6-E oriV$i. ,ndicatii: ,ntern: antiseptic foarte bun pentru $ona gatului si a cailor respiratorii superioare, antitusiv puternic si cu efect foarte rapid, carminativ bun, stimulent al secretiilor gastrice. 'e recomanda intern in: guturai, gripa in fa$a incipienta, dureri de gat, bronsita cronica, tuse, tuse c intoasa, tuse convulsivaF balonare, digestie lentaF sensibilitate la frig. <)tern: antireumatic si antinevralgic foarte bun, ipertermiant, rubefiant, favori$ea$a cresterea parului. 'e recomanda e)tern: contra reumatismului, sciaticii, nevralgiilor, durerilor musculare care se agravea$a la frig si curent - se ume$este o bucata de tifon cu tinctura si se aplica pe $ona afectata vreme de G-M1 minuteF bronsita, raceli - se pun comprese pe piept !pentru un efect mai bun se pot pune in tinctura cateva picaturi de ulei volatil de menta sau eucalipt"F pentru cresterea parului - se fac frictionari la radacina parului. Tinctura de brusture Utili$are V administrare: 0 lingurita de tinctura diluata in 011 ml apa, de 6-E oriV$i. &od de preparare: 'amponul natural se obtine astfel: se combina doua galbenusuri de ou cu doua linguri din combinatia de tincturi pentru cresterea parului !ur$ica, brusture, ardei iute, mesteacan, in proportii egale" si E linguri de apa, urmata de o amestecare energica. ,ndicatii: ,ntern: antibiotic de intensitate medie, antigripal, antiinfectios renal mediu-slab, depurativ, diuretic bun, ipoglicemiant mediu-slab, stimulent al activitatii renale, sudorific. <)tern: favori$ea$a cresterea parului, cicatri$ant. 'e recomanda intern in: boli de piele: acnee, seboree, furunculo$a, ec$eme de descuamare, dermato$a de contact, psoria$is !se combina cu tinctura de trei frati patati si cea din fructe de soc"F diabet !prevenire si combatere", boli de ficat !se combina cu tinctura de afin si cea de ang inare in proportii egale"F nefrita, cistita, retentii de urina, gripa, bronsita, raceli !se combina in proportii egale cu tinctura de rasina de brad si cea de ienupar". 'e recomanda e)tern: pentru cresterea parului - se foloseste samponul natural care contine tinctura de brusture. Tinctura de urzica Utili$are V administrare: 'e ia de regula, 0 lingurita de tinctura, diluata in 011 ml apa, de 6-E oriV$i. ,ndicatii: ,ntern: antianemic foarte bun, antidiabetic bun, anti emoragic puternic, astringent puternic, depurativ mediu, diuretic puternic, digestiv mediu slab, emenagog mediu, galactogog mediu, imuno-stimulent si imuno-reglator mediu, revitali$ant bun, stimulent al secretiilor gastro-intestinale si epatopancreatice mediu, vitamini$ant. <)tern: astringent, tonic capilar. 'e recomanda intern in: di$enterie !ad8uvant", diaree rebela, diareea persoanelor suferind de tuberculo$aF enteriteF menstruatii abundente, emoragii uterineF atonie digestiva, emoroi$i, constipatii - se asocia$a cu tinctura de senna sau de fructe de socF anemie, anemie post- emoragicaF retentii urinare, calculo$a renala !ad8uvant"F raceli frecvente, re$istenta sca$uta la infectiiF pancreatitaF acnee, dermato$e infectioase si alergice, psoria$is, sclerodermieF diabet, guta, reumatismF cloro$a !ad8uvant"F tulburari de menopau$a. 6H

'e recomanda e)tern in: rani, urticarie - comprese cu tincturaF pentru cresterea parului - frectii la radacina parului cu o combinatie in proportii egale de tincturi de ur$ica si ardei iute. Tinctura de pedicuta Utili$are V administrare: 0V@ lingurita de tinctura diluata in 011 ml apa, de 6-E oriV$i. ,ndicatii: Antialcoolic, antitabagic, deto)ifiant, emetic, stimulent pancreatic, tonic epatic. 'e recomanda intern in: tabagism si alcoolism - crea$a intoleranta organismului la aceste e)citante, tratamentul trebuie sa dure$e minim 6 luniF insomnie, isterie, depresie !ad8uvant"F dermato$e, ec$eme, psoria$is !ad8uvant" - se asocia$a cu tinctura din fructe de soc si cu de trei frati patatiF ad8uvant in ciro$a epatica, epatita virala, congestii epatice - se asocia$a foarte bine cu tinctura de armurariu si cu cea de gentianaF litia$a renala, constipatie. 'e recomanda e)tern: contra durerilor, spasmelor musculare, ipertensiunii - se aplica comprese imbibate in tinctura pe $ona spatelui, timp de 0-@ oreV$i, sau in timpul noptiiF pentru intarirea firului de par, la finalul spalarii parului, se clateste cu o lingurita de tinctura diluata intr-o cana cu apa calda. Ceai de pedicuta Utili$are V administrare: @ caniV$i, inainte de mese. <)tern: perna cu pedicuta !@11g" pe locurile dureroase. ,ndicatii: Hipertensiune arteriala, ciro$a epatica, sciatica, carcei, entorse, lu)atii, disfunctionalitati ale rinic ilor, cloro$a si spasme ve$icale, in bolile specifice barbatilor, la artrite, cancer testicular, apa pentru calmarea nevralgiilor faciale, in bolile cailor respiratorii, emfi$em pulmonar, pentru bolile de stomac, pentru combaterea constipatiei si a crampelor stomacale si mirosul urat al gurii. 'palarea capului cu decoct de pedicuta, a8uta la cresterea parului. Sampon/crema nutritiv /ompo$itie: 'pirulina, frun$e de nuc, germeni de grau, vitamina 7G, a\ua, natrii laurUlsulfas, alco olum cetUlstearilicum, glUcerolum, cacao oleum, eliant i oleum, met Ulparaben, gel idrosolubil, vitamina 7G, aroma, triticum germinatum, sali) species, 8uglandis folium, spirulina plantensis. Utili$are V administrare: Aplicati samponul pe pielea capului si pe parul ud, masati usorF lasati sa actione$e 6 minute, apoi clatiti si repetati operatia. Suc de pedicuta <ste di$olvant al acidului uric, depurativ si de$into)icant. ?u are un gust foarte placut, fiind indicat a se consuma in amestec cu suc de morcovi, struguri, mar, telina. Amestecat cu suc de morcov are efecte benefice in reumatism, cand e)ista un e)ces de acid uric !cu adaos de suc de sfecla se obtine un efect mai activ contra reumatismului". #e asemeni, reglea$a presiunea sangelui, previne caderea parului, e)folierea ung iilor, foloseste in afectiunile dintilor si gingiilor. Sucul de laptuca Adaugat celui de morcov si lucerna, are un efect de intarire a radacinii parului: un consum $ilnic de 1,G l din aceasta combinatie poate a8uta in mare masura la cresterea parului. /ontine 3, &g, ?a, /a, -e, 'i si -. #upa morcov si lucerna, ocupa al treilea loc ca valoare nutritiva pentru refacerea celulelor nervoase si a tesuturilorF are aproape toate vitaminele. A1! )ietii Metoda traditionala chinezeasca Wushu Anotimpurile vietii rationale Unitatea, legatura directa intre viata si apa fiind aproape o a)ioma, nu mai poate mira pe nimeni utili$area intensiva interna sau e)terna a acestui lic id miraculos in practica vietii rationale, in profila)ie, in diverse terapii. <)ista o multime de efecte binefacatoare: 69

7oli interne - migrene, ipertensiune, anemii, reumatism, pare$a faciala, obe$itate, artrita, ta icardie, astenie, tuse, astm, bronsite, ;7/ pulmonar, meningita, afectiuni epatice, iperaciditate, de$interie, constipatie, emoroi$i, diabet etc. Afectiuni %4L - rinite, faringite, laringite etc. Afectiuni ginecologice - diverse dereglari, cancer uterin, cancer mamar, probleme uterine, vaginale etc. %ncologie - diverse. #omeniul radioactiv - iradieri, elimina efectele primare si secundare ale tratamentului cu cobalt etc.

'e cercetea$a in alte directii, e)istand motive de cercetare 8ustificataF recomandat, de asemeni, profilactic si celor ce manuiesc substante radioactive. (rocedeul este cat se poate de simplu: se bea dimineata apa pe stomacul gol. 'ecretul consta in: /at> /um> si /and> 'e bea in prima 8umatate de ora !cel mult" dupa tre$ire, preferabil ase$at, se continua $i de $i, evitand orice intrerupere, mai ales in primele @0 de $ile, dar, pe cat posibil, si in timpul urmator. <fectele cresc proportional cu deprinderea si continuitatea practicii. /at> 'e incepe cu 0,G litri si, in circa @-6 saptamani se va a8unge la cantitatea optima de 6,G litri. #o$a nu este nici e)agerata, nici absurda. Atat introducerea, cat si eliminarea se reglea$a dupa primele $ile. -olositi apa filtrata si la temperatura camerei in care ati dormit, niciodata racita in frigider. -oarte important este ca dimineata sticla cu apa sa fie agitata de 0@1 de ori cu a8utorul mainilor, re$ultand astfel apa dinami$ata si vibrata de potentialul bioenergetic uman !creste procentul de o)igen in apa, purificand-o astfel", compatibili$andu-se cu corpul fi$ic si energetic al celui care consuma apa. #aca apa este e)pusa rasaritului soarelui - solari$ata - isi mareste ra$a de actiune si re$ultatele sunt mai mari. (e langa mecanismele biofi$ice si bioc imice implicate, procedeul stimulea$a eta8ele bioinformationale profunde ale vietii, $onele fundamentale, inclusiv energia ancestrala !descrisa in acupunctura", armoni$andu-le, reconstruind starea de sanatate. -iti ironici daca vreti, dar dupa ce ati incercat procedeul. #in punct de vedere medical, procedeul este profilactic pentru cei considerati sanatosi si curativ pentru mai multe categorii de persoane suferinde. #aca pentru primii sfatul medicului este necesar, pentru ultimii el este obligatoriu. Atentie sporita pentru varstnici, cardiaci, ipertensivi, cei cu probleme renale se vor opri la @-@,G litri si vor avansa foarte lent catre aceasta cantitate. Alimentatia ramane normala !preferabil predominand fructele, legumele, $ar$avaturile, sucurile naturale etc.", eliminand, pe cat posibil, sarea !in special cei in varsata, suferind de ipertensiune sau cei cu tendinta de retentie a apei in tesuturi", dar adaugand vitamine cu suplimente nesodice !cca 0 lingurita rasa de sare dieteticaV$i luata cu putin sifon" daca nu se poate renunta total la sare. /rec!utii: A nu se manca seara dupa ora 09 si a se manca dupa @-6 ore dupa aplicarea acestei te nici. ?u se impune renutarea la fumat. ,nteresant este ca, adesea, numarul de tigari consumate scade de la sine. ?u este necesar nici intreruperea unei eventuale medicatii, dar nici medicul nu ramane suveran in apreciere. Re!ctii secun !re: posibile mancarimi, sen$atie de oboseala, buimaceala, umflarea picioarelor, usoara nervo$itate. ;otul trebuie sa decurga in mod progresiv 1,G litriVsaptamana adaugati la cantitatea initiala. La aceste reactii se recomanda: scaderea volumului de apa pana la domolirea simptomelor, reluarea mai lenta a cresterii sale permitand adaptarea corpuluiF masa8ul plantar !mai ales in scobitura talpii - G minute" si e)ercitii de respiratie profunda, calmantele si tonifiantele sunt, in general, valabile. #in punct de vedere te nic, secretul propriu-$is al acestei metode, cel ce declansea$a efectele binefacatoare, deto)ifiante, endocrine, neuropsi ice, bioenergetice, este do$area cantitatii cu timpul scurt !totul se bea in ma)imum 01-0G minute ale primei 8umatati de ora de la tre$ire" si modul de gradare. E1

Va propunem urmatoarea sc ema: daca ati constatat initial ca puteti sa beti dintr-o data 911 ml de apa, beti numai SG1-H11 grame de apa, dar dupa G-01 minute adaugati inca 0G1-@11 ml. Atat in acea $i !afara de apa alimentara cand va este sete". #upa @-6 $ile identice, veti constata ca puteti bea dintr-o data 0011 ml. 7eti doar 0 litru !deci mereu mai putin decat ma)imum posibil". ,n sc imb dupa G-S minute mai beti 0G1-@11 ml. 'i tot asa, ceva mai putin de ma)imum de cantitate plus cca @11 ml pana cand a8ungeti la cei 6,G litri. A8unsi aici !in ceva mai mult de o luna", ramaneti constantI /el putin @0 de $ile. #evenind natural, e)ercitiul se poate e)ersa toata viata sau macar o perioada de 6 luni pe an in ca$ul unei persoane sanatoase, ultima luna servind retragerea cat mai gradata din practica. ,n lunga sa istorie in conte)tul medicinii traditionale c ine$e, acest procedeu nu a inregistrat nici un accident ma8or. Aceasta nu 8ustifica aruncarea in practica orbeste, fara pregatire. La fel de nociv este scepticismul arogant si ignorant care se face a uita ca trebuie sa invatam necontenit din tot ce poate preveni sau reduce suferinta oamenilor, adica a noastra. Acest procedeu este un e)ercitiu de ba$a in ]us u !artele martiale c ine$esti" si a fost pastrat secret timp de milenii pentru faptul ca, pe langa efectele vindecatoare, potentea$a toate fortele latente, reorgani$ea$a si remontea$a toate structurile dupa informatiile date de energia ancestrala. ?u uitati, re$ultatele vin in timp, practicand regulat, cu perseverenta si incredere. ;rebuie sa incercati pentru ca merita. Com$!tere! consumului e !lcool <)ista o metoda e)traordinara prin care se poate combate consumul de bauturi alcoolice si nu numai. 'e refac ficatul si rinic ii si se previn numeroase boli. <ste o metoda cunoscuta de multa vreme si care consta in ing itirea unor cantitati mari de apa curata. ,n / ina se numeste Tcura de apaT. /onform legendei, sfatul a venit de la un batran in plina putere: T&ulta vreme am fost bolnavicios si am suferit. #in aceasta cau$a viata imi era un c in, lumea nu avea nici un farmec pentru mine. (ana in $iua cand la coliba mea a poposit un calator care m-a rugat sa-i dau ceva de mancare. Am stat cu el de vorba, i-am spus neca$urile mele. <l mi-a taiat lemne, mi-a reparat acoperisul. /and sa plece, mi-a spus: ^,n seara asta nu manca decat fructe. &aine dimineata, imediat dupa ce te scoli, du-te la fantana si ia o galeata de apa. ?u te spala, nu manca, dar respira adanc aerul curat al diminetii si bea o 8umatate din galeata cu apa, privind cum rasare soarele. -a asta in fiecare $i din viata ta si vei scapa de batranete. ;oate bolile te vor ocoli si vei trai o viata noua. Apoi, calatorul a plecat in drumul sau. Am cugetat, m-am otarat si a doua $i dimineata am facut cum mi-a $is calatorul. La inceput mi-a fost greu sa beau apa. Am urinat mult. Aveam ameteli, dar nu m-am lasat pana nu am terminat toata apa. #upa asta, mancarea din $iua aceea mi sa parut cea mai - gustoasa din cate am ing itit vreodata. #upa o saptamana am a8uns sa beau usor toata apa. ?-am mai urinat asa mult, n-am mai avut ameteli. ,n curand m-am insanatosit si de atunci n-am mai fost niciodata bolnav. Aceasta s-a intamplat acum 61 de ani, pe cand aveam E1. ,n fiecare $i, fara nici o e)ceptie, am baut apa si mi s-a parut ca orice noua $i este mai buna decat cea dinaintea ei. Acum imi face placere sa traiesc si sa calatoresc. 'i spun povestea asta tuturor celor care vor sa asculte.T #in punct de vedere stiintific, 8ustificarea Tcurei de apaT consta in umplerea intestinului gros cu apa, ceea ce face colonul mai activ in productia de sange proaspat ! ematopoe$a". 'palarea regulata regulata cu apa a colonului curata pliurile sale interioare, in care de obicei stagnea$a resturile alimentare a caror descompunere si stationare produc numeroase to)ine otravitoare pentru organism. (ractic, apa se va bea in cursul primei 8umatati de ora dupa tre$ire. (oate la inceput veti avea unele sen$atii neplacute, nu va speriati, insistati si, in curand, sen$atiile vor disparea de la sine. ?u ing ititi de la inceput toata cantitatea. incercati sa a8ungeti la 0,G litri dupa o saptamana si la 6,G litri in a doua. <ventual consultati si un doctor care, desi s-ar putea sa nu sustina ideea vindecarii cu a8utorul acestei cure, este competent sa va indice o contraindicatie clara in ca$ul dvs. personal. <ste foarte important sa nu intrerupeti practica nici macar o $i. T<sti intelept daca mergi incet, dar esti un prost daca te opresti la 8umatatea drumuluiT. ?u mai e)ista alta regula sau retinere si puteti face orice veti dori in privinta alimentatiei sau a bauturii. La stabili$area do$ei se urmea$a @0 de $ile minim pentru ca re$ultatele sa inceapa sa apara. E0