Sunteți pe pagina 1din 38

Cauzele profunde ale bolilor

Orice actiune a gandirii, a imaginatiei, a vorbirii sau a corpului poarta in sine fructe bune sau rele. Omul este, intr-o masura nebanuita, creatia gandirii sale; la ce gandeste in aceasta viata, mai tarziu, el va deveni. Sri Ramakrishna Ati auzit de multe ori cunoscuti care atunci cand erau intrebati de afectiunea de care sufereau spuneau ca neplacerile au inceput si s-au amplificat pe un fond nervos dezechilibrat. Stresul, agitatia, nelinistea reprezinta de multe ori cauzele incipiente ale multor afectiuni. Dar daca analizam cauzele stresului si ale anxietatii, vom descoperi ca ele sunt mentinute de o gandire profund nefasta caracterizata de agitatie haotica, dominata de ganduri negative, frica, dorinte nesatisfacute, frustari, nefericire, etc. Vom prezenta in cele ce urmeaza cateva idei cu caracter general menite sa conduca la o intelegere mai profunda a cauzelor anumitor boli, precum si asupra relatiilor si legaturilor mai subtile care exista intre minte si corp.

1. Destinul nostru de fericire si sanatate sau de boala si suferinta este consecinta caracterului nostru; caracterul nostru este rezultatul obiceiurilor, obisnuintelor, reflexelor si tendintelor noastre. Acestea la randul lor sunt create prin repetarea si mentinerea in mintea noastra a acelorasi tipuri de ganduri si idei. 2. Majoritatea gandurilor oamenilor obisnuiti apar datorita preluarii lor la nivel subconstient din subconstietul colectiv. Altele mai rare! sunt produse in mod constient. 3. Multe din gandurile pe care le avem se datoreaza sugestiilor. Aceste sugestii sunt produse de oameni, de circumstante, de mediu si ne influenteaza mai mult sau mai putin in functie de gradul mai mare sau mai mic de receptivitate subtil energetica specifica fiintei noastre, corespunzator nivelului nostru de constiinta. 4. Dintre toate sugestiile, cea care opereaza direct in planul mental prin intermediul gandurilor este cea mai importanta. "n cazul sugestiilor rele, negative pe care le mentinem inconstient sau spre care ne deschidem mintea, acestea la randul lor au efecte distructive, perturbatoare, astenice si orienteaza prin rezonanta negativa fiinta in cauza, in mod gradat, mai repede sau mai incet, in functie de intensitatea si de predominanta lor, in sensul in care au

fost emise. Aceia care datorita receptivitatii accentuate la acest gen de sugestii rele se lasa influentati si se complac in aceasta stare, vor suferi consecintele generatoare de suferinta, mizerie si nefericire a acestor procese de rezonanta nefasta cu energiile subtile ale raului, ale bolii, ale fricii, ale nefericirii, ale urii si ale suferintei ce provin din sferele infernale din #acrocosmos. $. "n ceea ce priveste sugestiile mentale rele sau negative, noi trebuie sa fim permanent e trem de atenti pentru a elimina orice sugestie negativa care poate declansa efecte de rezonanta instantanee cu energii subtile malefice din #acrocosmos, ce ii pot afecta atat pe ceilalti, cat si pe noi insine mai devreme sau mai tarziu, in functie de puterea mai mare sau mai mica a gandurilor negative. !. "ugestiile, parerile, convingerile sau remarcile altora n#au nici un fel de putere asupra noastra, in sensul de a ne putea influenta, atata timp cat nu suntem la unison, pentru a rezona cu energiile pe care le evoca sau le manifesta. %andul nostru poate accepta, simpatizand, sau respinge prompt aceste sugestii. &utem oricand alege sa nu luam in consideratie ceea ce nu vrem, refuzand sa credem ceea ce consideram fals si rau, continuand sa afirmam mai departe binele si armonia. $. Corpul fizic este impreuna cu psi%icul slujitorul mintii. 'l se supune, ca si psihicul, comenzilor si proceselor mentale, indiferent daca ele sunt alese intentionat sau sunt exprimate automat. (a comanda gandurilor rele puternice, predominante, corpul se scufunda rapid in boala, nefericire, tristete, egoism si descompunere. (a comanda gandurilor bune, intense, divine, iubitoare, vesele si frumoase, intretinute in mod perseverent el devine plin de tinerete, fericire si frumusete. &. 'oala si sanatatea, la fel ca si circumstantele care genereaza ecouri profunde, bune sau rele in universul nostru launtric sunt de asemenea adanc inradacinate in modul nostru caracteristic optimist sau pesimist! de a gandi. %andurile predominant ipohondrice, bolnavicioase se vor exprima mai devreme sau mai tarziu intr-un corp bolnavicios. Se cunosc cazuri in care ganduri de teama au ucis un om la fel de repede ca un glonte si in multe situatii similare ele continua sa ucida datorita rezonantei cu energiile subtile ale mortii mii de oameni, la fel de sigur, desi mai putin rapid. )amenii care traiesc cuprinsi de teama de boala se imbolnavesc cel mai usor. Adevarul exprimat de binecunoscutul proverb romanesc* +De ceea ce iti este cel mai mult frica, tocmai de aceea nu scapi, este confirmat inca o data. (. Daca vrei sa#ti reinnoiesti permanent corpul fizic infrumuseteaza#ti profund si autentic mintea. %andurile de rautate, gelozie, ura, suspiciune rautacioasa, descura-are -efuiesc corpul de sanatatea si gratia lui facandu-l sa rezoneze cu energii subtile rele, stresante, chinuitoare, astenice, dezechilibrante. 1). * fata %idoasa, urata, acra nu apare niciodata din intamplare. 'a este rezultatul gandurilor rele, urate. Ridurile care brazdeaza fata si o desfigureaza sunt cel mai adesea urmele nesabuintei, patimei, mandriei. .neori intalnim o femeie in varsta de nouazeci de ani care poate avea fata luminoasa a unei fete tinere, in timp ce o alta, care nu a a-uns inca la varsta medie are fata surprinzator de imbatranita si consumata inainte de vreme. .na este rezultatul unei dispozitii psihice placute si luminoase, iubitoare, elevate, fericite, evoluate. /ealalta este rezultatul patimii, rautatii, egoismului, urii, abrutizarii, inchistarii, pervertirii si nemultumirii. 00. Asa cum nu poti sa ai o locuinta placuta, luminoasa daca nu lasi aerul si soarele sa intre liber in camere, la fel, un corp fizic, vital si puternic si o fata luminoasa, fericita si senina nu pot sa fie decat rezultatul punerii in rezonanta cu energiile subtile din #acrocosmos ale gandurilor de bucurie, voie buna, extaz si seninatate. 1elinistea, frica, indoielile, pesimismul, 2

suspiciunile aberante demoralizeaza rapid intregul corp fizic si il fac vulnerabil la patrunderea bolii. "n acelasi timp gandurile impure, rele, distructive, chiar daca nu sunt materializate, vor distruge mai repede sistemul nervos. %andurile puternice, pure, divine, sublime, elevate, inaltatoare, datatoare de dragoste, bucurie si fericire fortifica trupul, umplandu-l de vigoare, farmec, tinerete, magnetism euforizant, armonie, frumusete si gratie. 12. Corpul fizic este un instrument comple , delicat si plastic care raspunde fidel la gandurile cu care este impregnat, iar obiceiurile inradacinate de gandire vor produce in mod corespunzator si proportional cu intensitatea acestora propriul lor efect, bun sau rau, asupra corpului fizic. )amenii vor continua sa aiba sange impur si otravit atat timp cat intretin si propaga ganduri intinate, rele, infernale. Dintr-o inima curata, plina de dragoste, duiosie, abnegatie, compasiune, fericire, bunatate rezulta totdeauna o viata curata, fericita, pura, integrata in armonia divina si un corp fizic curat, sanatos si frumos. Dintr-o inima intinata rezulta o viata intinata si un corp fizic nesanatos. %andirea este izvorul actiunii, al vietii si al manifestarii. Sa ne purificam izvorul si dupa aceea totul va deveni pur, minunat si fericit. 13. "c%imbarea regimului alimentar nu il va ajuta foarte mult pe omul care nu#si sc%imba gandurile. /and un om isi purifica gandurile el a-unge sa isi purifice intreaga sa existenta, corpul sau fizic a-ungand expresia fidela a acestei armonii interioare. 14. +ctionand inteligent la nivelul sferei gandurilor intretinute in planul mental noi putem, gratie rezonantei benefice cu energiile subtile cosmice, sa devenim stapanul destinului nostru, sau altfel spus, al karmei noastre. 3ransformandu-ne gradat fiinta launtrica prin gandurile si actiunile noastre inspirate, cunoscand corect care este de fapt situatia noastra, omul este liber sa aleaga un alt mod de actiune pentru a-si modifica destinul. Dupa un anumit interval de timp el va deveni constient ca rapiditatea cu care destinul sau este modificat in bine este direct proportionala cu intensitatea angrenarii intr-o actiune adecvata. De exemplu* un pungas nu este un pungas in eternitate, in toate impre-urarile. &unandu-l in compania unei fiinte evoluate spiritual, prin forta influentei complexe pe care o va primi, el se va schimba in bine, va incepe sa gandeasca si sa actioneze diferit decat pana atunci, astfel destinul sau schimbandu-se. "n traditia orientala se stie ca asa s-a petrecut cu Dacot Randacar care ulterior a devenit inteleptul Valmiki. Actionand astfel, el si-a transformat radical destinul a-ungand dintr-un pungas inveterat, un faimos intelept. 1,. "upraveg%eati intotdeauna atent ceea ce ganditi, ceea ce simtiti si ceea ce faceti. "n virtutea legii actiunii si reactiunii karma!, mai curand sau mai tarziu, veti raspunde pentru tot ceea ce faceti atat cu voi insiva, cat si pentru modul in care va comportati cu tot ceea ce va incon-oara. Acela care comite un rau sau o nedreptate isi dauneaza tot atat de mult lui insusi, caci devine rau. 1!. Cautati cat mai des sa ganditi de la inaltimea punctului de vedere al adevarurilor eterne, universal valabile, in lumina legilor fundamentale ale vietii, si nu situandu-va la nivelul gregar, imbacsit de pre-udecati, superstitii, frica si ignoranta. 1u permiteti nimanui sa gandeasca pentru voi supunandu-va unor ganduri aberante ori neintelese inca, ce va sunt furnizate de altcineva. "ndolenta este o infirmitate, lenea o murdarie. &rintr-un efort viguros smulgeti-va aceasta sageata otravita care este indolenta. 3otodata cautati sa alegeti cu gri-a propriile voastre ganduri sau idei4 atunci cand veti lua o hotarare chibzuiti bine si nu va grabiti pentru a nu regreta dupa aceea. 1$. +doptati cu anticipatie c%iar atitudinea invingatorului. 1u va temeti de a merge cat mai inainte4 trebuie sa stim sa indraznim. &e cei indrazneti, plini de intentii bune, sansa ii a-uta intotdeauna. "n orice situatie ne-am afla, atunci cand avem incredere in fortele launtrice este necesar sa ne bransam cat mai repede mintea asupra curentului infinit de forta care emana de la sursa divina. Aceasta este credinta necesara care face posibil orice miracol. Sa nu uitam 5

cuvintele lui "isus * Cel care va avea credinta cat un bob de mustar, va muta si muntii din loc. 1&. + crede cu fermitate in puterile noastre launtrice, in rezonanta care survine atunci cu energiile corespondente binefacatoare din .nivers, ne a-uta imens sa faurim cu anticipatie succesul. 1(. -u intrebuinta niciodata formulari interioare de forma. /nu am mijloace0 sau /imi este imposibil0 sau /niciodata n#am sa pot0 in care sa crezi, complacandu-te sa-ti accentuezi aparenta fatalitate prin aceste afirmatii paralizante. Subconstientul te va asculta si va crea prompt premisele pe care doar tu le-ai gandit aducandu-le din domeniul posibilitatii la o realizare efectiva. Astfel, la propria ta comanda, chiar subconstientul va face ca intr-adevar sa-ti lipseasca posibilitatile sau mi-loacele de a realiza sau obtine ceea ce urmaresti. /auta sa te convingi ca totul este posibil prin angrenarea puterii nelimitate a mentalului tau de a comanda subconstientului. Realizeaza insa ca, desi totul iti este posibil, nu orice iti este permis in sensul ca nu trebuie sa incalci niciodata legile morale ale firii!. 26. .n aport extraordinar de mare, in cazul vindecarii ma-oritatii bolilor si in redobandirea starii de sanatate, o are credinta ferma in finalizarea cu succes a procesului curativ. ) imagine mentala adecvata, reluata mereu si mereu cu incredere si entuziasm, accelereaza minunea grabnicei insanatosiri. Amplificarea puterii curative sau regenerative este strans legata de ceea ce stim despre aceasta, cat si de modul in care actionam. "n caz de boala, cauta sa realizezi starea de rezonanta cu energiile binefacatoare ale 1aturii si actioneaza in deplina armonie cu ele4 astfel, 1atura te va integra matern ca pe una dintre creaturile sale si ti se va supune, spri-inindu-te din plin. Citate Istoria lumii este aceea a catorva oameni extraordinari care au avut credinta deplina in ei. Asemenea credinta face sa apara ivinul care este totdeauna in spatele nostru. O fiinta umana care are o credinta mare poate orice, acesteia totul ii este cu putinta. O asemenea fiinta va esua numai cand nu-si va mai da in mod suficient osteneala sa manifeste puterea subtila infinita a !niversului. Cel ce va intelege aceasta va realiza cat de important este sa credem, inainte de toate, in fortele noastre proprii. S7ami Vivekananda "ara indoiala, ne este usor si ne costa putin sa comitem raul; panta de cadere ne este fara nici o dificultate accesibila, aflandu-se oricand la indemana. In fata perfectiunii admirabile, a virtutii si a realizarilor extraordinar de inalte, zeii au asezat, dimpotriva, efortul si sudoarea; calea care duce aici este abrupta, iar accesul la ea este anevoios ori respingator pentru unii, plictisitor pentru ceilalti. Insa, pe masura ce ne elevam spiritual, calea se netezeste si se indreapta sub pasii nostri, conducandu-ne spre nemurire. 8uddha Omule nebunule, tu faci minuni fara sa stii si nu cunosti aproape deloc puterea formidabila a gandirii tale. #a stii ca tot ce inc$ipuiesti este realizabil si se face direct proportional cu increderea ta... ...de ce te feresti oare sa stai de vorba cu tine insuti si sa te inc$ipuiesti, descoperindu-te un perfect zeu% 3udor Arghezi Omul seamana un gand si culege o actiune. &l seamana o actiune si culege un obicei. &l seamana un obicei si culege un caracter. &l seamana un caracter si culege un destin. S7ami Shivananda 'u exista intamplare sau noroc. &xista numai o inlantuire de cauze si efecte, cuvantul intamplare nu exprima decat ignoranta noastra asupra anumitor cauze. (otul in natura se 9

supune legii; orice aspect rezulta la fel de necesar intocmai precum revenirea ciclica a anotimpurilor. Curba descrisa de atomul usor, pe care vanturile par sa-l poarte la intamplare, este reglata exact, intr-un mod tot atat de precis ca si orbitele planetare. (aplace 'u asteptati niciodata ca altcineva sa vina si sa va implore sa iesiti din mediocritatea penibila in care va mentineti; faceti voi insiva cu cura) un pas inainte si lasati sa transpara o unica reflexie din aurul pe care il ascundeti in voi. *rocedand astfel, comoara ascunsa va da in sfarsit roade. 'u va ascundeti niciodata darurile innascute, calitatile si inzestrarile specifice in ascunzisul pivnitei propriei fiinte. *rocedati totdeauna asa cum face un negustor bun, expuneti-le cat mai bine la vedere in vitrina. *uneti-va in valoare cu mult tact, aratati-va dar comportati-va in mod firesc c$iar si atunci cand dati dovada de spontaneitate. &lmer +$eeler - Cum sa reusim cat mai bine in viata Optimismul, buna dispozitie debordanta, bucuria de a trai trebuie sa constituie starea noastra permanenta. *rocedand astfel vom fi mereu in contact cu energiile minunate, benefice ale !niversului. &ste indispensabil necesar in epoca in care traim, sa atragem in noi insine, cat mai multe dintre energiile subtile ale optimismului si cura)ului pentru a deveni c$iar si pentru ceilalti focare exemplare. Dr. Victor &auchet - +:iti )ptimisti, aca intr-o situatie noi nu avem deloc incredere in ceea ce urmeaza sa facem, aproape ca nici nu mai este util sa incercam; indiferent care ar fi dorinta pe care o vom formula, aceasta va fi sterilizata de lipsa credintei. ;enri Durville Cum sa ne vindecam repede si deplin "n traditia spirituala este stiut faptul ca orice afectiune a corpului fizic are si anumite cauze subtile, profunde, mai precis porneste de la anumite greseli pe care respectiva fiinta le-a facut de-a lungul timpului si care s-au concretizat sub forma acelei boli.

8oala trupului este de fapt rezultatul a ceva nepotrivit si acumulat in profunzimile fiintei. 'a porneste de la un mod de a gandi, vorbi sau actiona incorect, de la atitudini sau tendinte gresite pe care le-am intretinut o perioada mai mare sau mai mica de timp. 1imic nu se petrece in trup fara sa existe un motiv mai adanc sau altfel spus o cauza subtila de boala. 8oala efectiva este de fapt o modalitate de a elimina din fiinta energiile negative acumulate. Desi poate fi mai greu de acceptat si chiar si mai greu de simtit, mai ales atunci cand esti bolnav, totusi orice afectiune poate fi privita chiar ca o forma de gratie a lui Dumnezeu deoarece prin intermediul ei ni se atrage atentia ce avem de facut ca sa ne reintoarcem la starea naturala de echilibru si armonie. ) data ce ne vindecam de o boala fiinta noastra este curatata de impuritati si chiar sufletul ne este vindecat. /umva, intr-un mod poate mai neplacut, boala si suferinta pe care ea o comporta ne face in sfarsit sa renuntam la ceea ne facea rau. De aceea e necesar ca atunci cand suntem bolnavi, sa cautam sa intelegem de ce a fost nevoie sa a-ungem in aceasta situatie si ce lectie avem de invatat din ea, ce atitudine interioara trebuie sa adoptam pentru a ne vindeca mai usor. "n primul rand e foarte important sa intelegem ca prin intermediul bolii nu suntem pedepsiti, ci doar pusi intr-o situatie in care e necesar sa ne a-utam singuri, oferindu-ni-se in acelasi timp si o motivatie foarte convingatoare pentru a ne transforma si a renunta la greseala. Dincolo de aspectele exterioare pe care o anumita afectiune le cere de la noi de genul <fii atent ce si cat mananci<, <nu te enerva<, <purificati organismul<, exista si o stare mai profunda ce o putem simti mai ales dupa ce vindecarea a inceput sa apara. Aceasta se concretizeaza prin ceva nou, ceva profund si minunat ce renaste in noi, o noua atitudine fata de viata, fata de oameni, o stare de puritate, de lumina interioara, de buna dispozitie, de maturitate si chiar de credinta reintarita in Dumnezeu 3atal. Aceste stari sunt intotdeauna in stransa legatura cu lectia tainica pe care boala ne-a facut sa o invatam. &entru a grabi vindecarea este insa mult mai bine sa avem o stare de acceptare si intelegere superioara a ceea ce ni se petrece ca fiind ceva necesar si chiar util, decat sa ne plangem de mila si sa avem impresia ca o nedreptate s-a abatut asupra noastra. Aceasta atitudine pozitiva, de incredere in noi si in Dumnezeu 3atal precum si in puterea tainica a remediilor naturale, adecvate, pe care le folosim, va face ca ceea ce e impur sa fie mult mai repede eliminat iar vindecarea deplina, armonia si echilibrul sa reapara cat mai curand. Astfel vindecarea unei boli ne va aduce nu doar tamaduirea trupului ci si a mintii si chiar a sufletului. Aceasta este de fapt adevarata vindecare a oricarei boli. 1andirea sc%imba lupta trupului cu bolile #edicina occidentala disocia, in 'vul #ediu, mintea de trup, cand exista o diferenta de opinii intre matematicianul si filosoful francez Rene Descartes, care sustinea ca lumea materiala reprezinta baza a tot ce ne incon-oara, si 8iserica /atolica care insista asupra puterii morale ca fiind creatia sufletului.

Dar, Descartes ale carui scrieri au fost introduse in Anexa /artilor "nterzise ale 8isericii in anul 0==>, considera ca cele doua interactioneaza in creier. :olosindu-se de o capacitate analitica extraordinara, Descartes a a-uns la concluzia ca <mintea este intr-un mod atat de intim dependenta de conditiile si relatiile dintre partile corpului uman, incat orice om care va reusi sa stapaneasca aceste elemente va revolutiona medicina<. Desi a fost nevoie de cateva secole, doctorii si psihologii au descoperit recent ca mintea poate imbunatati procesul de vindecare a corpului, intr-un mod in care medicina traditionala nu va putea niciodata. Spre deosebire de notiunile din trecut cu referire la conexiunea dintre minte si trup, care se bazau in mare parte pe povesti de fictiune, oamenii de stiinta pot astazi confirma ceea ce numai Descartes a putut cu cateva secole in urma* gandurile noastre sunt capabile de a produce schimbari radicale de ordin chimic si fizic ce ne afecteaza in mod direct sanatatea. 2si%ologii sanatatii Spitalele din ziua de azi anga-eaza si promoveaza psihologi pentru a gasi metode noi de a trata pacientii cu boli comune gen cancer, probleme cardiace si probleme intestinale. Astfel, doctorii au a-uns la o concluzie pe care multi o neaga sau refuza sa o admita* gandurile unui pacient pot afecta procesul de vindecare, iar efectul placebo nu este un exercitiu de bine dispunere, ci o reactie biologica a creierului fata de boli. <De-a lungul ultimelor decenii, dovezile empirice ale reactiei organismului la efectul placebo s-au adunat, iar oamenii din ziua de azi sunt mult mai dispusi sa imbratiseze aceasta metoda de vindecare< spune ?im (ebo7itz, primul psiholog anga-at cu norma intreaga la un spital specializat pe boli de inima 1orth7estern #emorial, /hicago!. <&sihologii sanatatii< nu sunt ca psihiatrii care incearca sa gaseasca originea problemelor emotionale in copilarie. #edicina complementara care o practica ei se bazeaza pe studii care ne arata ca* stresul, anxietatea si depresiile, pentru care =6@ din pacienti merg la medici, pot dauna corpului in egala masura cu microbii, dietele, lipsa exercitiului sau obezitatea. 3n rezervor intact de vindecare >

&atricia #umbA, profesor asistent in departamentul de neurostiinte complementare la centrul medical (oAola .niversitA, face parte din noua generatie de psihologi ai sanatatii. Dupa ce a fost asistenta pentru o perioada lunga de timp, a devenit sceptica ii privinta metodelor medicinii alopate si s-a hotarat sa studieze psihologia. 'a considera ca mintea noastra este un rezervor nefolosit de vindecare. <&acientii isi dau seama de legatura dintre minte si trup si isi doresc sa aiba mai mult control asupra sanatatii lor. Deasemenea, centrele de asistenta medicala accepta aceasta metoda neconventionala de vindecare...< &uterea vindicativa a metodelor si exercitiilor folosite de psihologii sanatatii - tehnici de relaxare, autohipnoza, Aoga, acupunctura - se bazeaza pe doua descoperiri revolutionare ale cercetatorilor in legatura cu modul de functionare al creierului. &rima sustine ca o retea vasta de nervi impanzesc corpul in foarte multe modalitati avand drept radacini terminatiile nervoase din creier. /ea de-a doua afirma faptul ca creierul transmite in mod constant valuri de hormoni pentru a regla sistemul digestiv si imunitar, valuri care apoi raspund mesa-ului chimic din exterior. /ampul de cercetare, care poarta numele de psihoneuroimunologie, studiaza modul in care factorii de stres si emotiile negative pe care le genereaza se transmit drept deficiente de ordin fizic. /reierul, spre exemplu, comunica cu sistemul imunitar, iar stresul poate genera hormoni gen cortizon si adrenalina, crescand astfel riscul unei posibile boli si intarziind procesul de vindecare. Rasul si -ogging-ul pe de alta parte, pot stimula eliminarea unor hormoni care reduc inflamatiile si combat integrarea microbilor in corp, ceea ce ar putea oferi o protectie mai avansata impotriva aparitiei cancerului. Descartes stia faptul ca creierul putea fi cu usurinta pacalit si ca entuziasmul unui om atunci cand confunda o bucata de sticla cu un diamant este echivalent cu entuziasmul unei noi descoperiri. 1oile cercetari au aratat ca in creier au loc reactii chimice care sustin aceste emotii. Deasemenea, s-a dovedit stiintific faptul ca creierul persoanelor care sunt internate clinic si care iau ceea ce ei cred ca sunt droguri tari, dar care de fapt sunt pilule de zahar sau placebo, produc aproape aceleasi modificari neurochimice. "ntr-un studiu, in care starea bolnavilor de &arkinson se imbunatatea considerabil in urma utilizarii unor medicamente <false<, imaginile au aratat ca creierul lor producea aceeasi cantitate de acetilcolina ca si creierul pacientilor care luau medicamentele adevarate. 'fectele placebo imbunatatesc capacitatea de vindecare a organismului in 56-=6@ din cazuri spre deosebire de medicamente, care adeseori nu fac nicio diferenta. Dar, asemenea medicamentelor, efectele placebo pot avea efecte adverse. 4motiile negative prelungesc bolile De abia in secolul 20 am gasit dovezi pentru ce zicea filosoful (ucius Seneca in urma cu 2666 de ani* <Sa vrei sa fii vindecat este inceputul vindecarii.< Doctorul &atrick #c/arthA, co-director al spitalului 1orth7estern #emorial, ne explica ce voia Seneca sa spuna de fapt* <&rin chirurgie putem vindeca problemele de inima, si cam atat< spune el. <&acientii ar putea in continuare suferi de depresie si stres care le-ar face mai mult rau la inima decat o boala<. <"n urma cu 26 de ani, daca ii sugerai cuiva sa se duca la o clinica de psihologie, acela s-ar fi opus cu siguranta< spune #c/arthA. <Astazi insa este mult mai imbratisata aceasta metoda. )amenii realizeaza ca depresia este o parte a bolii<. Dolores Rogalski, o femeie in varsta de $> de ani din St. Boseph, #ichigan, a trecut printr-o operatie de transplant de cord pentru ca avea probleme grave de stres4 dupa 9 luni in care a C

trecut printr-un divort, o operatie la plamani, internarea fiicei sale, moartea unui prieten apropiat si a mamei sale vitrege. 3ratamentul doamnei Rogalski s-a bazat pe sedinte terapeutice cu dr. (ebo7itz, directorul de medicina complementara, pentru a se vindeca de stres. <)amenii incearca sa prezica sau sa controleze mediul in care traiesc<, spune (ebo7itz, <dar cand problemele se aduna, rezulta anxietatea* ei tind sa se concentreze la toate lucrurile care nu sunt asa cum erau planuite<. "nainte de transplant, (ebo7itz a invatat-o pe Rogalski exercitii de relaxare a corpului si a mintii. A inceput cu respiratii lente si adanci si a continuat apoi cu relaxarea fiecarui muschi din corp. :aptul ca a invatat aceste exercitii a a-utat-o sa isi concentreze gandurile asupra unor elemente care o faceau sa se simta in siguranta si capabila de vindecare. <1u mai sunt deloc ceea ce eram inainte< spune Rogalski. <#i-am acceptat divortul. Am acceptat toate lucrurile din viata mea fata de care nu puteam face nimic. #i-am aran-at lucrurile in functie de importanta lor si am privit problemele din toate perspectivele. Acesta este elementul cheie...< "tresul cronic /and oamenii de stiinta vorbesc despre stres, ei se refera la stresul cronic care dureaza cel putin 2 saptamani, nu la numeroasele varietati de depresie sau frustrare pe care le experimenteaza oricine zi de zi. 8ruce #c'7en, neuroendocrinolog la .niversitatea Rockefeller, a descoperit faptul ca acest tip de stres poate modifica configuratia nervoasa a creierului in mod daunator. /ercetarile sale arata ca hormonii eliminati de stres pot activa un raspuns daunator care se intoarce la creier si il afecteaza in zonele care coordoneaza presiunea sangelui, ritmul cardiac, activitatea intestinala, memoria, frica si anxietatea. <Se pare ca circuitele in partea cognitiva a creierului sunt foarte sensibile la stres, si de abia am inceput sa ne dam seama de consecintele grave pe care acest lucru l-ar putea avea la o persoana< spune #c'7en. /aracteristica principala a stresului cronic si a depresiei se numeste <sindromul bolii<. <3e simti ca si cum ai avea gripa sau ai fi racit< spune #c'7an. <3e simti total lipsit de energie, vezi lucrurile in ceata si nu iti dai seama de ce se intampla in -urul tau. 3e simti bolnav din punct de vedere fizic si de fapt nu esti. 3oate acestea se datoreaza hormonilor eliminati de creier care trimit un raspuns daunator organismului<. <"nima si celelalte organe sunt practic coordonate in totalitate de sistemul nervos central< spune Dr. #ichael Bones, director al sectiei de boli gastrointestinale si neurologice ale spitalului 1orth7estern #emorial. Ruptura s-a produs, spune el, inca din epoca iluminismului din secolul 0C, cand oamenii de stiinta au decis sa studieze anatomia corpului uman iar Descartes a fost unul dintre promotorii acestui curent. <Asta s-a intamplat deasemenea si in perioada "nchizitiei<, spune Bones, si 8iserica /atolica a subliniat* <Rene, este o idee magnifica dar vreau sa tii minte faptul ca mintea si sufletul apartin lui Dumnezeu si 8isericii /atolice.< 2uterea de vindecare a creierului Dualismul minte-corp a fost deasemenea o idee de afaceri eficienta* daca te simti bolnav, eu am antidotul. Dar acest lucru negli-a capacitatea de vindecare naturala si potentiala putere distructiva a creierului, spune Bones. D

'fectul gandului asupra corpului a fost intotdeauna vizibil in diferite ipostaze* ) situatie stresanta produce o senzatie de fluturi in stomac, acesta fiind unul din organele cele mai predispuse la boli provocate de stresul cronic. ;rana pe care o savurezi nu va fi la fel de bine digerata daca este intrerupta de un telefon de la :"S/ care te anunta ca iti vor fi ma-orate taxele pe care trebuie sa le platesti. 1u conteaza motivul stresului. /eea ce conteaza este ca trebuie sa opresti acest stres. <Spitalul nostru detine ultimele versiuni de medicamente impotriva bolilor neurologice si analgezice viscerale<, spune Bones. <Detinem toata aparatura necesara, dar nimic din ceea ce avem nu poate face mare lucru atunci cand stresul cronic s-a instalat<. Dar in momentul in care vorbesti cu oamenii si te implici in viata lor privata si ii inveti sa priveasca problema in ansamblu, de-a ei se simt mai bine. "n urma cu 5 ani cand Seth ?nocke avea 0= ani, tanarul suferea de greturi puternice dupa ce manca. A consultat mai multi doctori insa in zadar, iar in final a a-uns la Bones, care mai intai a incercat aparatura sa sofisticata. #edicamentele impotriva greturilor n-au avut nici un efect. Apoi, Bones l-a tratat cu andidepresive pentru a-i relaxa muschii netezi ai sistemului digestiv. Aceasta metoda a functionat timp de C luni dupa care greturile au revenit cu aceeasi intensitate ca si inainte. Atunci Bones s-a hotarat sa apeleze la un psiholog, (aurie ?eefer, acum membru deplin al echipei de la 1ort7estern. Bones si-a dat seama ca probleme lui ?nocke au inceput datorita unui virus stomacal care ii provoca greturi cand manca. /hiar si dupa ce virusul a fost eliminat, mintea sa elibera substante chimice care ii produceau greata oricand consuma alimente. &entru a stopa acest ciclu, ?eefer a incercat sa-l trateze pe ?nocke prin autohipnoza, proces in care pacientul ramane constient dar relaxat ca si cum ar fi gata sa adoarma, pregatind astfel creierul sa accepte informatii ce aveau sa disocieze mancarea de greata. /oncentrandu-se asupra unei imagini luminate dintr-o camera intunecata, ?nocke il asculta pe ?eefer care ii spunea sa-si imagineze ca se afunda intr-un nor fin ca apoi sa cada intr-o barca ce plutea pe un lac linistit. 8and apa racoritoare din lac, ?nocke isi imagina cum aceasta ii trece prin esofag si mai apoi in stomac unde ii vindeca orice urma de greata. Dupa $ sedinte, senzatia de greata i-a disparut. De cate ori aceasta ameninta sa revina, el apela la autohipnoza, racorindu-si stomacul cu o sorbitura de apa racoroasa. Acum, <boboc< la /olegiul 8eloit, el planuieste sa devina psiholog, inspirat fiind de propria sa experienta in vindecarea bolilor prin autohipnoza. <'i spuneau despre creierul meu ca era ca hardul unui computer<, spune ?nocke. </eea ce s-a stocat in memoria lui era senzatia de greata. 3ot ceea ce trebuiau ei sa faca era sa <formateze< aceasta senzatie si eu voi fi )?<. "ritarile stomacului sunt motivul principal pentru care oamenii apeleaza la gastroenterologi. De cand terapia prin medicina alopata s-a dovedit a fi ineficienta pentru aceste boli, un numar impresionant de fiziologi considera astazi ca mai intai trebuie tratat creierul pentru ca mai apoi sa poata fi tratata boala in sine. .n studiu recent al cercetatorilor .niversitatii din #anchester, a descoperit ca la sfarsitul unui an, atat psihoterapia cat si antidepresivele erau mai eficiente in reducerea simptomelor bolii si imbunatatirea calitatii vietii decat metodele clasice. #ai mult decat atat, psihoterapia s-a dovedit a fi cea mai ieftina metoda, costand cu 22@ mai putin decat antidepresivele si cu 90@ mai putin decat terapia standard.

06

Selma ;olme a adoptat o dieta de reducere a stresului in timp ce se trata de cancer uterin, in urma cu 2 ani. Dupa ce l-a ingri-it 09 ani pe sotul ei, Back, care sufera de &arkinson, ea avea imunitatea foarte scazuta. ;olme a folosit mai intai tehnica prin care isi ghida imaginatia catre relaxare si mai apoi a folosit autohipnoza. Acum un an a inceput tratamentul cu acupunctura ca si tehnica utilizata in programul de reducere a stresului utilizat de (oAola. 1u a durat mult timp pana cand sotul ei si-a dat seama ca nu este la fel de tensionata ca inainte, apoi fiica ei a remarcat cat de bine se inteleg parintii ei. <Am mai multa energie. Sunt optimista<, spune ;olme, care acum s-a vindecat de cancer dupa ce a folosit radioterapia.

"tresul, +n ietatea si Depresia necesita tratament 'vident, medicina complementara nu poate inlocui medicamentele, chirurgia sau alte tehnici ale medicinei alopate si nimeni nu stie exact cat de eficienta este. Dar se observa un acord general in comunitatea medicala, ca stresul, anxietatea si depresia dauneaza sanatatii si trebuiesc tratate. "n 0DD$, cercetatorii Banice ?iecolt-%laser si sotul ei Romanld %laser de la )hio State .niversitA, au publicat un studiu inovator, care arata ca persoanelor care isi ingri-esc rudele bolnave de Alzheimer, o sarcina de altfel foarte stresanta, le sunt micsorate cu 29@ sansele de vindecare a ranilor superficiale ale pielii, spre deosebire de persoanele de aceeasi varsta si situatie economica similara care insa nu au aceste obligatii. Acest studiu a fost urmat de un altul care arata ca vindecarea ranilor la studentii care urmeaza sa sustina un examen, dureaza cu 96@ mai mult decat la studentii care asteapta vacanta de vara. Stresul face ravagii prin cortizonul eliberat, acesta fiind un hormon de stres, si prin adrenalina eliminata, spune %laser, directorul sectiei de /ercetare in medicina complementara. Acesti hormoni cauzeaza pierderea echilibrului hematiilor, schimbarea functiei lor si dereglarea sistemului imunitar. /elulele imunitare incep sa elimine proteine inflamatorii care, daca sunt eliminate in cantitati mici, pot grabi vindecarea dar, produse in exces distrug tesuturi in intreg organismul crescand riscul aparitiei cancerului, a bolilor cardiovasculare, osteoporozelor si diabetului. </and Ban si eu am inceput sa lucram impreuna, nu credeam ca vom a-unge la aceasta concluzie< spune %laser, referindu-se la impactul stresului asupra bolilor si asupra vindecarii. <'i bine, o sa studiem problema si daca nu vom gasi remediul ne vom opri. "ata-ne dupa 26 de ani de cercetari asidue, inca mai muncim in acest domeniu, fiindca evident merita.< De fapt, schimbam principiile medicale, spune el. <#edicii vor incepe prin a intreba pacientii ce se intampla in vietile lor atunci cand intampina probleme legate de boli infectioase sau cancere, boli metabolice, diabet sau obezitate. &entru ca acum stim motivul care afecteaza vietile lor si motivul producerii acestor boli.< &rimul indiciu, descoperit inca din anii 0D66, de catre Ealter /annon de la ;arvard, arata ca stresul nu este doar o mare neplacere, dar poate nimici organele interne. 'l a descoperit ca in orice moment de timp, cand oamenii se simt amenintati, corpul reactioneaza neplacut prin cresterea presiunii sangelui, a batailor inimii, prin crearea de contracturi musculare si prin respiratie ingreunata. 00

=6 de ani mai tarziu, in acelasi laborator, al lui /annon, Dr. ;erbert 8enson a descoperit antidotul stresului* <relaxarea<.

5eactia de rela are "n timpul cercetarilor sale, 8enson a banuit dispretul colegilor sai de la ;arvard, asa ca, activitatea sa se desfasura noaptea, cand putea sa aduca pacienti care practicau meditatia transcedentala. 'l a descoperit ca doar prin simpla gandire, acestia pot transforma functiunile corpului. Respiratia scadea cu 2$@, consumul de oxigen scadea cu 0>@, tensiunea arteriala scadea iar bataile inimii erau mai reduse. Si nu numai meditatia reduce stresul. /ercetarile ulterioare aratau ca respiratia profunda, relaxarea progresiva a muschilor, hipnoza, imaginatia ghidata, rugaciunea si alte tehnici pot imbunatati reactia de relaxare a corpului. <&rin extinderea practicii de relaxare a organismului, care s-a dovedit a fi o practica eficienta, orice boala care a fost cauzata sau s-a inrautatit datorita stresului, a fost combatuta<, spune 8enson - profesor de medicina la "nstitutul #edical ;arvard. <Am descoperit ca aceasta practica este de mare a-utor in hipertensiune, anxietate, depresii mici si mi-locii, furii sau nemultumiri profunde, insomnii, printre multe altele.< )amenii isi dau seama intuitiv, ca a face ceva pentru a-si calma sistemul nervos ii a-uta, spune el. .n studiu din 2669 bazat pe fonduri federale a dovedit faptul ca -umatate dintre americani practica o forma de relaxare, desi cei mai multi din aceasta categorie nu impartasesc acest lucru cu psihologii lor. <1oi privim sanatatea ca fiind o piramida triunghiulara<, spune 8enson. <&rima fata este reprezentata de medicamente, cea de a 2-a de chirurgie. 3rebuie sa existe si o a 5-a fata, iar noi am a-uns la concluzia ca aceea este gri-a de sine, care implica elemente asemenea relaxarii, nutritiei si exercitiului.< "nvestigatiile lui 8enson in legatura cu efectul placebo, care este diferit de relaxare, l-a adus la concluzia ca acesta functioneaza prin accesarea urmelor din memorie care regleaza hormonii de stres - proces pe care el il numeste <insanatosire prin memorie<. <Sunt 5 componente ale efectului placebo<, spune el. </redinta si asteptarile pacientului, credinta si asteptarile fizioterapeutului si credintele si asteptarile care reies din relatia celor doi. /and cei doi sunt pe acelasi plan, ies la iveala capacitati de vindecare extraordinare. Daca te consideri in stadiul de vindecare, exista deseori posibilitatea ca tu sa fii de-a vindecat. Ar putea fi acesta raspunsul la toate bolileF Desigur ca nu. Dar foarte multe medicamente isi fac probabil efectul, datorita efectului placebo.< "nterventiile psihologilor pot imbunatati vindecarea, dar oare pot ele prelungi vietile pacientilor foarte bolnaviF Acest lucru ramane foarte controversat, in ciuda faptului ca studiile facute pe acest domeniu arata un efect pozitiv al psihologiei in medicina. Alastair B. /unningham de la "nstitutul de /ancer din )ntario a descoperit faptul ca pacientii bolnavi de cancer care inca mai sperau la vindecare traiau mai mult decat cei care erau in acelasi stadiu al bolii dar care erau frustrati de stres si depresie. <Avem niste dovezi care ne arata faptul ca atunci cand oamenii se implica mai mult in a se a-uta pe ei insisi, ei isi cresc de fapt rata de viata<, spune /unningham. <Dar nu exista nici o garantie ca aceste lucruri se intampla cu adevarat.< 02

2oate fericirea sa ne ajute vindecarea6 Daca stresul produce schimbari chimice daunatoare corpului in creier, poate fericirea produce schimbari beneficeF Aceasta intrebare a fost scopul carierei lui (ee 8erk, profesor asociat de promovare a sanatatii si educatiei la .niversitatea (oma (inda din (os Angeles. Determinat fiind de cercetarile sale de dinainte care sustineau ca rasul la comedii il a-utau sa evite boli care afectau sistemul imunitar, 8erk a descoperit ca rasul, ca si exercitiul, muzica si meditatia, cresc nivelul de endorfina a corpului. 'ndorfina, care este de fapt morfina produsa de corpul uman, este o substanta care ne regleaza starea de zi cu zi si care reduce hormonii de stres. <:ace ca ritmul cardiac sa fie mai lent, scade presiunea sangelui si reduce ritmul respirator astfel incat sa nu fii nevoit sa respiri cadentat<, spune 8erk. <Se instaleaza in celulele sistemului imunitar si produce schimbari benefice.< Studiul lui 8erk in legatura cu pacientii care au suferit primul lor atac de cord, arata faptul ca cei care se uita la o comedie -umatate de ora pe zi sunt in mod semnificativ mai putin predispusi la un al 2-lea atac de cord in comparatie cu cei carora nu le-a fost recomandat tratamentul prin umor. 'l spune deasemenea ca si daca am impregna pilulele cu bucurie, din cauza efectelor pe care le-ar produce, tot ar trebui sa cerem aprobarea guvernului.

'oala este prietenul nostru


'oala este o atentionare # ne semnaleaza ca incalcam armonia universala. #ai mult chiar, ne arata in ce mod si in ce privinta o facem. 1u este o pedeapsa nemeritata, ci consecinta faptelor si a atitudinilor noastre. 1e oglindeste defectele. 1e reflecta erorile. 1e pune fata in fata cu noi insine.

1u este un accident, nu este o intamplare, nu este ceva strain, ci ne reprezinta. 1e indeamna sa ne sesizam nea-unsurile si sa ne ascultam imboldurile profunde ale sufletului. &rin urmare, vindecarea nu este posibila decat in momentul in care ne constientizam hibele si ne mobilizam 05

pentru a le transforma in calitatile corespondente de exemplu, teama este o caricatura a prudentei, mania o distorsiune a pasiunii, lenea o degradare a calmului!. 8oala nu ne este un dusman, ci, paradoxal, cel mai bun prieten, caci are cura-ul sa ne spuna verde in fata ce, unde si cum gresim. De aceea, atitudinea de a o respinge este contraproductiva. 'forturile de a o nega si de a o suprima au ca rezultat cel mult mascarea simptomelor, si nu o reala vindecare. Dimpotriva, camuflarea manifestarilor fizice exprima refuzul de a ne privi cu luciditate, accentuandu-ne starea de inconstienta. Reprimandu-ne boala, pe noi ne reprimam. 1egand-o ori dusmanind-o, pe noi ne negam sau ne dusmanim. (uptandu-ne cu boala, cu noi ne luptam - nu putem iesi decat invinsi, scufundandu-ne si mai mult in tenebrele ignorantei. 7rebuie sa o acceptam si sa o intelegem, deoarece in acest mod pe noi ne acceptam si ne intelegem. 'oala ne semnaleaza instrainarea de propriul sine, avand ca substrat ignoranta. 1u o putem vindeca decat daca revenim in maduva fiintei noastre, daca ne reimprietenim cu noi insine. 8oala este calea deschisa catre esenta din noi. 1u este o inlantuire, ci fereastra deschisa catre libertate. "gnoranta ne incatuseaza. .n om bolnav nu mai este el insusi, nu se mai cunoaste pe sine, isi este siesi strain. Aceasta instrainare poate avea grade variate si se poate referi la diferite aspecte ale fiintei umane. /ea mai severa instrainare va genera si boala cea mai severa si cea mai greu vindecabila!. 'oala este rodul unor convingeri false, adanc inradacinate in fiinta celui bolnav. Atat de adanc, incat a-ung sa ia forme materiale si sa se manifeste la nivelul corpului fizic. 'senta tratamentului consta in dobandirea claritatii mentale care permite descatusarea de aceste convingeri gresite. 4ste ca si vindecat cel care intelege ca boala sa este licarirea care#l poarta catre intimitatea propriei fapturi si se accepta drept ceea ce este, se impaca cu sine insusi si are cura-ul de a se cunoaste si de a se transforma - procesul vindecarii in sine nu mai este decat o chestiune de timp4 cu conditia, ce-i drept, ca modificarile din planul fizic leziunile morfologice! sa nu fie prea severe si deci ireversibile!. 'oala este consecinta unor rezonante joase pe care cel bolnav le intretine, avand falsa convingere ca este una cu ele. 'le isi au sorgintea in subsolul constiintei, inaccesibil in mod obisnuit fiintei umane, dar pot fi percepute de catre oricine, in stadiul incipient de manifestare, sub forma gandurilor si a trairilor degradante. Acolo, in hrubele mentalului, mocnesc reprimate tendintele noastre ascunse, negate, condamnate, ostracizate, natura noastra primara pe care nu vrem sa o recunoastem din cauza pre-udecatilor si a inhibitiilor nascute din constrangeri sociale, familiale, religioase, politice, materiale, profesionale etc. %reseala esentiala pe care o comite cel susceptibil la boala este de a se confunda cu aceste manifestari psihomentale, de a se lasa cuprins cu totul de valtoarea, valvataia ori vi-elia lor, de a-si lasa claritatea constiintei inecata in mlastina, mistuita de magma ori spulberata de vifor. 'le tin de structura lui, dar nu sunt decat involburari, vapai, varte-uri ale diferitelor straturi ale mentalului, distincte de samburele fiintei sale. 'l spune <sunt trist<, <sunt manios< ori <mi-e teama< nereusind sa se disocieze sa se detaseze! de aceste trairi, sa inteleaga ca sunt doar o parte din el, diferita de esenta sa, sa le perceapa doar ca pe niste fluxuri care ii parcurg structura tocmai din cauza frecventelor inferioare de vibratie pe care le mentine in faptura sa. .n individ nu sufera atat pentru greselile sale din trecut sau pentru ale altora, cat pentru greselile lui actuale, de fiecare clipa. "n acest sens, boala este un nepretuit indrumator. (ocalizarea si tipul ei nu sunt niciodata intamplatoare, ci se coreleaza cu functia esentiala siGsau cu semnificatia subtila a organuluiGtesutuluiGteritoriului afectat. 5ostul bolii este de a#i desc%ide oc%ii celui bolnav, de a#l scoate din ignoranta. 'oala este pragul, poarta intredesc%isa spre lumina. &utem sa o negam, sa o respingem, inchizand-o si zavorandu-ne in bezna prostiei, sau putem sa o deschidem larg, sa avem cura-ul sa pasim peste prag in lumina constiintei, a constientizarii - mintea ne devine clara, umbrele 09

amagitoare ale ego-ului sunt date la o parte. )data ce am trecut pragul, poarta inceteaza sa mai existe pentru noi - o lasam undeva in urma, nu ne mai intereseaza* boala nu-si mai are rostul, este vindecata. :eminitatea, ca termen generic, cuprinde mai multe aspecte distincte - o femeie desavarsita este aceea care manifesta toate aceste aspecte in mod deplin. 1emanifestarea lor va determina diverse suferinte, intai in plan emotional, ulterior in plan energetic-functional si, in final, in plan fizic.

:iecare dintre aceste aspecte are o zona a corpului predilecta la nivelul careia se proiecteaza* - feminitatea manifestata in aspectul de iubire ocrotitoare, hranitoare, de daruire - are ca zona de proiectie sanii4 nemanifestarea acestor trairi va genera initial frustrare, ulterior senzatii diverse la nivelul sanilor si, in final, mastoza fibro-chistica4 - feminitatea in aspectul de matrice originara, de maternitate generatoare, creatoare, de forta sustinatoare - se manifesta mai ales la nivelul uterului4 reprimarea ei va duce in cele din urma, trecand prin etape similare, la aparitia fibromului uterin4 - feminitatea in aspectul de interactiune bipolara, erotica mai ales, dar si la nivel sociofamilial - se reflecta preponderent in zona ovarelor4 nemanifestarea ei va genera, intr-un final, chisturile ovariene. 0$

Mastoza fibro#c%istica Sanii sunt legati de unul dintre cele mai elevate aspecte ale feminitatii* iubirea care se daruieste, ocroteste si hraneste. 1u este iubirea dominatoare care isi lasa amprenta mai ales asupra inimii! si nu vizeaza nici aspectele erotice care se proiecteaza mai ales in zona ovarelor!. &entru o femeie, iubirea materna este cea mai implinitoare forma de iubire. 8locarea manifestarii acestui sentiment este urmata de acumularea unor tensiuni in aceasta zona, cu aparitia de manifestari in plan functional dureri si diverse alte senzatii! si, in final, a patologiei organice - cel mai frecvent, diverse forme de mastoza fibrochistica. Acest blocaeste, de cele mai multe ori, o limitare, o distorsionare a capacitatii de a primi si a transmite sentimente de afectiune. Daca durerea provocata de frustrarea sentimentelor materne este foarte intensa o mama ranita sufleteste de atitudinea copiilor, de lipsa lor de recunostinta, de nepasarea lor, de felul urat in care se poarta cu ea etc.!, pacienta poate sangera de la nivelul mamelonului, iar daca trauma afectiva este intensa si repetata, pot sa apara modificari displazice sau chiar neoplazice cancerul de san!. 8ibromul uterin 'ste o tumora benigna a tesutului muscular si con-unctiv al uterului, careia i se atribuie, atunci cand sunt prezente, diverse senzatii dureroase pelviene si sangerari intre menstruatii metroragii! sau un flux sangvin mai abundent la menstruatie menoragii!. Cauzele fibromului uterin sunt. frustrarea, ruinarea, violarea dorintei sau a sentimentului de protectie, de stabilitate, de intimitate. (ipsa de recunoastere si de gratitudine din partea barbatului ii reprima femeii energia latenta care-i asigura vitalitatea, capacitatea de a se manifesta, de a se exprima, de a fi ea insasi. /onsecinta in plan fizic este, adesea, tot fibromul uterin. ) alta cauza a aparitiei fibromului uterin o constituie chiar reprimarea dorintei de a fi mama de a avea un copil! din cauza conditiilor nea-unsurilor! materiale, a ambitiilor sau a obligatiilor profesionale, a dorintei de a avea libertate pentru a calatori, a se distra etc.!, a nesigurantei in casnicie, a instabilitatii sau a inexistentei! relatiei de cuplu s.a.m.d. C%isturile ovariene Cauza lor subtila o reprezinta reprimarea functiei erotice. daca nu este lasata sa se manifeste ca e presie a afectiunii fata de barbatul iubit, energia se uala este blocata si, prin condensare, va determina aparitia de c%isturi4 fiind frustrata, femeia respectiva devine mai retinuta, se retracteaza, se <inchisteaza<. )rice fiinta umana are nevoie de o viata erotica implinitoare, ipostaza in care aceasta isi va manifesta liber potentialitatea afectiva, daruind celuilalt din preaplinul sau. "n sens mai larg, orice om simte nevoia de a intra in relatii cu semenii. Simbolic, femeia se ofera pentru comunicare si comuniune, se deschide, urmand ca barbatul sa-i raspunda. Aceasta duce la o amplificare a unor trairi launtrice, realizand o stare de tensiune afectiva, o efervescenta a dorintei de a intra in relatie, de a fuziona, care, in cele din urma, debordeaza, se manifesta in exterior, se exprima pe sine. Reprimarea acestei aspiratii firesti va determina, in timp, aparitia initial a unor senzatii greutate, apasare, arsura, tensiune, intepaturi, -unghiuri, dureri nevralgice! si, in final, aparitia chisturilor ovariene atunci cand in cele din urma va prevala tendinta la conformism si inertie!.

0=

) femeie care are vreuna dintre aceste afectiuni trebuie sa o considere drept un semnal ca perpetueaza o atitudine eronata prin care-si reprima energiile feminine. 8oala ii este nu un dusman care trebuie reprimat ori eliminat, ci un aliat care o invata sa-si descopere natura proprie si sa o valorifice. "ntelegand unde greseste, femeia isi poate redirectiona energiile, mobilizandu-le ascendent spre implinirea aspiratiilor ei nobile. )data greseala corectata, nemaiavand ce sa semnaleze, boala dispare. Doctorul Dorin Dragos, medic primar medicina interna la Spitalul /linic .niversitar, considera ca atunci cand un pacient acuza o senzatie de disconfort durere, -ena, nod, constrictie, apasare sau chiar sufocare! in zona anterioara a gatului, in dreptul tiroidei, de cele mai multe ori nu exista in realitate nici o tulburare a acestei glande, ci doar <somatizari ale unor tulburari de tip anxios sau depresiv care mimeaza simptomele unor afectiuni tiroidiene<. /el mai adesea, modificarile de ordin organic, gusa sau noduli, nu explica simptomul clasic de <nod in gat<, acesta fiind, de cele mai multe ori, <manifestarea la nivel energetic a unor tendinte emotionale reprimate si acumulate in zona gatului, nemanifestate, neexprimate, neverbalizate<. Dr. Dorin Dragos pune un accent deosebit pe legatura psiho-emotionala care sta la baza manifestarii oricarei boli. /auza subtila a tulburarilor tiroidei, spune dr. Dorin Dragos, este <reprimarea dorintei de a da glas< acestor porniri, de a spune, de a exterioriza. Daca omul ar da frau liber pornirilor interioare si s-ar elibera de emotiile negative, acestea nu ar a-unge sa se acumuleze in planul psiho-emotional, generand senzatiile de -ena, nod in gat si dificultate la inghitire. Reprimarea repetata a emotiilor duce in final la aparitia leziunilor in planul fizic* chisturi, noduli, gusa. Atunci cand apar astfel de modificari organice este necesara efectuarea unor investigatii endocrinologice.

897*745+294. /a tratament fitoterapeutic in %ipertiroidie, dr. Dorin Dragos propune salvia, care este :o planta armonizatoare, favorizand e primarea emotiilor acumulate fie 0>

prin vorbe, fie prin activitati creatoare. 4limina blocajul in e primarea e act a ceea ce simtim, e ercitand un efect de purificare a emotiilor:. "deala este administrarea sub forma de pulbere planta macinata cu rasnita!* cate o lingurita rasa de 5 ori pe zi4 se mesteca timp de $-06 minute, apoi se inghite cu putina apa. Sunt utile si alte plante cu un continut ridicat de uleiuri eterice* c%imen, coriandru, fenicul, anason, menta, lavanda, busuioc, roinita, cimbru, mag%iran, coada soricelului. .leiul de porumb are si el un efect moderator asupra tiroidei, fiind indicata cate o lingurita de doua ori pe zi, inainte de micul de-un si de cina. "n hipotiroidie sunt recomandate, pentru continutul lor in iod, doua alge marine* laminaria si iarba de mare. Dr. Dorin Dragos mai indica tratamentul cu ienupar si sanziene, :plante care pregatesc fiinta pentru a pasi pe un nou drum:, a-utandu-i pe cei comozi si rigizi sa iasa din anumite scheme comportamentale. ;92*795*9D9+ Scaderea secretiei de tiroxina sau hipotiroidismul determina insuficienta tiroidiana, iar secretia foarte mare duce la hipertiroidie. /aracteristice pentru bolnavii de hipotiroidism sunt* fata umflata, pielea uscata si aspra, activitatea psihica si fizica reduse, parul rar si subtire, circulatia sangelui proasta, senzatie de frig. "nteresant este ca boala se intalneste de cinci-sase ori mai frecvent la femei decat la barbati. ;9245795*9D9+ Secretia prea mare a tiroxinei duce la hipertiroidie, manifestata ca boala 8asedo7, adenomul tiroidian, gusa polinodulara si alte boli. Simptomele acestor bolnavi sunt* aparitia gusei, ochii bulbucati, pulsul cardiac accelerat, oboseala aproape permanenta, tremuraturi ale mainilor si picioarelor, transpiratie excesiva, agitatie si tulburari de comportament, intoleranta la caldura, scadere in greutate. 'ste regiunea dintre fese si talpi. 'a cuprinde, de asemenea, cele patru mici vertebre ale coccisului. 'ste zona care face legatura cu &amantul, de la care primim hrana si pe care ne spri-inim la propriu si la figurat.

&ersoanele care au probleme in aceasta zona sunt cele care resimt sentimente de frica, de neliniste, legate de viata materiala, de existenta fizica. (ipsite de credinta, ele se simt izolate, abandonate intr-un univers ostil si au sentimentul ca sunt singure in fata greutatilor vietii. Devin adesea foarte dependente de alte persoane sau chiar de anumite lucruri, de care isi imagineaza ca depinde fericirea si armonia lor sufleteasca. 0C

:rica lor exprima lipsa de incredere in propriile forte, nesiguranta in fata drumului pe care il au de parcurs in viata. "n general astfel de persoane nu au un scop bine definit in viata sau, in cazul in care il au, le este frica sa treaca la realizarea lui, asteptand ca toate impre-urarile sa le fie propice. 'le au nevoie de lucruri exterioare, fiinte sau obiecte, care sa le aduca securitatea de care duc lipsa. Adesea lasa impresia ca sunt in lupta cu o persoana din antura-ul lor, pe care o percep ca pe o amenintare, sau ca se opun unor conditii ostile din mediul lor de existenta. #'SAB.( pe care il trimite corpul este acela de a deveni constienti de propriile frici si de a restabili contactul cu puterea noastra interioara. 54193-9 "9 *51+-4 "24C989C4 <*-49 1amba piciorului &roblemele in aceasta regiune indica teama de a merge inainte, frica de viitor, incertitudinea. S)(.3"A* "ntrucat situatia prezenta indica un bloca-, faptul ca batem pasul pe loc nu este deloc benefic. Va trebui deci sa actionam, sa avansam in viata cu mai multa incredere si cu convingerea ca mergem pe drumul cel bun. 7alpi &roblemele de sanatate care afecteaza aceasta regiune sunt legate de frica de viitor precum si de teama permanenta de a nu putea face fata propriilor responsabilitati. 'ste posibil ca dorinta de a a-unge cat mai repede la telul propus sa fie in contradictie cu capacitatea noastra de a planifica etapele drumului. S)(.3"A* Sa ne bucuram de viata si sa acceptam tot ceea ce ea ne asterne in cale. Calcai Daca manifestam dureri sau problemele legate de calcai inseamna ca ne simtim adesea neintelesi sau ca traim o stare de incertitudine cu privire la o situatie viitoare. S)(.3"A* Sa incercam sa comunicam, sa verificam intotdeauna care este mesa-ul pe care ceilalti vor sa ni-l transmita, inainte de a ne simti neintelesi. Vom avea surpriza de a constata ca totul se petrece in lumea gandurilor noastre si ca de fapt nici nu avem atat de mare nevoie de a fi intelesi pentru a avansa in viata. '*=9 "9 73='35+59 "24C989C4 <*-49 Celulita &roblemele de celulita pe coapse denota resentimente legate de perioada tineretii. Anumite lucruri si evenimente care ne-au afectat copilaria ne impiedica sa abordam viata in mod creativ. #'SAB.( /)R&.(."* 1u te mai agata de traumatismele trecutului si paseste cu dezinvoltura pe calea viitoruluiH >arice Varicele la picioare ne arata ca ne gasim intr-un loc unde facem ceea ce nu ne place. Sangele reprezinta energia vietii, bucuria. /and venele pierd capacitatea de a transporta sangele in picioare, inseamna ca traversam o perioada de pierdere a vitalitatii, de lipsa de pofta de viata. #'SAB.( /)R&.(."* 3raiesti prea mult cu ideea ca I n-ai de ales I si caI trebuie sa faci astaIH ' foarte important sa iubesti ceea ce faci, ceea ce lucrezi. Daca nu iti place ceea ce faci ar fi mai bine sa-ti alegi o activitate care te atrage cu adevarat. De asemenea fa loc mai mult in viata ta placerilor si bucuriilor. 3ng%ii incarnate Sunt un semn de ingri-orare si culpabilitate datorate faptului ca nu prea stim in ce directie ar fi bine sa mergem. Avem in fata mai multe alegeri si ezitam. #'SAB.( /)R&.(."* (inisteste-teH 1u trebuie sa te lasi tulburat de faptul ca ai putea 0D

gresiH Viata insasi este o experienta si orice ai alege, daca o faci cu cugetul curat, este o oportunitate de a experimenta si evolua. "ntelegerea substratului psihoemotional al diabetului are ca punct de plecare semnificatia, pentru organism, a zaharului, a zaharurilor, adica a glucidelor propriu-zis, a glucozei!, de fapt a gustului dulce. 'ste gustul %ranirii, al iubirii %ranitoare, deci al iubirii materne, ocrotitoare, este gustul satisfactiei, al deliciilor, al placerii, al vietii dulci, confortabile, care ne ofera bucuria micilor noastre tabieturi, savoarea traiului tihnit, la adapost de zdruncinaturi.

#anifestarea cea mai directa in plan fizic a acestei dorinte de protectie, de ti%na, de savurare a micilor placeri de zi cu zi este tesutul adipos de altfel, pentru sinteza grasimilor depozitate la acest nivel aportul de glucide este decisiv biochimic vorbind, mai important chiar decat acela de lipide!. 'ste imaginea persoanei dolofane care se refugiaza in mancare mai ales dulciuri, fainoase si alte alimente delicioase! atunci cand este supusa stresului, cand se confrunta cu dificultati asa-zisa bulimie de stres!. %lucoza nu poate intra insa in celule cu exceptia creierului si hematiilor! in absenta insulinei unul dintre hormonii secretati de pancreas!, ci trece pe langa ele, incapabila sa le mai ofere acea hranire si satisfactie pe care si-o doresc. Absenta insulinei in cazul diabetului zaharat de tip "! sau absenta efectului ei asupra celulelor in cazul celui de tip ""! reprezinta reflectarea in plan fizic a privarii fiintei de hranire, confort si satisfactie nu numai la nivel grosier, cat mai ales si originar! la nivel subtil, psihoemotional. "n acest moment, trebuie sa distingem intre cele doua tipuri de diabet zaharat. /el de tip 9 ?zis si juvenil@ este rezultatul absentei insulinei din cauza distrugerii celulelor beta pancreatice printr-un proces inflamator viral, autoimun sau ambele, similar distrugerii celulelor hepatice in hepatitele virale!asadar, este rezultatul unei agresiuni fierbinti, adica al unui exces de foc. "n cazul diabetului de tip 99, insulina exista, cel mai adesea, chiar in cantitate mai mare decat normal, dar ea nu mai poate actiona asupra celulelor, ca si cum mecanismele de actiune nu ar mai functiona, ar fi inerte sau nu ar mai simti nu le-ar mai pasa de! prezenta hormonului. Subtil, el este consecinta unei existente rutiniere, limitate la anumite tipare comportamentale si punctate de obisnuinte si tabieturi. Acestea confera un soi de confort, de stabilitate, de bunastare, sursa de satisfactii si placeri marunte, cotidiene, mereu aceleasi, din care persoana respectiva nu ar iesi nici in ruptul capului. Simultan, se izoleaza de evenimentele cu potential transformator, aceasta izolare se poate referi atat la refuzul de a le trai, de a participa la ele, cat mai ales, in cazul ca ele se produc, la refuzul de a le percepe si de a le accepta semnificatia. /erturile, rupturile, neimplinirile, insatisfactiile, pierderile in cadrul unor relatii, in viata familiala, sociala sau profesionala de cele mai multe ori neplacute, impun, de regula, iesirea din confort, din obisnuintele placute cotidiene si asumarea unor transformari radicale, adoptarea unor noi atitudini, in general, mai active, mai energice, mai ofensive. Atitudinea vicioasa in confruntarea cu astfel de situatii este de a le respinge semnificatia ii blamam pe ceilalti, desi noi suntem responsabili pentru tot ceea ce ni se petrece! si de a ne mentine in aceleasi tipare comportamentale, dar mai ales de a ne alina necazul prin complacerea in micile noastre satisfactii in general sedentare!* mancam o pra-itura sau ceva bun, ne asezam in fata televizorului, ne apucam sa citim ziarul etc., ca pentru a uita, a ne sterge din memorie ceea ce s-a petrecut. Ramanem neatinsi, nu raspundem, evenimentul trece pe langa noi fara sa ne influenteze, fara sa ne patrunda ca semnificatie! si fara sa declanseze in noi nici o reactie transformatoare!. Aceasta insensibilitate fata de evenimentele aparent! exterioare si, in 26

schimb, cautarea permanenta a satisfactiilor marunte se rasfrang atat la nivel subtil, creand premisele aparitiei insensibilitatii la insulina, cat si la nivel grosier, deoarece alimentatia excesiva folosita drept surogat pentru starea de fericire si implinire! este cauza directa a obezitatii, la randul ei premisa a aparitiei diabetului de tip "". 'venimentele neplacute ne sunt date pentru semnificatia lor transformatoare. 'le ne a-uta sa sesizam care aspecte ale fiintei noastre ne coboara si, de aceea, trebuie metamorfozate. Daca insa, in loc sa le accepte semnificatia si sa actioneze in consecinta, unii prefera sa se mentina in aceleasi atitudini si isi estompeaza suferinta, cufundandu-se in tabieturi mai ales culinare si sedentare!, atunci singura solutie este aceea de a fi privati de posibilitatea de a se mai bucura de aceste marunte bucurii. Aparitia diabetului zaharat de tip "", cel putin!, poate fi insa prevenita daca cel predispus la a dezvolta boala isi asuma viata drept o experienta transformatoare si, in loc sa se refugieze in comoditatea rutinei si a tabieturilor isi da drumul, lucid si cura-os, in fluxul evenimentelor. 2entru ca o forAB ostilB sB obAinB controlul unei alte ABri sau asupra populaAiei respectivei ABri, fBrB luptB fizicB, o primB etapB constB Cn crearea unui cadru social, economic Di politic capabil sB producB Cn mod constant emoAii negative populaAiei, Cn distrugerea din interior a valorilor morale, etice Di spirituale ale respectivei comunitBAi. 2e un astfel de fond, oamenii sunt receptivi la anumite influenAe e terioare negative iar emoAiile Di gEndurile lor pot fi uDor modelate Di controlate. 4ste foarte greu sB controlezi oameni ec%ilibraAi, fericiAi, mulAumiAi de viaAa lor, care CDi trBiesc zilele cu calm Di optimism Di care, Cn plus, mai au timp Di disponibilitate sB se ocupe de aspectele spirituale ale vieAii, de cunoaDterea de sine. Fn sc%imb, o masB de oameni frBmEntaAi de grijile zilei de mEine, o masB de oameni temBtori, nemulAumiAi, stresaAi Di care privesc viitorul Cn culori cenuDii, fiind mai ales preocupaAi de probleme materiale, devin uDor manipulabili. DacB privim la societatea Cn care trBim constatBm cB principiile antice ale lui "un 7zu, din 0+rta 5BzboiuluiG, sunt aplicate cu punct Di virgulB Cmpotriva noastrB Di a valorilor noastre. 2rin urmare, e momentul sB devenim mai conDtienAi Di sB facem ceva pentru noi Di pentru cei apropiaAi nouB. +Dadar, putem CnvBAa principiile protecAiei psi%ice Di anumite metode de apBrare. .n nou tip de rJzboi este Kn plinJ desfJLurare* un rJzboi al controlului minMii, al manipulJrii gNndurilor Li emoMiilor, de la distanMJ. (a prima vedere, un rJzboi bazat pe metode parapsihologice Li tehnologii psihotronice pare sJ se ducJ doar Kntre agenMii secreMi, armatele Li liderii unor naMiuni rivale... Oi dacJ rJzboiul parapsihologic MinteLte mai mult decNt atNtF Ar putea fi controlul maselor unul dintre obiectivele luiF DacJ da, te priveLte Kn mod directH #edicina moderna a Knceput sJ ia Kn serios strJvechile precepte ale filosofiilor orientale. A scJdea tensiunea arterialJ sau a preveni cancerul prin concentrare se considerJ acum perfect normal Li posibil. 8iologi Li neurofiziologi prestigioLi din S.A, 'lveMia, :ranMa, %ermania, Anglia! au realizat numeroase cercetJri Li verificJri LtiinMifice pentru a KnMelege complex Li profund efectele binefJcJtoare ale meditaMiei Aoghine. &entru a a-unge la performanMe surprinzJtoare, antrenamentul Kn meditaMie este destul de scurt* de la una la cinci luni, Kn timpul cJrora se exerseazJ douJ LedinMe zilnice, Kntre 0$ Li 56 de minute. Pn timpul meditaMiei profunde, subiectul se instaleazJ confortabil Kntr-o camerJ cNt mai bine izolatJ fonic, Kn semiobscuritate, orientNndu-Li faMa cJtre 1ordul magnetic, profund relaxat, cu ochii KnchiLi. Pn prealabil, va KnvJMa de la un ghid competent o metodJ interioarJ 20

specificJ de evocare a unei imagini vizuale unice, a unui sunet lJuntric special sau a unei idei universal valabile de exemplu* iubire, fericire, bucurie, calm profund!. AceastJ modalitate Ki va permite punerea Kn rezonanMJ Li acordul telepatic cu anumite aspecte mentale benefice sau energii spirituale infinite din #acrocosmos. &rin urmare, meditaMia este Li un fenomen telepatic de rezonanMJ sublimJ, spiritualJ, elevatJ. 4 ersarea mentalului &unctul de plecare Kn meditaMia propriu-zisJ nu este furnizat de aparenta KntNmplare a unei banale asociaMii de idei, de anumite sunete sau imagini. 'l este Kntotdeauna Kn strNnsJ legJturJ cu tradiMia filosoficJ autenticJ orientalJ. Dar practicantul occidental nu are neapJrat nevoie sJ se preocupe de filozofie. 3otdeauna %hidul spiritual competent va fi cel care posedJ anumite chei, graMie cJrora Ltie cJ o anumitJ imagine, un anumit sunet sau un anumit gNnd i se va potrivi sau nu aspirantului, Kn funcMie de structura sa Li de continuitatea dezvoltJrii procesului de meditaMie. Pn prezent, mulMi oameni de LtiinMJ fac cercetJri de laborator Li urmJresc sJ KnMeleagJ, servindu-se de modelele neurocibernetice, cum funcMioneazJ celulele cerebrale pentru a permite anumite manifestJri ale minMii, cum ar fi* percepMia, memoria, emoMia. 'ste evident pentru oricine cJ o aceeaLi imagine mentalJ pipa, de exemplu! va lJsa complet indiferent un tNnJr care nu fumeazJ decNt MigJri, emoMionNnd totuLi foarte mult o femeie care Li-a pierdut de curNnd soMul iubit, fost fumJtor de pipJ. AceastJ evocare interioarJ, specificJ de la caz la caz, va antrena anumite repercusiuni sau rezonanMe lJuntrice. &rin urmare vor surveni unele fenomene diferite de consonanMJ subtilJ inefabilJ Kn sfera funcMionarii intime a celulelor cerebrale ale unui subiect Kn comparaMie cu cele care vor apJrea la un altul. 1u este deloc KntNmplJtor cJ KnMelepMii 'xtremului )rient care au acces la o tradiMie milenarJ secretJ, cunoscNnd criteriile dupJ care o anumitJ imagine mentalJ, un anumit sunet, o anumitJ idee sau culoare evocatJ lJuntric va mobiliza dominanta caracteristicJ a unei fiinMe umane, punNndu-i mentalul Kn starea cea mai favorabilJ exersJrii meditaMiei profunde. )datJ ce a evocat imaginea, sunetul, ideea sau culoarea, subiectul KnvaMJ sJ experimenteze Kn mod liber gNndul primar de impulsionare. &racticantul KLi lasJ mentalul sJ manipuleze imaginea, sunetul sau, altfel spus gNndul primar, fJrJ eforturi sau sforMJri tensionate de concentrarea lJuntricJ. Concentrarea Dezvoltarea punctului de plecare a meditaMiei devine precum o spiralJ din ce Kn ce mai vastJ, care se ridicJ Kntr-o creativitate din ce Kn ce mai finJ, din ce Kn ce mai bogatJ, din ce Kn ce mai detaLatJ de orice ambianMJ prezentJ sau trecutJ. Pn virtutea imuabilelor fenomene de rezonanMJ mentalJ cu infinitul din afara sa #acrocosmosul!, gNndul se izoleazJ de tot ceea ce nu este el KnsuLi Kn acel moment. 'ste trJitJ o conLtiinMJ totalJ, eliberatJ de orice vigilenMJ exterioarJ experienMei sale inclusiv atenMia automaticJ reprezentatJ de controlul involuntar al activitJMilor corporale!. 3rupul abandonat astfel lui KnsuLi este Kn totalitate relaxat Li nu are nevoie decNt sJ-Li menMinJ activitJMile minime care permit supravieMuirea vegetativJ. Astfel, Kntr-o oarecare mJsurJ este atinsJ starea de Q)%A, definitJ ca +o rezonanMJ plenarJ cu nemJrginirea divinJ, Kntr-o conLtiinMJ individualizatJ, mai elevatJ Li mai detaLatJ acum Kntr-un corp Kn totalitate relaxatI. SJ nu uitJm cJ Q)%A KnseamnJ, de fapt, fuziunea plenarJ Kntre conLtiinMa individualJ Li conLtiinMa divinJ universalJ, macrocosmicJ, fuziune pe care nimic nu o mai poate distrage, nici chiar senzaMia inconLtientJ a luminii, a temperaturii ambiante, a poziMiei corpului R ceea ce formeazJ Kn mod obiLnuit, cNnd suntem tre-i, +zgomotul de fondI al conLtiinMei noastre. Dinamizarea cerebralB ma imB /ea mai simplJ stare de relaxare interioarJ pe care un om o obMine Kn mod voluntar se traduce la electroencefalograf, atunci cNnd are ochii KnchiLi, prin apariMia unor unde regulate alpha! cu 22

amplitudinea medie, Kntr-un ritm de D-02 unde pe secundJ. Se Ltie cJ este suficient ca subiectul sJ deschidJ ochii, chiar dacJ rJmNne Kn continuare destins psihic, pentru ca aceste unde sJ disparJ Li sJ fie Knlocuite de un ritm mai rapid, mai neregulat* aLa-zisul +ritm de bazJI. S-a atribuit adeseori undelor alpha semnificaMia de +ritm de repausI, iar ritmului de bazJ +ritm de activitateI. 'ste de a-uns deci ca retina sJ intre Kn contact cu lumina din ambianMJ, pentru ca aceasta sJ declanLeze Kn mod automat suficient de multJ energie subtilJ vigilentJ, pentru a activa cortexul cerebral. "nvers, este suficient ca, deLi Minem Kn continuare ochii KnchiLi, sJ ne gNndim Kn mod sistematic Li activ la o problemJ oarecare, pentru ca undele alpha sJ disparJ. 'ste semnificativ sJ menMionJm KnsJ cJ la subiecMii anxioLi sau foarte stresaMi, chiar dacJ menMin ochii KnchiLi, nu se a-unge, adesea, la apariMia undelor alpha. Pn schimb s-a constatat cJ Aoghinii Kn meditaMie pot sJ deschidJ ochii Li chiar sJ-i menMinJ deschiLi, fJrJ ca prin aceasta undele alpha sJ disparJH 'ste un miracolF 3rebuie sJ considerJm deci ca perfect posibilJ ipoteza conform cJreia aceste unde nu corespund repausului nostru privit Kn sensul sJu cel mai simplu, deoarece meditaMia AoghinJ nu este nici pe departe o oprire a activitJMi psihice, ci, din contrJ, o perioadJ de maximJ creativitate superioarJ, Kn care fabulosul nostru potenMial cerebral este dinamizat Li folosit Kntr-o mJsurJ mult mai mare. "ecretul undelor t%eta Pn spri-inul acestei ipoteze a undelor alpha de o altJ naturJ! se pot cita rezultatele doctorilor Das Li %astaut care au Knregistrat elecroencefalograma Aoghinilor Kn timpul progresiei lor lJuntrice Kn meditaMie, punNnd Kn evidenMJ cNteva etape distincte. Pn primele minute, Kn care subiectul se aflJ aLezat Kn posturJ, cu ochii KnchiLi, sunt remarcate unde alpha obiLnuite Kn cazul deconectJrii Li relaxJrii banale, care dispar odatJ cu deschiderea ochilor. Apoi, undele alpha sunt Knlocuite de o activitate mentalJ rapidJ, dovadJ a +activitJMii intelectualeI. AceastJ etapJ corespunde cJutJrii imaginii, sunetului, culorii sau ideii punct de plecare Li Knceputului asociaMiilor mentale modulate pe care meditaMia le antreneazJ. Pn timp ce meditaMia interioarJ se dezvoltJ, apar undele alpha specifice, care nu mai sunt blocate odatJ cu deschiderea ochilor. Sub influenMa acestei activitJMi mentale particulare din ce Kn ce mai ample Li euforice, se petrece ceva nou Li misterios Kn cortexul cerebral. Apar undele theta, mai lente, cu un ritm de >-C unde pe secundJ, care gradat se vor extinde pe toatJ suprafaMa scalpului. SurprinzJtor, cJci aceste unde apar Kn condiMii biologice cu totul diferite. * stare biologicB unicat /ondiMiile care par sJ se apropie cel mai mult de ceea ce ne intereseazJ corespund unor experienMe ale savantului englez %reA Ealter. Acesta a Knregistrat Kn condiMii de laborator electroencefalogramele unor studenMi Kn timpul unor anumite stimulJri, mNinile Li faMa lor erau mNngNiate de o femeie deosebit de frumoasJ ceea ce, de fapt, %reA Ealter numeLte +stimulare agreabilJI!. )r, Kn timpul stimulJrii agreabile, acest savant a constatat Knregistrarea unui ritm rapid martor al +activitJMiiI corticale Kn timp ce, imediat cu Kncetarea acestuia, el vede apJrNnd un ritm thetaH 'l a atribuit acestui ritm semnificaMia unui +scanningI, un fel de cJutare aspiraMie Kn vid a acelei plJceri brusc dispJrute!. Se poate lansa deci ipoteza cJ apariMia undelor theta Kn cursul meditaMiei corespunde momentului Kn care mentalul oarecum detaLat, se miLcJ +Kn vidI, liber acum de orice contact cu realitatea terestrJ. De altfel, absenMa bloca-ului undelor alpha la deschiderea ochilor e cea mai bunJ dovadJ a acestei detaLJri de lumea ambiantJ, pentru a rezona amplu cu o lume nouJ, spiritualJ, elevatJ, sublimJ, cu care se aflJ Kn inefabilJ rezonanMJ acord!. Astfel, electroencefalograma face dovada cJ meditaMia profundJ este o stare biologicJ particularJ extraordinarJ, o veritabilJ transformare Li o amplificare uriaLJ a funcMiilor cerebrale pe care nu o produc celelalte metode cum sunt hipnoza, autosugestia, relaxarea simplJ sau chiar 25

experienMele de condiMionare datorate sugestiei. &rin urmare, este evident cJ muLchii Li viscerele depind intim de gradul de conLtiinMJ, KnsJLi viaMa vegetativJ fiind rapid Li considerabil modificatJ prin meditaMie. ModificBri spectaculoase Acestea sunt Kn practicJ cele mai interesante Li au fost studiate Kn mai multe laboratoare universitare mari, pe subiecMi voluntari, Kn timpul unor perioade suficient de lungi pentru a permite studii comparative* - 56 de minute de punere Kn stare, Kn timpul cJrora subiectul ce mediteazJ se obiLnuieLte cu fotoliul laboratorului, cu aparatele aLezate Kn anumite zone ale corpului sau cu ustensilele necesare acestor KnregistrJri4 - de la 26 la 56 de minute de relaxare Knainte de meditaMie4 - de la 26 la 56 de minute de meditaMie propriu-zisJ4 - de la 26 la 56 de minute de repaus sau conLtientizare ulterioarJ dupJ meditaMie. De KndatJ ce s-a obMinut starea de calm interior profund, apare o scJdere a presiunii arteriale, o uLoarJ Kncetinire a ritmului cardiac Li respirator. Se constatJ KnsJ cJ, odatJ cu intrarea Kn meditaMia propriu-zisJ, apar anumite modificJri remarcabile* presiunea arterialJ rJmNne neschimbatJ, dar ritmul cardiac scade pNnJ la mai puMin de 56 de bJtJi pe minut, iar respiraMia se diminueazJ Kn amplitudine Li Kn frecvenMJ pNnJ cNnd devine abia perceptibilJ. Aceasta este dovada rezonanMei microcosmosului celui care mediteazJ cu energii cosmice extrem de elevate ce Ki compenseazJ spontan aproape toate necesitJMile interioare Li fac posibile +economiiI surprinzJtoare. #editaMia profundJ face ca celulele sJ KnceapJ sJ +ardJI complet oxigenul, ceea ce este, dupJ cum se vede, excelent pentru inimJ. .n aspect fundamental se remarcJ prin transformarea funcMionJrii biologice Kn KnsJLi intimitatea sa* consumul de oxigen scade rapid de la 2$0 cm5 pe minut Kn faza de relaxare! la 200 cm5 pe minut. AcelaLi consum de oxigen va urca, Kn faza ulterioarJ meditaMiei, la 292 cm5 pe minut. (a fel, eliminarea de gaz carbonic va trece de la 20D cm5 pe minut Kn faza de relaxare, la 0C> cm5 pe minut Kn timpul meditaMiei profunde, pentru a reveni la 20D cm5 pe minut dupJ meditaMie. Astfel, raportul eliminare de gaz carbonic G absorbMie a oxigenului rJmNne neschimbat excepMie* la sfNrLitul meditaMiei, el KnclinJ Kn favoarea unei creLteri proporMionale uLoare a eliminJrii de gaz carbonic!. Ritmul intim al metabolismului este cel care s-a schimbat, prin diminuarea consumului de oxigen la nivelul Mesutului. Dat fiind cJ eliminarea de gaz carbonic este Kn mod proporMional menMinutJ, aceasta declanLeazJ, prin reflex involuntar, diminuarea ritmului respirator. Pntr-adevJr, dacJ se face contraexperienMa de a se diminua Kn mod involuntar propriul ritm respirator, nevoia la nivelul Mesutului nu face decNt sJ creascJ, cJci gazul carbonic nu mai este deloc eliminat Kn cantitate suficientJ. Se poate a-unge astfel, rapid, la o intoxicare Li experienMa nu poate fi menMinutJ fJrJ tulburJri grave. 5ela are profundB SavanMii au urmJrit sJ KnMeleagJ semnificaMia acestei diminuJri a consumului de oxigen la nivelul Mesutului. Se Ltie cJ celulele dispun de douJ cicluri de funcMionare diferitJ* ciclul anaerobic, Kn care schimburile metabolice se efectueazJ Kn absenMa oxigenului liber, Li ciclul aerobic, Kn cursul cJruia oxigenul este Kn mod direct +arsI de celulJ prin operaMiile sale metabolice. Sesuturile nu +alegI Kn totalitate un ciclu mai mult decNt celJlalt. 'le funcMioneazJ dupJ un raport variabil anaerobiozJGaerobiozJ, determinat de un Kntreg ansamblu de condiMii hormonale, nutritive etc. /oncentraMia de acid lactic Kn sNnge este un indice utilizat Kn practicJ pentru a aprecia importanMa proporMionalJ a funcMionJrii anaerobe Kn raport cu aerobioza. /u cNt existJ mai mult acid lactic, cu atNt mai mult funcMionarea metabolicJ generalJ este anaerobJ. 'liminarea de acid lactic Kn timpul relaxJrii, Knainte de meditaMie, este de 00,9 mg 29

pe orJ prin 066 cm5 de sNnge circulant. Pn timpul meditaMiei, eliminarea de acid lactic trece de la C mg pe orJ prin 066 cm5 de sNnge circulant Li chiar la puMin timp dupJ meditaMie el coboarJ KncJ la >,5 mgGh Kn 066 cm5 de sNnge circulantH Se Ltie cJ acidul lactic este produsul deLeu al contracMiei musculare Li se poate deci considera cJ diminuarea sa este datoratJ scJderii tonusului muscular. 'ste evident deci cJ de-a din timpul fazei de relaxare tonusul este considerabil diminuat Li el nu se va schimba deloc Kn timpul meditaMiei. Pn timp ce procenta-ul de eliminare a lactatului, care este de 00,9 mg Kn 066 cm5 de sNnge circulant la Knceputul relaxJrii, poate atinge 06, 2$ mg Kn 066 cm5 de sNnge circulant la sfNrLitul relaxJrii. DacJ se face o relaxare suficient de prelungitJ, ea scade, dar nu cade Kntr-un mod atNt de brutal decNt atunci cNnd subiectul trece Kn +meditaMie profundJI. * cale de salvare "atJ deci cJ meditaMia face sJ basculeze metabolismul general cJtre aerobiozJ Li nu Kntr-un mod simplu prin diminuarea tonusului muscular, ci printr-o acMiune mai intimJ asupra comenzii metabolice. Pn cazul de faMJ aceastJ comandJ este de origine mentalJ Li merge la Mesuturi pe cale sistemului nervos autonom care acMioneazJ modificNnd diametrul vaselor, influenMNnd secreMiile hormonale Li secretNnd el KnsuLi hormoni, dintre care noradrenalina este de o importanMJ considerabilJ atNt Kn organism, cNt Li pentru funcMionarea creierului!. Se Ltie acum cJ o asemenea creLtere proporMionalJ a aerobiozei este Kn mod special binefJcJtoare Li Kn prezent nenumJraMi cercetJtori vor sJ gJseascJ mi-loace medicamentoase pentru a o obMine* acesta ar fi un tratament de calitate Li cu totul natural al muLchiului cardiac, permiMNnd chiar prevenirea infarctului Li tratarea anginei pectorale. &e de altJ parte, se Ltie cJ neoplasmul este KnsoMit de vira- anaerobic al metabolismului. 'ste deci logic sJ gNndim cJ aceste curbe de aerobiozJ nu ar Knsemna neapJrat tratamentul cancerului, ci un mi-loc util de a-l preveni. ALadar este evident cJ meditaMia profundJ obMine aerobioza prin frNnarea activitJMii simpatice, diminuarea noradrenalinei etc. (a aceastJ diminuare a activitJMii simpatice nu se poate a-unge doar prin voinMJ* este o parte a sistemului nervos autonom Li toate experienMele care s-au fJcut Kn vederea condiMionJrii Li frNnJrii simpatice au arJtat cJ acest reflex dificil de Knscris se Lterge foarte repede. #edicamentele care pe o altJ cale nenaturalJ! frNneazJ simpaticul nu antreneazJ deviaMia aerobicJ a metabolismului. Altfel spus, meditaMia profundJ realizatJ sistematic este o modalitate simplJ Li absolut naturalJ ce declanLeazJ Kn organism modificJri benefice concertate, acolo unde terapeuMii noLtri au adeseori doar efecte parMiale. (JsNnd la o parte interesul pe care meditaMia poate sJ-l aibJ Kn confruntarea cu cardiopatiile sau pe terenul fenomenelor canceroase, ea poate sJ -oace un rol marcant chiar Kn existenMa noastrJ cotidianJ. #ai mult decNt atNt, importanMa proporMionalJ a anaerobiozei R importanMa noradrenalinei circulante R sunt indici ai procentului de anxietate Li agresivitate. Antrenarea gradatJ Li practica perseverentJ Kn Kntregime lipsitJ de pericole a meditaMiei profunde ar putea sJ devinJ pentru omul KnMelept spaMiile verzi Kn universul viitor de poluare* o cale divinJ de salvare. 'ste metoda inefabilJ prin care ne putem transforma Li Kndumnezei conLtiinMa. /u siguranMJ ne va oferi, Kn cele din urmJ, iluminarea spiritualJ Li un puternic sentiment de siguranMJ Li Kncredere Kn sine, pe care nicio altJ con-uncturJ existenMialJ sau nu conteazJ ce acumulare materialJ nu ni l-ar putea oferi. "Cei slabi nu pot ierta niciodata. Iertarea este atributul celor puternici." "Ura te face mai mic, in timp ce iertarea te forteaza sa cresti dincolo de limitele tale". "A gresi este omenesc; a ierta este divin". Alexander ope "!ucuria inefabila a iertarii si a fi iertat formeaza un extaz care ar putea sa trezeasca 2$

invidia zeilor". "Iertarea este cheia spre actiune si libertate"" "Ier#i at$t c$t iube%ti." "Iert$nd te ridici mai presus dec$t cei ce te-au insultat." "&nving'torul care iart' este de dou' ori $nving'tor." "Iube%te adev'rul, dar iart' gre%eala." "ingura cale de a ne curBAa rBnile emoAionale de otrava lor este iertarea. 4ste necesar sB iertBm pe cel ce ne#a rBnit, oricCt de gravB ni s#ar pBrea greDeala Cn mintea noastrB. 7rebuie sB iertBm c%iar dacB nu meritB sB fie iertat, dacB nu de dragul lui, mBcar de dragul nostru, pentru a nu mai suferi de fiecare dacB cCnd ne gCndim la acea persoanB sau la acele CntCmplBri care ne#au creat supBrarea. Hi nu sCntem noi Cn mBsurB sB judecBm greDelile altora. /u toMii avem un unic BudecJtor, Dumnezeu. Dar Dumnezeu, Kn imensa Sa iubire cu care ne Kncon-oarJ, ne iartJ greLelile noastre, dacJ le recunoaLtem Li dacJ implorJm smeriMi iertarea Sa. "ertarea este remediul care ne poate vindeca mintea Li apoi Li sufletul. "ertarea trebuie KnsJ sJ fie totalJ, Kn profunzimea sufletului. Am iertat Kn Kntregime atunci cKnd, oricKte eforturi am face sJ ne reamintim, nu mai Ltim care a fost cauza supJrJrii, pentru cJ ea a dispJrut. "ertarea trebuie exersatJ, chiar dacJ la Knceput ni se pare dificil. /u timpul va deveni o obiLnuinMJ Li Kn cele din urmJ ne vom putea ierta Li pe noi KnLine pentru toate rJnile Li otrava pe care le-am creat. "ertarea de sine duce la acceptarea de sine Li apoi la iubirea de sine. 2utem sB cerem ajutorul Di 1raAia Cngerului devotamentului Di iertBrii Pngerul iertJrii este reprezentat iconografic cu o crenguMJ de liliac Kn mKnJ, simbol al puritJMii. 'l se roagJ pentru ca fiecare dintre noi sJ dobNndeascJ puterea de a ne dJrui deplin Li necondiMionat lui Dumnezeu. AceastJ modalitate de a ne dJrui este cunoscutJ Li ca devotament. #anifestarea deplinJ a devotamentului implicJ Li iertarea tuturor acelora care neau pricinuit suferinMJ Li lacrimi. 1umai aLa vom putea a-unge sJ trJim aici Li acum iubirea divinJ pe care Kngerii o manifestJ Li exemplificJ neKncetat. 2entru a ierta corect, Cngerul devotamentului Di al iertBrii ne ajutB sB vedem rBnile Di suferinAele noastre Cntr#o altB luminB. 5ugandu#l intens sB ne ajute sB ne detaDBm de trecut Di de suferinAele noastre, vom accelera procesul de vindecare spiritualB. -umai renunAarea la resentimente ne oferB Dansa de a ne putea clarifica diferitele aspecte ale vieAii Di consecinAele acAiunilor noastre manifestate Cn prezent. >om Cnceta a mai crede cB Cntotdeauna ceilalAi sunt cauza manifestBrii necazurilor Di durerilor noastre. Fngerii iertBrii ne ajutB sB CnAelegem lecAia la care am fost supuDi, pentru a putea, eliberaAi de trecut, sB trBim plenar clipa prezentB. 9ertarea ne ajutB sB ne eliberBm de aceste trBiri negative Di sB ne ridicBm pe un alt nivel de conDtiinAB. 9ertarea ne aduce Cn suflet =umina DivinB Di aspiraAia cBtre Dumnezeu. 4ste o artB prin care folosim talentul de a avea o viaAB bunB. 4ste o cale pe care trebuie sB cBlBtorim iarBDi Di iarBDi, pentru a ne menAine fericirea. Deseori credem cB iertarea este spre beneficiul persoanei care ne#a rBnit. Dar nu este aDa. 9ertarea lucreazB pentru binele celui care iartB. 9ertarea pare c%iar mai dificilB atunci cCnd cel care loveDte nici mBcar nu CDi cere iertare, sau atunci cCnd nu#Di dB seama cB te#a rBnit. 9ertarea pare imposibilB atunci cCnd distanAa fizicB sau emoAionalB face ca reconcilierea sB aparB de neatins. +tunci cCnd rana este atCt de adCncB CncCt sB#Ai afecteze Cn Cntregime viaAa, iertarea cere un curaj enorm. + nu ierta CnsemneazB a fi prizonierul trecutului, al unor vec%i plangeri, care nu permit vieAii sB meargB Cnainte cu ceva nou. + nu ierta CnsemneazB a te supune controlului pe care Cl e ercitB altul asupra ta... a te bloca Cntr#o secvenAB de acAiuneI reacAiune, de supBrareIrBzbunare, oc%i pentru oc%i, Cntr#o CncleDtare din ce Cn ce mai puternicB, Cn care prezentul ar fi veDnic depBDit Di devorat de trecut. 9ertarea Cl elibereazB pe cel care 2=

iartB. "ertarea nu este un eveniment brusc, rapid. ALa cum o ranJ fizicJ nu se vindecJ doar dacJ ai pus un banda- pe ea, nici iertarea nu se petrece Kntr-un moment de regJsire plinJ de lacrimi. "ertarea este o cJlJtorie, un proces. De aceea trebuie sJ KnvJMJm sJ devenim rJbdJtori Li persistenMi atunci cKnd mergem pe drumul iertJrii, avand ferm Kn minte capJtul cJlJtoriei, pacea interioarJ Li libertatea cJtre care tindem. :9ubiAi#i pe duDmanii voDtriJ: pare .1')R" aproape imposibil de realizat. #ai KntKi trebuie sJ ierMi, apoi iubirea vine de la sine Li-Mi umple inima. SJ ierti Li sJ iubesti fiecare fiinMJ* aceasta 'S3' /. AD'VARA3 ) :)RSA tainicJ D.#1'T'"AS/A./el mai adesea noi spunem* nu pot sJ iert pentru cJ..., dar dacJ am fi sJ fim cinstiMi cu noi am spune* nu vreau sJ iert pentru cJ...H 9ertarea este mBsura iubirii. Pn singura rugJciune pe care "isus ne-a lJsat-o, avem Li mJsura iertarii* <...Li ne iartJ nouJ greLalele noastre precum Li noi iertJm greLalele greLiMilor noLtri...<. "ar dacJ iertarea Li iubirea sunt nedespJrMite, atunci ar trebui sJ cJutJm iertarea Kn inimJ, nu Kn minte. Oi dacJ devenim conLtienMi cJ nu Ltim totul, cJ nu putem controla totul, cJ mai presus de noi este o VoinMJ care a creat totul Li menMine totul, atunci voinMa de a ierta devine de fapt voinMa de a te abandona Kn faMa VoinMei Divine. "ar aceastJ VoinMJ este VoinMa de a iubi, pentru cJ Dumnezeu este iubire. "ertarea este Kn inima ta, este alegerea ta sJ poMi spune* :Doamne, facB#se >oia 7aJ:. "n urma cu doua decenii, un psiholog ha7aiian surprindea lumea stiintifica cu ceea ce am putea numi, pe buna dreptate, un miracol. Spitalul de Stat din ;a7aii se confrunta in acel moment cu probleme deosebit de grave in sectia bolnavilor psihici care comisesera crime abominabile. Violenta acestora era atat de mare incat, desi purtau catuse la maini si la picioare, personalul medical se simtea serios amenintat de acestia, iar cei mai multi psihologi clinicieni obisnuiau sa-si dea demisia dupa aproximativ o luna de lucru cu acest gen de pacienti. "n ciuda avertismentelor colegilor bine intentionati, care incercau sa-l convinga sa nu lucreze intr-un astfel de loc, fiindca asta echivala cu o sinucidere in plan profesional, dr. ;aleakala (e7 (en a acceptat totusi postul. Si atunci au inceput sa apara miracole. Dupa numai cateva luni, s-a dovedit ca in cazul multora dintre acesti pacienti nu mai era nevoie de catuse. Dozele medicatiei au scazut simtitor la ma-oritatea pacientilor si chiar s-au sistat in cazul unora. Dupa patru ani, pavilionul a trebuit sa fie inchis din lipsa de... pacienti violenti. 2artea cea mai interesanta este ca in acesti patru ani dr. =en nu a vorbit cu nici unul dintre temutii sai pacienti. Mai mult, nici macar nu i#a vazutJ Cerintele sale la ocuparea postului de psi%olog clinician au fost de a i se oferi un birou si acces la dosarele criminalilor spitalizati. 7ot ce a trebuit sa fac a fost sa lucrez asupra propriei mele persoane, a declarat ulterior dr. =en. Daca vrei sa vindeci pe cineva, inclusiv pe un criminal bolnav psi%ic, o poti face vindecandu#te pe tine.: "n prezent trecut de >6 de ani, dr. (en a a-utat cu succes de-a lungul carierei sale, folosind aceasta metoda pe mii de persoane, lucrand inclusiv cu grupuri din cadrul unor organizatii internationale prestigioase, precum .1'S/) si 1atiunile .nite. Dr. (en detine un doctorat in psihologie obtinut la .niversitatea din "o7a, Statele .nite, dar el atribuie remarcabilul sau succes ca psiholog clinician, practicilor de vindecare traditionale invatate de la #orrnah 1alamaku Simeona, o femeie kahuna. Cine sunt Ka%una6 9n %aLaiiana, %una se traduce prin secret, iar Ka%una prin pastrator al tainei, cunoscator al secretului, e pert, maestru. Daca vreti, Ka%una reprezinta ec%ivalentul mesterului in sistemul de bresle medieval. *rice meserie, arta sau mestesug avea proprii sai Ka%una. 7ermenul a devenit insa cunoscut ca ec%ivalent al samanului, vraciului, preotului. =egendele abunda in descrierea puterilor acestor Ka%una, capabili 2>

sa realizeze vindecari miraculoase, sa influenteze vremea, sa mearga pe carbuni incinsi, sa#si atraga prosperitatea etc. #orrnah 1alamaku Simeona s-a numarat printre ultimii kahuna veritabili din ;a7aii, fiind numita oficial in 0DC5 de catre autoritati drept o comoara vie a ;a7aii-ului living treasure of ;a7aii!. 'a a infiintat :oundation of ", o organizatie nonprofit, menita sa raspandeasca filozofia si practicile psihologice ale vechilor kahuna, inainte ca acestea sa se piarda. #etoda traditionala invatata de dr. (en de la #orrnah Simeona si aplicata cu succes la Spitalul de Stat din ;a7aii si nu numai, poarta denumirea de hoUoponopono, care s-ar putea traduce prin a indrepta lucrurile, a corecta o eroare. #etoda este extraordinar de simpla, atat de simpla incat mintea noastra, fascinata de complex si maiastra in a complica masiv si inutil lucrurile, are impulsul de a o respinge imediat. &e de alta parte, in ciuda simplitatii ei, metoda are la baza principiile huna, care sunt destul de greu de acceptat de noi, cei crescuti in spiritul respectului pentru rational si stiintific. =umea este o reflectare a gandurilor noastre. +semeni lui 'udd%a, vec%ii Ka%una considerau ca noi cream lumea prin gandurile noastre. 7ot ceea ce suntem, tot ceea ce se petrece in viata noastra reprezinta o consecinta a gandurilor noastre. 9n cuvintele lui Morrna% "imeona, lumea este o reflectare a ceea ce se petrece in interiorul nostru. Daca ne confruntam cu o problema, trebuie sa cautam cauza in noi insine, nu in factorii e teriori. Daca o persoana ne agreseaza, este util sa ne amintim ca ceilalti sunt o oglinda pentru noi si ca agresivitatea respectivei persoane nu este decat proiectia in e terior a propriei noastre agresivitati refulate. Daca seful ne spune ca nu suntem suficient de buni pentru postul pe care il ocupam, atunci vorbele lui nu sunt decat o reflectare a ceea ce noi insine gandim in sinea noastra despre noi. Daca ne imbolnavim, este bine de stiut ca, pentru Ka%una, trupul este o casa pentru ganduri. cauza imbolnavirii rezida in negativitatea unui gand, intr#o eroare de judecata. -u#i nimic in neregula cu erorile de judecata, declara cu umor dr. =en. 7e pot omori, asta#i tot. 9n viziunea unui Ka%una, mintea este asemeni unei gradini, iar gandurile asemeni unor seminte. 4le incoltesc si dau roade. 7rebuie sa avem grija ce ganduri plantam in mintea noastra, caci, inevitabil, vom culege ceea ce am semanat. >estea buna este ca orice stres, dezec%ilibru sau boala pot fi corectate, lucrand asupra ta. -u este nevoie sa cauti raspunsuri sau ajutor in afara ta. "i nimeni nu iti poate oferi informatii mai relevante decat cele pe care le poti obtine singur, cautand in tine insuti, sustine Morrna% "imeona. 2entru Ka%una, circumstantele e terioare sunt un barometru al nivelului nostru de constiinta. "tarea de sanatate sau de boala, prosperitatea sau pauperitatea, succesul sau esecul nostru ori al celor din jurul nostru reflecta nivelul de constiinta la care am ajuns. Daca nivelul nostru de constiinta se modifica, circumstantele e terioare se sc%imba rapid, iar nivelul de constiinta poate creste semnificativ, daca ne asumam responsabilitatea pentru tot ce se petrece in viata noastra, pentru tot ce se petrece in jurul nostru. >indecarea ori sc%imbarea incepe cu asumarea responsabilitatii. Ce inseamna sa ne asumam 1))M responsabilitatea pentru absolut tot ce se petrece in viata noastra6 9nseamna sa accepti faptul ca tu insuti si nimeni altcineva esti creatorul a tot ceea ce 2C

e perimentezi, al tuturor evenimentelor pe care le traiesti, afirma dr. =en, constient ca declaratia sa poate fi socanta sau c%iar revoltatoare pentru majoritatea oamenilor. * idee foarte greu de digerat, intr#o societate in care ne#am obisnuit sa ne gasim scuze la tot pasul, sa dam vina pe altii pentru ce nu merge in viata noastra, sa cultivam asiduu o mentalitate de victima. Mai mult, aceasta idee este greu de acceptat si de catre persoanele considerate supraresponsabile. Caci una este sa iti asumi responsabilitatea propriilor actiuni si alta este sa iti asumi responsabilitatea pentru actele violente ale unor oameni cu care nu ai avut nimic de#a face si cu care singura legatura pe care o ai este ca locuiti impreuna in acelasi oras. Multi psi%ologi ar spune ca o astfel de gandire nu face decat sa ne culpabilizeze in mod e cesiv. Accesul la miracol si, implicit, la supraconstient nu este posibil decat atunci cand reincepem sa privim lumea prin ochii unui copil. ' vorba despre redescoperirea inocentei, nu despre cultivarea infantilitatii. &roblema adultilor este ca si-au pierdut inocenta, dar si-au accentuat infantilitatea, prin evitarea sistematica a asumarii responsabilitatii. Na%una afirma ca, reinstaurand inocenta,starea in care nu judecam, nu punem etic%ete, nu suntem obsedati de castigul personal ,viata noastra se poate sc%imba radical. -u va faceti probleme. 9ntreaga lume este creatia ta si acest lucru trebuie luat ad litteram, afirma dr. =en. +ctele violente ale acelor criminali bolnavi psi%ic din "pitalul de "tat din ;aLaii erau responsabilitatea lui, doar pentru faptul ca acestia aparusera in viata sa. 2roblemele lor erau creatia sa si, de aceea, tot ce a trebuit sa faca pentru a#i vindeca a fost sa lucreze asupra lui insusi, sa stearga el insusi gandurile care le#au generat. 4 agerare dusa la e trem, am putea spune, c%iar daca descoperirile recente din fizica cuantica par a conduce la aceleasi concluzii. +sta inseamna ca daca copiii nostri au o problema de sanatate, ceva din noi a produs acea problema; daca partenerul de afaceri ne trage pe sfoara, noi am facut ca acel lucru sa se petreaca; daca sotul ori sotia ne inseala, noi am atras asta. 2are absurd. 7otusi, evenimentele din viata noastra actualizeaza amintiri, tipare de actiune trecute si reactii ciudate. =a urma urmei, toti am e perimentat reactii care ne# au surprins si pe noi, si pe cei care ne cunosteau foarte bine reactii in care parca nu eram noi insine, nu#i asa6 Daca te confrunti cu o problema, o situatie limita, un necaz, o suferinta, intrebarea pe care trebuie sa ti#o pui automat este. ce anume din ceea ce se petrece in mine a generat sau a atras aceasta problema6 +poi trebuie sa stergi gandurile care au produs respectiva problema. Dar cum putem sti care ganduri au creat#o6 -u va faceti probleme, spune dr. =en. * parte din voi stie. 7rebuie doar sa#i dati permisiunea sa o faca.:Cand judec o persoana, acea persoana devine un :prizonier al gandurilor mele:. Cream lumea prin gandurile noastre, iar pentru Ka%una aceasta nu este o metafora. 4ste o realitate. 9n viziunea lor care este comuna cu cea a tuturor religiilor Dumnezeu a creat fiinte perfecte, dar noi nu mai putem sa vedem acest lucru, fiindca intre ceea ce e ista in realitate si ceea ce vedem se interpune gandul. 1oi nu mai vedem ce exista in realitate, noi nu ne vedem decat propriile ganduri. =umea este ceea ce credem ca este, afirma Serge ?ahili ?ing, doctor in psihologie si o autoritate internationala in materie de huna. &sihologia moderna tinde sa a-unga la aceleasi concluzii, de 2D

vreme ce afirma ca oamenii nu reactioneaza la evenimentele in sine, ci la propria lor perceptie asupra evenimentelor. #ai mult, studiile arata ca oamenii tind sa se conformeze perceptiilor altor oameni. +ltfel spus, daca spunem in mod repetat unui copil ca este rau, el va ajunge sa se comporte ca atare. Daca unui angajat i se lauda in mod repetat performantele, c%iar daca acestea nu sunt tocmai grozave, el va ajunge sa lucreze din ce in ce mai bine. "n limba-ul unui kahuna, acest fenomen se exprima in felul urmator* daca eu gandesc intr#un anumit fel despre o persoana, acea persoana devine un prizonier al gandurilor mele. +sta inseamna ca el tinde sa se conformeze perceptiei mele si, mai devreme sau mai tarziu, se va comporta in asa fel incat sa#mi confirme perceptia despre el. 2rin urmare, actele unei persoane sunt o consecinta a ceea ce gandesc despre ea si trebuie sa#mi asum responsabilitatea pentru acest lucru. De aceea, a nu judeca este singura atitudine corecta vizavi de o alta persoana. Daca este ceva de corectat, spun Ka%una, atunci acest ceva reprezinta erorile noastre de gandire. +sa stand lucrurile, atunci poate ca nu ar trebui sa ne mire foarte mult ca dr. =en si#a vindecat pacientii, lucrand doar asupra lui insusi. Ce a facut e act doctorul =en pentru a#si vindeca pacientii6 +m repetat incontinuu. 9mi pare rau. 7e rog, iarta#ma, a declarat senin dr. =en. +sta#i tot. De-a dreptul socantH 8anuiesc ca doctorului (en ii place sa socheze, sa surpinda printr-o lovitura puternica si neasteptata, rutina noastra mentala. 'l spune ca oamenii, in special vesticii, gandesc prea mult. Mai e act, sunt prinsi in rutina unor programe care ruleaza inconstient. Contrar a ceea ce gandim noi, el sustine cu tarie ca intelectul nu poate rezolva problemele. /red ca 'instein ar fi fost de acord cu el, din moment ce a declarat ca <o problema nu poate fi rezolvata la nivelul de gandire care a generat-o<. C454#79 9457+54 De aceea, nu trebuie decat sa constientizezi problema pe care o resimti la nivel fizic, emotional, mental etc., apoi sa incepi sa iti purifici gandirea care a atras#o, printr#un proces de cainta si iertare. 7e rog, iarta#ma ca te#am facut prizonierul gandurilor mele si fiindca, prin negativismul gandurilor mele, ti#am influentat in mod distructiv comportamentul. +sa este in crestinism. ruga trebuie precedata de cainta si de cererea iertarii. +sta este ceea ce poate face constientul. sa se caiasca si sa ceara iertare. 5estul este treaba supraconstientului, el este armonizatorul, vindecatorul. "untem prizonierii propriei minti si nu putem evada folosindu#ne tocmai de minte temnicerul insusi. Cum te poti ajuta in viata de zi cu zi6 +cest proces poate fi folosit in cele mai diverse situatii. cand suntem bolnavi, cand cineva apropiat este bolnav, cand ne confruntam cu probleme profesionale, financiare, sentimentale etc. Daca problema tine de sanatate, atunci putem spune trupului. 9mi pare rau ca ti#am facut rau prin gandurile mele negative. 7e rog, iarta#ma. "i repetam acest lucru cu sinceritate, pana problema dispare. Daca copilul are probleme la scoala, putem repeta mental. 9mi pare rau ca ti#am creat aceste probleme prin gandurile mele. 7e rog, iarta#ma. 4ste esential ca trairea sa fie autentica, iar cererea de iertare sa fie pe deplin sincera. Consecinta imediata este un sentiment de iubire, iar dr. =en si Morrna% "imeona declara ca acesta este un semnal ca vindecarea a inceput. &robabil ca la o prima citire vei respinge aceste lucruri, pe motivul ca sunt prostii, povesti de adormit copiii. Dar kahuna afirma ca supraconstientul este receptiv tocmai la limba-ul de copil, ignorand formularile savante. "nteresant este ca psihanaliza a a-uns la o concluzie asemanatoare* interpretarile pretentioase, destepte, intelectualizate nu a-ung la pacienti. 56

Accesul la miracol, si implicit, la supraconstient nu este posibil, decat atunci cand reincepem sa privim lumea prin ochii unui copil. ' vorba despre redescoperirea inocentei, nu despre cultivarea infantilitatii. &roblema adultilor este ca si-au pierdut inocenta, dar si-au accentuat infantilitatea prin evitarea sistematica a asumarii responsabilitatii. Na%una afirma ca, reinstaurand inocenta starea in care nu judecam, nu punem etic%ete, nu suntem obsedati de castigul personal viata noastra se poate sc%imba radical. renuntam la a ne complica viata inutil si ne redobandim bucuria de a trai, devenim mai creativi, ne adaptam mai suplu si mai eficient sc%imbarilor; iar calitatea relatiilor noastre se imbunatateste semnificativ. "1 ()/ D' /)1/(.T"' .n medic din Statele .nite ale Americii, dr. "ra 8Aock, a lucrat foarte mult cu bolnavi in faza terminala si a descris experientele si concluziile sale in doua carti devenite best-seller-uri. .na dintre ele se numeste 3he :our 3hings that #atter #ost /ele ce patru lucruri, care conteaza cel mai mult! si se refera la cele mai frecvente declaratii pe care bolnavii le fac celor apropiati pe patul de moarte. Acestea sunt* 9+57+#M+ 74 9457 M3=73M4"C 74 93'4"C Dr. "ra 8Alock considera ca nu trebuie sa a-ungem pe patul de moarte, pentru a folosi aceste declaratii care, in opinia sa, au un potential imens in a ne vindeca relatiile si in a ne transforma profund viata. "ertarea implicJ examinarea lucidJ Li detaLatJ a suferinMei sau a rJnii din toate punctele de vedere, aceasta fiind apoi vindecatJ complet, prin intermediul energiei subtile divine a iertJrii, care face sJ aparJ efecte simultane la nivelul sufletului.

Ca sB putem ierta, trebuie sB atragem Cn universul nostru lBuntric, prin invocare, energia subtilB divinB a iertBrii. Aceasta se realizeazJ prin implorarea sincerJ, umilJ Li plinJ 50

de iubire a a-utorului lui D.#1'T'. 3A3V(. Pntr-o asemenea situaMie, dupJ ce am fJcut consacrarea fructelor acelei acMiuni lui D.#1'T'. 3A3V(, Pi vom cere lui D.#1'T'. 3A3V( sJ reverse Kn fiinMa noastrJ energia subtilJ divinJ a iertJrii. StNnd Kn picioare, cel mai bine cu faMa cJtre rJsJrit, vom rosti atunci lJuntric urmJtoarea rugJ simplJ Li eficientJ* /D*+M-4 D3M-4<43=4, 7+7O C454"C, 74 9M2=*5 C3 3M9=9-PO "O 54>45H9 F- 899-P+ M4+ 4-4519+ 7+ D9>9-O + 9457O599. 74 9M2=*5 "O MO +Q3P9 "O#9 9457 F- M*D 7*7+= H9 -4C*-D9P9*-+7 24 7*P9 C49 C+54 M9#+3 154H97, +7R7 C3 >*94, CR7 H9 8O5O >*94. FP9 M3=P3M4"C 24-753 CO M9#+9 +"C3=7+7 531+ H9 MO +Q3P9:. +M9-.: >om rosti apoi de minim Dapte ori aceastB rugB simplB Di de fiecare datB, Cn finalul ei, vom simAi cum Cn fiinAa noastrB se revarsB, de sus Cn jos, prin creDtet, inundEndu#ne Cntreaga fiinAB, energia subtilB divinB a iertBrii. +tunci cEnd aceastB revBrsare a energiei subtile a iertBrii divine CnceteazB, trecem apoi la cea de#a doua rostire Di continuBm la fel, cu fiecare rostire Cn parte. Fn finalul acestor rostiri, ne gEndim apoi clar la fiinAa pe care dorim sB o iertBm Di la acAiunile sau situaAiile pentru care o iertBm. +poi vom simAi cum energia subtila divinB a iertBrii e ercitB o acAiune inefabilB, Cn finalul cBreia apare o stare specificB de uDurare Di de purificare interioarB, care indicB faptul cB energia subtilB divinB a iertBrii a e ercitat aceastB operaAie de ani%ilare cu succes. Fn final, vom avea posibilitatea sB verificBm eficienAa iertBrii prin apariAia Cn fiinAa noastrB a unei stBri de detaDare completB faAB de aspectele, acAiunile Di situaAiile care ne#au provocat suferinAB sau durere, precum Di faAB de fiinAa care le#a declanDat. Fn cazul Cn care constatBm cB CncB mai persistB anumite tendinAe stranii, care ne aratB cB procesul de iertare nu a fost finalizat Cn totalitate, se reia de mai multe ori procedeul descris anterior, pEnB cEnd se instaleazB Cn fiinAa noastrB acea stare specificB de detaDare completB despre care am vorbit aici. *ferim Cn cele ce urmeazB o a doua metodB eficientB care ne permite sB iertBm cu ajutorul energiei divine a iertBrii. Hi Cn cazul acestei metode, este stringent necesar sB rostim de minim Dapte ori ruga pe care am e pus#o Cn acest capitol, Cnainte sB o punem Cn practicB. +poi, dupB ce ne#am CncBrcat foarte bine fiinAa cu energia subtilB divinB a iertBrii, vom trece la urmBtoarea etapa Di vom urmBri sB punem Cn practicB cea de#a doua metodB, pe care o e punem acum. "B vedem acum care va fi modul de acAiune pe care Cl vom utiliza pentru a ierta. Mai CntEi de toate vom urmBri sB ne transpunem cEt mai bine Cn /pielea: celui care ne#a rBnit sau care ne#a fBcut sB suferim, menAinEndu#ne Cn fiinAa Di Cn pielea agresorului, a celui care ne#a fBcut rBu, vom urmBri apoi sB ne gEndim cu luciditate Di detaDare ce am fi fBcut noi dacB am fi fost Cn locul lui, Cn e act aceleaDi circumstanAe6 Mai ales atunci, noi trebuie sB ne CntrebBm, cu o ma imB luciditate Di detaDare, cum anume am fi reacAionat6 9mediat dupB aceea, vom Cncepe sB e aminBm persoana care ne#a provocat acea suferinAB sau acea durere, Cn afara conte tului Cn care ea ne#a ofensat, plasEnd#o, cu. ajutorul imaginaAiei creatoare, Cntr#un conte t Di Cntr#un cadru complet diferit. De pildB, vom urmBri sa ne imaginam cum anume aratB persoana pe care vrem sB o iertBm pe vremea cEnd era copil sau, Di mai bine, ne vom aduce aminte, cEt mai e act cu putinAa, de o anumita situaAie sau conjuncturB Cn care, la un moment dat, ne#am CntElnit Di atunci ne#am CnAeles c%iar foarte bine cu ea. Fn finalul acestei operaAii de vizualizare, vom rBmEne cu oc%ii Cnc%iDi, Cntr#o stare de reculegere, Di apoi vom aspira sB ne desc%idem la ma im inima, invocEnd totodatB 52

ajutorul lui D3M-4<43 7+7O= Di cerEndu#9 sB ne umple inima Di fiinAa de energia subtilB a compasiunii "ale infinite. Fn finalul acestei acAiuni trebuie sB se instaleze starea de detaDare deplinB despre care am vorbit anterior Cn acest capitol. +tunci cEnd este dusB la bun sfErDit cu ajutorul energiei subtile divine a iertBrii, care este atrasB Cn fiinAa noastrB din Macrocosmos, iertarea reprezintB o graAie dublB. 4a o elibereazB de sentimentul vinovBAiei pe fiinAa umanB cBreia Ci este acordatB Di totodatB eliminB amBrBciunea, suferinAa, tensiunile Di Cncordarea care sunt specifice Di se menAin fBrB Cncetare Cn universul lBuntric al fiinAei Cn cauzB, Cn lipsa iertBrii. +r mai trebui adBugat cB, Cn plus, iertarea dusB la bun sfErDit cu ajutorul energiei subtile divine a iertBrii Cl prezintB pe cel iertat Cntr#o luminB nouB, care este lumina cea tainicB a iubirii, Di nu cea a judecBAii. "tarea de detaDare care se instaleazB la scurt timp dupB aceea, atunci cEnd iertarea a fost dusB la bun sfErDit, aratB cB am reuDit, fBrB CndoialB, sB iertBm Cn totalitate. Fn cazul Cn care aceastB stare de detaDare deplinB nu se instaleazB, vom relua procesul de mai multe ori, pEnB cEnd vom reuDi. +m mai putea adBuga aici cB, atunci cEnd Cncepem sB acAionBm cu energia subtilB divinB a iertBrii, la Cnceput va fi mai greu. +poi, pe mBsura ce vom dobEndi e perienAa necesarB, ne va fi din ce Cn ce mai uDor sB iertBm, folosindu#ne de fiecare datB pentru aceasta de energia subtilB divinB a iertBrii. +Da cum am arBtat la Cnceput, iertarea atrage Cntotdeauna dupB sine iertarea. 2rocesul de rezonanAB ocultB care se declanDeazB atunci este inevitabil. Fn concluzie, este foarte important sB CnAelegem cB, atunci cEnd nu o iertBm pe fiinAa umanB care ne#a greDit, starea de c%in Di de suferinAB rBmEne neCncetat Cn universul nostru lBuntric Di genereazB o rezonanAB ocultB, care alimenteazB acea suferinAB pEnB Cn momentul Cn care energia iertBrii ani%ileazB acele rBni, acele suferinAe Di le face sB disparB pentru totdeauna, Cn timp ce judecata contractB sufletul Di Cl e pune la o suferinAB fBrB de sfErDit, iertarea Cl elibereazB imediat de aceste rBni Di suferinAe Di, liniDtindu#l, Ci permite sB CnfloreascB.G &rintre calitJMile absolut necesare pentru ca un om sJ treacJ de o anumitJ etapJ a evoluMiei sale se aflJ Li capacitatea de a ierta. 'xistJ o limitJ peste care nu mai putem trece dacJ nu vom avea o mare putere de a ierta. /u alte cuvinte, capacitatea de a ierta este un indicator obiectiv cu a-utorul cJruia se poate evalua nivelul de conLtiinMJ sau gradul de evoluMie spiritualJ. Sunt rari oamenii care se nasc cu o asemenea capacitate puternic dezvoltatJ, KnsJ cJile spirituale tradiMionale au prevJzut o serie de mi-loace prin care aspirantul sJ-Li dezvolte puterea de a ierta. Aici se Mine cont de o condiMionare reciprocJ dintre puterea de a ierta Li importanMa de sine sau orgoliul sau ceea ce numim generic egoul unei fiinMe umane. /u cKt egoul este mai mare sau mai puternic, cu atKt capacitatea de a ierta este mai micJ sau mai slabJ. AceastJ corelaMie a fost transformatJ Kntr-o tehnicJ directJ de evoluMie spiritualJ prin sugerarea faptului cJ trebuie sJ iertJm chiar Li atunci cKnd Kn mod firesc nu simMim nici pe departe acest lucru4 sJ fim conLtienMi de ceea ce se produce Kn sufletul nostru atunci cKnd iertJm Li sJ realizJm astfel miracolul transcendenMei. Fn condiAii normale de viaAB, aceastB metodB de evoluAie spiritualB prin e ersarea iertBrii este inutilizabilB sau foarte puAin eficientB, deoarece, bBrbaAii, c%iar dacB recurg uDor la iertare, ei o fac adeseori formal, fBrB sentiment, fBrB emoAie, Cn timp ce femeile c%iar dacB se implicB emoAional Di sentimental Cn actul iertBrii, nu recurg prea des la iertarea necondiAionatB Di totalB; altfel spus, ele iartB mai greu. 4 ersCnd totuDi Cn mod conDtient iertarea, miracolele devin din ce Cn ce mai palpabile. 7oatB viaAa ni se transformB dacB vom ierta tot ceea ce la un moment dat ne#a cauzat prejudicii emoAionale intense sau c%iar mai puAin intense. Fn psi%ologie se cunoaDte deja faptul cB orice emoAie sau sentiment negativ care nu a fost asimilat pCnB la capBt rBmCne Cn :corp: ca un fel de 55

focar to ic, ca un fel de greutate pe aripile sufletului. +cest lucru va conduce treptat la apariAia bolilor. 9ertarea este una dintre cele mai eficiente metode de purificare psi%icB, de ardere a reziduurilor emoAionale. /ealaltJ metodJ constJ Kn KnMelegerea cauzelor care au produs acele trJiri, KnsJ este o metodJ mai dificilJ, care presupune o mare putere de detaLare Li nu are aceeaLi eficienMJ ca actul iertJrii. &e calea creLtinJ, iertarea este mBsura iubirii Li foarte des este menMionatJ ca metodJ eficientJ de evoluMie spiritualJ. 'a este pomenitJ chiar Li Kn rugBciunea fundamentalB 7atBl -ostru. Capacitatea de a ierta, Cn prezent, nu constituie o virtute, ci c%iar o condiAie de supravieAuire. 8BrB puterea de a ierta devenim niDte conglomerate de resentimente Di urB supuse autodistrugerii. Fn sprijinul veridicitBAii acestor afirmaAii vine CnAelegerea a ceea ce este omul Di a legBturilor sale cu 3niversul sau, altfel spus, CnAelegerea profundB a principiului corespondenAei dintre microcosmos Di macrocosmos. Serghei 1ikolaevici (azarev, Kn lucrarea sa WArmonia dintre fizic, psihic, spirit Li destinX afirma* :4ste timpul sB renunABm la reprezentarea materialistB primitivB conform cBreia omul Cncepe Di se sfCrDeDte cu e istenAa sa fizicB. *mul este un sistem informatic energetic foarte comple , din care doar cCteva procente Cl constituie corpul fizic, cea mai mare parte reprezentCnd#o straturile informativ#energetice ale subconDtientului:. De asemenea Ealt Ehitman afirma* :-u Cncap Cn Cntregime Cntre pBlBrie Di g%ete:. &rin intermediul straturilor sale informativ-energetice, omul se aflJ Kntr-o permanentJ legJturJ cu Kntreg .niversul, fiind parte constituentJ a acestuia, supus regulilor sale. Otim cJ orice celulJ a organismului nostru, pentru existenMa ei deplinJ, trebuie nu numai sJ funcMioneze neKncetat, dar Li sJ respecte regulile unitJMii cu Kntreg organismul. /Knd pentru o celulJ disparatJ problema propriilor ei interese, a propriei ei supravieMuiri este pusJ mai presus decKt interesele organismului, cKnd ea se dezvoltJ dupJ o lege proprie, diferitJ de cele dupJ care trJieLte organismul, acest lucru se poate transforma Kntr-un proces oncologic. )mul, aLadar, ca celulJ a lumii, se aflJ Kntr-o permanentJ interdependenMJ cu aceasta. S7ami Shivananda ne face cunoscut cJ toate fiinMele umane comunicJ atKt Kntre ele, cKt Li cu Kntreaga naturJ prin intermediul misterioaselor energii ale gKndului. 1Cndurile sublime eleveazB mintea Di purificB sufletul, gCndurile rele e citB mintea Di umplu sufletul cu emoAii morbide Di Cntunecate. 7rebuie sB fim Cntotdeauna atenAi la ceea ce gCndim, cBci tot ceea ce iese din mintea noastrB se Cntoarce Cnapoi. 2rin rezonanAB, o minte angrenatB de gCnduri malefice acAioneazB ca un magnet, atrBgCnd Cn jurul ei gCnduri similare Di amplificCnd astfel rBul iniAial. 1Cndurile rele aruncate Cn atmosfera mentalB otrBvesc minAile receptive, contribuind astfel la degradarea acestei lumi Di odatB cu ea Di a noastrB. +stBzi, suportarea rBului nu este o condiAie suficientB pentru pBstrarea integritBAii sufletului Di a trupului. Fn situaAia actualB, principala condiAie de supravieAuire o reprezintB eforturile conDtiente Di active pentru restabilirea spiritualitBAii, a umanismului, a CnAelegerii armoniei lumii. 9atB aDadar de ce am spus anterior cB este atCt de necesar sB manifestBm iertarea Di bunBtatea faAB de semenii noDtri. AceastJ atitudine este necesarJ Kn primul rKnd pentru a ne asigura propria sJnJtate. *rice sentiment al jignirii de care omul nu se poate debarasa timp Cndelungat reprezintB un mare pericol. *amenii au Cncercat Cn mod intuitiv sB dezamorseze, sB scape de sentimentul de supBrare, sB nu#i dea voie sB se acumuleze. ModalitBAile pentru a face acest lucru l#au constituit bocetul, spartul veselei, diverse alte izbucniri nervoase. FnsB atunci cCnd supBrarea este AinutB timp Cndelungat, ea devine cu mult mai periculoasB, afectCndu#ne c%iar Di sBnBtatea corpului nu numai pe cea a sufletului. *amenii sBnBtoDi, de regulB, nu#Di permit sB AinB prea mult timp supBrarea. 3ra, sentimentul jignirii, gCndurile nearmonioase Cn general, cauzeazB, prin procesele de rezonanAB declanDate, apariAia unor substanAe to ice Cn sCnge, care cel mai adesea se depun la Cnc%eieturi, producCnd reumatism. =ipsa iertBrii, ura CnverDunatB, sCnt cele mai puternice cauze ale bolilor; ele CntBresc arterele sau ficatul, afectCnd c%iar vederea Di sBnBtatea oc%ilor. 59

+Dadar, Cn loc sB#i punem cuiva Cntrebarea. :Ce ai6:, mai bine Cl CntrebBm. :Cu cine anume ai ceva 6: ManifestCnd iertare, bunBtate, dorinAe de bine Di gCnduri binefBcBtoare obAinem o impenetrabilB armurB Cmpotriva oricBrui atac malefic. 9isus ne CnvaAB. :9ubiAi#i pe duDmanii voDtri, binecuvCntaAi#i pe cei ce vB blestemB, faceAi bine celor ce vB urBsc Di rugaAi#vB la Dumnezeu pentru cei ce vB supBrB Di vB prigonesc:. 9isus ne CnvaAB aceasta Dtiind cB dacB binecuvCntBm cu adevBrat un om, el nu mai are putere sB ne facB nici un rBu. +cum, cunoscCnd acestea, avem toate motivele sB dorim Di sB urmBrim sB stBpCnim arta de a fi iertBtori Di buni. +tunci cCnd totuDi ne confruntBm cu dificultBAi Cn practicarea sa, este bine sB ne gCndim cB nimeni nu condamnB un infirm, ci Cl trateazB cu compasiune Di bunBvoinAB. Cei care au mintea infirmB, plinB de prejudecBAi Di de dorinAe egoiste, au Cntr#adevBr dreptul la compasiunea noastrB. 2entru a verifica dacB Cntr#adevBr am dobCndit puterea de a ierta, putem face urmBtorul test mental. trebuie sB ne gCndim la cineva care ne#a CnDelat odatB Di ne#a fBcut mult rBu. Fn continuare ne Cnc%ipuim cB cineva vine Di ne spune cB acelei persoane i s#a petrecut ceva minunat. DacB nu simAim bucurie, CnseamnB cB nu l#am iertat Di cB ura mai mocneDte Cn noi. MulAi dintre noi am avut abces dentar Cn trecut. Desigur cB acum nu ne mai doare, pentru cB l#am tratat atunci. -e amintim de el, dar nu mai suferim. +cesta este secretul iertBrii. sB ne amintim de necazuri, dar sB nu mai suferim din cauza lor Di sB nu mai purtBm veDnice resentimente celor care le#au provocat. DacB nu reuDim sB trecem aceastB probB, CnsemnB cB ne pBcBlim singuri Di cB CncB nu avem puterea de a ierta, ceea ce CnseamnB cB bolile bat la uDB, iar evoluAia spiritualB stagneazB. +rta de a ierta trebuie CnvBAatB Di realizatB cu CnAelepciune. -u trebuie sB e agerBm Cn nici o privinAB. "B iertBm jignirile, dar sB fim atenAi sB nu cBdem Cn e trema cealaltB, pentru cB vom fi luaAi drept proDti Di vom suporta fel de fel de accese de mCnie, Aipete Di lacrimi, prin care mulAi ar putea Cncerca sB#Di impunB voinAa. "B fim binevoitori dar fermi, dacB avem dreptate. "B nu CncurajBm rButatea sau egoismul. 2utem sB#i iertBm Cn inima noastrB pe cei care fac rBul din plBcere Di sB#i corectBm printr#o acAiune e terioarB fermB Di CnAeleaptB. "B fim mereu Cn slujba binelui, nu a intereselor mesc%ine ale unora din jur. 8ideli idealurilor noastre Di valorilor spirituale Cnalte, sB judecBm mereu prin prisma adevBrurilor eterne, cBci numai 'inele adevBrat este bun pentru toAi. Pntrebat fiind ce este bunJtatea, Alexandru VlahuMJ scria inspirat* :* frumuseAe copleDitoare pe care o percepi direct cu sufletul:. SJ lJsJm aLadar Li noi aceastJ frumuseMe sJ se manifeste Kn fiinMa noastrJ, sJ ne Knnobileze sufletele Li astfel vom pJtrunde sensul cuvintelor lui S7ami Vivekananda* :=umea ne apare bunB Di purB doar dacB viaAa noastB este bunB Di purB:. DacB am ajuns sB stBpCnim suficient de bine arta de a ierta, vom putea sB CndrBznim sB invocBm 1raAia lui Dumnezeu pentru a ne ierta propriile greDeli. Fn aceastB direcAie, 9isus a fost cCt se poate de clar afirmCnd cB omul trebuie sB facB primul pas. Cere Di Ai se va da, cautB Di vei gBsi, bate Di Ai se va desc%ide. CCnd omul se adreseazB lui Dumnezeu Di Ci cere iertare pentru cele CnfBptuite, Cn sufletul Di trupul sBu se produc sc%imbBri uluitoare. Fn acel moment omul CDi recunoaDte imperfecAiunea, se desc%ide Cn faAa celui ce ne#a creat Di primeDte de la acesta puterea pentru a se transforma Cn bine, pentru a intra Cn armonie cu 3niversul. Fn 9udaism Di CreDtinism e istB o sBrbBtoare numitB Duminica 9ertBrii, cCnd omul cere iertare pentru toate ofensele Di nedreptBAile pe care le#a sBvCrDit cu sau fBrB voie. DacB acest lucru se face cu 5$

sinceritate, intrB Cn funcAiune mecanismul cBinAei Di are loc autopurificarea Cn subconDtient. +stBzi CnsB, sensul cBinAei este CnAeles Cntr#un mod confuz. 2entru unii oameni pocBinAa reprezintB un Dir de remuDcBri inutile, o autoflagelare sau pBrere de rBu asupra a ceea ce a fost Cn trecut. 2rin asemenea trBiri, omul nu poate decCt sB#Di facB rBu Di nimic altceva. A te pocJi KnseamnJ a-Mi Kndrepta toate forMele asupra propriei tale schimbJri Li niciodatJ sJ nu-Mi mai repeMi greLelile. Pn timpul cJinMei are loc ruperea lanMurilor dintre cauze Li efecte. Pn creLtinism tKlharul rJstignit pe cruce, care s-a pocJit, s-a ridicat mai sus decKt un sfKnt pentru cJ el a avut nevoie de eforturi de zeci de ori mai mari pentru a se Kntoarce cJtre Dumnezeu. AspiraMia prin cJinMJ cJtre divin determinJ KnJlMarea spiritualJ a omului, indiferent de greutatea pJcatelor care Kl KmpovJreazJ. %Kndirea omeneascJ limitatJ, meschinJ Li egoistJ este generatoare de dureri, supJrJri Li moarte. "isus a tJiat cu sabia discriminJrii sale divine absoluta lor nerealitate Li a spus cJ gri-ile Li supJrJrile trebuie sJ fie complet depJLite. "ertarea este semnul distinctiv al omului superior cu un suflet sJnJtos Li o inimJ mare. (ipsa puterii de a ierta nu KnseamnJ doar lipsa calitJMilor mai sus menMionate, ci un bloca- enorm Kn calea evoluMiei spirituale. &uterea de a ierta nu trebuie sJ cunoascJ limite, nu poMi sJ spui cJ ceva poate fi iertat, iar altceva este de neiertat. "ncapacitatea de a ierta este spaima egoului Li slJbiciunea lui, percepMia predominant materialistJ sau senzorialJ a vieMii. Atunci cKnd cineva spune cJ nu poate ierta, de fapt, el spune cJ nu vrea sJ ierteH 4 erciAii pentru dezvoltarea capacitBAii de a ierta Fn primul rCnd trebuie sB CnvBABm sB ne iertBm pe noi CnDine. /el puMin odatJ pe sJptJmKnJ este necesar sJ realizJm urmJtoarele lucruri* 1. aDezBm pe o masB curatB o icoanB a lui 9isus sau orice alt simbol al divinitBAii pe care o aveAi Cn conformitate cu opAiunile dumneavoastrB religioase; 2. aprindem o lumCnare Di oferim lumina acesteia ca ofrandB divinitBAii; 3. rostim o rugBciune, de e emplu 7atBl nostru, de trei ori; 4. rememorBm pe rCnd toate pBcatele pe care le#am fBcut cu trupul, cu mintea sau cu vorbirea Cn zilele care au trecut de la ultima realizare a acestui procedeu; ,. manifestBm o cBinAB realB Di intensB faAB de Dumnezeu implorCndu#l sB ne ierte toate aceste pBcate; !. manifestBm o %otBrCre fermB Di ne luBm angajamentul de a nu mai repeta pBcatele pe care le#am fBcut; $. ne iertBm pe noi CnDine pentru fiecare pBcat Cn parte; &. aducem mulAumire lui Dumnezeu. ) a doua tehnicJ foarte valoroasJ bazatJ pe acAiunea de a ierta constJ Kn a rememora toate fiinMele cu care aMi interacMionat de-a lungul vieMii Li sJ le cereMi iertare dupJ ce Kn prealabil le veMi ierta dumneavoastrJ pe ele. VeMi rosti urmJtoarele cuvinte* :... ?-umele sau elementele de identificare ale persoanei Cn cazul Cn care nu vB mai amintiAi sau nu cunoaDteAi numele ei, de e emplu :coleg al meu din clasa primarB: sau :Dofer al maDinii care m#a stropit cu noroi:@ te iert din tot sufletul pentru toate suferinAele Dtiute Di neDtiute pe care mi le#ai provocat prin gCndurile, vorbele Di faptele tale.: Apoi ne cerem iertare de la persoana respectivJ rostind cuvintele* <... 1umele persoanei!, iartB#mB pentru toate relele Dtiute Di neDtiute pe care Ai le#am adus prin gCndurile, vorbele Di faptele mele.: 5=

/onLtientizJm apoi destrJmarea asemenea unui fum a tuturor legJturilor care existau Kntre sufletul nostru Li sufletul celui pe care l-am iertat Li de la care ne-am cerut iertare. Rostim cuvintele* <... 1umele persoanei!, mB eliberez acum de toate condiAionBrile sufletului Dtiute sau neDtiute care au provenit din urB, ranc%iunB sau alte resentimente faAB de tine.: 2entru a avea eficienAB deplinB este necesar sB ne reamintim toate persoanele cu care am interacAionat de#a lungul vieAii. 2entru aceasta este necesar sB vB CntocmiAi o listB cu numele sau elementele de identificare ale tuturor celor cu care aAi interacAionat vreodatB, c%iar Di ale acelor persoane despre care DtiAi cB nu v#au supBrat niciodatB. >eAi vedea cB pe mBsurB ce veAi Cntocmi aceste liste Di veAi pune Cn practicB aceastB metodB de vindecare a sufletului, veAi trezi o grBmadB de amintiri de care nu mai DtiaAi nimic de mult timp. "nca din timpuri stravechi oameni au suferit de diverse boli, asa cum aflam din diferite documente ale vremii, precum si din 8iblie. Diferenta intre trecut si prezent consta doar in faptul ca acum bolile au primit denumiri stiintifice. Dar ne intrebam, desigur, ce este necesar pentru a apare vindecarea. )rice vindecare are loc in raport cu credinta individului. Subconstientul este capacitatea creatoare din noi si acest lucru face vizibil ceea ce ii intipareste constientul4 gandirea constienta ii imprima gandurile sale4 gandurile sunt exteriorizari ale credintei4 ceea ce ii este intiparit subconstientului devine activ in viata, potrivit credintei noastre. /onvingerea, larg raspandita, ca boala - stare provenita dintr-o cauza secundara - ar fi o cauza primara este gresita. 'xista chiar cazuri in care anumite fiinte s-au imbolnavit, de exact acea boala de care vorbeau mereu si mereu. "n aceasta directie este elocvent cazul unei femei care spunea mereu* <'u cred ca ma voi imbolnavi candva de artrita si ma voi pipernici la fel ca mama si bunica mea<. :iul ei nu a dat importanta acestor afirmatii, pana cand a venit ziua cand mama lui s-a pipernicit intr-adevar datorita artritei si fu internata in spital. 'l i-a dus un exemplar din cartea mea <&uterea extraordinara a subconstientului tau< si a rugat-o* <#ama, citeste asta<. 'a a facut aceasta si l-a rugat* <As dori sa te rogi tu pentru mine<. #edicul curent ii dezvaluise tanarului ca mama sa avea sa ramana tot restul vietii in scaunul cu rotile. Dupa lecturarea cartii si sugestiile incura-atoare ale fiului sau, femeia a recunoscut ce i-a provocat artrita - propriul subconstient. Deoarece acesta este impersonal si tocmai de aceea realizeaza in mod autonom ceea ce i se intipareste, subconstientul femeii acceptase afirmatiile negativiste repetate in mod curent* <eu cred ca voi capata o artrita la fel ca mama si bunica mea<. "ntr-adevar, asa dupa cum a recunoscut si ea, si-a autoindus boala, deoarece subconstientul ne intelege ad-litteram. :emeia a recunoscut* era necesar sa-si modifice complet modul de gandire4 de aceea repeta, de mai multe ori pe zi, anumite adevaruri pe care subconstientul sau avea sa le accepte. A folosit urmatoarea rugaciune* "(piritul cel viu din interiorul meu constituie o infinita prezenta vindecatoare. Impregnez acum subconstientul meu cu o reprezentare a integritatii, a vitalitatii si a unei depline sanatati. Iubirea divina ma strabate si ea dizolva tot ceea ce nu o egaleaza. acea divina umple sufletul meu. )nergia cosmica din sursa infinitei prezente vindecatoare ma cuprinde si coboara in profunzimile subconstientului meu. (tiu ca, de fiecare data cand rostesc aceasta rugaciune, intaresc subconstientul meu in aceasta credinta, pana cand voi putea din nou sa umblu nestingherita si plina de bucurie". :iul ei se ruga pentru ea intr-un mod similar. A iesit din spital pe scaunul cu rotile, dar dupa o luna s-a insanatosit deplin. 5>

Acesta este doar unul dintre multiplele exemple referitoare la miracolele care sunt posibile cu a-utorul credintei. Si aceasta deoarece tot ceea ce vom crede cu toata fiinta noastra se va impregna in subconstientul nostru, care, la fel ca un servitor credincios, fa face ca intr-o zi tot acestea sa devina realitate.K

5C