Sunteți pe pagina 1din 57

Sinteza lectiilor de istorie pentru clasa a XII-a

TEMA 1. Romanitatea romnilor n viziunea istoricilor DEX. Romanitate= originea, descendena roman a unui popor 1. Geto-dacii La sfritul preistoriei asistm la desfurarea procesului de indoeuropenizare (mil. Vi!" prin care apar popoarele si lim#ile indoeuropene sau popoarele si lim#ile antice europene$ tracii, grecii, latinii, celii, etc. %ta#ilii &n 'eninsula (alcanic i la nordul Dunrii, tracii sunt strmoii geto-dacilor. )cetia din urm s-au afirmat in istorie &nc din secolul X i! prin intermediul unei culturi proprii$ cultura (asara#i (secolul X-V i!". %pecific acesteia este ceramica inc*is la culoare, cu suprafaa lustruit, decorat cu moti+e geometrice de culoare al#. n acest fel geto-dacii intr &n istorie, iar &n consecin, +or fi pomeni,i &n sursele +remii. 'rimele -tiri despre geto-daci le a+em de la !ecateu din .ilet (sec. V -V i!" care &n /'erieg*eza/ pomene-te de tri#urile din Do#rogea cro#izii, trizii -i cetatea 0rgame 1tiri mai detaliate le a+em de la istoricul grec !erodot (sec V i!" care &n / storii/ &i aminte-te pe ge,i cu ocazia e2pedi,iei lui Darius (345 &!". La !erodot apare pt. prima oar numele de 6E7 (6)8)E de la indoeuropeanul guet = a +or#i". .ai trziu ge ii intr &n atenia romanilor care, prin intermediul lui 9aesar (sec i!", &i numete daci (D):0 , D):) de la indo-europeanul o*a = a a-eza. )l,ii sus,in c numele pro+ine dintr-un cu+nt asemntor din l#. frigian, care &nseamn lup." 8oi aceti antici ne ofer informaii despre ci+ilizaia geto-dacilor. )stfel, principalele caracteristici ale acesteia sunt$ Religia$ politeist (credeau &n mai muli zei"$ 6E(ELE ; % (zeul cerului i al fulgerului", ;amol2is (zeul nemuririi", (endis (zeia fertilitii", .arte (zeul rz#oiului". %ocietatea$ &mprit &n trei clase sociale$ no#ilii (gr<lat 8)R)(0%8E%<' LE)8 ", oamenii de rnd (90.)8 <90' LE)8 ", scla+ii. Economia$ #azat pe agricultur, meteuguri i comer 'olitic$ get-dacii triau organizai &n tri#uri i uniuni de tri#uri, fiecare conduse de un rege i un mare preot. )cestea &i a+eau reedina &ntr-o D)V) (aezare ur#an fortificat". E2emple de da+a dacice$ )rcida+a (Vrdia, =udeul 9ara-%e+erin", (urida+a (0cnele .ari, =udeul Vlcea", 8amasida+a (Rctu, =ud. (acau". 'rimii regi geto-daci menionai &n istorie sunt DR0. 9!E8E% $ men,ionat de Diodor din %icilia, el stpnea o uniune de tri#uri din 9mpia .unteniei. >ntre ?@@-ABA >.!. el &l &nfrnge pe L % .)9! (diado*ul 8raciei " >n sec. 0R0LE% (Vulturul" $ men,ionat de 8rogus 'ompeius unde+a &n .oldo+a , el se lupt &. !. cu #astarnii.

R!E.)X0% $ pomenit &n decretul *istrian din anul A@@ &.!. , el conducea o uniune de tri#uri din centrul .oldo+ei. (CRE( %8)
1

. !omnia lui "ure#ista $% -&& i.'( este men,ionat de %tra#on -i 9assius Dio. 9onform acestora &n DA &.!. are loc &ntlnirea dintre (ure#ista -i marele preot Deceneu, moment care coincide cu declan-area ac,iunii de unificare a tri#urilor geto-dace. )c,iunea se +a &nc*eia &n anul 5D &.!. conform inscrip,iei de la D 0EF%0'0L % ((alcic, (ulgaria", care &l numea pe (ure#ista Gstpnitorul tuturor ,inuturilor de dincoace -i de dincolo de DunreG , de+enind Gcel dinti -i cel mai mare dintre regii din 8raciaG. ntr-un timp relati+ scurt (ure#ista, a iz#utit sa intemeieze un mare regat care se intindea spre +est si si nord-+est pina la Dunarea de mi=loc si .ora+a, spre nord pina la 9arpatii 'adurosi spre est pina la (ug si .area Eeagra iar spre sud , peste Do#rogea, pina la munii !aemus (.unii (alcani". Cn ade+arat imperiu getic, asa cum il numeste %tra#on, putind ridica la lupta, potri+it aceluiasi autor, o armata de A@@@@@ de oameni, cifra impresionanta pentru acele timpuri. 9entrul noului stat era G.CE8ELE %HIE8G- 906) 0E0E (%tra#on" atestat pe Delalul 6rdi-tii &n .asi+ul 1ureanu. n aceast zon el realizeaz un sistem de fortifica,ii #azat pe .CRC% D)9 9C% . De aici este promo+at o nou politic interna, #azat pe /so#rietate, a#stinenta i ascultare de porunci/. 'olitica e2tern$ marcat de dorina lui (ure#ista de a o#ine recunoaterea statului su din partea Romei. n acest sens, el a inter+enit si in raz#oiul ci+il de la Roma, lund partea lui 'ompei in confruntarea acestuia cu 9ezar. Regele dac a trimis lui 'ompei o solie cu misiunea de a negocia o alina. Regele Daciei oferea lui 'ompei a=utor militar in sc*im#ul recunoasterii de catre acesta a cuceririlor sale. Dar inainte ca oastea daca sa a=unga la locul #ataliei, 'ompei a fost in+ins de 9ezar in #tlia de la '*arsalos (6recia". 9u toate acestea ameninarea getica a continuat s produc ingri=orare la Roma, &nct insusi 9ezar se pregatea sa porneasc asupra Daciei, in fruntea unei mari armate pe care o concentrase in .acedonia. 'lanul nu a mai fost pus in aplicare deoarece &n 55 i!, 9ezar este asasinat in %enat. La scurt timp (ure#ista cunoate aceeai soart. Dup moartea lui (ure#ista, statul dac se destram. 9onform spuselor lui %tra#on &n patru, iar apoi cinci regate mai mici -i e+ident mai sla#e din punct de +edere militar. 9el mai important rmne cel care &i a+ea centrul la .utele %fnt-9ogaionon. )ici este atestat o continuitate dinastic$ DE9EEEC$ &i succede lui (ure#ista in funcia de rege, pstrnd-o i pe cea de mare preot. Ridic o nou capital a regatului inititulat %armizegetusa Regia. (%armizegetusa cea regeasc". 90.0% 9C%$ /iar dup ce Deceneu a murit, (dacii) l-au avut n, aproape aceeai veneraie, pe Comosicus, deoarece acesta nu era mai prejos n iscusin. El era socotit, datorit priceperii sale, i rege peste dnii i mare preot, i judeca poporul ca judector supremJ ( ordanesK 6eticaK L?-L5". %90R L0$ a domnit dup spusele lui ordanes, +reme de 5@ de ani. ) fost predecesor, poate c*iar frate al lui Duras-Diurpaneus. %e crede c era tatl lui Dece#al. >n timpul lui, dacii +oiau s atace mperiul Roman sfiat de rz#oaiele ci+ile de dup moartea &mpratului Eero, dar %corilo i-a oprit con+ingndu-i att prin fapte ct i prin +or#e c greesc. >n prezen a poporului, el a pus doi cini, ce reprezentau cele dou ta#ere romane aflate &n rz#oi ci+il, s se lupte, apoi le-a artat un lup, care &i sim#oliza pe daci. 9inii au renun at &n a se lupta &ntre ei i l-au atacat pe lup. )stfel a reuit s demonstreze dacilor c dac ei &i +or ataca pe romani, acetia +or &nceta s se rz#oiasc &ntre ei, i mai mult, se +or uni &mpotri+a dumanului din afar.
2

DCR)%$ iniiatorul campaniei din iarna lui D3, care a pustiit malurile sudice ale Dunrii care erau de mai mult +reme aprate de romani. 9ampania a pro+ocat la Roma o mare spaim, deoarece mulimea se temea c dumanul &n+ingtor +a ptrunde &n interiorul imperiului i +a de+asta totul. DE9E()L$ ultimul rege dac. D CR')EEC%<DE9E()L$ La &nceputul secolului , mperiul Roman ini,iaz o puternic ofensi+ militar cu scopul cuceririi teritoriilor de la sud de Dunre (Danu#ius". )stfel, &mpratul 0cta+ian constituie pe cursul mi=lociu al Dunrii pro+incia 'anonia (B d!", iar &n anul 43 &mpratul 8i#erius formeaz &ntre cursul flu+iului Danu#ius -i .un,ii !aemus ((alcani" pro+incia roman .oesia. >n 5M, Do#rogea este inclus &n .oesia. 9a urmare a acestei ofensi+e romane, &n scop defensi+, &n iarna D3-DM, su# conducerea regelui Duras, dacii trec Dunrea -i pustiesc .oesia. )tacului nea-teptat &i cade +ictim &nsu-i gu+ernatorul pro+inciei. Reacia roman nu se las ateptat. >n DL &mpratul Domi,ian (D4BM" sose-te &n .oesia, &i respinge pe daci, &mparte pro+incia &n .oesia %uperior (partea de apus" -i .oesia nferior (partea de rsrit, inclusi+ Do#rogea" i pune la cale atacarea Daciei. >n acelai an, din ordinul &mpratului Domi,ian, legiunile romane de la Dunre, conduse de generalul 9ornelius Huscus, trec flu+iul. (tlia se +a desfura la 8)')E. Victoria aparine dacilor condui de un tara#ostes pe nume Diurpaneus. >n urma acestei +ictorii el primete porecla de DE9E()L (cel puternic" &mpreun cu tronul Daciei ). Statul dac n timpul lui !ece#al G... era foarte priceput la planurile de rz oi !i iscusit n nfptuirea lor, !tiind s aleag prilejul pentru a-l ataca pe du!man !i a se retrage la timp. Di aci n a ntinde curse, era un un lupttor !i se pricepea s foloseasc iz nda, dar !i s ias cu ine dintr-o nfrngere. G (Dio 9asius, N storia romanO" Dece#al se folosete de ameninarea roman pentru a reface unitatea statului dac. Eoul stat mai #ine organizat dect cel a lui (ure#ista a+ea o &ntindere mai mic. 6rani,a nordic a=ungea pn la 9arpa,ii 'duro-i, cea sudic pn la DunreK &n +est, grani,a se afla pe 8isia (8isa", &n timp ce spre est, *otarul era delimitat de rul !ierasus (1iret" -i cursul superior al flu+iului 8Pras (Eistru". 9apitala Daciei s-a men,inut la %armisegetusa, &n .un,ii 1ureanu. 9etatea de scaun era &ncon=urat de puternicele fortifica,ii de la (lidaru, 'iatra Ro-ie, 9oste-ti, (ani,a -i 9plna. 'olitica e2tern este marcat de ameninarea roman. >n DD, Domi,ian reia ofensi+a &n Dacia, &n paralel cu luptele &mpotri+a germanilor care atacau frec+ent pro+incia 'anonia. 6u+ernatorul .oesiei %uperior, generalul 8ettius lulianus, &ncalc grani,ele statului dac &n (anat, pe la Lederata. Cnit,ile romane ptrund pe 9uloarul (istrei spre %armisegetusa. La 8)')E ('oarta de Hier a 8ransil+aniei" sunt &ntmpinate de dacii lui Dece#al. ulianus o#,ine o important +ictorie. %uccesul nu este &ns e2ploatat. >n+ins de germani &n 'anonia, Domi,ian este ne+oit s &nc*eie pacea cu Dece#al. 'acea din DB are a+anta=e pentru am#ele pri$ Dacia de+ine stat clientelar, a+nd o#liga,ia s apere grani,ele mperiului roman de n+lirile #ar#areK &n sc*im#, dacii primesc #ani, arme, ma-ini de rz#oi -i me-teri zidari pentru ridicarea de fortifica,ii. 9onte2tul declanrii rz#oaielor 'acea din DB este perceput de romani ca o ruine. )ceasta, &mpreun cu persecuiile cretinilor din Roma duce la o opoziie crescnd fa de &mprat care culmineaz cu
3

asasinarea acestuia in BM. 8ronul +a fi preluat de ctre Eer+a (BM-BD", iar apoi de ctre 8raian(BD-44L". N8raian era un om cu totul deose#it, mai ales prin simplitatea mora+urilor sale. )+ea un trup +n=os -i &nfrunta toate greut,ile cot la cot cu ceilal,i, iar sufletul era la &nl,ime, deoarece nici nu se lsa purtat de &ndrzneala tinere,ii, dar nici &mpiedicat de #trne,e. Eu in+idia, nu nedrept,ea pe nimeni, ci, dimpotri+, &i. onora pe to,i cei #uni -i-i &nl,a &n demnit,i...G (D. 8udor, N8raian &mprat al Romei/". 're+ederile pcii din DB, #og,ia Daciei, pericolul reprezentat de Dacia -i nu &n ultimul rnd Gputerea -i &ngmfarea dacilor sporiser ne&ncetatG (9assius Dio" sunt moti+ele care duc la declanarea celor dou rz#oaie. 'rimul rz#oi daco-roman (4@4-4@A" 'rincipala surs de informaii pentru cele dou rz#oaie este 90LC.E) LC 8R) )E. La A3 martie 4@4, 8raian prse-te Roma -i declan-eaz primul rz#oi. >n +ara lui 4@4 legiunile conduse de 8raian tra+erseaz Dunrea pe un pod de +ase i &nainteaz pe Valea (istrei spre %armisegetusa. 'rima #tlie se desfoar la 8)')E-+ictorie roman. >n toamna 4@4 QRomanii &ncep asediul %armisegetusei. 'entru ai determina pe romani s renune la asediu, Dece#al &niiaz &n iarna 4@4-4@A Ndi+ersiunea moesianG-un atac surpriz asupra Do#rogei romane. Regele dac spera astfel s atrag o parte din armata roman care asedia capitala dac. )-a cum a intuit Dece#al, &mpratul 8raian deta-eaz cte+a legiuni de la %armisegetusa -i se &ndreapt spre. >n dou #tlii succesi+e &l zdro#e-te pe Dece#al i aliaii si. Lupta decisi+ are loc la )damclisi, &nfrnt de &mpratul roman, Dece#al re+ine la %armisegetusa. >n cinstea +ictoriei, 8raian +a ridica &n 4@B monumentul de la )damclisi 8ropaeum 8raiani. 'lecat din Roma de mai #ine de un an, 8raian decide s &ntrerup rz#oiul pentru a se &ntoarce i a opri contestaiile la adresa sa. >n +ara 4@A el &nc*eie pacea cu Dece#al. 8ratatul impune dacilor cedarea (anatului, 0lteniei -i .unteniei, returnarea ma-inilor de rz#oi -i a me-terilor zidari, drmarea fortifica,iilor din .un,ii 1ureanu. Re&ntors la Roma, 8raian &-i ia supranumele D)9 9C%. )l doilea rz#oi daco-roman (4@3-4@M" >n ciuda pcii &nc*eiate, am#ele ta#ere se pregtesc de rz#oi. >ntre anii 4@?-4@3 ar*itectul )polodor din Damasc construie-te pe Dunre, la Dro#eta, un pod de piatr cu suprastructur din lemn. Dece#al reface cetile distruse &n primul rz#oi. >n +ara lui 4@3, &ncepe al doilea rz#oi daco-roman. 'rete2tul rz#oiului a fost prinderea de ctre daci a comandantului trupelor romane sta,ionate &n (anat -i 0ltenia, 'ompeius Longinus. Legiunile romane trec Dunrea pe podul de la Dro#eta -i atac %armisegetusa din +est, pe Valea (istrei, din sud, pe Valea Riului, -i din est pe Valea 0ltului. >n +ara 4@M, dup capturarea -i distrugerea cet,ilor dace din .un,ii 1ureanu, legiunile romane asediaz %armisegetusa pe care o cuceresc. >n speran,a de a organiza rezisten,a &mpotri+a romanilor, Dece#al se refugiaz &n mun,ii din apropiere. Crmrit de centurionul 8i#erius 9laudius .a2imus, regele dac se sinucide. 8i#erius taie capul lui Dece#al -i &l aduce &mpratului 8raian. Legenda istoric afirm c un trdtor dac a dez+luit romanilor locul unde se afla comoara lui Dece#al. 9te+a zeci de tone de aur -i argint au fost duse la Roma.
4

8imp de 4?? de zile cet,enii romani au primit mncare -i au +izionat gratuit lupte cu gladiatori. La 44 august 4@M Dacia este proclamat pro+incie roman, su# numele de D)9 ) HEL X (Dacia cea fericit"(4@M-AL4<AL5" &. Inte*rarea *eto-dacilor in lumea romana $romanizarea( Eoua pro+incie roman cuprindea (anatul, 0ltenia, 8ransil+ania -i nord-+estul .unteniei. 9onform iz+oarelor istorice, lungimea grani,elor(L .E%CLC " era de 4.@@@.@@@ de pa-i. >n Dacia roman nu erau incluse 9ri-ana, .aramure-ul, .oldo+a -i .untenia unde continuau s +ie,uiasc dacii mari, costo#ocii -i carpii. 9apitala noii pro+incii a fost ridicat la 5@ Sm de +ec*ea capital dac, acum distrus. Este +or#a de un nou ora ridicat dup modelul Romei- %armizegetusa Clpia 8raiana, unde &i a+ea reedina gu+ernatorul Daciei Heli2 (LE6)8C% )C6C%8 'R0 'R)E80RE (reprezentant al &mpratului"". 'rimul gu+ernator a fost$ Decimus 8erentius %caurianus. 'ro+incie de grani, Dacia a fost intens atacat de popoarele #ar#are de-a lungul e2istenei sale. )cest fapt a fcut necesar reorganizarea ei$ 44L - reorganizarea &mpratului !adrian$ 0ltenia, nord-+estul .unteniei -i sud-estul 8ransil+aniei formeaz D)9 ) EHER 0R, iar (anatul -i 8ransil+ania D)9 ) %C'ER 0R. 'entru o mai #un aprare, c,i+a ani mai trziu, !adrian creaz &n nordul Daciei %uperior, D)9 ) '0R0L %%EE% %. 4MD T reorganizarea &mpratului .arcus )urelius. El re&mparte pro+incia &n D)9 ) '0R0L %%EE% %, cu capitala la 'orolissum, D)9 ) )'CLEE% % (fosta Dacie %uperior", cu capitala la )pulum, -i D)9 ) .)LVEE% %, cu capitala la Romula-.al+a. )celai moti+ Tpericolul #ar#ar- a determinat autoritile romane s staioneze &n Dacia importante unit,i militare. >n centrul Daciei sta,ionau Legiunea V .acedonica, la 'otaissa, -i Legiunea X 6emina, la )pulum. >n .oesia, pe linia Dunrii, se aflau Legiunea talica -i Legiunea X 9laudia. n cadrul noii pro+incii se +a desfura procesul de R0.)E ;)RE. 'roces comple2 i &ndelungat de preluare de ctre localnici a lim#ii i culturii latine. >n Dacia, procesul s-a desfurat &n trei faze$ Haza preroman (43-4@M" Haza roman (4@M-AL4<AL5" Haza postroman (AL4<AL5-M@A"

Romanizarea s-a desfurat prin intermediul unor factori (instituii romane prezente &n Dacia care acioneaz &n direcia romanizrii". )cetia au fost$ -)rmata$ n Dacia au staionat dou tipuri de uniti$ legiuni (alctuite din 3@@@-M@@@ ceteni romani, cunosctori ai lim#ii latine"$ Legiunea V .acedonica, Legiunea X 6emina, legiunea )diutri2 i trupe au2iliare (alctuite din neceteni, dar &n care cunoaterea lim#ii latine era o condiie a promo+rii". Ele erau &mprite &n co*orte (pedestrime" -i alae (ca+alerie". - Veteranii$ sunt soldaii romani ieii la pensie dup A@ ani de ser+iciu. Legionarii fiind cet,eni romani, ocupau diferite func,ii municipale -i administrati+eK asemenea cazuri,
5

cum +om arta mai =os, s&nt confirmate la Dro#eta. Veteranii din trupele au2iliare primesc -i ei cet,enia roman, dac nu o a+eau de=a, o#,in dreptul de a se cstori &n pro+incia pe care au aprat-oK &n cazul lor, rsplata #neasc este &nso,it de &mproprietrirea cu pm&nt. De altfel, toate drepturile amintite s&nt &nscrise pe diplomata milliaria datat A iulie 4?? de la 6*erla. Veteranii se afirm prin spiritul de disciplin, -tiin,a de carte -i ordine, contri#uind astfel &n mod nemi=locit la romanizarea auto*tonilor. 9oloni-tii, prin numrul lor impresionant, constituie un alt factor *otr&tor care ac,ioneaz li#er &n +ederea romanizrii spa,iului daco-moesian. )du-i Ndin toat lumea roman pentru popularea ora!elor !i cultivarea ogoarelor, cci Dacia fusese sectuit de r a"i n urma lungului rz oi cu Dece alG (Eutropius", coloni-tii ac,ioneaz &n domeniul agriculturii, mineritului -i me-te-ugurilor. 0riginari &n mai mic msur din talia, nscu,i &ndeose#i &n pro+inciile !ispania, 6allia, Eoricum, 'annonia, lllPricum, dar -i &n cele din )sia .ic sau nord-+estul )fricii, to,i ace-ti coloni-ti s&nt latinofoni. )semntor +eteranilor, +or#esc latina popular, at&t &ntre ei c&t -i &n rela,iile cu auto*tonii, denot&nd o con+ie,uire acti+. Cr#anizarea. %e refer la crearea de aezri dup modelul roman. 9ele mai timpurii aezri rurale s&nt cunoscutele 9)E)()E, &ntemeiate pe l&ng fortifica,ii. )semenea a-ezri s&nt atestate &n prea=ma castrelor de la (um#e-ti -i Rcari, pe +alea Riului. 8ot &n prea=ma fortifica,iilor romane (l&ng 9apida+a, .icia" s&nt &ntemeiate a-ezri rurale denumite ')6C% (form de sat NrisipitG Q ctun". Reprezentati+e pentru aezrile rurale sunt cele intitulate V 9C% (sat compact, cu re,ea stradal -i centru ci+ic", precum Vicus Eo+us ((a#adag". >n ceea ce pri+ete oraele, peste 5@ de ora-e din Dacia 8raian s&nt men,ionate de 'tolemeu &n al su /&ndreptar geografic/. .ulte dintre ele au statut de .CE 9 ' ) (a-ezri cu autonomie administrati+ -i =uridic, cuprinz&nd cet,eni romani"$ )egPssus (8ulcea de azi", Dierna (0r-o+a", 'orolissum (.oigrad". )lte ora-e daco-moesice din epoca romana apar &n documente cu titlul de 90L0E )E (a-ezri organizate dup modelul Romei"$ 9olonia Clpia 8raian )ugusta Dacica %armizegetusa, &ntemeiat de &mpratul +ictorios &n anul 4@MK apoi, )pulum, Dro#eta, Eapoca, 'otaissa, Romula, 8ropaeum 8raiani. Viaa religioas. 6eto-dacii preiau panteonul greco-roman, astfel predomin adorarea di+init,ilor romane$ lupiter, lunona, .iner+a, Venus -i, &ndeose#i, N%f&ntul %il+anus %emntorulG, apoi Li#er -i Li#era, Diana. Ele au fost preluate prin intermediul fenomenului / nterpretatio Romana/ respecti+ adorarea su# nume romane a unor di+init,i dacice i cel al sincretismului religios T contopirea a dou di+initi diferite dar cu atri#ute identice. Rezultatul romanizrii a fost apariia unui nou popor$ '0'0RCL D)90-R0.)E. Romanizarea s-a &nc*eiat oficial odat cu retragerea aurelian(AL4-AL5". mpratul )urelian (AL@-AL3" confruntat cu declinul imperiului i atacurile populaiilor #ar#are, a luat decizia desfiinrii pro+inciei Dacia prin retragerea armatei si administraiei. 'opulaia &ns, a rmas la nord de Dunre, dup calculele lui D. 'rotase apro2. 4 milion oameni. Do+ezi pri+ind continuitatea$ .onede de #ronz posterioare retragerii la %ucida+a (9elei" i Dierna (0ro+a". .orminte la 'orolissum (.oigrad" /fortreaa/ de la %armizegetusa
6

5. Etnogeneza romnilor Etnogeneza romanilor (din greaca, etnos inseamna GpoporG, genesis - GnastereG" este procesul de formare a poporului si lim#ii romne. n cadrul procesului s-au afirmat trei elemente esentiale cunoscute si su# numele de straturi$ su#stratul, stratul si adstratul. 9el mai +ec*i component (numit si su#strat" il prezinta tracii de nord, sau geto-dacii. )ceasta ramura a marelui neam al tracilor, aflata timp indelungat in contact cu ci+ilizatia antica (la inceput greaca, apoi romana", a creat o cultura originala, care a atins un inalt ni+el de dez+oltare. )ceasta le-a permis geto-dacilor sa creeze statul lor propriu. ) doua componenta fundamentala in etnogeneza romanilor este elementul roman (sau stratul roman". )cest strat s-a suprapus celui geto-dac$ la inceput, pana la cucerirea Daciei de catre mperiul Roman (anul 4@M d.9*r." T el s-a impus numai in aspect economic si cultural, iar dupa aceasta - s-a produs o sinteza etno-culturala daco-romana. Ea a continuat si dupa parasirea Daciei de catre legiunile romane (AL4-AL3", prin romanizarea dacilor li#eri. )cest proces s-a desa+arsit catre secolul al Vl-lea, a+and drept rezultat formarea unei etnii si a unei lim#i romanice la nord si sud de Dunare$ daco- romanii cu o lim#a comuna (daco-romana". )ceast populatie a infruntat +alurile migratorilor #ar#ari$ goti, *uni, sla+i. Dintre aceste popoare #ar#are, cei mai imporntanti au fost sla+ii. 0riginari din zona limitata de raurile Vistula si Eistru, ea s-a remarcat ca o populatie preistorica, nomada si raz#oinica. n secolul V , din cauze necunoscute, sla+ii incep sa migreze spre Vest, a=ungand si in spatiul carpato-danu#iano-pontic. n anul M@A, tri#urile sla+e au rupt granita #izantina (limesul" de la Dunare si s-au re+arsat in intreaga 'eninsula (alcanica pana in 6recia. )cest e+eniment a a+ut ca rezultat inc*eierea procesului de romanizare odata cu disparitia contactului cu ci+ilizatia latina. %la+ii au influentat etnogeneza romanilor, alcatuind adstratul (sau suprastratul" procesului de etnogeneza. Datorita stadiului de dez+oltare inferior, ei au fost asimilati de auto*toni, insa au lasat in lim#a romana numeroase cu+inte de origine sla+a (plug, prieten, drag, iu#ire etc." nfluenta sla+a n-a sc*im#at caracterul latin al lim#ii romane. %tratul ling+istic latin, cuprinde circa M@U din +oca#ularul lim#ii romane. %la+ii au im#ogatit +oca#ularul cu circa A@U de cu+inte de origine sla+a, in timp ce cu+intele geto-dace s-au pastrat in cea romn 4L@-4D@ de cu+inte. Mentiuni in sursele e+terne despre romani, in iz+oarele straine medie+ale timpurii romnii sunt denumiti vla#i, vala#, volo#i, la#ii etc. )cestea sunt +ariante ale unei denumiri, care initial desemna un tri# celt, apoi a fost data de +ec*ii germani, romanilor si galilor romanizatiK pe urma din lumea germana acest termen a trecut in cea sla+a si #izantina. %la+ii de sud si #izantinii ii numeau pe romani- vla#i, sla+ii de rasarit - volo#i, ungurii le ziceau ola#i. Romanii de la #un inceput s-au numit romni, denumire care a e+oluat in rumni, apoi romni. Ei si-au pastrat permanent constiinta originii lor romane.

9ea mai +ec*e mentiune despre romani se intalneste in G$eografiaG sa+antului armean Moise -.orenati (a doua =um. a sec. al X-lea" in care se semnaleaza Gtara necunoscuta carei ii zic (alaSG, (sinonim cu valac#, lac#t numire germanica a romanicilor", aflata la nord de tara #ulgarilor. G%guznameG, cronica turc din secolul al X-lea, prezint Gara +la*ilorG. 'ersanul Gardizi (in G&odoa a istoriilorG, secolul al Xl-lea" plaseaza intre #ulgari, rusi si unguri Gun popor din 'mperiul (oman), care locuia intre Dunare si )muntele mareG. 9ronica +ec*e rusa G&ovesti vremenna# letG (G'o+estea anilor de demultG" mentioneaza pe G+olo*iG prin anul DBD in legatura cu miscarea tri#urilor ungare spre est. n cronica anonima, scrisa de cronicarul notarului regelui mag*iar (ela, numita G$esta *ungarorumG, intocmita in secolul al X -lea pe #aza unor iz+oare mai +ec*i, se po+esteste despre o populatie romneasca in 8ransil+ania, in secolele X-X. Recunoasterea de catre popoarele +ecine a unei comunitati etnice romanesti in spatiul 9arpato-Danu#ian marturiseste ca in aceasta perioada poporul roman era de=a constituit.
/r*anizarea romanilor la inceputul evului mediu. Romnii au fost organizati in o#sti satesti. De origine sla+a, aceastea erau comunit i alcatuite din oameni li#eri, care formau impreuna un sat. 0#stea sateasca s-a caracterizat prin dualismul propprietatii, in sensul coe2istentei proprietatii comune asupra pamantului, a padurilor, pasunilor si izlazurilor cu cea pri+ata asupra casei de locuit, curtii, animalelor, uneltelor. 9onducerea o#stii era asigurata de =uzi sau cnezi (atri#u,ii militare, fiscale, administrati+e, =udiciare" a=utati de un sfat /al oamenilor #uni si #atrani/. n timp mai multe o#sti s-au unit formand uniuni de o#sti ( /romanii populare/ dupa E. orga sau /ri/ dup '.'. 'anaitescu". .ai multe uniuni de o#sti au format cnezate (forma,iuni politice prestatale" si +oie+odate. Voie+odatul a fost principala forma de organizare statala a romanilor in e+ul mediu. n aceasta perioada au e2istat trei +oie+odate$ 8ransil+ania, 8ara Romaneasca (Vala*ia" si .oldo+a.

Teorii cu privire la etno*eneza romanilor. Etnogeneza romanilor a atras nu numai atentia istoricilor romani ci si straini. De multe ori, insa, conzluziile istoricilor, mai cu seama ale celor straini erau dictate de anumite interese. n acest caz credem oportun sa ne referim pe scurt la cele mai importante teorii ale etnogenezei romanilor, e2puse in literatura istorica. n e+ul mediu, cronicarii, incepand cu cei #izantini (:eSaumenos, sec. X K :innamos, sec. X " constata ca romnii, numiti de ei vla#i, sunt colonisti romani adusi de 8raian din talia, iar cronicarii medie+ali mag*iari constatau, ca +la*ii erau Gpastorii romanilorG, ca ei locuiau in 'anonia pana la +enirea *unilor (sec. V". Cmanistii italieni din secolul al XV-lea (Enea %il+io 'icolomini, +iitorul papa 'ius al llea s.a." de asemnea erau de parere ca romnii Gsunt de neam italicG. 9ronicarii si sa+antii romni din secolele XV -XV (6*. Crec*e, .. 9ostin, 9onst. 9antacuzino, D, 9antemir, reprezentantii %colii )rdelene - 'etru .aior, %amuil .icu, 6*. %incai" au demonstrat originea comuna a romanilor din 8ransil+ania, 8ara Romaneasca si .oldo+a din G+ec*ii romaniG, care au locuit in Dacia. Reprezentantii %colii )rdelene considerau, insa fara temei, ca dacii au fost e2terminati in timpul raz#oaielor cu romanii. 9ercetarile ulterioare ale istoricilor au com#atut
8

aceasta afirmatie. 8ot nefondate sunt si teoriile cum ca romanii s-au format numai pe suportul dacic, fara o contri#utie su#stantiala a romanilor. La sfarsitul secolului al XV -lea, in conditiile e2pansiunii mperiului *a#s#urgic in 'rincipatele Romane, unii istorici germani (Hr.%ulzer, .Eder" scriau ca romanii s-au format ca popor la sud de Dunare si au re+enit la nordul ei in secolul al X -lea. )ceasta idee este reluata in 4DL4 de istoricul si filologul german Ro#ert Rosler in lucrarea G%tudii asupra romnilorG. Lucrarea lui a aparut in conditiile cresterii miscarii de emancipare a romanilor din 8ransil+ania, care e+ocau dreptul istoric asupra spatiului locuit de ei din +remuri stra+ec*i. R.Rosler a incercat sa argumenteze ideea formarii poporului romn la sud de Dunare, in spatiul #alcanic. El sustine ca romanii s-au format aici si a#ia in secolul al X -lea au emigrat la nord de Dunare, adica atunci, cand pe pamanturile 8ransil+aniei locuiau de=a ungurii, sasii si secuii. 'rin aceasta se nega dreptul istoric al romanilor asupra pamanturilor unde ei locuiau. )rgumentele lui Rosler erau urmatoarele$ - dacii au fost nimiciti in raz#oaiele cu romaniiK - dacii nu au putut fi romanizati in doar 4M3 de ani (timpul stapanirii romane in Dacia"K - pro+incia Dacia a fost parasita in intregime de populatie la AL3K - lim#a romana nu contine cu+inte germanice +ec*i, desi pe teritoriul Daciei a stationat tri#ul germanic al gotilorK - e2ista cu+inte asematoare in lim#a romana si al#aneza, do+ada a con+etuirii lor la sud de DunareK - nu e2ista iz+oare care sa ateste prezenta romanilor la nordul Dunarii inainte de secolul al Xl -leaK - dialectul daco-roman cel de la nord de Dunare se aseamana cu dialectul macedonoroman de la sud de DunareK - prezenta influentei sud-sla+e asupra (isericii romanilorK - romanii erau pastori nomazi. Halsitatea Gteoriei roslerieneG a fost amplu demonstrata de istorici straini si romani, c*iar in perioada cand ea a aparut ( . ung, (.'.!asdeu, ).Xenopol, D.0nciul, E. orga s.a.", care dez+olta teoria auto*tonista. )rgumentele lor sunt urmatoarele$ - prezenta geto-dacilor este atestata de numeroase do+ezi a continuitatii lor dupa cucerirea romana (+ezi mai sus do+ezi ale continuitatii"K - romanizarea dacilor nu s-a facut doar in cei 4M3 de ani a stapanirii romane la nordul Dunarii, ci ea a fost atunci cea mai intensa, desfasurandu-se atat inainte de cucerirea romana cat si dupa e+acuarea Daciei de catre administratia romana (+ezi mai sus"K
9

- continuitatea daco-romanilor este do+edita de numeroase descoperiri ar*eologice, date ling+istice, marturii epigrafice etc.K - lipsa totala a elementelor ling+istice germane in lim#a romana a fost com#atuta de numeroase studii ale ling+istilor romaniK - cu+intele comune din lim#a romana si al#aneza sunt pro+enite din mostenirea tracoilirica comuna (cu radacini in lim#a indoeuropeana"K - numeroase iz+oare scrise atesta prezenta romanilor la nordul Dunarii inainte de secolul al Xl -leaK - cele doua dialecte (daco-roman si macedono-roman" fac parte din lim#a romana comuna (sau protoromana", care s-a format pe intreg spatiul carpato-danu#iano-#alcanicK - influenta sud sla+a asupra (isericii romane nu neaga, ci confirma prezenta romanilor la nordul Dunarii, fara de care ortodo2ismul nu s-ar fi raspandit aiciK - pastoritul trans*umant (sezonier" si nu nomad era una din ocupatiile romanilor din zonele montane. 0cupatia lor de #aza era agricultura im#inata cu cresterea animalelor in asezari sedentare. Eici un iz+or istoric nu atesta, insa, in decursul epocii medie+ale o imigrare in masa a romanilor de la sud la nord de Dunare, ci dimpotri+a, treceri permanente ale romanilor transil+aneni la sud si est de 9arpati, inclusi+ peste Dunare.

TEMA 4. AUTONOMII LOCALE SI INSTITUTII CENTRALE IN SPATIUL ROMANESC >n secolele V - X, forma de organizare specific romneasc era reprezentat de o#-tiile ste-ti. 9u timpul, o#-tile s-au grupat &n uniuni de o#-ti numite de Eicolae orga Nromanii populare/ din care +or lua na-tere cnezatele -i +oie+odatele ca forma,iuni politice. 9nezatele erau forma,iuni politice prestatale formate din mai multe o#-ti, iar +oie+odatele erau forma,iuni rezultate din unirea sau supunerea mai multor cnezate. 'rin unificarea acestora su# o autoritate central s-au constituit statele medie+ale$ 8ara Romneasca (Vala*ia", .oldo+a si 8ransil+ania. Hactori care au fa+orizat apari,ia statelor medie+ale$ - cre-terea demograficK - o +ia, economic dinamicK spa,iul nostru era str#tut de drumuri comerciale care +eneau din nordul -i centrul Europei la gurile Dunrii -i .area EeagrK - conte2tul e2tern$ cumanii, -i mai apoi ttarii(marea in+azie din 4A54-4A5A", au &mpiedicat e2pansiunea mag*iar dincoace de 9arpa,iK luptele pentru tron din Cngaria odat cu stingerea dinastiei arpadiene din 4?@4. 1. Transilvania

10

La inceputul e+ului mediu, iz+oarele istorice mentioneaza in zona o serie de formatiuni politice romanesti. 9ronica notarului anonim al regelui (ela al Cngariei (6esta !ungarorum-Haptele ungurilor" men,ioneaz, pentru sfr-itul secolui X, &n spa,iul intracarpatic -i (anat, trei forma,iuni politice$ - +oie+odatul lui 6lad, &n (anat, cu re-edin,a la 9u+inK - Voie+odatul lui 6elu, &n centrul 8ransil+aniei, cu re-edin,a la D#caK - +oie+odatul lui .enumorut, &n cri-ana, cu re-edint,a la (i*area. Legenda %fntului 6erard men,ioneaz, pentru secolul X $ - +oie+odatul lui )*tum, &n (anat, cu re-edint la .orisenaK - Voie+odatul lui 6Pla, &n centrul 8ransil+aniei, cu re-edin,a la (lgrad. 9ert este ca la sfr-itul secolului X, mag*iarii se sta#ilesc &n 'anonia. )ici in =urul anului 4@@@, su# conducerea regelui VaiS ei se cre-tineaz, regele lundu--i numele crestin de 1tefan -i este &ncoronat rege &n 4@@4. )doptarea crestinismului in +arinata sa catolica +a desc*ide seria unui lung sir de conflicte cu romanii ortodocsi. %u# masca prozeletismului catolic ei +or urmari e2tinderea granitelor regatului mag*iar spre est. n acest sens mag*iarii +or organiza cucerirea 8ransil+aniei. .ai &nti, este cucerit Voie+odatul lui .enumorut, apoi -i celelalte. 'e msura &naintrii spre centrul 8ransil+aniei, cucerirea mag*iar +a cpta un caracter organizat. Cngurii organizeaz comitate (unit,i administrati+-teritoriale conduse de un comite numit de rege". 'rimul comitat &nfiin,at a fost (i*orul (4444". %-au &nfiin,at -i alte comitate &n secolele X -X $ 8razna, D#ca, 9lu=, )rad, 8rna+a. .ag*iarii au &ncercat s &nlocuiasc +ec*ea form de organizare specific romneasc (+oie+odatul" cu principatul. )stfel, la 4444-444?, apare men,ionat &n documente N.ercurius princeps ultransil+anus/. )c,iunea nu a a+ut succes, din moment ce, la 44LL, &n documente este men,ionat NLeustac*iu +oie+od/. >n fa,a presiunilor e2ercitate de mag*iari, romnii s-au grupat &n structuri socialeconomice -i politice autonome numite /,ri/$ 7ara .aramure-ului, 7ara Hgra-ului etc. 'entru a--i consolida domina,ia &n 8ransil+ania, mag*iarii i-au colonizat in secolele X -X , pe secui -i sa-i si teutoni. %ecuii i-au &nso,it pe mag*iari &n e2pedi,iile de cucerire. %a-ii au fost adu-i din regiunea Rinului, zona Hlandrei, -i mai ales %a2onia. %-au #ucurat de pri+ilegii. La 4A44, regele )ndrei i-a colonizat pe teutoni &n 7ara (rsei, cu du#lu scop$ st+ilirea e2pansiunii cumane -i crearea premiselor &naintrii mag*iarilor &n spa,iul e2tracarpatic. 8eutonii intr &n conflict cu regalitatea mag*iar -i sunt alunga,i la 4AA3. Romnii, ma=oritari, +or fi e2clu-i din +ia,a politic a 8ransil+aniei, iar religia ortodo2, nerecunoscut. Cn decret din 4?MM al regelui Ludo+ic condi,iona calitatea de no#il de apartenen,a la catolicism. . 0ara Romneasc1 >n spa,iul romnesc sud-carpatic, documentul care atest e2isten,a autonomiilor locale -i caracteristicile esen,iale ale acestora este Diploma cavalerilor ioani"i (+,-.). %unt men,ionate cinci forma,iuni prestatale$ - 7ara %e+erinuluiK - cnezatele lui oan -i Harca-K - +oie+odatele lui Lito+oi -i %eneslau. Cnele dintre acestea au fost ane2ate de mag*iari (cnezatele lui oan -i Harca-", altele erau dependente(+asale" de regatul Cngariei (+oie+odatele lui Lito+oi -i %eneslau". 8oate aceste foramatiuni +or fi unificate creandu-se astfel primul +oie+odat romanesc independent. >n procesul de unificare +or fi parcurse mai multe etape$
11

. 0 prim etap se leag de numele lui Lito+oi, care refuz plata tri#utului ctre Cngaria. >n #tlia ce +a a+ea loc pe la 4ALL-4ALB, Lito+oi moare, iar fratele su (r#at este luat prizonier. %e rscumpr -i +a accepta su+eranitatea mag*iar. . ) doua etapa este reprezentata de descalecatul lui Eegru Voda. La formarea 7rii Romne-ti au contri#uit -i romnii din 8ransil+ania. 8radi,ia istoric +or#e-te despre desclecatul (act care inseamna /intemeiere de tara/" lui 2e*ru vod1 din Hgra- (4AB4" la 9ampulug si )rges. )ni*ilarea autonomiei 7rii Hgra-ului de ctre regalitatea mag*iar &l determin pe Eegru +od s treac la sud de 9arpa,i, unde uneste 0ltenia cu .untenia, punand, potri+it lui 6*eorg*e (rtianu, #azele 8arii Romanesti. . Des+r-irea unificrii teritoriale se produce &n timpul lui "asara# I(4?4@-4?3A". )cesta intr &n conflict cu regele ungariei 9arol Ro#ert de )n=ou. Regele ungar atac 7ara Romneasc. (tlia se d la 3osada (prezentata &n cronica pictat de la Viena" intre B-4A noiem#rie 4??@ -i este c-tigat de (asara#. Victoria marc*eaza independen,a 7rii Romne-ti. %tatul se +a consolida su# urma-ii lui (asara#$ 2icolae Ale+andru(4?3A-4?M5"$ &n 4?3B, &-i ia ditlul de domn autocrat, &nfiin,eaz o mitropolie la )rge-K 4ladislav 4laicu (4?M5-4?LL"$ respinge ac,iunile CngarieiK &n 4?L@ &nfiin,eaz o mitropolie la %e+erinK #ate moned proprie. ). Moldova 'entru acest spa,iu iz+oarele istorice atest prezen,a unor forma,iuni politice prestatale$ - 7ara (erladnicilorK - 7ara (rodnicilorK - 7ara (olo*o+enilorK - 7ara Volo*ilor. >ntr-o prim etap, regalitatea mag*iar organizeaz e2pedi,ii de alungare a ttarilor. La =umtatea secolului X V, &n urma unei astfel de e2pedi,ii, ttarii sunt alunga,i -i pentru a &mpiedica re+enirea lor se organizeaz o marc1 (pro+incie de grani, cu rol de aprare" cu re-edin,a la (aia. La conducerea acesteia se afla !ra*o5 (primul desclecat". ) doua etap este legat de numele lui "o*dan, un +oie+od din .aramure-. >n fa,a presiunilor mag*iarilor, acesta trece 9arpa,ii -i-i &nltur pe urma-ii lui Drago- ((alc -i %as" supu-i coroanei mag*iare (4?3B". >ncercrile regelui Ludo+ic de )n=ou de a-l &nltura pe (ogdan nu au succes. )ceste incercari sunt prezentate in 9ronica lui oan de pe 8arna+e %tatul se +a consolida su# urma-ii lui (ogdan(4?3B-4?M3"$ 3etru Mu5at (4?LM-4?B4"$ #ate moned proprieK &nfiin,eaz o mitropolie la %ucea+aK inaugureaz tradi,ia depunerii =urmntului de credin, ctre regele 'olonieiK Roman I (4?BA-4?B5"$ des+r-irea teritorial se realizeaz &n timpul su, intitulnduse stpnitor a toat ,ara moldo+ei, de la munte pn la mare. &. Institutiile medievale romanesti Dup constituirea statelor medie+ale romne-ti acestea i-au des+r-it organizarea intern prin consolidarea principalelor institu,ii$ domnia -i #iserica. !omnia reprezenta institu,ia central. Domnia era electi+, ereditar -i +iager. 'entru a asigura succesiunea la domnie -i a &mpiedica discutele pentru tron, domnitorul &-i asocia fiul la domnie.
12

>n documente domnitorul apare cu titulatura de Jmare voievod !i domnJ. 9alitatea de +oie+od &nsemna c era -eful armatei. Domn (dominus" &nsemna c era stpnul ,rii -i al supu-ilor. )tri#u,iile domnitorului erau$ - era proprietarul &ntregului fond funciar (dominium eminens"K - 9onducea administra,ia dispunnd de un aparat centralizat &n care un rol important &l =uca spa,iul domnescK - Ela#ora politica e2tern -i intern &mpreun cu sfatul domnescK - )+ea dreptul de a #ate moned - Declara rz#oi, &nc*eia pace, tratate interna,ionale - )+ea drept de confiscare a propriet,ii #oiere-ti -i de aplicare a pedepsei cu moartea pentru cei +ino+a,i de trdare (*iclenie" - 9on+oca oastea cea mare - Reprezenta instan,a suprem de =udecat 'rin ungere domnii de+eneau conductori politici Jdin mila lui Dumnezeu Jceea ce le conferea &ntreaga autoritate &n fa,a supu-ilor, pozi,ie &ntrit de sine stator (autocrator &n #izantin" adoptat de )le2andru cel #un. ntroducerea &n titulatura domnilor &naintea numelui Jio/ prescurtare a lui oannes (cel ales de Dumnezeu" sursa di+in a puterii. Evolu6ia institu6iei pn1 la s7r5itul secolului X4I. nstitu,ia central e+olueaz &n condi,iile raporturilor cu categoria pri+ilegiat$ #oierii. Domnii puteau confisca proprietatea #oierilor care unelteau s-au trdau -i puteau aplica pedeapsa cu moartea. >n acest conte2t putem aminti domnia lui Vlad 7epe-, 1tefan cel .are care au reu-it s &ntreasc autoritatea domniei in raport cu marea #oierime. %pre sfarsitul secolului XV, domina,ia otoman se accentueaz, iar aceasta are ca rezultat restr&ngerea autoritatatii domnilor. (oierii &ncep s e2ercite o tutel asupra domnului. )ce-tia controleaz +ia,a politic sus,innd candidaturi la tron sau semnnd &n,elegeri cu su+erani cre-tin -i c*iar cu otomani. Evolu6ia institu6iei centrale n secolele X4II-X4III. E-ecul lui .i*ai Viteazu de resta#ilire a autorit,ii domne-ti a+ea s anun,e sc*im#area raportului &ntre domnie -i #oieri &n fa+oarea #oierilor. 'rofit otomani care &-i impun controlul asupra domniei. 8urcii instaureaz &n secolul XV regimul fanariot &nlocuind domnul pmntean cu unul adus din cartierul Hanar al stan#ulului (9onstantinopol". >n acest conte2t domnia &-i pierde nu numai caracterul pmntean ci -i pozi,ia, cci domnul este considerat un alt dregtor al mperiului 0toman putnd fi sc*im#at sau numit &n func,ie de interese. Durata domniei este scurt, este limitat accesul #oierilor pmnteni &n institu,iile statului. )ce-tia grupa,i &n /partida na,ional/ +or ac,iona la re+enirea domnilor pmnteni 8. "iserica ) =ucat un rol important &n societatea medie+al romneasc. >nfiin,area mitropoliei romne-ti la )rge- &n 4?3B (de ctre Eicolae )le2andru", la %e+erin 4?L@ (Vladisla+ Vlaicu" -i recunoa-terea mitropoliei de la %ucea+a de ctre patriar*ia de la 9onstantinopol (45@4" a dat legitimitate (isericii 0rtodo2e Rromne. (iserica din 7ara Romneasc -i .oldo+a -i-a e2ercitat influen,a -i asupra altor teritorii. >n secolul X V mitropolitul 7rii Romne-ti prime-te titlul de Je/ar# al ntregii 0ngarii !i a plaiurilor/ ceea ce &i conferea autoritatea asupra ortodoc-ilor din regatul Cngariei.
13

.itropolitul era &ntiul sfetnic al domnului, &l &ncorona pe domn, era al A lea demnitar &n stat, loc,iitor al domnului &n caz de +acan, a tronului, mem#ru marcant al sfatului domnesc, asista la scaunul de =udecat al domnului. .itropolitul era su#ordonat institu,iei centrale putnd fi dat =os de domnitor. 0 serie de domnitori au sus,inut #iserica -i au sus,inut dez+oltarea +ie,ii monar*ale. lustrati+ in acest sens este domnia lui %tefan cel .are.

TEMA9. S3ATI:; R/MA2ES- I2TRE !I3;/MATIE SI -/2<;I-T I2 E4:; ME!I: >n ultimul deceniu al secolului X V, turcii au a=uns la Dunre amenin,nd 7rile Romne, Cngaria, 'olonia. >ncercrilor 'oloniei -i Cngariei de a controla spa,iul romnesc li se adaug -i pericolul 0toman. )gresi+itatea mperiului 0toman se datora politicii sale e2terne inspirata din 9oran care a dus la crearea unui concept nou$ /D=i*ad/ (raz#oiul sfant". 9onform acestuia, lumea era impartita in$ 9asa slamului (statele si popoarele care au aderat la slam" 9asa 'acii (statele si popoarele nemusulmane care au acceptat autoritatea unui stat islamic" 9asa raz#oiului (statele si popoarele nemusulmane independente"

>n lupta pentru aprarea ,rii, &n E+ul .ediu, romnii au &m#inat rezisten,a armat -i diploma,ia. Rezisten,a 7rilor Romne &mpotri+a e2pansiunii 0tomane a fost ilustrat de personalit,i precum .ircea cel (trn, ancu de !unedoara, Vlad 7epe-, 1tefan cel .are -i al,ii. 1. Mircea cel "1trn (4?DM-454D" - a fost domnul 7rii Romne-ti. ) fost primul domn care a dus o politic de cruciad. nca de la inceputul domniei, .ircea ocupa o serii de teritorii mag*iare ((anatul %e+erinului, )mlasul si Hagarasul" ceea ce a atras ostilitatea Cngariei, al crei rege, %igismund de Lu2em#urg, nutrea +eleit,i e2pansioniste. 'entru a pre+eni o ac,iune ostil din partea Cngariei, .ircea &nc*eie un tratat de alian, cu regele 'oloniei, Vladisla+ Ragello (4?DB". 8ratatul era &nc*eiat &n condi,ii de egalitate$ - &-i promiteau a=utor militar, mai ales &mpotri+a CngarieiK 9re-terea pericolului 0toman l-a determinat pe .ircea s--i orienteze politica e2tern spre Cngaria. )stfel la L martie 4?B3, la (ra-o+, .ircea &nc*eia un tratat de alian, cu regele Cngariei, %igismund de Lu2em#urg$ - prima alian, antiotoman din istoria sud-estului EuropeanK - &nc*eiat de pe pozi,ii de egalitate din moment ce regele mag*iar &i recuno-tea titlurile de Duce de Hgra- -i (an de %e+erin. 'reluarea Do#rogei (4?DD-4?DB", spri=inul acordat sr#ilor &n #tlia de la 9mpia .ierlei (:osso+opol=e - 4?DB", l-au adus pe .ircea &n conflict cu otomanii.
14

0 puternic armat otoman condus de sultanul (aiazid &l atac pe domnul muntean. (tlia se d la Ro+ine (4@ octom#rie 4?B5 sau 4L martie 4?B3". Victoria o#,inut de .ircea consolida independenta 7rii Romne-ti. De-i +ictorios, .ircea &-i pierde temporar tronul (ocupat de Vlad Czurpatorul". Victoria de la Ro+ine a &ncura=at Cngaria -i statele occidentale s organizeze o cruciad antiotoman. Hidel cauzei cre-tine, .ircea a participat la cruciad. 9onfruntarea decisi+ s-a dat la Eicopole (septem#rie 4?BM" -i s-a &nc*eiat cu +ictoria turcilor, pericolul otoman men,inndu-se la Dunre. 9u a=utorul +oie+odului 8ransil+aniei, 1ti#or, .ircea &-i recupereaz tronul (decem#rie 4?BM". )pogeul politicii e2terne a lui .ircea &l reprezint amestecul direct &n luptele pentru tron din mperiul 0toman. >n 45@A, (aiazid este &nfrnt la )nSara de mongolii lui 8imur LenS. (aiazid este luat prizonier, ulterior gsindu--i moartea. >n mperiul 0toman iz#ucnesc lupte pentru tron. 'erioada de criza a imperiului este prielnica pentru 8ara Romaneasca, astfel .ircea incearca sa o prelungeasca, spri=inind di+er-i pretenden,i la tronul otoman precum .usa -i .ustafa. Hr succes insa, &ntruct &n+ingtor iese .a*omed . Reac,ia acestuia nu &ntrzie. La &nceputul lui 45A@, sultanul in+adeaz 7ara Romneasc, cu scopul de a pedepsi 8ara Romaneasca. .ircea murise insa la ?4 ianuarie 454D, tronul fiind detinut acum de fiul sau .i*ail (454D-45A@". n #atalia decisi+a, armata romana este infranta, .i*ail este ucis, iar turcii ane2eaza Do#rogea si ocupa cetatile 6iurgiu -i 8urnu de unde puteau controla 8ara Romaneasca. Diploma,ia domnului muntean a fcut din 7ara Romneasc un factor politic important &n sud-estul Europei, +ecinii cutndu-i alian,a. . Iancu de 'unedoara (4554-453M" %-a ridicat din mi=locul cnezilor romni, tatl su Voicu a+nd rosturi militare. ) primit ca dar, &n anul 45@B castelul -i domeniul !unedoarei. >n 4554 lancu este numit +oie+od al 8ransil+aniei. El &-i &ntre-te #aza economic, organizarea administrati+ -i militar a rii. )c,iunile antiotomane n 4554 ancu declanseaza seria actiunilor antiotomane &n+ingndu-l pe #eiul de %emendria &n %er#ia. Reactia turcilor +ine un an mai tarziu. La 4D martie 455A, oastea +oie+odului surprins nepregtit este, pentru moment, &n+ins la %ntim#ru, ca peste M zile &nfrngerea se transforma &n +ictorie langa %i#iu. %timulat de succes, ancu trece in 8ara Romaneasca si pe raul lalomi,a (A sept. 455A", oastea otoman este zdro#it, sal+nd 7ara Romneasc de la transformarea &n pa-alc. Victoriile lui ancu, il determina pe papa Eugeniu al V lea sa c*eme statele crestine la o cruciada care sa ii alunge pe turci din Europa. Raspund la c*emarea papei, regele mag*iar Vladisla+, ancu , despotul sar# (ranco+ici, si domnul 8arii Romanesti Vlad Dracul. G9ampania cea lungG se declanseaza in septem#rie 455?. 9ruciatii trec Dunrea, eli#ereaz o serie de localitati a=ungnd pn la %ofia. %ultanul este o#ligat s &nc*eie o pace pe 4@ ani, in iulie 4555 (pacea de la %eg*edin". n ciuda acestui succes, la insisten,ele papalit,ii, cruciada este reluata insa ea se soldeaza cu un crunt e-ec. La Varna, &n ziua de 4@ noiem#rie 4555, crestinii sunt infranti de turci. Regele mag*iar Vladisla+ este ucis in #atalie, in locul sau tronul este ocupat de minorl Ladislau. 'e perioada minoratului lui Ladislau iancu o#tine functia de gu+ernator al Cngariei. De pe aceasta pozitie, ancu duce o politic de unire a celor trei ,ri romne, &n lupta &mpotri+a pericolului otoman, insa alianta este distrusa prin infrangerea lui ancu de catre turci la :osso+opol=e (455D".
15

'reluarea tronului otoman de catre .e*met , duce la sporirea agresi+itatii imperiului. Dup cucerirea 9onstantinopplului &n 453?, .e*met se &ndreapt ctre (elgrad, c*eia Europei 9entrale. n aceste conditii, ancu reface sistemul de alian,e cu ,rile romne, punndu-4 pe tronul 7rii Romne-ti pe Vlad 7epe-, iar la tronul .oldo+ei urmnd s-4 pun pe 1tefan cel .are, La (elgrad cu ?@ de mii de oameni, ancu &n+inge armata otoman condus de .o*amed, care a=unge s fie rnit. Europa sr#tore-te +ictoria, dar ancu moare rpus de cium la 44 august 453M, fiind &nmormntat la )l#a ulia. Europa era &n doliu$ Gs-a stins lumina lumiiG sta scris pe piatra de mormant a acestuia.

). 4lad 0epe5 (455DK 453M-45MAK 45LM" - a fost domnul 7rii Romne-ti. Domn autoritar, &nscunat cu a=utorul lui ancu de !unedoara -i al unui grup de #oieri, pentru a doua oara &n 453M, conduce 7ara Romneasc punnd capt a#uzurilor #oiere-ti. El are rela,ii #une cu cele dou ,ri romne-ti. Din +remea sa dateaz prima atestare a (ucure-tiului. Dornic sa scape de dominatia otomana, in 453B refuz s mai plteasc tri#ut otomanilor, iar in 45M@ inc*eie o alianta cu Cngaria. )lian,a sa cu Cngaria il determin pe .a*omed s-l trimit pe !amza #eg, ca s-4 atrag &ntr-o curs, la 6iurgiu, &ns domnul se prezint cu o gard puternic -i-4 &n+inge, iar prizonierii turci sunt tra-i &n ,eap. Vlad a declan-at &n iarna 45M4-45MA /campania de la Dunre/ distrugnd unitatile militare otomane din zon. Reac,ia otomanilor a fost imediat. %ultanul .a*omed al -lea atac 7ara Romneasc (45MA". 9onstient de disproportia de trupe, Vlad 7epe- a declan-at &n apropiere de 8rgo+i-te cele#rul atac de noapte (4M<4L iunie 45MA", a carui scop era sa il ucida pe .e*met. Desi nu si-a atins scopul, atacul pro+oaca panic &n ta#ra turceasc. .a*omed al lea +a ordona retragerea. Dup trecerea prime=diei #oierimea nemultumita de perspecti+a unui raz#oi indelungat cu turcii, spri=in ocuparea tronului de ctre Radu cel Hrumos, fratele lui Vlad, insa un om al turcilor. Vlad paraseste tronul si se indrepata spre 8ransil+ania. )=uns &n 8ransil+ania, Vlad cade +ictim unor scrisori compromi,toare realziate de sai -i este &ntemni,at din ordinul lui .atei 9or+in. La insisten,ele lui 1tefan cel .are este eli#erat -i reocup tronul pentru scurt timp (45LM". &. =te7an cel Mare (453L-43@5" -a fost domnul .oldo+ei. Dup o +ictorie &mpotri+a fostului domn 'etru )ron la Dol=e-ti (Dol*e-ti", tnrul 1tefan este proclamat domn pe locul numit Direptate in 453L. 'olitica intern 4. 9aut eliminarea oricrei nemul,umiri dintre #oieri -i crearea unei pci sociale generale. A. 9reaz o #az social larg puterii centrale, constituit din marii dregtori, mica #oierime, or-enimea -i ,rnimea li#er. ?. )lctuie-te o puternic armat #azat pe principii moderne. 5. 9onstruie-te un sistem de aprare acti+$ cetatea %ucea+a, Eeam,, etc.
16

3.

%pri=in acti+itatea economic.

'olitica e2tern ) urmarit intr-o prima faza emanciparea de su# suzeranitatea Cngariei. Deteriorarea rela,iilor cu Cngaria s-au datorat preten,iilor de suzeranitate manifestate de .atei 9or+in regele Cngariei, protec,iei pe care acesta o acorda lui 'etru )ron -i mai ales faptului c Cngaria stpnea 9*ilia. n aceste conditii, in 453B &nc*eie o con+en,ie cu 'olonia, prin care recunoa-te suzeranitatea acesteia (tratatul de la 0+erc*elu,i". 'rin aceasta .oldo+a se apr de Cngaria. n 45MA, %tefan incearca sa recupereze teritorii ormanesti pierdute de predecesorii sai in fata mag*iarilor. )stfel atac 9*ilia, posesiune mag*iara, pe care o si cucereste in 45M3. Eemultumit de pierderea unui centru comercial atat de important, regele mag*iar .atei 9or+in ataca .oldo+a in 45ML. nsa la (aia acesta este infrant. Victoria lui 1tefan a insemnat ruperea oricror legturi de suzeranitate fa, de .atei 9or+in. Rela,iile cu 0tomanii >n 45L? 1tefan cel .are a declarat ruperea legturilor cu mperiul 0toman &ncetnd s mai plteasc tri#utul. Deasemenea %tefan +a fi preocupat de instalarea pe tronul 7rii Romne-ti a unui domn fidel atitudinii antiotomane. )titudinea ostil a domnului moldo+ean atrage reac,ia otoman. 0 puternic armat (4A@@@@ oameni" condus de %oliman 'a-a este trimis &n .oldo+a. (tlia s-a dat la 'odul nalt (Vaslui", la 4@ ianuarie 45L3 -i s-a &nc*eiat cu +ictoria lui 1tefan. )ceasta infrangere il soc*eaza pe .e*met care pregateste personal o nua campanie. >n 45L3 turcii cuceresc 9affa -i .angop, catati aliate lui %tefan. >n aceste &mpre=urri grele pentru .oldo+a, 1tefan se orienteaz spre o alian, cu Cngaria. La 4A iulie 45L3, la a-i, 1tefan &nc*eia o alian, cu .atei 9or+in, regele ungar$ - cei doi monar*i &-i fgduiau a=utor reciproc &mpotri+a otomanilorK - &ndeprtarea pretenden,ilor la tronK - tratatul punea capt +ec*ilor du-mnii. >n +ara lui 45LM sultanul .a*omed al -lea atac .oldo+a. Dinspre rsrit atacau -i ttarii. La AM iulie 45LM s-a dat #tlia de la Valea )l# (Rz#oieni". 0-tirea moldo+ean a fost &nfrnt. Victoria sultanului n-a putut fi consolidat deoarece cet,ile .oldo+ei &n frunte cu %ucea+a, rezist. E2pedi,ia din 45LM s-a soldat cu un e-ec pentru sultan care se retrage. 9onflictul cu .oldo+a +a fi reluat de (aiazid al -lea (45D4-434A" urma-ul lui .a*omed al -lea. )cesta profit de con=unctura fa+ora#il creat de pacea &nc*eiat cu Cngaria (45D?" organizeaz o nou campanie &mpotri+a .oldo+ei. 9ampania sultanului s-a soldat cu cucerirea cet,ilor 9*ilia -i cetatea )l# (45D5". 1tefan &ncearc s recupereze cet,ile cu spri=inul 'oloniei acceptnd s depun =urmnt de +asalitate regelui 9azimir al V-lea la 9olomeea (45D3". 'olonia nu &l spri=in &ns. >n 45DL 1tefan a resta#ilit pacea cu mperiul otoman. )ccept plata tri#utului. Dup moartea regelui 9azimir al V-lea, rela,iile cu 'olonia se &nrut,esc. Eoul rege oan )l#ert atac .oldo+a. )rmata polon este &nfrnt la 9odrii 9osminului (AM octom#rie 45BL". La 4A iulie 45BB, &ntre 1tefan -i oan )l#ert se &nc*eie tratatul de la !rlu$ - &-i fgduiau spri=in reciproc &n caz de rz#oiK - Nlini-te -i pace +e-nic/K - tratatul este &nc*eiat &n condi,ii de egalitate. La moartea sa (43@5" 1tefan las o ,ar puternic -i respectat.
17

>n secolul XV .oldo+a -i 7ara Romneasc au fost silite s accepte plata tri#utului -i s se resemneze cu pierderea cet,ilor dunrene -i pontice (8urnu, 6iurgiu, 9*ilia -i 9etatea )l#". >n sc*im#ul acestor renun,ri, mperiul 0toman a recunoscut autonomia celor dou ,ri, statul &nscris &n con+en,ii numite capitula6ii. 8. !iplomatie si con7lict la cumpana secolelor X4I-X4II 'entru istoria european, secolul al XV -lea este perioada &n care se afirm Cmanismul -i Rena-terea, dar au loc -i con+ulsii pro+ocate de reform -i contrareform. 7rile Romne au fost -i &n acest secol angrenate &n disputele dintre puteri$ mperiul otoman, nperiul !a#s#urgic, 'olonia. mperiul 0toman$ -reprezenta cea mai mare for, militar din EuropaK -atinge apogeul &n timpul lui %oliman .agnificul (43A@-43MM"K )cesta reuseste in 43A4 sa cucereasca (elgradul, iar in 43AM sa infranga Cngaria in #atalia de la .o*acs. n 4354 transeaza pro#lema mag*iara in felul urmator$ - partea central -i sudic a Cngariei au de+enit pa-alc (pro+incie otomana" -8ransil+ania de+ine principat autonom su# suzeranitate otoman. mperiul !a#s#urgic$ -caut alia,i pentru alungarea otomanilorK -&n anii 43B@-43BA, ini,iaz o alian, antiotoman numit Liga %fnt, la care au participatK statul papal, %pania, )ustria, ducatele italiene 8oscana, .antua -i Herara. 'olonia$ -se apropie de mperiul 0tomanK -re+ine la politica pontic, redesc*iznd ri+alitatea din aceast zon. >. Mi.ai 4iteazul (43B?-4M@4" -fiu al lui 'atrascu cel (un, frate cu 'etru 9ercel, am#ii domni ai 8arii Romanesti, el face parte din familia (asara#ilor ceea ce ii permite sa ocupe tronul &n 43B?. -Cn an mai tarziu adera din proprie ini,iati+ la Liga %fnt, alian,a la care aderaser -i$ %igismund (at*orP (principele 8ransil+aniei", )ron Voda (principele .oldo+ei"K n +irtutea acestei optiuni, la 4? noiem#rie 43B5, .i*ai declan-eaz rscoala antiotoman cnd &i ucide pe creditorii le+antini -i garnizoana otoman din (ucuresti, atac apoi cet,ile de pe linia Dunarii (6iurgiu, !r-o+a"K )c,iuni ostile otomanilor se desf-urau -i &n .oldo+a condusa de )ron Voda. 0tomanii doresc s-i &nlture. 8rupele otomane -i ttr-ti +or fi &ns &nfrnte la 'utineiu, %tne-ti, 1erpte-ti. .i*ai a-teapt o noua ripost din partea otomanilor. >n fa,a acestei situa,ii, .i*ai &nc*eie la A@ mai 43B3, la )l#a- ulia, un tratat cu %igismund (at*orP, principele 8ransil+aniei$ -tratatul a fost &nc*eiat de o delega,ie de #oieriK -.i*ai de+enea un loc,iitor al lui %igismund (at*orP &n ara RomneascK -7ara romneasc urma s fie gu+ernat de un sfat alctuit din 4A #oieriK -se pre+edea spri=in contra turcilor.

18

)flat &n a=unul unei iminente in+azii otomane, .i*ai +a fi ne+oit s accepte aceast situa,ie. Cn tratat asemntor a fost &nc*eiat -i &n .oldo+a, astfel c %igismund (at*orP de+enea suzeranul ,rilor romne e2tracarpatice. >n +ara anului 43B3, oastea otoman comandat de marele +izir %inan 'a-a trece Dunrea. (tlia se d la 9lugreni la A? august 43B3 -i este c-tigat de .i*ai. 8otu-i superioritatea numeric a otomanilor &l o#lig pe .i*ai s se retrag spre mun,i (la %toiene-ti" &n a-teptarea spri=inului promis de %igismund. 8urcii reiau &naintarea, ocupnd (ucure-tiul -i 8rgo+i-te. >n toamna lui 43B3 sose-te spri=inul lui %igismund (at*orP. 9u a=utor transil+nean -i moldo+ean, .i*ai Viteazul reu-e-te s eli#ereze 8rgo+i-te (0ctom#rie 43B3", (ucure-ti (4A 0ctom#rie 43B3", o#,innd apoi la 6iurgiu (43-A@ 0ctom#rie 43B3" o strlucit +ictorie. )ceste +ictorii ii permit lui .i*ai sa &nc*eie pace cu turcii &n 43BL. 'acea pre+edea$ in sc*im#ul acceptrii suzeranit,ii otomane si a ma=orarii tri#utului, mperiul 0toman recunoa-te domnia pe +ia, pentru .i*ai. >n paralel, .i*ai Viteazu se orienteaz spre *a#s#urgi &nc*eind cu ei un tratat de alian, la mnstirea Dealu (B iunie 43BD"$ -&mpratul *a#s#urgic Rudolf al -lea &i recunoa-te lui .i*ai domnia ereditar -i &i promitea a=utor financiar pentru &ntre,inerea a 3@@@ de soldati mercenariK -tratatul era &ndreptat &mpotri+a otomanilor. 'rin aceast du#l suzeranitate, otoman -i *a#s#urgic, .i*ai se emancipeaz de consecin,ele tratatului cu %igismund (at*orP. Cnirea ,rilor romne %itua,ia lui .i*ai se +a complica. >n .oldo+a a a+ut loc inter+en,ia polonezilor &n urma creia a fost instalat domn eremia .o+il (43B3". )cesta era fidel politicii 'oloniei -i otomanilor. De asemenea, se dorea instalarea lui %imion .o+il &n 8ara Romneasc. >n 8ransil+ania, %igismund (at*orP renun,a la tron &n fa+oarea +rului su )ndrei (at*orP, cardinal &n 'olonia. )cesta &i cere lui .i*ai s renun,e la tron. .i*ai *otr-te s inter+in si sa reaudca cele doua tari in alianta antiotomana. 'trunde &n 8ransil+ania -i &l &n+inge pe )ndrei (at*orP la 1elim#r (AD octom#rie 43BB". La 4 noiem#rie 43BB, .i*ai era primit cu entuziasm &n )l#a- ulia. 9ampania &mpotri+a lui eremia .o+il este &nceput &n prim+ara lui 4M@@. >n mai 4M@@, .i*ai &l alung pe eremia, realiznd unirea celor ? ,ri. >ntr-un document din AL mai 4M@@, se intitula GDomn al 1rii (omne!ti, al 2rdealului !i a toat ara 3oldoveiG. Cnirea nu +a rezista, interesele puterilor +ecine fiind potri+nice noilor realit,i. %e adaug ostilitatea no#ilimii mag*iare, nemul,umit de msurile luate de .i*ai. )ceasta depune =urmnt de fidelitate &mpratului austriac -i a=utat de generalul imperial 6*eorg*e (asta &l &n+inge pe .i*ai la Mir1sl1u 4D octom#rie 4M@@. >nfrngerea ec*i+ala cu pierderea )rdealului. Este pierdut -i .oldo+a, polonezii reinstalndu-l pe eremia .o+il. Din .oldo+a, polonezii inainteaza in 8ara Romaneasca unde il infrang pe .i*ai la (uco+. 9u spri=in polonez +a fi instalat aici %imion .o+il. .i*ai ia drumul pri#egiei cutnd spri=inul lui Rudolf al -lea, &mpratul *a#s#urgic. >n condi,iile &n care &n 8ransil+ania re+enise %igismund (at*orP, Rudolf al -lea &i promite acest spri=in. 0-tile reunite ale lui .i*ai -i ale generalului (asta o#,in +ictoria de la 6urslu (? august4M@4". .i*ai &-i recupereaz tronul &n ara Romneasc, e2istnd posi#ilitatea refacerii unirii. >n aceste condi,ii, din ordinul lui (asta, .i*ai este ucis pe cmpia 8urzii (B<4B august 4M@4 V. .. . B august$ Bstil +ec*i<calendarul iulian, 4B august$ stil nou<calendarul gregorian".
19

0pera lui politic nu s-a stins o dat cu dispari,ia sa, influen,nd rela,iile interna,ionale &n spa,iul romnesc &n tot secolul urmtor. 9. Secolul X4II %e produc modificri ale raportului de for,e &ntre marile puteri. %e afirm Rusia. >n spa,iul romnesc s-au afirmat personalit,i precum$ Vasile Lupu, .atei (asara#, 1er#an 9antacuzino, 9onstantin (rnco+eanu, Dimitrie 9antemir. 7ara Romneasc -i .oldo+a &-i consolideaz autonomia intern &n timpul lui M."asara# (4M?A-4M35, &n ,ara Romneasc" -i 4asile ;upu (4M?5-4M3?, &n .oldo+a". 'e plan interna,ional turcii asediaz Viena (4MD?". >nfrngerea turcilor a marcat &nceputul decderii mperiului 0toman -i desc*iderea G9rizei orientaleG. 'rin pacea de la :arloWitz (4MBB", s-a consacrat pierderea de ctre turci a Cngariei -i 8ransil+aniei care au intrat su# stpnire *a#s#urgic. 9.1 =er#an -antacuzino (4MLD-4MDD" -a fost domn al rii Romne-tiK -&ncearc rec-tigarea independentei prin apropiere de )ustria (*a#s#urgi"K -&n 4MD? particip la asediul Vienei alturi de turci, dar pe ascuns i-a &ncura=at pe asedia,i. Dup &nfrngerea turcilor, intr &n tratati+e cu *a#s#urgii. )ce-tia i-au garantat domnia ereditar, precum i a=utor militar. 1er#an a cerut ca ,ara s--i pstreze *otarele. >ncercarea de a &nc*eia un tratat cu austriecii nu s-a mai realizat intruct acesta moare. 9. -onstantin "rncoveanu (4MDD-4L45" -domnul rii Romne-ti. ) &n,eles c alungarea turcilor din Europa ar fi desc*is calea e2pansiunii austriece. 9a s sl#easc presiunea *a#s#urgilor a cutat o contrapondere &n 'olonia -i Rusia. Domnia lui este ultima mare domnie a ,rii romne-ti &n perioada medie+al. 'olitica sa a urmrit men,inerea autonomiei ,rii &n fa,a puterilor care se rz#oiau la *otare. n conte2tul raz#oiului declansat de Dimitrie 9antemir impotri+a mperiului 0toman, o parte a armatei sale trece de partea Rusiei. La sfritul rz#oiului, datorita acestui fapt este mazilit (&ndeprtat din domnie" in aprilie 4L45, in august 4L45 fiind decapitat impreuna cu cei patru copii la 9onstantinopol. 9.) !imitrie -antemir (4L4@-4L44" -domnul moldo+ei, a adoptat o pozi,ie antiotoman, astfel s-a orientat spre Rusia cu care inc*eia in aprilie 4L44 la LutS un tratat cu ,arul 'etru $ -se recuno-tea domnia ereditar &n familia lui 9antemirK -Rusia recuno-tea independen,a -i integritatea .oldo+eiK -spri=in inpotri+a mperiului 0tomanK 8ratatul pregtete rz#oiul ruso-turc din 4L44. 0stile ruso-moldo+ene sunt &nfrnte de otomani la %tnile-ti (4L44". D.9antemir se refugiaz la curtea lui 'etru unde +a rmne pn la moarte. )titudinea antiotoman a celor doi domni romani, declinul mperiului 0toman i agresi+itatea statelor +ecine &i determin pe turci s renune la domniile pmntene (auto*tone" in 8rile Romne i s impun domni fideli politcii otomane. )stfel se desc*idea epoca domniilor fanariote, in care domnii rilo Romne erau numii direct se sultan din randurile supuilor si credincioi ( in general greci din cartierul Hanar al 9onstantinnopolului".
20

TEMA 8. STAT:; R/M?2 M/!ER2. !E ;A 3R/IE-T 3/;ITI- ;A REA;I@AREA R/MA2IEI MARI. $SE-/;:; X4II-XX( 1.3roiecte politice n 3rincipate, la s7r5itul secolului al X4III lea 5i nceputul secolului al XIX-lea. nstaurate &n 4L44 &n .oldo+a -i &n 4L4M &n 7ara Romneasc, domniile fanariote au reprezentat o form de manifestare a crizei mperiului 0toman, interesat &n accentuarea controlului su asupra teritoriilor de=a de,inute direct sau dependente. Regimul de#uteaz imediat dup domniile lui 9-tin (ranco+eanu -i D. 9antemir, &n .oldo+a fiind introduse &n 4L44 , iar &n 7R &n 4L4M , &n am#ele cazuri de ctre 2icolae Mavrocordat. >n am#ele 'rincipate, regimul politic fanariot a durat pn &n anul 4DAA, a+nd acelea-i trsturi caracteristice$ - domnii erau numi,i direct de 'oart fiind asimila,i unui pa- cu dou tuiuri - grecizarea domniei -i a altor institu,ii laice sau ecleziastice (&n defa+oarea #oierimii auto*tone", a culturii -i a &n+,mntului, - domniile erau cumprate durata scurt a domniilor ( ?M domni &n 7R , 5@ &n .old.&ntre 4L44-4DA4" - e2ploatarea economic a 8arilor RomaneK un e2emplu ar fi crearea de noi dregtorii care erau apoi +ndute - cre-terea o#liga,iilor fa, de 'oart prin $ *araci (tri#ut" , pe-c*e-uri (daruri" , mucarerul (confirmarea anual a domniei" - introducerea unui monopol economic &ntre imperiu -i 7R-e , toate produsele luate din 7R-e erau pltite la un pre, inferior pie,ei. - 'ierderi teritoriale $ 8urnu, 6iurgiu, (raila, !otinul sunt transformate in R) )LEorae aflate su# control otoman, cu rolul de a controla militar R. Lacomi , lipsi,i de scrupule ei au urmrit &m#og,irea rapid pt. ac*itarea datoriilor contractate la &nscunare. 8otu-i, unii dintre domnitorii fanario,i (9onstantin .a+rocordat, )le2andru psilanti, oan 9aragea", au ini,iat, su# influen,a iluminismului, o serie de reforme interne care au +izat modernizarea sistemului fiscal, administra,iei, &n+,mntul, situa,ia ,rnimii, inaugurnd astfel un proces de modernizare a statului. Dintre ace-tia iese in e+iden -onstantin Mavrocordat. El +a realiza o serie de reforme precum $ reforma administrati+ prin care func,ionarii +or primi salariu , &n scopul limitrii corup,iei , reforma fiscal a &ncercat s desfiin,eze anumite dri , &ns importan,a acestei reforme st &n introducerea unei dri fi2e , pe cap de locuitor , perceput &n patru rate anuale limitarea a#uzurilor. 9ea mai important reform a sa a fost cea social. 'us &n aplicare &n 4L5M &n 7R -i &n 4L5B &n .oldo+a ea a &nsemnat desfiin,area -er#iei sau a legrii de glie a ,ranilor ( ei puteau s plece de pe o mo-ie pe alta " care a+eau dreptul s se rscumpere cu 4@ taleri de cap. Va rmne totu-i dependen,a economic a ,ranilor fa, de #oier care +a fi rezol+at mai trziu prin &mproprietrirea ,ranilor ( reforma lui 9uza -i :oglniceanu din 4DM5 ". (oierii romni au reac,ionat fa, de noul statut politico-=uridic al 'rincipatelor prin redactarea unor memorii adresate puterilor cre-tine (precum cele din anii 4LMB, 4LLA, 4LL5, 4LB4, 4D@A, 4D@L", &n care re+endicau re+enirea la domniile pmntene, recunoa-terea pri+ilegiilor #oiere-ti, limitarea domina,iei otomane, li#ertatea comer,ului etc. .emoriul din 4LLA, de e2emplu, sus,inea unirea .oldo+ei cu 7ara Romneasc, iar cel din 4LB4 re+endica unirea -i independen,a 'rincipatelor su# protec,ia Rusiei -i a )ustriei. >n 4D@A, !umitrac.e
21

Sturdza ela#ora 3lanul de o#l1duire aristo-democraticeasc1 , care propunea crearea unei repu#lice aristocratice in care #oierimea sa ai#a drepturile asigurate. %-a conturat astfel a-anumita Jpartid1 na6ional1/, ce a+ea s se manifeste -i &n secolul al X X-lea. .emoriile #oiereti nu au a+ut efect, astfel romnii reacioneaz +iolent prin re+oluia condus de 8udor Vladimirescu. 1.1. Revolutia lui T. 4ladimirescu. Desf-urat &n anul 4DA4 &n 7ara Romneasc, a ideile sustinute &n memorii. >n 'roclama,ia de la 'ade- -i 9ererile norodului romnesc, se propunea$ reformarea administra,iei, a =usti,iei, &n+,mntului, economiei, respectarea autonomiei 'rincipatelor -i instituirea principiului su+eranit,ii poporului. Desi miscarea este infranta, unul dintre scopurile acesteia este atins. mperiul 0toman a renun,at in 4DAA la domniile fanariote, fiind instituite, domniile pmntene, reprezentate de Gri*ore !imitrie G.ica (7ara Romneasc" -i Ioni61 Sandu Sturdza (.oldo+a". 'e acest fond, clasa politic romneasc reia ideea proiectelor politice. >n 4DAA, mica #oierime din .oldo+a ela#ora 9onstitu,ia cr+unarilor. Redactat de Ionic1 T1utul -i &naintat domnitorului Ioni61 Sandu Sturdza, cuprindea re+endicri precum$ garantarea li#ert,ii persoanei, a egalit,ii &n fa,a legilor sau formarea unei adunri reprezentati+e T %fatul 0#-tesc. 0 parte dintre aceste idei au fost &ncorporate &n Regulamentele 0rganice. )doptate &n 4D?4 &n .oldo+a i 4D?A &n ara Romnesc, ele au fost primele constituii romneti. )u introdus o serie de principii politice moderne$ separarea puterilor &n stat, reorganizarea fiscal, reforma =usti,iei >n timp &ns, regimul regulamentar, a de+enit depit, folosit de Rusia pentru a-i accentua 3R/TE-T/RAT:; (regim de influen politic asupra rilor Romne impus oficial prin pacea de la )drianopol (4DAB"". Rezultatul a fost re+oluia de la 4D5D. 1. . Transilvania. nstaurarea domina,iei *a#s#urgice &n 8ransil+ania are loc in conte2tul declinului mperiului 0toman, declin care de#uteaza cu esecul cuceririi Vienei (4MD?". 'entru mperiul !a#s#urgic, +ictoria de la Viena asupra mperiului 0toman, desc*ide calea penetrrii spre rsrit. )stfel, cucere-te Cngaria, -i apoi &i impune dominaia asupra 8ransil+aniei, un stat de sine stttor -i +asal 8urciei inc din 4354. %u# presiunea militar -i diplomatic, *a#s#urgii ptrund &n )rdeal -i, prin tratatul de la (la= (AL octom#rie 4MDL", 8ransil+ania accept armata imperial. mperialii, la %i#iu (4MDD" impun Dietei renun,area la suzeranitatea otoman -i acceptarea protec,iei mperiului !a#s#urgic. Datorit presiunilor diplomatice Dieta accept Diploma leopoldin (5 decem#rie 4MB4" care +a ser+i drept 9onstitu,ie 8ransil+aniei. Ea men,ine legisla,ia e2istent, &ntemeiat pe 8ripartitul lui Xer#cczi, )pro#ate -i 9ompilate, sistemul religiilor acceptate, asuprirea romnilor, care nu se #ucurau de drepturi politice. >n 4MBB, prin pacea de la :arloWitz, mperiul 0toman recunotea oficial dominaia austriac din 8ransil+ania >n 4MBA, printr-o patent imperiala (lege dat de &mprat" erau acordate drepturi politice romnilor cu condiia trecerii la catolicism. Romnii care au acceptat se +or /unii/ sau /greco-catolici/. Ei +or prelua lupta pentru drepturile romnilor din 8ransil+ania. lustratic &n acest sens sunt cele dou %uple2 Li#ellus$ 4L55, episcopul unit oan noc*entie .icu :lein realizeaz %upple2 Li#ellus (9artea plngerilor" prin care solicit &n numele +ec*imii i continuitii romnilor pe aceste meleaguri, drepturi egale pentru acetia cu naiunile pri+ilegiate (ungurii,saii i secuii"
22

4LB4, reprezentanii %colii )rdelene ela#oreaz %upple2 Li#ellus Valac*orum (9artea plngerilor romneti" care solicita din nou, drepturi egale pentru romni. )m#ele petii au fost respinse, iar iniiatorii pedepsii.

1.). Revoluia de la 1%&%. >n spaiul romnesc s-au desfurat trei re+oluii$ .oldo+a, ara Romneasc i 8ransil+ania. >n ciuda acestei situaii programele politice ela#orate au a+ut elemente comune precum$ &nlturarea stpnirii strine, a amestecului e2tern &n pro#lemele 7rilor RomneK unirea .oldo+ei cu 7ara RomneascK regim politic constitu,ionalK recunoa-terea -i garantarea li#ert,ilor cet,ene-tiK rezol+area pro#lemei agrare - emanciparea -i &mproprietrirea ,ranilor. .oldo+a. Re+oluia iz#ucnete &n martie 4D5D la ai unde 4@@@ de pesoane se adun &n centrul oraul. Ei +or redacta prin intermediul lui Vasile )lecsandri un program de re+endicri intitulat 'etiiunea proclamaiune$ autonomia rii, &m#untirea situaiei ranilor, /sfnta pzire a Regulamentului 0rganic/. >n ciuda caracterului moderat, domnitorul .i*ail %turdza refuza cola#orarea cu re+oluionarii i &i aresteaz. %fritul re+oluiei din .odo+a. ara Romneasc. Re+oluia iz#uncnete &n martie 4D5D la (ucureti i zlaz. La zlaz este realizat 'roclama,ia de la slaz, programul re+olu,ionarilor din 7ara Romneasc. El afirma necesitatea &ntririi autonomiei ,rii, eliminarea amestecului Rusiei -i 8urciei &n pro#lemele interne -i &nlturarea pri+ilegiilor feudale. Domitorul 6*e. (i#escu speriat fuge din ar, astfel se creaz un gu+ern re+oluionar compus din E. (lcescu, 9) Rosetti, E. 6olescu. El &ncearc s pun &n practic ideile cuprinse &n program. Rezultatul$ mp. 0t. nte+ine militar i pune capt re+oluiei &n octom#rie 4D5D. 8ransil+ania. %-au desfurat aici dou re+oluii$ una mag*iar condus de La=os :ossut* care urmrea refacerea Cngariei cu 8ransil+ania inclusK re+oluia romn condus de )+ram ancu care urmrea autonomia 8ransil+aniei. Re+endicrile romnilor sunt cuprinse &n documentul intitulat 'etiia Eaional de la (la=$ autonomia 8ransi+aniei, desfiinarea io#giei, li#ertatea cu+ntului. 9a urmare cele dou re+oluii intr &n conflict. ;ona conflicutului +a fi .unii )puseni. )#ia &n iulie 4D5B cele dou re+oluii a=ung la o &nelegere datorit lui E. (lcescu. >n aceast lu se &nc*eie la %eg*edin o alian &ntre cele dou re+oluii &mpotri+a austriecilor. >mpcarea +ine prea trziu. )rmata mag*iar este &nfrnt &n august 4D5D la iria, lng )rad. Cn document important redactat la (rao+ de M. Ao*1lniceanu a fost /'rin,ipurile noastre pentru reformarea patriei/ propunea unirea .oldo+ei cu 7ara Romneasc &ntr-un stat independent, ca -i emanciparea -i &mproprietrirea ,ranilor fr despgu#ire. . :nitate 5i independen61 n secolul al XIX-lea -onstituirea statului modern romn. !omnia lui Ale+andru Ioan -uza $1%8B-1%>>(. %itua,ia european creeat &n urma rz#oiului ruso-otoman din 4D3?- 4D3M (Rz#oiul din 9rimeea" a fa+orizat &ndeplinirea idealului unirii 'rincipatelor. La sfritul rz#oiului se desfoar -on*resul de pace de la 3aris &nc*eie tratatul de pace de la 'aris (4D3M" care a consemnat &nfrngerea Rusiei. %-a pus &n discu,ie cu acest prile= -i pro#lema unirii 'rincipatelor, fr ca marile puteri participante s a=ung la un consens &n aceast pri+in,. 8ratatul pre+edea$ con+ocarea &n 'rincipate a unor )dunri )d-*oc.

23

&nlturarea protectoratului Rusiei -i a &nlocuirea acestuia cu garan,ia colecti+ a celor -apte mari puteriK retrocedarea de ctre Rusia, .oldo+ei, a trei =ude,e din sudul (asara#ieiK organizarea de alegeri pentru &ntrunirea, la a-i -i la (ucure-ti, a unor Di+anuri ()dunri" ad-*oc, care s e2prime e+entuala dorin, de unire a romnilor. Dez#aterile )dunrilor ad-*oc (4D3L" s-au finalizat cu adoptarea cte unei rezolu,ii (cu con,inut asemntor &n am#ele 'rincipate", cuprinznd propunerile adresate marilor puteri$ unirea 'rincipatelor su# numele de Romnia, principe strin, pro+enit dintr-o dinastie european, neutralitatea noului stat, su# garan,ia marilor puteri. Rezoluiile au fost &naintate &n 4D3D, -on7erin6a celor 5apte puteri *arante de la 3aris. 9oferina a adoptat 9on+en,ia de la 'aris. De-i sta#ilea o unire incomplet, meritul 9on+en,iei a fost acela de a fi desc*is calea ctre unitatea 'rincipatelor -i de a fi trasat principalele direc,ii de modernizare a statului. Recurgnd la tactica faptului &mplinit, )dunrile electi+e de la a-i -i (ucure-ti au decis alegerea lui Ale+andru Ioan -uza ca domn al .oldo+ei (3<4L ianuarie 4D3B" -i al 7rii Romne-ti (A5 ianuarie<3 fe#ruarie 4D3B". Du#la alegere consacra unirea 'rincipatelor. .1 !omnia lui A.I. -uza $1%8B-1%>>(. Dup 4D3B, unirea tre#uia consolidat -i erau necesare reforme care s aduc societatea romneasc -i statul la un ni+el cu ade+rat european. 9onsolidarea unirii. >n primii ani ai domniei lui 9uza se desf-oar ac,iuni pentru$ - recunoa-terea du#lei alegeri$ fapt reusit prin 9onferina de la 'aris (4D3B" - recunosterea unirii depline $ 9onferina de la 9onstantinopol (4DM4". )ici mperiul 0toman recunoaste unirea doar pe timpul domniei lui 9uza. >n paralel, 9uza a &nceput demersurile pentru unirea deplin -i a trecut la unificarea institu,ional$ - )u fost unificate ser+iciile de +am, telegraf -i cursul monetarK - a fost sta#ilit capitala la (ucure-tiK - s-a &nfiin,at primul minister unit - ministerul de rz#oiK - s-a adoptat o stem nou (+ulturul -i zim#rulK" - -i-au &nceput acti+itatea comisia central -i &nalta curte de =usti,ie -i casa,ie de la Hoc-ani. >n septem#rie 4DM4 puterile europene reunite la conferin,a de la 9onstantinopol au recunoscut deplina unire numai pe timpul domniei lui 9uza. )stfel la ianuarie 1%> , s-a constituit primul gu+ern unic condus de "ar#u -atar*iu, iar la A5 ianuarie -i-a desc*is lucrrile prima adunare legislati+ unificat. Hurirea statului modern. >n paralel cu &ntemeierea statului na,ional romn s-a ac,ionat pentru modernizarea institu,iilor -i societ,ii. >n anii 4DMA-4DM3 au fost adoptate o serie de reforme care au pus #azele organizrii institu,ionale a statului romn modern. )lturi de 9uza, un rol important &n aceast oper reformatoare l-a a+ut .i*ail :oglniceanu, de+enind primministru &n 4DM?.

24

>n decem#rie 4DM?, a fost adoptat legea secularizrii a+erilor mnstire-ti (secularizare = trecerea &n patrimoniul statului a unui #un apar,innd #isericii sau monar*iei"K acestea reprezentau A3,MU din teritoriul ,rii. 'ro#leme au aprut &n legtur cu legea rural. 9uza +a organiza lo+itura de stat de la mai 1%>& &n urma creia a fost dizol+ata adunarea legislati+ -i s-au adoptat prin ple#iscit (ple#iscit = consultarea popula,iei care se pronun, prin da sau nu asupra unei pro#leme importante" o nou lege electoral -i o nou constitu,ie$ statutul dezvoltator al conven6iei de la 3aris$ - domnul se #ucura de largi prerogati+eK - se &nfiin,au institu,ii noi$ 9orpul 'onderator sau %enatul (parlamentul de+enea #icameral"K - +otul censitar, dar censul era mai sczut. La 1& au*ust 1%>& a fost promulgat legea rural$ ,ranii erau &mproprietri,i &n func,ie de numrul de +ite (erau ? categorii$ frunta-ii (cei cu 5 #oi"K mi=loca-ii (cei cu A #oi"K plma-ii"K pmntul tre#uia pltit &n 43 aniK nu putea fi &nstrinat timp de ?@ de ani. >n 4DM5 a fost adoptat legea instruc,iunii pu#lice$ - &n+,mntul primar de+enea o#ligatoriu -i gratuitK - se &nfiin,au uni+ersit,ile din a-i (4DM@" -i (ucure-ti (4DM5". )u fost adoptate -i alte reforme$ codul ci+il, codul penal, etc. Demersul su reformist a deran=at for,ele politice conser+atoare, &n +reme ce modera,ia care a caracterizat programul politic le-a deran=at pe cele radicale. 9onser+atorii -i li#eral radicali, grupa,i &n G monstruoasa coali6ieG l-au silit pe 9uza s a#dice la 44 fe#ruarie 4DMM. ). 3roiectul monar.iei constitutionale. !omnia lui -arol I de 'o.enzollern-Si*marin*en $1%>>-1B1&( >nlturarea lui 9uza a atras reac,ia puterilor europene. %e auzeau +oci care cereau desfacerea unirii. %e dorea aducerea unui prin, strin. deea nu era nou$ - fusese formulat -i &n programul Gpartidei na,ionaleG &n 4D@AK - a fost sus,inut -i de contele XaleWsSi &n 4D3MK - reluat de adunrile ad-*oc din 4D3L. 'rin aducerea prin,ului strin se urmreau$ - 9onsolidarea statului na,ionalK - asigurarea sta#ilit,ii interneK - spri=in diplomatic pe plan e2tern. 9oroana ,rii a fost oferit lui Hilip de Hlandra, iar dup refuzul acestuia, lui 9arol de !o*enzollern - %igmaringen, sus,inut de Eapoleon al -lea -i de regele 'rusiei. La 1C mai 1%>>, 9arol a depus &n fa,a parlamentului =urmntul &n calitate de domn al Romniei (4DMM4B45". La 4<4? iulie 4DMM a fost promulgat constitu,ia. De-i prezenta unele limite, constitu,ia din 4DMM a fost una din cele mai li#erale din zona central -i est-european -i a desc*is calea
25

pluralismului politic. Ea transforma Romania intr-o monar.ie constitutionala. )specte poziti+e ale noului regim$ - s-a consolidat monar*ia, parlamentul -i partidele politice care erau factori decisi+i ai puterii. - .onar*ia a asigurat un anumit ec*ili#ru politic internK - au luat na-tere partidele politice$ 'EL - 4DL3, '9-4DD@K - s-au conturat doctrinele li#erale (Nprin noi n!ine/" -i conser+atoare (Npa!ii mrun"i/" e2primnd ci prin care cele dou partide +edeau progresul ,rii. &. 3roiectul cuceririi independen6ei de stat 9arol independen,ei. punea desc*is &n 4DL? &n consiliu de mini-trii pro#lema do#ndirii

9lasa politic sus,inea ideea$ - cei mai mul,i li#erali ( .9.(rtianu, .i*ail :oglniceanu" erau pentru o apropiere de Rusia &n +ederea unei ac,iuni antiotomane desc*iseK - conser+atorii sus,ineau c pericolul e2pansiunii ruse era iminent -i optau pentru rela,ii #une cu )ustro-Cngaria -i pentru neutralitate &n cazul unui rz#oi Ruso8urc. 9onte2tul o#tinerii independentei. >n 4DL3-4DLM a &nceput Nnoua criz oriental/ prin declan-area luptei antiotomane duse de (oznia-!er,ego+ina, (ulgaria, %er#ia, .unte Eegru. Romnia -i-a proclamat neutralitatea -i a &ncercat (fr succes" s o#,in independen,a pe ci diplomatice, insa calea o#,inerii independen,ei prin lupt de+enea tot mai iminent &n condi,iile &n care constitu,ia otoman din decem#rie 4DLM considera Romnia Npro+incie pri+ilegiat/ a imperiului. 9a urmare, la 5<4L aprilie 4DLL, la (ucure-ti se semna o con+en,ie romno-rus$ - se permitea trecerea armatelor ruse prin ,arK - Rusia se anga=a s respecte drepturile politice -i integritatea Romniei. La 4A aprilie 4DLL Rusia a declarat rz#oi otomanilor -i armatele sale au &nceput tranziia prin Romnia. 8urcii +znd c Romnia nu ac,ioneaz realizeaz c e2ist o &n,elegere -i #om#ardeaz localit,ile (ec*et, 9ara#ia, slaz. Romanii reac,ioneaz #om#ardnd Vidinul -i 8urtucaia. 'ractic rz#oiul &ncepuse. >n acest conte2t, la B mai 4DLL era proclamat independen,a de stat a Romniei. >n iunie 4DLL ru-ii au trecut Dunrea. 'ropunerea lui .9.(rtianu, -eful gu+ernului romn pri+ind cooperarea militar a fost respins de ru-i. >nfrngerile armatei ruse la 'le+na lau determinat pe marele duce Eicolae, comandantul for,elor ruse, s cear spri=inul armatei romane. 'rin telegrama din 4B iulie 4DLL &i cerea lui 9arol s se alture armatei sale. >n august armata romn a trecut Dunrea a=ungnd la 'le+na unde for,ele militare romno-ruse au fost puse su# comanda lui 9arol . La ?@ august 4DLL are loc asaltul asupra 'le+nei. %ingurul succes al zilei a fost cucerirea de ctre romni a redutei 6ri+i,a . Clterior se +a accepta propunerea lui 9arol de a cuceri 'le+na prin asediu. La B noiem#rie 4DLL armata romn cucere-te Ra*o+a des+r-ind &ncercuirea 'le+nei. La AD noiem#rie 4DLL, 'le+na capituleaz. 0sman 'a-a, conductorul 'le+nei, se +a preda colonelului 9erc*ez.
26

Dup cderea 'le+nei armata rus se &ndreapt spre 9onstantinopol, &n timp ce armata romn ac,ioneaz &n zona Vidin - (elogradciS. Romanii se remarc &n #tlii precum cea de la %mrdan. 0tomanii capituleaz &n ianuarie 4DLL. La 4B fe#ruarie 4DLL se semna tratatul de la San Ste7ano$ - se recuno-tea independen,a RomnieiK - Do#rogea era cedat Rusiei, care &-i rezer+ dreptul de a o sc*im#a cu cele ? =ude,e din sudul (asara#ieiK - cre-tea puterea Rusiei. .arile puteri, nemul,umite, organizeaz un congres de pace la (erlin 4DLD. 'rin tratatul de la "erlin (4 iulie 4DLD"$ - se recuno-tea independen,a RomnieiK - Romnia primea Do#rogea, Delta Dunrii, nsula 1erpilor, dar pierdea cele ? =ude,e din sudul (asara#iei (9a*ul, (olgrad i smail" luate de Rusia. &.1 Rela6iile e+terne ale Romniei dup1 o#6inerea independen6ei de stat . mediat dup semnarea tratatului de pace de la (erlin, )ustro-Cngaria, Rusia -i 8urcia au recunoscut independen,a Romniei, iar talia, &n 4DLB. 6ermania -i alte ,ri a condi,ionat recunoa-terea independen,ei Romniei de modificarea articolului L din 9onstitu,ie cu pri+ire la acordarea cet,eniei romne celor de alt religie dect cea cre-tin -i de rscumprarea de ctre statul nostru a ac,iunilor concernului falimentar %trous#erg. >n aceste condi,ii, independen,a Romniei a fost recunoscut -i de 6ermania, Hran,a -i )nglia, &n anul 4DD@. Dup recunoa-terea independen,ei, Romnia a putut s sta#ileasc rela,ii diplomatice cu alte state #azate pe su+eranitate -i egalitate. 7ara noastr a desc*is primele reprezentan,e diplomatice, care se numeau lega,ii, &n alte capitale sau a ridicat la ni+el de lega,ie fostele agen,ii diplomatice care func,ionau &n ,rile respecti+e.)stfel, au &nceput s func,ioneze lega,ii la 9onstantinopol (4DLD", Viena (4DLD", (elgrad (4DLB", 'aris (4DD@" etc. 'rin urmare Romnia a putut s promo+eze mult mai eficient ac,iuni de politic e2tern &n conformitate cu interesele sale politice -i economice. De e2emplu, pentru a--i prote=a economia de concuren,a mrfurilor din )ustro-Cngaria, Romnia a dorit s negocieze, &n 4DDM, o nou con+en,ie comercial cu acest stat, ceea ce a determinat un ade+rat rz#oi +amal &ntre cele dou ,ri. 8. Romnia ntre 1%9%-1B1&. )gricultura era pe prim plan. %uprafa,a culti+at a=ungea la M milioane *a &n 4B45,din care o treime era culti+at cu gru. 'orum#ul ocupa o suprafa, imens, marea ma=oritate a popula,iei se *rnea cu mmlig. ndustria era prote=at prin legi care acordau facilit,i celor care &nfiin,au &ntreprinderi. E2emple$ legea de &ncura=are a industriei (4DDL", legea pentru &ncura=area micilor &ntreprinztori (4B4A", legea pentru prote=area industriei naionale (4B@M". Dez+oltarea a fost destul de lent. ndustria alimentar ocupa primul loc$ fa#rici de za*r, mori, fa#rici de #ere. 'roduc,ia de petrol situa Romnia pe locul ? din lume dup %C) -i Rusia, &n 4B4?. )cest fapt se datoreaz masi+ului aport de capital strin, mai ales german. ndustria c*imic se dez+olt &n strns legtur cu e2trac,ia petrolier.
27

>n 4DD@ se &nfiin,eaz (anca Ea,ional a Romniei, cu drept de #atere a monedei -i acordare de capital &ntreprinztorilor particulari sol+a#ili. Lungimea cilor ferate a atins peste ?M@@ Sm. Dup 4DB3, odat cu construirea podului peste Dunre de la 9erna+od a urmat modernizarea portului maritim de la 9onstan,a. Re,eaua rutier nu era deloc modernizat, de+enind de multe ori un o#stacol &n circula,ia mrfurilor. 9omer,ul e2terior s-a dez+oltat pe +ec*ile fga-e &n special cu )ustro-Cngaria, iar mai apoi -i cu celelalte ,ri europene. Romnia e2porta$ porum#, gru, petrol, etc. -i importa$ metal, materii te2tile, ma-ini, etc. Din punct de +edere social, e2ista un contrast deose#it &ntre #og,ia ,rii -i srcia productorilor. E2cesi+a centralizare a dus la dez+oltarea (ucure-tiului &n defa+oarea celorlalte ora-e. >. 4iata politic1 n Romnia 5i n teritoriile a7late su# st1pnire str1in1 $1%9%-1B1&( E+oluia Europei, &n aceste dou secole, a fost asigurat de o serie de curente culturale i politice. Dintre cele culturale meninm$ Romantismul. Domin secolul X X. %e caracterizeaz prin e2primarea li#er a sentimentelor -i tririlor, orientarea spre trecutul naional. Reprezentani$ 6eorge (Pron, Victor !ugo(literatur", 6ericault, Delacroi2 (pictur". >n Romnia$ .i*ai Eminescu, Eicolae 6rigorescu Realismul. %e dez+olt ca o reacie la adresa romantismului i pune accent pe redarea lumii cu e2actitate tiinific, a mizeriei i realizrilor sale. Reprezentai$ (alzac (literatur", 9*ardin (pictur". Impresionismul. refuz su#iectele religioase sau istorice i se inspir din natur, rednd peisa=e, grupuri de oameni. Reprezentai$ Edouard .anet, 9laude .onet (pictur" -u#ismul. Red realitatea dintr-o perspecti+ pur intelectual, astfel ea este prezentat descompus &n mai multe faete. Reprezentani$ 'a#lo 'icasso, 6eorges (raYue (creatori" 9urentele politice democrate care domin cele dou secole sunt$ ;i#eralismul este o doctrin politic care se dez+olt pentru prima oar &n )nglia &n timpul re+olu,iei (sec. XV ". niiatorii acestuia sunt Ro*n .ilton, Ro*n LocSe -i 8*omas !o##es. Li#eralismul sus,ine urmtoarele idei $ atri#u,iile statului &n economie s fie restrnse legile s ai# ca scop prote=area cet,enilor drepturi -i li#ert,i indi+iduale

>n +ia,a politic romneasc, 'EL apare &n 4DL3 prin coali,ia de la .azar 'a-a. El a reprezentat interesele #urg*eziei -i a marilor industria-i, conducerea partidului a fost asigurat de 9 (rtianu. n ceea ce pri+e-te programul politic al partidului, se remarc atitudinea progresist $ industrie $ dez+olt teoria Jprin noi &n-ine/ care sus,inea crearea unei industrii auto*tone prin anga=area capitalului auto*ton -i prin protec,ionism. social $ sus,ine &n programul politic din 4DBA ideea +otului uni+ersal. Luat &n discu,ie &n 4B45, legea a fost amnat datorit iz#ucnirii primului rz#oi mondial.
28

na,ional $ o#,inerea independen,ei ,rii, su,inerea mi-crii de emancipare a romnilor din 8ransil+ania. -onservatorismul apare &n Europa ca o reac,ie la adresa iluminismului -i a Re+olu,iei franceze, +enit din partea aristocraiei care &-i +edea amenin,at pozi,ia social de noile concepte #urg*eze care sus,ineau c pozi,ia social era dat de #an T e2presie a capacit,ii producti+e a indi+idului- -i nu de originea social, precum -i egalitatea tuturor oamenilor. 0riginile conser+atorismului se regsesc &n opera JReflec,ii asupra re+olu,iei franceze/, scris de ctre Edmund (urSe. 'artidul 9onser+ator a de#utat trziu &n +ia,a politic romneasc. >n 4DD@ apare '9 reprezentnd interesele marilor proprietari funciari. La conducerea lui s-au aflat .anolac*e 9ostac*e Epureanu, Lascr 9atargiu, etc. >n plan ideologic partidul dez+olt Jteoria formelor fr fond/. 9reat de ctre 8itu .aiorescu, ea sus,ine c e gre-it s se &mprumute forme din 0ccident, dar fr fondul lor. 9u alte cu+inte nu este corect s se preia institu,ii, principii, di+erse elemente din 0ccident pentru care nu e2ist o pregtire, o educa,ie &n Romnia. )stfel era propus o e+olu,ie lent a societ,ii conform cu tradi,ia istoric K e+olu,ia urmnd s se produc doar atunci cnd societatea era pregtit pentru aceasta. Rezultatul acestei teorii a fost politica Jpa-ilor mrun,i/. Ea se +a manifesta &n politica intern prin lupta pentru men,inerea pri+ilegiilor, opozi,ia fa, de ideea +otului uni+ersal. n ceea ce pri+e-te pro#lema ,rneasc se +a propune Jsolu,ii morale/ precum$ +nzarea ctre ,rani a unor propriet,i din domeniul statului (4DDB". 'e plan e2tern partidul adopt o atitudine na,ionalist sus,innd ca -i li#eralii independen,a ,rii, lupta de emancipare a romnilor din afara ,rii. Dup primul rz#oi mondial, conser+atorii +or disprea din +ia,a politic romneasc. 9urentele politice totalitare care domin cele dou secole sunt$ -omunismul. %usine ideea egalitii a#solute a tuturor oamenilor. (azele sale au fost puse &n 4D5D de :arl .ar2 i Hriedric* Engels. )ceast ideologie se transform &n regim politic pentru prim oar &n 4B4L &n Rusia prin intermediul re+oluiei #ole+ice (comuniste" (A3 octom#rie 4B4L". <ascismul. deologie creat &n talia, &n 4B4B, de ctre (enito .ussolini care susinea refacerea gloriei statului italian asemenea celui roman. De+ine regim politic &n 4BAA. 2azismul. deologie creat &n 6ermania &n 4B4B de ctre )dolf !itler care susinea ideea superioritii rasei i necesitatea e2tinderii statului german (teoria spaiului +ital". De+ine regim politic &n 4B??. ;e*ionarismul. 9urent politic totalitar specfic romnesc ale crui #aze au fost puse de 9orneliu ;elea 9odreanu &n 4BAL i care susinea lupta &mpotri+a e+reilor, aliana cu 6ermania nazist. De+ine regim politic &n 4B5@. >.1 Romnii din a7ara *ranielor. Transilvania a cunoscut de-alungul istoriei trei dominaii$ dominaia mag*iar (sec. X 4354", dominaia otoman (4354-4MDD" i dominaia austriac (4MDD-4B4D". >n toat aceast perioad, romnii, populaia ma=oritar erau lipsii de drepturi politice. Ei e2plodeaz &n 4D5D prin re+oluia condus de )+ram ancu, care dei &nfrnt arat autoritilor austrice potenialul populaiei romneti. )stfel, &n Dieta (parlamentul local" de la %i#iu (4DM?-4DM5" sunt adoptate legi fa+ora#ile romnilor$ Recunoaterea naiunii romne
29

Drepturi egale pentru aceasta cu naiunile pri+ilegiate (ungurii, saii i secuii" Recunoaterea lim#ii romne

)ceast desc*idere fa de romni a regimului austriac nu dureaz mult. 9onfruntai cu pro#leme interne, austriecii decid &n 4DML, realizarea dualismului austro-ungar, astfel apare mperiul )ustro-Cngar, &n cadrul cruia legile de la %i#iu sunt anulate, 8ransil+ania era ane2at Cngariei, &ncepe politica de deznaionalizare (mag*iarizare"a romnilor. )flai &n imposi#ilitatea de a aciona politic, romnii acioneaz &n pres realiznd o serie de documente prin care criticau dualismul$ 'ronunciamentul de la (la= (4DMD" redactat de 6eorge (ariiu, solicita$ autonomia 8ransil+aniei, respectarea legilor de la %i#iu. 9rearea 'artidului Eaional al Romnilor din 8ransil+ania (4DD4, %i#iu"-primul partid al romnilor din 8ransil+ania. El +a adopta ca tactic politic /pasi+ismul/-neparticipare la +iaa politic a 8ransi+aniei, &n sc*im# accentuarea participrii la +iaa cultural. )pogeul acestei orientri a fost .emorandumul (4DBA". )cesta a fost un document realizat de ion Raiu, 6eorge 'op de (seti, Vasile Lucaciu prin care se critica dualismul austro-ungar i se cerea recunoaterea romnilor ca naionalitate. )m#ele docmunte au euat, iar iniiatorii sunt arestai. 9a urmare, in 4B@3, pasi+ismul este a#andonat, fiind adoptat &n sc*im# /acti+ismul/-participarea romnilor la +iaa politic a imperiului. "asara#ia. 8eritoriul romnesc dintre 'rut i Eistru, a fost ane2at de Rusia, prin pacea de la (ucureti din 4D4A. Dominaia ruseasc cunoate dou faze $ 4D4A-4DAD$ (asara#ia este o o#lastie (regiune de grani". >n aceast perioad autonomia (asara#iei a fost respectat 4DAD-4B4L$ gu#ernie (pro+incie". )cest statut a &nsemnat &nceputul proceusul de rusificare$ aplicarea legilor ruse, o#ligati+itatea lim#ii ruse &n #iseric, coal i administraie Romnii rspund procesului de rusificare printr-o lupt cultural, a crei scop a fost aprarea lim#ii romne. Lupta lor era caracterizat prin$ apariia unor ziare romneti, precum /Romnul/, societi culturale, precum /%ocietatea moldo+eneasc pentru rspndirea culturii naionale./ Lupta este ineficient, astfel asistm la declinul populaiei romneti$ DMU (4D?5" 5LU (4DBL". "ucovina. /ara codrilor de fag/, a fost ane2at de *a#s#urgi prin con+enia de la 9onstantinopole (4LL3". >n 4D5B, austriecii o transform &ntr-un ducat (pro+incie austriac administrat direct de &mprat". )cum se declaneaz o politic de deznaionalizare a romnilor. La fel ca cei din (asara#ia, i aici romnii rspund cu o lupt inefcient &n plan cultural$ apariia unor societi culturale pentru promo+area lim#ii romne precum /9oncordia/, /Runimea/, /Dacia/ sau ser#ri naionale precum cea de la 'utna (4DL4" la care particip$ oan %la+ici, .i*ai Eminescu, )D Xenopol. Lupta este ineficient, ca urmare asistm la declinul populaiei romneti. !o#ro*ea. 8eritoriul dintre Dunre i .are, a fost ocupat de otomani &nc din 45A@. 8eritoriul este locuit de o populaie romneasc care se concentra &n zona !ro+a. Ea este susinut de gu+ernul romn, astfel prin intermediul lui Eifon (lescu, gu+ernul romn creaz aici A3 de coli cu predare &n lim#a romn.
30

'rin 9ongresul de la (erlin (4DLD" Do#rogea este ane2at Romniei. 9. 3roiectul 71uririi Romniei Mari deea unirii politice a 8ransil+aniei cu 'rincipatele Romne a aprut de la &nceputul secolului X X$ - la Eaum Rmniceanu (4D@A"K - la on (udai Deleanu (4D@5". )ceste planuri reluate dup 4D?D de ).6.6olescu -i .9ampineanu au inclus &n programele lor politice unirea celor ? principate. deile apar -i &n timpul re+olu,iei de la 4D5D. Dup re+olu,ie, Dimitrie (rtianu utiliza pentru prima dat sintagma GRomnia .areG (4D3A". n prea=ma primului raz#oi mondial, de-i se afla &n alian, cu 8ripla )lian, (6ermania, )ustro-Cngaria, talia" &n secret, 6u+ernul de la (ucure-ti acorda spri=in romnilor transil+neni. Liga cultural (4DB4" cuprindea mul,i crturari de peste mun,i care sus,ineau cauza na,ional. >n 4B45 Liga -i-a luat numele de G4iga pentru unitatea politic a tuturor romnilorG, e2presie a caracterului su politic. 'rimul rz#oi mondial a asigurat conte2tul &n care +a a+ea loc .area Cnire. 9.1 3rimul r1z#oi mondial. 9auza declanrii rz#oiului este dat de pro#lemele coloniale e2istente &ntre statele europene ( mai precis &ntre statele care a+eau colonii i statele care nu a+eau dar doreau s ai#". 'e acest fond se creeaz dou aliane$ 8ripla )lian ('uterile 9entrale" (4DDA"$ 6ermania, )ustro-Cngaria i talia 8ripla >nelegere ()ntanta" (4B@L"$ )nglia, Hrana, Rusia

'rete2tul rz#oiului l-a constituit asasinarea mo-tenitorului tronului )ustro-Cngariei, Hranz Herdinand, de ctre un studend sr#, la %ara=e+o (AD iunie 4B45". )ustro-Cngaria impune %er#iei condi,ii grele care nu pot fi respectate -i, la AD iulie 4B45, 6ermania, spri=init de )ustroungaria, declar rz#oi %er#iei. La rndul ei, Rusia, care a+ea &nc*eiat un tratat cu %er#ia declar rz#oi )ustro-Cngariei. Rezultatul$ cele dou aliane se pun &n micare. )titudinea Romniei fa, de rz#oi +a fi precizat &n cadrul consiliului de coroan de la %inaia din ? august 4B45. Regele 9arol dorea intrarea Romniei &n rz#oi alturi de 'uterile 9entrale, &n +irtutea tratatului pe care Romnia l-a semnat cu aceasta in 4DD?. >n final s-a sta#ilit neutralitatea Romniei. >n septem#rie 4B45, 9arol moare -i-i urmeaz la tron nepotul su, Hranz Herdinand, care prin soia lui, .aria a+ea o poziie filoantantist. 'e perioada neutralit16ii (4B45-4B4M", &n Romnia, s-au manifestat di+erse curente$ antantofilii ( orga, Hilimon" -i germanofilii( )le2andru .ag*ilorman". 3articiparea Romniei la r1z#oi (4B4M-4B4D". Dup &ndelungi tratati+e, gu+ernul . .9. (rtianu a semnat cu )ntanta, la 5<4L august 4B4M tratatul de alian, -i con+en,ie militar$ - )ntanta promitea spri=in militar (trimiterea zilnic a ?@@ de tone de muni,iiK - )ntanta tre#uia s declan-eze &n 6ali,ia -i %alonic ofensi+a menit s faciliteze ac,iunea Romniei"K - %e recuno-teau statului Romn drepturile asupra 8ransil+aniei, (anatului -i (uco+ineiK
31

- Romnia urma s declare rz#oi )ustro-Cngariei. 9onsiliul de coroan de la 9otroceni (45<AL august 4B4M" a apro#at cele dou documente -i a decis intrarea &n rz#oi &mpotri+a )ustro-Cngariei. -ampania din 1B1>. La 45<AL august 4B4M Romnia a intrat &n rz#oiul pentru unitatea na,ional, declarnd rz#oi )ustro-Cngariei. 8rupele Romne au &naintat peste 9arpa,i eli#erndu-se localit,ile (ra-o+, %fntu 6*eorg*e, .iercurea 9iuc, 0r-o+a. )ceast &naintare a fost oprit ca urmare a +ictoriei o#,inute &n sud la 8urtucaia-Do#rogea (4-M septem#rie 4B4M" de ctre germani -i #ulgari. >nfrngerea a determinat armata romn s se retrag pe linia 9arpa,ilor, unde a a+ut loc J#tlia trectorilor/. (tlia pentru trectorile 9arpailor este pierdut &n toamna lui 4B4M, iar trupele germane si ungare ptrund &n Vec*iul Regat. La M decem#rie 4B4M, trupele germane ocup (ucuretiul. Regele, gu+ernul i o parte a populaiei se retrag &n .oldo+a, aiul de+enind capitala rii. >n aceste condiii grele s-a trecut la reorganizarea armatei i la asumarea de ctre clasa politic a unor transformari eseniale &n societatea romneasc. )rmata a fost reorganizat graie unei misiuni franceze conduse de generalul !enri (ert*elot, regele a promis ranilor care compuneau grsoul armatei romne c la sfritul rz#oiului se +a realiza o reform agrar prin care +or primi pmnt i o reform electoral prin care se +a introduce +otul uni+ersal. %u# efectul acestor transformri armata romn reuete s o#in &n +ara lui 4B4L +itoriile de la .rti, .reti i 0ituz. 8otui +ictoriile sunt fr rezultat &ntruct, principalul nostru aliat, Rusia inc*eie pacea cu 'uterile 9entrale, la (rest-Lito+sS (? martie 4B4D". Romnia este o#ligat s semneze pacea cu 'uterile 9entrale. 3acea de la "ucure5ti (A5 aprilie<L mai 4B4D"$ -Eumit -i Jpacea odioas/K -%emnat de gu+ernul )le2andru .arg*ilomanK -)ustro-Cngaria lua o parte din mun,ii carpa,i (3M@@ :."K -Do#rogea era ocupat de (ulgariaK -6ermania instituia un monopol asupra ,i,eiului pe B@ de aniK -)rmata Romn era demo#ilizatK -Romniei i se permitea accesul la .area Eeagr prin portul 9onstan,aK Regele Herdinand a refuzat s semneze pacea. >n octom#rie<noiem#rie 4B4D, pe fondul succeselor )ntantei, noul gu+ern condus de generalul 9onstantin 9oand a proclamat mo#ilizarea general -i armata Romn a reintrat &n rz#oi la 4@ noiem#rie 4B4D. La 44 noiem#rie 4B4D, rz#oiul s-a inc*eiat prin semnarea armistiiului de ctre 6ermania. %fr-itul rz#oiului, gsea Romnia &n ta#ra &n+ingtoare ()ntanta". (ilan,ul$ D@@.@@@ de mor,i, rni,i -i dispru,i, enorme distrugeri -i pierderi materiale. La 4D noiem#rie<4 decem#rie 4B4D regele Herdinand -i regina .aria au re+enit la (ucure-ti. 9. Marea :nire din 1B1%.
32

9onte2tul realizrii$ 8ripla )lian a fost &nfrnt. - Recunoa-terea dreptului popoarelor la autodeterminare afirmat de pre-edintele american XoodroW Xilson &n /Declara,ia celor 45 puncte/, la &nceputul anului 4B4D, pr#u-irea mperiului Rus &n urma re+olu,iilor din 4B4L 'r#uirea mperiului )ustro-Cngar ca urmare a +ictoriilor )ntantei

8oate acestea au fa+orizat realizarea &n 4B4D a statului na,ional unitar romn. .ai mult, Romnia a participat la 'rimul Rz#oi .ondial cu scopul des+r-irii unit,ii sale na,ionale, proces &ndeplinit &n anul 4B4D prin +oin,a romnilor din pro+inciile aflate pn atunci su# stpnire strin. :nirea "asara#iei cu Romnia. >n 4B4L s-au &ntemeiat, la 9*i-inu, 'artidul Ea,ional .oldo+enesc, %fatul 7rii ca adunare reprezentati+ &n acest teritoriu, condus de on ncule, -i 9onsiliul Directorilor, ca organ e2ecuti+. >n decem#rie 4B4L, %fatul 7rii a proclamat autonomia Repu#licii Democratice .oldo+ene-ti, declarat independent fa, de Rusia la A5 ianuarie<M fe#ruarie 4B4D. 're-edinte al Repu#licii a fost ales on ncule,. La AL martie<B aprilie 4B4D, %fatul 7rii a +otat la 9*i-inu unirea (asara#iei cu Romnia, )ctul Cnirii fiind promulgat de regele Herdinand &n aprilie 4B4D. :nirea "ucovinei cu Romnia. (uco+ina s-a desprins de mperiul )ustro-Cngar &n condi,iile destrmrii acestuia &n toamna anului 4B4D. 8otodat, ea s-a confruntat cu preten,ii de ane2are din partea Ccrainei, situa,ie ce a necesitat inter+en,ia armatei romne &n pro+incie, la solicitarea autorit,ilor de la 9ernu,i. >n octom#rie 4B4D s-au format, la 9ernu,i, )dunarea 9onstituant -i 9onsiliul Ea,ional Romn, &n frunte cu ancu Hlondor. La 43<AD noiem#rie 4B4D, 9ongresul 6eneral al (uco+inei (alctuit att din romni, ct -i din reprezentan,ii altor na,ionalit,i din pro+incie" a proclamat unirea necondi,ionat -i pentru +ecie a (uco+inei cu Regatul Romniei. Regele Herdinand a promulgat )ctul Cnirii (uco+inei &n decem#rie . :nirea Transilvaniei cu Romnia. La AB septem#rie<4A octom#rie 4B4D, 'artidul Ea,ional Romn din 8ransil+ania, care -i-a reluat acti+itatea &n 4B4D, a adoptat Declara,ia de la 0radea, prin care se proclama dreptul romnilor la autodeterminare. )ceasta a fost citit apoi &n 'arlamentul de la (udapesta de ctre deputatul romn )l. Vaida Voe+od. La ?@ octom#rie<4A noiem#rie 4B4D s-a format, la )rad, 9onsiliul Ea,ional Romn 9entral (cu M mem#ri din partea 'artidului Ea,ional Romn -i M mem#ri din partea 'artidului %ocial-Democrat din 8ransil+ania", pe plan local ordinea fiind asigurat de grzile romne-ti. Eegocierile purtate de 9onsiliul Ea,ional Romn 9entral cu gu+ernul mag*iar (noiem#rie 4B4D" au e-uat, Cngaria propunnd doar un statut de autonomie pentru 8ransil+ania.
33

>n aceste condi,ii, s-a luat decizia con+ocrii, la )l#a ulia, &n data de 4D noiem#rie<4 decem#rie 4B4D, a unei .ari )dunri Ea,ionale, la care urma s se decid +iitorul pro+inciei. La e+eniment au participat 4AAD delega,i ale-i prin +ot uni+ersal de romnii din apro2imati+ 3@@@ de sate -i D@ de ora-e transil+nene -i peste 4@@ @@@ de al,i romni +eni,i din 8ransil+ania -i (anat. )dunarea a fost desc*is de 6*. 'op de (se-ti, unul dintre +eteranii mi-crii na,ionale romne-ti din 8ransil+ania. Rezolu,ia Cnirii, adoptat de )dunare, a fost citit de Vasile 6oldi-. 'n la integrarea deplin &n cadrul statului romn, 8ransil+ania a fost condus de .arele %fat Ea,ional, organ reprezentati+ cu rol legislati+ format din A3@ mem#ri -i 9onsiliul Dirigent, organ e2ecuti+, format din 43 mem#ri, condus de uliu .aniu -i su#ordonat gu+ernului de la (ucure-ti. >n decem#rie 4B4D, la (ucure-ti, regele Herdinand primea, &n cadrul unei &ntruniri solemne, Rezolu,ia unirii 8ransil+aniei cu Romnia, act ce marca &nc*eierea procesului formrii statului unitar romn. >n plan interna,ional, noul statut politico-teritorial al Romniei a fost recunoscut prin tratatele &nc*eiate &n cadrul 9onferin,ei de pace de la 'aris (4B4B-4BA@". 9onsecine$ suprafaa Romniei crete la AB3.@@@ Sm ptrai, populaia la 4D mil loc. La 18 octom#rie 1B , regele Herdinand i regina .aria sunt &ncoronai &n 9atedrala Re&ntregirii din )l#a ulia ca regi ai tuturor romnilor. TEMA %. R/MA2IA SI -/2-ERT:; E:R/3EA2 1. !e la Dcriza orientalaE la marile aliante ale secolului XX. n secolul XV asistam la importante transformari, astfel mp. 0t. intra in declin, iar dupa infrangerea de la Viena (4MD?" el adopta o politica defensi+a permanenta. )cest fapt este folosit de noile imperii ale continentului Tcel *a#s#urgic si cel rus- care incearca sa o#tina teritorii pe seama Nomului olnav al Europei/. Este ceea ce istoricii denumesc N -RI@A /RIE2TA;A/. Rezultatul a fost 44 raz#oaie desfasurate intre mp. 0t. pe de-o parte si mp. Rus si cel !a#s#urgic pe de alta parte. %ase dintre ele s-au desfasurat pana in 4D4A. 8inta acestor raz#oaie a fost spatiul romanesc$ 4L4@-4L44$ raz#oi ruso-otoman la care participa si domnul .oldo+ei D. 9antemir. Rusii sunt infranti si prin pacea de la +adul !usilor o#tin cetatea )zo+. 4L4M-4L4D$ raz#oi austro-otoman$ turcii sunt infranti si ne+oiti prin pacea de la 'asaroWitz sa cedeza (anatul si 0ltenia. 4L?M-4L?B$ raz#oi austro-otoman$ austriecii sunt infranti si cedeaza prin pacea de la (elgrad, 0ltenia. 4LMD-4LL5$ raz#oi ruso-otoman$ turcii sunt infranti si prin pacea de la :uciuS:ainardg=i o#tin protectoratul asupra 8arilor Romane. 4LDL-4LB4$ raz#oi ruso-otoman$ prin pacea de la asi, rusii o#tin teritoriul dintre (ug si Eistru, de+enind astfel +ecinii .oldo+ei. (asara#ia. 4D@M-4D4A$ raz#oi ruso-otoman$ prin pacea de la (ucuresti, rusii o#tin

34

n aceasta situatie, mp. 0t. promo+eaza in 'rincipate o noua politica #azata pe loialitate, spionarea +ecinilor si mai ales, cresterea contr#utiilor materiale ale acestora. n fata dezertarii lui D. 9antemir si 9-tin (ranco+eanu, 'oarta *otaraste introducerea domniilor fanariote. Regimul de#uteaz imediat dup domniile lui 9-tin (ranco+eanu -i D. 9antemir, &n .oldo+a fiind introduse &n 4L44 , iar &n 7R &n 4L4M , &n am#ele cazuri de ctre 2icolae Mavrocordat. >n paralel, Rusia face eforturi pentr e2tinderea influenei sale asupra rilor Romne, folosindu-se de simpatia care se #ucura in spaiul romnesc ca lupttoare antiotoman. >n 4LL5 prin tratatul de la :uSiuS-:ainardgi, Rusia o#ine instaurarea neoficial a protectoratului su asupra rilor Romne. 'e acest fond, lipsiti de orice putere, elitele #oieresti auto*tone +or initia miscarea petitionala adresata initial Rusiei, )ustriei, iar din secolul X X si Hrantei. 'etitiile cereau$ ane2area la Rusia, refacerea autonomiei, independenta. 'e aceeasi directie se inscriu in 8ransil+ania, eforturile reprezentantilor %colii )rdelene. Ei ela#oreaza la 4LB4 Supple+ ;i#ellus 4alac.orum-primul program politic modern al romanilor din 8ransil+ania. nfluentat de ideile Re+olutiei franceze, documentul cerea in numele +ec*imii si continuitatii ramanilor$ desfiintarea denumirii =ignitoare de Ntolerati/ drepturi egale cu natiunile pri+ilegiate.

)cest document a fost precedat de un alt %upple2 Li#ellus(4L55", realizat de episcopul unit Ioan Inoc.entie Micu Alein, prin care solicita in numele +ec*imii i continuitii romnilor &n 8ransil+ania, drepturi egale cu naiunile pri+ilegiate (ungurii, saii i secuii". . :nitate si independenta $1% 1-1B1%( 'erioada este desc*isa de re+olutia lui 8udor Vladimirescu (4DA4" care reuseste sa inlature domniile fanariote. %e re+enea astfel, cu incepere din 4DAA, la domniile pamantene$ onita %andu %turdza in .oldo+a si 6rigore Dimitrie 6*ica in 8ara Romaneasca. Domniile lor au fost insa afectate de un nou raz#oi ruso-otoman (4DAM-4DAB" care se inc*eie prin +ictoria Rusiei si tratatul de la )drianopol (4DAB"$ Refacerea autonomiei 'rincipatelor Li#ertatea comertului Z astfel se desfiinta monopolul otoman Retrocedarea raialelor si sta#ilirea granitei cu mp 0t pe Dunare.

0ficializarea protectoratului rusesc $re*im de in7luen1 ruseasc1 asupra 1rilor Romne( Declansarea re+olutiei europene de la 4D5D, a determinat aprinderea spiritului re+olutionar si in spatiul romanesc. n martie 4D5D se declanseaza re+olutia la asi, iar in iunie la slaz in 8ara Romaneasca. 8oate programele politice adoptate aratau influenta europeana a acestora (engleza si franceza".

35

nter+entia imperiilor a#solutiste Trus, *a#s#urgic si tarist- a pus capat acestor re+olutii si au readus regimurile conser+atoare Tcel a#solutist in 8ransil+ania si cel regulamentar in 8arile Romane. 9el din urma a fost agra+at prin con+entia de la (alta-Liman. 9on+entia, realizata de puterea suzerana si protectoare, in prima+ara lui 4D5B, era o masura puniti+a la adresa 8arilor Romane dupa re+olutia de la 4D5D$ domnii romani, considerati inalti functionari ai mp. 0t. erau numiti direct de sultan cu acordul Rusiei, pe o perioada de L ani mentinerea in 'rincipate a ?@.@@@ soldati rusi si turci Npana la resta#ilirea linistii/. %ituatia ii determina pe re+olutionarii romani e2ilati sa initieze o serie de proteste pe langa cancelariile marilor puteri, astfel ei +or a=unge sa transforme pro#lema romaneasca intro pro#lema europeana. n momentul declansarii raz#oiului -rimeii (4D3?-4D3M", Nc*estiunea romaneasca/ se #ucura de=a de un spri=in deose#it din partea Hrantei condusa de Eapoleon . 9u a=utorul acesteia, mica unire de+ine posi#ila la A5 ianuarie 4D3B (9on+entia de la 'aris din L<4B august 4D3B". 8ot Hranta a fost cea care a sustinut reformele initiate de ). . 9uza. 'ierderea sustinerii Hrantei in 4DMM, a fost una dintre cauzele care il determina pe 9uza sa a#dice. %pri=inul francez se manifesta si dupa a#dicare. La sugestia lui Eapoleon , liderul poliic roman 9 (ratianu se orienteaza spre printul 9arol, care +a fi proclamat domn al Romaniei la 4@ mai 4DMM. 'rincipala sa realizare a fost o#tinerea independentei. La B mai 4DLL, este adoptata declaratia de independenta, insa oferta de cola#orare militara cu Rusia este respinsa de aceasta. nfrangerile suferite de aceasta la 'le+na o determina in final sa accepte cola#orarea cu armata romana. La capatul conflictului insa, interesele marilor puteri s-au manifestat in cadrul 9ongresului de la (erlin (iunie-iulie 4DLD". ndependenta Romaniei a fost recunoscuta in mod conditionat$ Rusia$ prelua cele ? =udete din sudul (asara#iei 6ermania$ rezol+area urmarilor afacerii %trouss#erg

)cest tratament a aratat Romaniei ca singura modalitate de aparare a intereselor nationale era aderarea la o alianta militara, mai ales ca la rascrucea secolelor X X-XX s-au creat cele doua #locuri militare T8ripla )lianta si 8ripla ntelegere- care +or arunca lumea in 'rimul Raz#oi .ondial. n 4DD?, Romania adera la 8ripla )lianta. ). Romania in secolul e+tremelor $1B1%-1BBC( Dupa .area Cnire de la 4B4D, Romania a a+ut ca principal scop al politicii sale e2terne apararea sistemului sta#ilit la 'aris-Versailles. )cest o#iecti+ +a fi atins prin aderarea la tratate care pri+eau dezarmarea cat si prin inc*eierea unor aliante cu statele din zona care a+eau o#iecti+e identice. Romania a fost mem#ru fondator a Societatii 2atiunilor Tinsitutie care urmarea apararea pacii in lume. n 4BA4 este creata din intiati+a lui 8aSe onescu, .ica ntelegere, o alianta militara intre Romania, 9e*oslo+acia si ugosla+ia. ntre 4B?A-4B?3, Romania participa la -on7erinta de dezarmare de la Geneva . Ea se +a inc*eia cu un singur rezultat concret$ con+entiile de definire a agresiunii, con+entii a caror te2t a fost ela#orat de Eicolae 8itulescu. 9ea mai importanta realizare a acestuia +a fi insa Intele*erea "alcanica- o alianta militara inc*eiata in 4B?5 intre Romania, 6recia, (ulgaria,
36

si 8urcia. 8oate aceste eforturi au fost insa zadarnicite de atitudinea .arilor 'uteri care refuza sa ia parte la procesul de pacificare. %tatele re+izioniste se +ad incura=ate, astfel in 4B?? 6ermania, paraseste %oc. Eatiunilor, iar in 4B?3 reintroduce ser+iciul militar o#ligatoriu. n acelasi an talia ataca )#isinia. n fata acestor agresiuni, si a pasi+ismului .. 'ut., E. 8itulescu, declara in 4B?M $/daca repudierea unilaterala a tratatelor este acceptata fara consecinte, acesta ar fi sfarsitul securitatii colective si a 5oc. 6at./ Declansarea celui de-al -lea raz#oi mondial surprinde Romania izolata diplomatic, astfel in 4B5@, statele re+izioniste +ecine ii cer sa cedeze teritorii$ Rusia prin notele dipomatice din AM-AL iunie 4B5@ ii cere (asara#ia si E (uco+inei. Romania accepta aceste cedari prin nota diplomatica din AL iunie 4B5@. (ulgaria solicita in august 4B5@, 9adrilaterul Cngaria solicita in august 4B5@ EV 8ransil+aniei. Eegocierile se +or desfasura la Viena prin ar#itra=ul 6ermaniei si taliei. La ?@ august ar#itrii transeaza pro#lema$ urma sa cedam 5?.3@@ Sm patrati. n aceeasi zi semn actele si cu #ulgarii. Dezmem#rarea granitelor tarii, &n urma e+enimentelor din iunie si august 4B5@, a determinat o gra+a criza politica interna. Regimul de autoritate personala impus de regele 9arol al -lea &n fe#ruarie 4B?D s-a pra#usit, iar monar*ul, considerat direct raspunzator de amputarile teritoriale, a a#dicat &n fa+oarea fiului sau, .i*ai . 'uterea &n stat a fost preluata de generalul on )ntonescu, in+estit cu largi prerogati+e si proclamat G9onducator al statuluiG. El si i-a asociat la putere pe legionari, principala forta politica a tarii. 9a urmare, la 45 septem#rie 4B5@,Romania este proclamata /stat national-legionar/. La A? noiem#rie 4B5@ ne aliem cu 6ermania Tprincipala putere militara a continentului- pentru a recupera pro+inciile luate de rusi. La AA iunie 4B54, alaturi de 6ermania, Romania ataca CR%%, insa infrangerea armatei germane la Stalin*rad (4B5?" determina clasa politica romanesca sa caute iesirea din raz#oi. La A? august 4B55, regimul antonescian este inlaturat de regele .i*ai impreuna cu restul clasei politice romneti, iar Romania intoarce armele impotri+a fostilor aliati. n ciuda prezentei in alianta a %C) si a )ngliei, apropierea geografica de CR%% a facut ca acest stat sa-si impuna dominatia in tara noastra. 'rin con7erinta de la Falta (fe#ruarie 4B53" s-a *otarat impartirea Europei in doua sfere de influenta$ lumea capitalista si lumea comunista. ncepea Raz#oiul Rece. TEMA . I!E/;/GII !EM/-RATI-E SI T/TA;ITARE I2 E:R/3A SI R/MA2IA 1. Ideolo*ii democratice 5i totalitare n Europa. >n secolul A@, are loc o confruntare &ntre regimurile democratice -i cele totalitare. >n timpul primului rz#oi mondial, principiile democra,iei li#erale au fost afectate de inter+en,ia statului pentru a o#,ine +ictoria. .ai mult, dup rz#oi, statul -i-a men,inut controlul pentru a rezol+a gra+ele pro#leme economice -i sociale. >n cele mai importante dintre statele democratice (C:, Hran,a, %C)" electoratul a adus la putere partide de dreapta(partidul conser+ator &n C:, #locul na,ional &n Hran,a, partidul
37

repu#lican &n %C)" )ceste partide au luat msuri de redresare economic cu efecte antisociale, ceea ce a dus la &nmul,irea ac,iunilor re+endicati+e. >n Europa central -i de sud-est, dup dezmem#rarea imperiilor multina,ionale(german, austro-ungar, rus" au aprut state cu regimuri li#eral-democratice. 9onsolidarea sistemului democratic depindea de adoptarea unor reforme precum cea agrar, constitu,ional. >n aceste condi,ii, &ntre 4B4B-4BA4, au fost &nfptuite reforme care a+eau &n +edere desfiin,area marii propriet,i prin despgu#ire, redistri#uirea pmntului ctre ,rani. >n paralel, sunt adoptate constitu,ii. 6ra+itatea pro#lemelor de rezol+at, lipsa de e2perien, politic a electoratului, disputele dintre partidele politice, am#i,iile unor conductori politici au dus la deteriorarea mecanismelor constitu,ionale -i concentrarea puterii &n minile e2ecuti+ului. >n aceste condi,ii, +iitorul democra,iei depindea de modul &n care conductorii &n,elegeau s respecte regulile. >n state precum 9e*oslo+acia, se pstreaz regimul democratic, &n timp ce &n 'olonia se a=unge la un regim autoritar. .area criz economic(4BAB-4B??" +a afecta toate statele. Efectele sale se simt att &n plan economic, social, ct -i politic. >n state ca C:, Hran,a, %uedia, Danemarca, (elgia -i 0landa se men,in regimuri democratice, &n sc*im# alte spa,ii alunec spre regimuri autoritare(6ermania, talia, %pania, 'ortugalia etc". %cderea ni+elului de trai, insta#ilitatea din primii ani ai perioadei inter#elice, reac,iile fa, de modul cum s-au pus #azele pcii au dus la apari,ia mi-crilor e2tremiste -i instaurarea, &n unele state europene, a regimurilor dictatoriale. >n acest conte2t, apar -i se manifest ideologii totalitare$ fascism, nazism -i comunism. Hascismul. ) aprut &n talia unde a fost instaurat de (enito .ussolini. 'reconiza o societate organizat &n grupuri profesionale numite corpora,ii. )cestea erau alctuite din reprezentan,i ai muncitorilor, ,ranilor -i ai patronilor. ) &m#rcat o form corporatist. 'e plan politic, corporatismul urmrea &nlocuirea parlamentului cu o adunare a delega,ilor corpora,iilor. Eoua organizare tre#uia s asigure prosperitatea tuturor categoriilor sociale. Hascismul a pus accent pe na,ionalism, pe promisiuni de restaurare a onoarei na,ionale. Dezamgit &n pri+in,a am#i,iilor teritoriale, zdruncinat de mi-crile sociale sus,inute de sociali-ti care amenin,au cu instaurarea dictaturii proletariatului, democra,ia li#eral italian se +edea &n imposi#ilitatea de a gestiona noile realit,i. Hascismul aprea ca o solu,ie. >n 4B4B, .ussolini &nfiin,eaz /Hasci di com#atimento/(Hasciile de lupt", antrenate &n luptele de strad cu stngi-tii. >n 4BA4, este creat 'artidul Ea,ional Hascist. >n octom#rie 4BAA, este organizat mar-ul asupra Romei (.ussolini -i cele 5@@@@ de cm-i negre". Regele Victor Emanuel , temndu-se de tul#urri sociale, &l nume-te pe .ussolini prim-ministru. Cn an mai trziu, acesta prime-te puteri depline pentru ca &n urma alegerilor din aprilie 4BA5 camera deputa,ilor s de+in ma=oritar fascist, asigurndu-i lui .ussolini toate prg*iile puterii. .suri$ - acti+itatea sindical a fost redus la tcereK - a fost desfiin,at li#ertatea preseiK - au fost desfiin,ate partidele politiceK

38

- ad+ersarii regimului a+eau de &nfruntat persecu,iile poli,iei politice 0VR) (organiza,ia +oluntarilor pentru represiunea antifascismului" -i ale tri#unalului special &nfiin,at &n 4BA3K - propaganda anun,a c a luat na-tere statul corporatist, care asigura prosperitatea tuturor categoriilor socialeK prin propagand, s-a urmrit s se rede-tepte &n sufletul italienilor mndria de a fi urma- al +ec*ii romeK - pentru atragerea popula,iei, .ussolini (il duce" a luat o serie de msuri ce au urmrit controlul marelui capital, &nlturarea corup,iei, msuri &mpotri+a mafieiK - pe plan e2tern, talia +a desf-ura o politic agresi+$ atac -i ocup Etiopia, se altur 6ermaniei -i Raponiei &n al doilea rz#oi mondial. Eemul,umirile italienilor duc la &nlturarea lui .ussolini &n 4B5?. Este e2ecutat &n 4B53. 2azismul. 9a ideologie, a fost fundamentat de )dolf !itler &n lucrarea N.ein :ampf/. %e #aza pe na,ionalism e2acer#at, rasism -i antisemitism. ) aprut &ntr-o perioad dificil pentru 6ermania. >n+ins &n primul rz#oi mondial, era nemul,umit de pre+ederile tratatului de la Versailles. 6ermanii considerau c li s-a impus un dictat. Eazi-tii puneau accent pe na,ionalism -i pe promisiuni de restaurare a onoarei na,ionale. !itler considera +ino+at de pro#lemele economice -i sociale sistemul democra,iei parlamentare. %ingura solu,ie era dictatura unui singur partid condus de un lider pro+iden,ial care s supun na,iunea &n numele #inelui general. )stfel el +oia s-i cuprind pe to,i germanii &ntr-un imperiu (Reic*". Rustifica e2pansiunea prin ne+oia de spa,iu +ital (le#ensraum" pentru rasa german superioar, pentru arieni. %pre deose#ire de .ussolini, !itler a fcut din rasism -i mai ales din antisemitism o component esen,ial a programului su. E+reii erau considera,i +ino+a,i de pro#lemele 6ermaniei. >n concep,ia lui !itler, e+reii erau capa#ili s polueze sngele german -i s sl#easc na,iunea german. 6ermanii creau cultur, e+reii o distrugeau. !itler, liderul 'artidului Ea,ional %ocialist al .uncitorilor 6ermani (E%D)'", de+ine cancelar al 6ermaniei &n 4B??. Reu-ise acest lucru &n urma alegerilor din 4B?A. >n martie 4B??, o#,ine puteri dictatoriale, fapt ce semnifica ssfr-itul repu#licii de la Weimar. Dup moartea pre-edintelui !inden#urg din 4B?5, preia -i atri#u,iile acestuia, proclamndu-se fu*rer. .suri$ - sunt desfiin,ate partidele politice, e2ceptnd nsdapK - teroarea de+ine practic de gu+ernareK poli,ia secret (gestapo", trupele ss -i sa &-i &ncep persecu,iile - sunt luate msuri cu caracter antisemit$ pn la sfr-itul lui 4B?5, a+oca,i, medici, profesori, func,ionari e+rei -i-au pierdut slu=#ele sau dreptul de a practica acea meserieK &n 4B?3, se adopt legile de la nurem#erg prin care e+reilor le-a fost retras cet,enia german, li s-au interzis cstoriile cu germaniiK &n 4B?D, au loc ac,iuni ostile e+reilor (Nnoaptea de cristal/"K - este distrus mi-carea sindicalK - se instituie control total asupra presei, radioului -i cinematografuluiK - #i#liotecile sunt epurate, manualele -colare sunt rescriseK
39

- tinerii sunt educa,i &n spiritul de+otamentului fa, de regim -i &nregimenta,i &n organiza,ii de tipul Ntineretul *itlerist/K - specific nazismului este cultul conductorului, care a+ea rolul de a arta mre,ia, unicitatea -i infaila#ilitatea lui !itlerK - propaganda este pus &n slu=#a regimuluiK - cultura este su#ordonat -i ea regimuluiK - controlul regimului a fost instituit -i asupra #isericii. -omunismul. >-i are originea &n operele lui :arl .ar2 care a fundamentat teoria luptei de clas. El sus,inea c societatea comunist se +a edifica &n ,rile dez+oltate unde proletariatul +a prelua, pe cale re+olu,ionar, puterea de la #urg*ezie. Lenin a dez+oltat aceast teorie sus,innd c re+olu,ia proletar poate a+ea succes -i &n ,rile mai pu,in dez+oltate, ca Rusia. >n concep,ia sa, comuni-tii reprezentau a+angarda proletariatului. deologia comunist promitea oamenilor o sc*im#are total a modului de +ia, prin realizzarea unei societ,i fr clase &n care s domneasc egalitatea -i dreptatea. 8eoria mar2ist considera c, &ntr-o prim etap, cea a construirii socialismului, era necesar men,inerea statului ca instrument al Ndictaturii proletariatului/ care s ac,ioneze &mpotri+a ad+ersarilor clasei muncitoare. 'rimul regim comunist s-a instituit &n Rusia &n octom#rie 4B4L. (ol-e+icii au luat o serie de msuri$ - na,ionalizarea #ncilor -i fa#ricilorK - &mpr,irea pmntului ,ranilorK >ntre 4B4D-4BA4, se desf-oar un rz#oi ci+il &ntre sus,intorii +ec*iului regim arist (al#ii" -i partizanii #ol-e+icilor (ro-ii". %-au implicat -i state occidentale. - #ol-e+icii au instituit teroareaK - au creat poli,ia secret ceSaK - ,ranilor le-a fost rec*izi,ionat recoltaK - s-a introdus munca o#ligatorieK - s-a creat )rmata Ro-ie. (ol-e+icii reu-esc s se impun. >n 4BAA, se constituie CR%%(uniunea repu#licilor so+ietice socialiste". 8otalitarismul -i teroarea se consolideaz &n timpul lui %talin. %e dez+olt unele domenii (construc,ii de ma-ini, energetic, metalurgie". %-a lic*idat analfa#etismul, au fost elimina,i ad+ersarii politici, s-a desf-urat colecti+izarea. %-a trecut la o economie planificat, se manifest cultul conductorului, &nclcarea drepturilor -i li#ert,ilor cet,ene-ti. Dup al doilea rz#oi mondial, comunismul se e2tinde &n intreaga lume. . Ideolo*ii 5i practici politice n Romnia Dup 4B4D, +ia,a politic a cunoscut o accentuat dez+oltare democratic, fiind fundamentat pe adoptarea +otului uni+ersal (4B4D", adoptarea constitu,iei din 4BA?.

40

9onstitu,ia din 4BA? sta#ilea, la articolul 3, drepturi -i li#ert,i cet,ene-ti$ li#ertatea con-tiin,ei, &ntrunirilor, presei, &n+,mntului, articolul ?? enun,a principiul su+eranit,ii poporului (toate puterile eman de la na,iune". Lipsa de e2perien, a electoratului, am#i,iile politice, gra+itatea pro#lemelor de rezol+at, au dus la deteriorarea mecanismelor constitu,ionale -i concentrarea puterii &n minile e2ecuti+ului -i ale -efului statului. 3artidele politice$ >n sistemul politic din Romnia, partidele au =ucat un rol important. Dup 4B4D, sistemul partidelor politice cunoa-te modificri$ dispar partide (conser+ator", apar partide noi ('artidul rnesc, Liga 'oporului", se men,in partide ('EL", au loc fuziuni ('ER['artidul rnesc='artidul Ea,ional rnesc", se manifest partide ale minorit,ilor, se constituie partide de e2trem stng ('9R" sau de e2trem dreapt (L)E9, 6arda de fier". >ntre 4B4D-4BA4, se constat ma2ima proliferare a partidelor politice. Cnele s-au intitulat ,rniste sau agrariene pentru a atrage electoratul din mediul rural, altele s-au intitulat na,ionaliste. 8otui +ia,a politic a fost dominat de dou partide$ 'EL -i 'E. ;i#eralismul$ Reprezenta interesele #urg*eziei industriale -i financiare, unor meseria-i, intelectuali. Ei+se +or constitui in 'EL &n 4DL3. >n perioada inter#elic, la conducerea partidului au fost$ 9 (rtianu(4B@B-4BAL", Vintil (rtianu (4BAL-4B?@", 6 Duca (4B?@-4B??", 9 9 (rtianu (4B?L-4B5L". De+iza partidului=Nprin noi &n-ine/. 0rganul de pres central=NViitorul/. 'uneau &n centrul societ,ii indi+idul, teorie sus,inut pn la primul rz#oi mondial. Dup rz#oi, au aprut sc*im#ri &n ideologia li#eral, aprnd neoli#eralismul, care punea accent pe inter+en,ia statului, apreciind c interesul general prima asupra celui indi+idual. )ceast concep,ie a fost sus,inut de Vintil (rtianu -i 1tefan ;eletin. Viitorul, &n concep,ia lui tefan ;eletin, era &n industrializare -i ur#anizare. Li#eralii au accentuat rolul industriei -i au &ntre+zut o legtur &ntre industrializare, modernizare -i consolidarea independen,ei politice. De+iza Nprin noi &n-ine/ nu tre#uie &n,eleas ca o atitudine e2clusi+ist, de e2cludere a capitalului strin, ci ca o cola#orare cu acesta &n condi,ii mai a+anta=oase ca pn atunci. 1tefan ;eletin considera constitu,ia din 4BA? actul de na-tere a neoili#eralismului. 01r1nismul$ Reprezint a doua ideologie important din Romnia. ) fost sus,inut de 9onstantin %tere, Virgil .adgearu, on .i*alac*e, 6*eorg*e ;ane. >n 4B4D, se constituie 'artidul rnesc, reprezentnd interesele lumii satelor. La 4@ octom#rie 4BAM, are loc fuziunea cu 'artidul Ea,ional Romn din 8ransil+ania, rezultnd 'E. 9onducerea a fost asigurat de uliu .aniu -i on .i*alac*e. 0rganul de pres=NDreptatea/. De+iza=Npolitica por,ilor desc*ise/. Ha, de pozi,ia pro industrial sus,inut de 'EL(acesta considera c pro#lema agrar a fost rezol+at prin reforma agrar", partidul ,rnesc -i apoi 'E au pus accent pe gospodria ,rneasc -i agricultur. 7rnismul sus,inea primatul ,rnimii ca o clas omogen -i independent cu importan, &n e+olu,ia ulterioar a societ,ii. 'ornind de la concep,ia conform creia Romnia tre#uia s fie un stat predominant agrar, reprezentan,ii ,rnismului nu negau dez+oltarea unor ramuri industriale (mai ales cele
41

care +alorificau produsele agricole -i #og,iile su#solului", dar se &mpotri+eau protec,ionismului +amal ridicat sus,inut de li#erali. 7rni-tii considerau c Romnia nu dispune de suficient capital necesar sus,inerii dez+oltrii economice -i se pronun,au pentru politica por,ilor desc*ise &n fa,a ccapitalului strin. Din punct de +edere politic, 9onstantin %tere considera c Romnia tre#uia s fie stat ,rnesc deoarece poporul romn este un popor de ,rani -i munca ,ranilor condi,ioneaz &ntreaga +ia, economic -i social. La &nceput, ,rni-tii au promo+at (4B4B-4BA5" lupta de clas a ,ranilor -i muncitorilor &mpotri+a #urg*eziei oligar*ice. Dup 4BA5, au sus,inut aprarea de clas a ,rnimii oprimate de #urg*ezie. La congresul din 4BA3 al 'E, s-a afirmat ideea cola#orrii tuturor for,elor sociale &n cadrul statului na,ional ,rnesc, pe #aza unei reale democra,ii. .ecanismul constitu,ional sta#ilit prin constitu,ia din 4BA? a fost dificil de pus &n aplicare. 0 pro#lem era legat de faptul c -i dup 4B4D s-a men,inut o practic mai +ec*e, instituit de 9arol $ regele numea gu+ernul, apoi dizol+a corpurile legiuitoare -i se organizau alegeri. )stfel, e2ecuti+ul desemna legislati+ul, -i nu in+ers. 'rimul deceniu inter#elic a fost dominat de li#erali. 6u+ernele li#erale, fidele de+izei Nprin noi &n-ine/, au urmrit +alorificarea #og,iilor ,rii, emanciparea de su# dependen,a capitalului strin. 'rintre msurile luate de li#erali$ adoptarea constitu,iei din 4BA?, legea pri+ind comercializarea -i controlul &ntreprinderilor de stat(4BA5", legea minelor, legea energiei. 7rni-tii s-au aflat la gu+ernare &ntre 4BAD-4B?4 -i 4B?A-4B??. Li#eralii re+in la putere &n 4B??, -i sunt preocupa,i de dez+oltarea industriei, cre-terea rolului statului. 'e scena politic, s-au manifestat -i grupri de e2trem dreapt -i stng. E+trema dreapt1$ 9orneliu ;elea 9odreanu, desprins din Liga )prrii Eaional 9retine (L)E9", &nfiin,eaz, &n 4BAL, Legiunea )r*ang*elului .i*ail. >n 4B?@, creaz o sec,ie politic, 6arda de fier. Doctrina legionar se proclam, &nainte de toate, cre-tin, idee sus,inut pentru a =ustifica atitudinea antisemit -i condamnarea moral a oamenilor politici acuza,i de lipsa credin,ei &n dumnezeu. Legionarii au lansat teoria purificrii prin moarte, e2acer#nd misticismul, promo+nd ura, intoleran,a, apologia mor,ii. Ei considerau c democra,ia parlamentar este +ino+at de unele rele (lipsa de moralitate, srcirea popula,iei" -i &n special de acapararea a+u,iei ,rii de ctre politicieni -i e+rei -i su#ordonarea Romniei marii finan,e interna,ionale e+reie-ti, afirmnd c -eful lor +a face din Romnia N% "ar mndr ca soarele pe cer/. Din punct de +edere al politicii e2terne, sus,ineau apropierea de talia -i 6ermania 0rgan de pres=N%farm piatr/. >n 4B5@, legionarii a=ung la gu+ernare. E+trema stn*1$ '9R a fost &nfiin,at &n 4BA4. ) aderat la interna,ionala comunist. 9oncep,ia comunist considera c societatea capitalist este perimat din punct de +edere istoric -i tre#uia &nlturat prin re+olu,ie.
42

>n 4BA?, '9R adopt teza cominternist, potri+it creia Romnia este stat multina,ional Ncrea,ie a imperialismului apusean/ -i tre#uia dezmem#rat. >E 4BA5, dup participarea la e+enimentele din sudul (asara#iei care urmareau dezlipirea acestui teritoriu de Romania si alipirea lui CR%%, partidul este scos &n afara legii. >n 4B55, dup &nlturarea lui )ntonescu, particip la gu+ernare -i treptat +a prelua puterea. TEMA 6. ROMANIA POSTBELICA. STALINISM. NATIONAL COMUNISM I !ISI!ENTA ANTICOMUNISTA Ideolo*ii 5i practici politice dup1 3rimul R1z#oi Mondial. Dup realizarea .arii Cniri, a fost introdus &n Romnia +otul uni+ersal(4B4D", pentru #r#a,ii de peste A4 de ani, cu e2cep,ia magistra,ilor -i cadrelor militare . >n aceste condi,ii, numrul partidelor a sporit, &ns +iaa politic romneasc inter#elic a fost dominat de 'artidul Ea,ional Li#eral -i 'artidul Ea,ional 7rnesc. >n a doua parte a perioadei inter#elice, &n condi,iile afirmrii &n Europa a unor ideologii totalitare, apare i &n ara noastr, e2tremismul de stnga (comunismul" -i de dreapta (legionarismul". .onar*ia a reprezentat, -i &n perioada inter#elic, centrul func,ionrii sistemului politic din Romnia, #azat pe pre+ederile 9onstitu,iei din anul 4BA?. Regele &n timpul cruia a fost &nfptuit .area Cnire, Herdinand (4B45T 4BAL", nu a &nclcat principiile +ie,ii politice democratice. El a girat marile reforme ale epocii$ - Reforma electoral din 4B4D - Reforma agrar din 4BA4 - 9onstituia din 4BA? 9u toate acestea monar*ia a a+ut un rol ma=or &n insta#ilitatea politic a +remii. lustrati+ este criza dinastic1 din decem#rie 4BA3, cnd prin,ul 9arol a renun,at la mo-tenirea tronului. 9a urmare mo-tenitor al tronului a fost proclamat minorul .i*ai, fiul lui 9arol. Dup moartea regelui Herdinand (4BAL", acesta a condus ,ara su# autoritatea Re*en6ei. Regena a a+ut un impact negatic asupra Romniei &ntruct cei trei mem#rii ai acesteia nu se &nelegeau. 'e fondul declinului autoritii regenei, 9arol, re+ine &n ,ar &n anul 4B?@ -i a fost proclamat rege de 'arlament su# numele de 9arol . El a urmrit reducerea rolului partidelor politice -i instaurarea unui regim &n care monar*ul s ai# puteri sporite. )stfel, &n anul 4B?D, acesta a instaurat un re*im autoritar, &n timpul cruia singura forma,iune care a func,ionat a fost cea care &l sus,inea pe rege, Hrontul Rena-terii Ea,ionale, denumit, din 4B5@, 'artidul Ea,iunii. 9elelalte partide erau desfiinate. Regimul autoritar izoleaz diplomatic i militar Romnia. )cest lucru permite +ecinilor (Cngaria, CR%% i (ulgaria" s solicite Romniei o serie de teritorii. >n urma a dou note ultimati+e adresate la > 5i % iunie 1B&C, de CR%%, Romniei, aceasta accept cedarea (asara#iei -i a (uco+inei de Eord, Cniunii %o+ietice. 'rin ar#itra=ul 6ermaniei -i al taliei, la ?@ august 4B5@, dictatul de la 4iena, o#liga Romnia s cedeze nord-+estul 8ransil+aniei Cngariei, iar la la L septem#rie 4B5@, prin tratatul de la -raiova, Romnia a cedat (ulgariei 9adrilaterul. >n condi,iile pierderilor teritoriale din anul 4B5@, regele 9arol al -lea a#dic -i fuge din ,ar(septem#rie 4B5@". Locul su este luat de .i*ai , &ns, puterea real &n stat a fost de,inut de generalul Ion Antonescu, pre-edinte al 9onsiliului de .ini-tri. )cesta a gu+ernat, pn &n ianuarie 4B54, alturi de legionari. Ee&n,elegerile cu legionarii, care doreau s o#,in &ntreaga putere &n stat, au determinat &nlturarea lor, dup re#eliunea din A4 T A? ianuarie
43

4B54. )poi, on )ntonescu s-a aflat &n fruntea unui regim militar pn la A? august 4B55. 'rincipalele sale realizri$ - instituie un regim de dictatur filogerman - Romnia ader la 'actul 8ripartit la A? noiem#rie 4B5@ - Romnia intr &n rz#oi alturi de 6ermania, &mpotri+a CR%% la AA iunie 4B54, cu scopul de a eli#era (asara#ia. (tlia de la %talingrad (4B5?" a &nsemnat &nceputul sfritului pentru armata german care din acest moment se afl &ntr-o permanent retragere. >n august 4B55, frontul se afla de=a &n .oldo+a. >n aceste condiii, la A? august 4B55, marealul on )ntonescu este &nlturat de la conducerea statului printr-o lo+itur de stat orc*estrat de regele .i*ai. Romnia post#elic1 La A? august 4B55 mare-alul on )ntonescu a fost &nlturat de la putere. 'uterea +a fi deinut &n perioada septem#rie 4B55 - martie 4B53 de gu+erne conduse de generalii 9onstantin %ntescu -i respecti+ Eicolae Rdescu. Ei se confrunt cu ascensiunea '9R susinut puternic de )rmata Roie prezent &n Romnia. 9a urmare, &n aceste gu+erne, sunt inclu-i -i reprezentan,i ai '.9.R. >n urma &n,elegerii so+ieto-#ritanice de la Moscova $octom#rie 1B&&(, Romnia intr &n sfera de influen, so+ietic. )stfel, la > martie 1B&8, supus presiunilor .osco+ei, regele .i*ai este o#ligat s accepte formarea gu+ernului comunist condus de dr. 3etru Groza. Este de#utul regimului comunist &n Romnia. Regele &ncearc s se opun. Greva re*al1, manifestat prin refuzul regelui .i*ai de a sanc,iona actele gu+ernului (4B53-4B5M", s-a do+edit ineficient, nefiind spri=init efecti+ pe plan e2tern de statele democratice. Rezultatul$ alegerile falsificate din noiem#rie 4B5M. )cum au fost organizate primele alegeri parlamentare post#elice care au a+ut scopul de a legitima prin +ot puterea comunist. De-i au fost c-tigate de partidele tradiionale 'EL i 'E, rezultatul a fost falsificat pentru ca '.9.R. s de,in controlul complet al 'arlamentului -i gu+ernului. )nul 4B5L marc*eaz lo+itura de graie la adresa democraiei. 'artidele politice democratice ('.E.L., '.E.7." au fost desfiin,ate, liderii lor aresta,i -i condamna,i la &nc*isoare, iar la )C decem#rie 1B&9 regele .i*ai a fost o#ligat s a#dice. >n aceeai zi, Romnia a fost proclamat Repu#lic1 3opular1, procesul prelurii puterii politice de ctre '.9.R. fiind &nc*eiat. 9omunismul s-a remarcat prin urmtoarele$ - Eaionalizarea (44 iunie 4B5D"- trecerea &n proprietatea statului a tuturor mi=loacelor de producie. - 9olecti+izarea (lansata &n martie 4B5B-4BMA"- trecerea pmntului &n proprietatea statului ndustrializarea$ crearea e2agerat de fa#rici, &n special industrie grea - 'lanurile cincinale$ planuri economice pe cinci ani cu o#iecti+e imposi#il de atins - 9ultul personalitii$ promo+area e2agerat a imaginii liderului >n aceast perioad, &n conducerea '.9.R. s-au manifestat dou grupuri$ cel Gna,ionalG, care acti+ase &nainte de 4B55 &n ,ar (6*. 6*eorg*iu-De=, Lucre,iu 'tr-canu" -i grupul Gmosco+itG format din cei care acti+aser &n CR%% ()na 'auSer, Vasile Luca". n final, se impune la conucerea Romniei grupul /naional/. G.eor*.e G.eor*.iu-!eG $1B&%-1B>8(. De la ?@ decem#rie 4B5L, Romnia de+ine un stat totalitar, de tip stalinist. Regimul politic este #azat pe concentrarea puterii &n mna unui singur partid$ 'artidul 9omunist
44

Romn (care &ntre 4B5D -i 4BM3, &n urma fuziunii din 4B5D cu 'artidul %ocial-Democrat, a purtat numele de 'artidul .uncitoresc Romn". 6*eorg*e 6*eorg*iu-De=, secretarul general al partidului a fost primul dictator comunist romn. 'olitica intern %tatul a fost organizat prin 9onstitu,iile de inspira,ie stalinist din anii 4B5D -i 4B3A. 'otri+it acestora$ T monopolul puterii apar,inea partidului unicK T principalul organ de conducere al statului era 'rezidiul .arii )dunri Ea,ionaleK T toate domeniile +ie,ii sociale se aflau su# controlul statuluiK T principiul separrii puterilor era desfiin,atK .onopolul ideologic comunist s-a manifestat prin$ T &nlturarea +ec*ii elite politice -i intelectualeK T &ntreruperea rela,iilor cu lumea occidentalK T promo+area proletcultismului (cultura care se #azeaz pe ideea luptei de clas -i negarea +alorilor tradi,ionale"K T organizarea dup sistem so+ietic a &n+,mntului -i culturiiK T supra+eg*erea de ctre stat a cultelor religioaseK interzicerea (isericii greco-catolice (4B5D"K T falsificarea istoriei na,ionale &n conformitate cu interesele politice so+ietice. >n relatia cu CR%% este de remarcat loialitatea oar# a lui 6*e. 6*eorg*iu De=. Ea s-a o#ser+at prin poziia pe care De= o adopta fa de in+azia Cngariei de ctre CR%%, &n 4B3M$ spri=in necondiionat. mre Eag*P, liderul re+oltei mag*iare a fost &ntemniat pentru o perioad &n Romnia. CR%% rspltete &n 4B3D, poziia Romniei, retrgnd trupele so+ietice din ara noastr. Dup retragerea trupelor so+ietice din Romnia (4B3D" s-a trecut la o relati+ &m#unt,ire a situa,iei interne, caracterizat prin$ T deso+ietizarea -i destalinizarea treptat a +ie,ii sociale -i culturaleK T eli#erarea de,inu,ilor politiciK T &ncura=area legturilor &n domeniile culturii -i -tiin,ei cu statele occidentaleK T promo+area unei orientri Gna,ionaleG &n cultur. Deteriorarea relaiilor cu CR%% +ine odat cu lansarea planului Vale+, &n 4BM5, &n care Romnia a+ea un rol e2clusi+ agrar. )ceasta determin regimul de la (ucureti s se distaneze de .osco+a. >n aprilie 4BM5, '.R ('9R" pu#lic /!eclaraia cu privire la poziia 3MR n pro#lemele mic1rii comuniste i muncitoreti internaionale / &n care susinea independena fa de .osco+a. La scurt timp dup proclamarea independenei, De= moare. 2icolae -eau5escu $1B>8-1B%B(. >n 4BM3 se desf-oar 9ongresul 'artidului .uncitoresc Romn, care sta#ile-te re+enirea la +ec*ea denumire de '.9.R. -i alegerea &n func,ia de secretar general al partidului a lui Eicolae 9eau-escu. Este adoptat noua 9onstitu,ie, prin care Romnia de+enea Repu#lic %ocialist (R.%.R.". 9eauescu continu politic de independen fa de .osco+a, iniiat de De=. ndependena Romniei este marcat de $ 4BML resta#ilirea relaiilor oficiale cu RH6 i srael 4BMD criticarea in+aziei 9e*oslo+aciei de ctre CR%% 4BL4 Romnia ader la Hondul .onetar nternaional )stfel, perioada 4BM3-4BL4 s-a caracterizat prin$ - continuarea procesului de deso+ietizare -i destalinizare &nceput de 6*. 6*eorg*iuDe= - relati+a &m#unt,ire a condi,iilor de +ia, ale popula,ieiK
45

atenuarea politicii represi+e a %ecurit,ii, eli#erarea -i rea#ilitarea unora dintre de,inu,ii politiciK distan,area fa, de CR%%, e+iden,iat &n mod special prin refuzul ca Romnia s inter+in alturi de statele mem#re ale 8ratatului de la Var-o+ia, &n 4BMD, &mpotri+a mi-crii anticomuniste din 9e*oslo+acia.

)ceast politic a luat sfrit odat cu +izita lui Eicolae 9eauescu din 9*ina i 9oreea de nord (4BL4". 9a urmare, perioada 4BL4-4BDB este marcat de Gre+olu,ia culturalG, lansat prin /tezele din iulie 4BL4/. Elementele definitorii ale acestei perioade sunt$ - instaurarea dictaturii personale a lui E. 9eau-escu (pre-edinte al Repu#licii din 4BL5"K - promo+area &n func,iile de conducere a mem#rilor familiei 9eau-escu (socialismul dinastic"K - reluarea industrializrii for,ate -i realizarea marilor construc,ii cu scop propagandistic (9analul Dunre-.area Eeagr, 9asa 'oporului T (ucure-ti, 8ransfgranul" care determin sectuirea resurselor ,rii -i cre-terea rapid a datoriei e2terne a RomnieiK - ac*itarea datoriei e2terne (&ncepnd din 4BD " prin restrngerea drastic a consumului popula,ieiK - politica de teroare intern e2ercitat de securitate -i alte institu,ii ale statului asupra popula,iei, reprimarea drastic a re+oltelor (gre+a minerilor din Valea Riului - 4BLL, manifesta,iile muncitore-ti de la (ra-o+ - 4BDL"K La captul acestei perioade se declaneaz re+oluia din 4BDB care pune capt regimului comunist. !isiden6a anticomunist1 'rincipalele manifestri ale luptei anticomuniste au fost$ T rezisten"a armat a grupurilor din mun"i$ Rezisten,a din mun,i a fost specific anilor 4B55-4BM@, fiind organizat de grupurile &narmate de partizani alctuite din foste cadre militare, fo-ti legionari, mem#ri ai partidelor de opozi,ie, ,rani, intelectuali. 'rintre acestea sau numrat grupurile din (anat -i 0ltenia, cel din zona .uscel-Hgra- (grupul J!aiducii .uscelului/ al colonelului )rsenescu -i al fra,ilor )rnu,oiu", rezisten,a din (uco+ina, reprezentat de Vladimir .aco+eiciuc, 6a+ril Vatamaniuc, 9ozma 'trucean, Dimitrie Rusu. La rndul lor, femeile au sus,inut mi-carea de rezisten,, pltind uneori cu +ia,a. %unt cunoscute numele .ariei 'lop -i al .ariei Rum#leanu, mem#re ale grupului )rsenescu)rnu,oiu, ca -i cel al Elisa#etei Rizea din Euc-oara (.uscel". )ceast form de rezisten, a fost reprimat cu o +iolen, e2trem de organele de represiune ale regimului comunist. T cea a "ranilor7 rezisten,a din mediul rural a corespuns cu deose#ire perioadei colecti+izrii agriculturii, manifestndu-se prin refuzul &nscrierii &n formele colecti+e de asociere, al predrii cotelor o#ligatorii de produse agricoleK atacarea -i de+astarea sediilor locale ale '.9.R.K re+olte spontane. 9onform unor estimri, peste D@ @@@ de ,rani au czut +ictime represiunii. T revoltele muncitore!ti$ Re+oltele muncitore-ti au aprut &n anii OL@-OD@, ca form de reac,ie a popula,iei fa, de scderea ni+elului de trai, -i au cuprins Valea Riului (re+olta minerilor din anul 4BLL" -i (ra-o+ul (manifesta,iile din 4BDL". >n urma unui proces trucat, dintre cele peste ?@@ de persoane arestate la (ra-o+, DD au fost deportate &n alte zone ale ,rii sau li s-a instituit domiciliul o#ligatoriu. T activitatea disiden"ilor$ disiden,ii, precum 'aul 6oma, Doina 9ornea sau 6*eorg*e Crsu, au opus o rezisten, indi+idual, ac,iunile lor fiind specifice anilor \L@ -i \D@. nclusi+
46

fo-ti mem#ri ai conducerii '.9.R. au protestat, &n 4BDB, fa, de politica dictatorial a lui Eicolae 9eau-escu (5crisoarea celor !ase". >mpotri+a acestora aciona %ecuritatea. >nfiin,at &n 4B5D dup modelul poli,iei politice so+ietice, a instaurat un regim de teroare intern. Ea &i #aza acti+itatea pe urmtoarele instrumente$ - 5istemul penitenciar romnesc a cunoscut o dez+oltare fr precedent, acoperind, practic, &ntregul teritoriu al ,rii$ %ig*et, )iud, .iercurea- 9iuc, 'ite-ti, 6*erla sau Rmnicu-%rat - munc for"at la 9analul Dunre- .area Eeagr, &n Delt la cules de stuf - deportarea unor comunit"i ntregi$ germanii din 8ransil+ania, sr#ii din (anat, ranii care se opuneau colecti+izrii &n (rgan.. TEMA B. R/MA2IA SI RA@"/I:; RE-E. R1z#oiul Rece (4B5L-4BB4" a fost o confruntare desc*is, nonmilitar (de-i a cauzat cursa &narmrii" -i limitat, care s-a dez+oltat dup )l Doilea Rz#oi .ondial &ntre dou grupuri de state care a+eau ideologii -i sisteme politice diametral opuse. >ntr-un grup se aflau CR%% -i alia,ii ei, crora li se mai spunea -i "locul oriental sau r1s1ritean. 9ellalt grup cuprindea %C) -i alia,ii lor, numi,i -i "locul occidental sau apusean. La ni+el militar-politic a fost o confruntare &ntre 2AT/ (Eort* )tlantic 8reatP 0rganization, 0rganiza,ia 8ratatului )tlanticului de Eord" -i 3actul de la 4ar5ovia . La ni+el economic, a fost o confruntare &ntre capitalism -i socialism. La ni+el ideologico-politic a fost o confruntare &ntre democra,iile li#erale occidentale (a-a-numita Glume li#er,G Gsocietatea desc*isG" -i regimurile comuniste totalitare (a-a-numita Gsocietatea &nc*isG". >nfruntarea dintre cele dou #locuri a fost numit GRz#oiul receG, deoarece nu s-a a=uns la confruntri directe militare dintre supraputeri (nu s-a a=uns la un rz#oi GcaldG". Din punctul de +edere al studiilor strategice, nu s-a a=uns -i nu se putea a=unge la un rz#oi GcaldG, la o confruntare con+en,ional datorit faptului c am#ele supraputeri s-au dotat cu arme atomice -i nucleare, ceea ce a creat o situa,ie de descura=are -i #locare reciproc. De#utul su este reprezentat de cu+ntarea din 3 martie 4B5M a lui Hinston -.urc.ill de la Hulton (.issouri" prin care critica agresi+itatea so+ietic i folosea termenul de Ncortin de fier/ pentru a arta di+izarea Europei. Reacia %C) &n faa acestei agresi+iti este rapid. n 4B5L este lansat doctrina Truman (doctrina &ndiguirii". 0 prim manifestare practic a acesteia a fost planul .ars*all din 4A martie 4B5L prin care %C) oferea tuturor statelor europene a=utor financiar pentru a- i reface economiile distruse de rz#oi. %tatele aflate su# controlul CR%% refuz acest a=utor (inclusi+ Romnia". Reacia CR%% ului a +enit su# forma crerii$ - -omin7ormul (4B5D" organ de control al CR%% asupra statelor comuniste -AER (4B5B" 9onsiliul de a=utor economic reciproc. 0 replic so+ietic a planului .ars*all

8ensionarea relaiilor dintre cele dou superputeri este oficializat prin crearea &n 4B5B a E)80, urmat &n 4B33 de 'actul de la Varo+ia. 'erioada 4B5D-4BMA este marcat de o serie de crize$ - 4B5D #locada (erlinului de ctre CR%% 4B3@-4B3? rz#oiul din 9oreea
47

4BMA criza rac*etelor din 9u#a

Cltima criz a adus lumea &n pragul unui rz#oi nuclear. 9ontiente de acest pericol, cele dou superputeri &i detensioneaz relaiile$ - 4BLA Ric*ard Ei2on +iziteaz CR%% 4BLA %)L8 tratat CR%%-%C) de limitare a armamentului nuclear 4BL3 semnarea )ctului final al 9onferinei pentru securitate i cooperare &n Europa (!elsinSi" prin care cele dou superputeri afirmau egalitatea &ntre state i drepturile omului

La sfritul anilor L@, relaiile se tensioneaz din nou datorit susinerii din partea CR%% a micrilor comuniste din )merica Latin i a in+aziei din )fganistan (4BLB". 'reluarea puterii la .osco+a, &n 4BD3, de ctre .i*ail 6or#acio+, a dus la pr#uirea CR%% i la sfritul comunismului &n Europa. Romnia si ra#oiul rece. Dup actul de la A? august 4B53, Romnia a czut &n sfera de influen so+ietic. Rezultatul$ ascensiunea rapid a '9R, care din ?@ decem#rie 4B5L deine puterea a#solut &n Romnia. %pri=inul constant acordat de CR%%, '9R-ului s-a tradus printro loialitate oar# a lui 6*e. 6*eorg*iu De=. Ea s-a o#ser+at la pozi ia pe care De= o adopta fa de in+azia Cngariei de ctre CR%%, &n 4B3M$ spri=in necondiionat. mre Eag*P, liderul re+oltei mag*iare a fost &ntemniat pentru o perioad &n Romnia. CR%% rspltete &n 4B3D, poziia Romniei, retrgnd trupele so+ietice din ara noastr. Lansarea planului Vale+, &n 4BM5, &n care Romnia a+ea un rol e2clusi+ agrar, determin regimul de la (ucureti s se distaneze de .osco+a. >n aprilie 4BM5, '.R ('9R" pu#lic E!eclaraia cu privire la poziia 3MR n pro#lemele mic1rii comuniste i muncitoreti internaionaleE &n care susinea independena fa de .osco+a. ndependena Romniei este marcat de urmtoarele poziii pe care ea le adopt$ 4BML rz#oiul de ase zile sraelul atac %iria, Egiptul i ordania pe fondul unui mimnent atac din partea acestora. Romnia refuz s adopte poziia 'actului de la Varo+ia (s declare sraelul stat agresor" ceea ce trezete simpatia acestuia i a %C). Rezultate$ Romnia de+ine mediator &ntre srael i ara#i, Romnia i-a &m#untit relaiile cu %C). 4BML resta#ilirea relaiilor oficiale cu RH6 i srael 4BMD criticarea in+aziei 9e*oslo+aciei de ctre CR%% 4BL4 Romnia ader la Hondul .onetar nternaional

)ceast politic a luat sfrit odat cu +izita lui Eicolae 9eauescu din 9*ina i 9oreea de nord (4BL4". El impune o linie naionalist &n politic i cultur care &n final duce la sfritul regimului prin re+oluia din 4BDB. TEMA). -/2STIT:TII;E !I2 R/MA2IA
48

DEX$ constituie=lege fundamental a unui stat care precizeaz modul de organizare i funcionare a statului respecti+. >n prima parte a secolului al X X-lea, necesitatea modernizrii societ,ii romne-ti a impus ideea redactrii unor proiecte constitu,ionale. Remarca#il este -onstituia -1rvunarilor din 4DAA, pe care ). D. Xenopol l-a calificat ca fiind Gcea dinti &ntrupare a unei gndiri constitu,ionale &n 7rile RomneG. De-i 9onstituia 9r+unarilor a fost &n cele din urm &nlturat, din cauza opozi,iei unei pr,i a #oierimii, el con,ine o serie de idei +aloroase precum recunoa-terea statutului de independen, a .oldo+ei, &nfiin,area %fatului o#-tesc (adunare reprezentati+" din care urmau s fac parte -i #oierii de rang mai mic, pn atunci &nltura,i din func,ii importante, garantarea dreptului de proprietate -i principiul e2proprierii pentru cauz de utilitate pu#lic. 'rimele acte care =oac rolul unor constituii &n spaiul romnesc au fost Re*ulamentele /r*anice. ntrate &n +igoare &n anii 4D?4 -i 4D?A, &n 7ara Romneasc -i, respecti+, &n .oldo+aau fost redactate de dou comisii #oiere-ti, su# pre-edin,ia consulului general rus .inciaSi, conform -i cu indica,iile 9ur,ii imperiale de la 'eters#urg. 're+ederi $ era introdus pentru prima oar princpiul separrii puterilor &n stat. Domnul, numit pe +ia, de )dnuarea 0#teasc, deinea puterea e2ecuti+ )dunarea o#teasc, compus din #oieri, deinea puterea legislati+ naltul Di+an Domnesc era forul =udectoresc suprem care conferea autoritatea lucrului =udecat. -onvenia de la 3aris(4D3L". %c*im#area situa,iei interna,ionale dup 4D3M, cnd Rusia a fost &nfrnt &n Rz#oiul 9rimeii (4D3?-4D3M", purtat &mpotri+a mperiului 0toman, a creat condi,iile fa+ora#ile constituirii statului romn modern. De+enit c*estiune european, pro#lema romneasc a fost dez#tut de marile puteri &n anul 4D3D (puterile garante, care &nlocuiau protectoratul rusesc - Hran,a, )nglia, 'rusia, %ardinia, )ustria, Rusia -i mperiul 0toman".Reprezentan,ii acestora au redactat 9on+en,ia de la 'aris, care &ns, prin pre+ederile ei, nu satisfcea dect &n parte dorin,a de unire a romnilor. 're+ederi$ o unire par,ial (legislati+" a 'rincipatelor, noul stat a+ea s se numeasc G'rincipatele unite ale .oldo+ei -i Vala*ieiGK era impus principiul separrii puterilor &n stat, sta#ilindu-se alegerea a doi domnitori -i urmnd s func,ioneze dou gu+erne -i dou 'arlamente (la a-i -i (ucure-ti"K statul urma s ai# dou institu,ii comune (9omisia 9entral de la Hoc-ani -i >nalta 9urte de Rusti,ie -i 9asa,ie". Romnii au realizat unirea deplin a 'rincipatelor, treptat, dup du#la alegere ca domnitor a lui 9uza, punnd marile puteri &n fa,a faptului &mplinit(A5 ianuarie 4D3B". Statutul !ezvolt1tor al -onveniei de la 3aris(4DM5". 'entru a putea realiza reformele necesare modernizrii societ,ii romne-ti, &n anul 4DM5, domnitorul )le2andru oan 9uza, printr-o lo+itur de stat, a dizol+at )dunarea 0#teasc (#astion al moierimii" i a impus un
49

nou document cu +aloare constitu,ional, apro#at prin ple#iscit de popula,ia cu drept de +ot, %tatutul dez+olttor al 9on+en,iei de la 'aris. 're+ederi$ puterile domnitorului erau sporite$ putea s numeasc un sfert din mem#rii 9orpului 'onderator 'arlamentul de+enea #icameral (format din )dunarea 0#-teasc -i 9orpul 'onderator, sau %enat". %tatutul Dez+olttor impunea practic un nou regim politic, cel autoritar, care &i +a permite lui 9uza s realizeze reformele necesare modernizrii Romniei, &ns +a contri#ui la propria pr#uire &ntruct, noul regim, nu era altce+a dect o dictatur a domnitorului. -onstitu6ia din anul 1%>>. )ducerea unui prin, strin pe tronul Romniei a fost propus prmia oar &n rezolu,iile )dunrilor ad-*oc din anul 4D3L. La 4@<AA mai 4DMM, a sosit &n ,ar prin,ul 9arol de !o*enzolern-%igmaringen, care fusese acceptat de popula,ia cu drept de +ot prin ple#iscit. Dup alegerea ei, )dunarea 9onstituant a &nceput din mai 4DMM, s lucreze la o nou constituie. Ela#orat dup modelul celei #elgiene din anul 4D?4, 9onstitu,ia Romniei a creat cadrul =uridic necesar dez+oltrii statului romn modern. Ea era compus din D titluri (capitole" i a+ea urmtoarele pre+ederi$ - statul romn poart oficial numele de GRomniaG - Romnia este o monar*ie constitu,ional ereditarK - monar*ul dispune de atri#u,ii att &n domeniul puterii e2ecuti+e ct -i al celei legislati+e$ este -eful statului -i comandantul armateiK nume-te pe mem#rii gu+ernuluiK are drept de ini,iati+ legislati+K #ate monedK acord decora,iiK are drept de gra,iereK are drept de G+eto a#solutG (poate respinge sanc,ionarea unei legi +otate de 'arlament"K separarea puterilor &n stat$puterea legislati+$ 'arlamentul (#icameral, format din %enat -i 9amera Deputa,ilor, mem#rii si fiind ale-i pe #aza +otului censitar"K puterea e2ecuti+$ gu+ernulK puterea =udectoreasc$ instan,ele de =udecat, >nalta 9urte de Rusti,ie -i 9asa,ieK >n +igoare pn &n anul 4BA?, 9onstitu,ia de la 4DMM a fost amendat (completat" de mai multe ori$ &n 4DLB, a fost modificat articolul L, care proclama faptul c diferen,ele religioase nu constituiau o piedic &n o#,inerea cet,eniei romneK &n 4DD5, a fost redus numrul colegiilor electorale de la patru la trei, iar censul a fost mic-orat, astfel c s-a e2tins dreptul de +otK &n 4B4L, prin modificarea unor articole din 9onstitu,ie, s-au creat posi#ilit,ile &nfptuirii ulterioare a reformelor electoral (introducerea +otului uni+ersal" -i agrar. -onstituia din 1B ). 9a urmare a realizrii .arii Cniri, precum i a reformei electorale(4B4D" i agrare(4BA4" era ne+oie de o nou lege fundamental a Romniei, care s reflecte noua realitate. Ela#orat &n anul 4BA?, constitu,ia a fost adoptat de 'arlament, dup care a fost promulgat (i-a dat acordul" de regele Herdinand , la data de AD martie 4BA?. Legea fundamental a+ea 4?D de articole, cuprinse &n D titluri, dar LM dintre ele au fost pstrate din +ec*ea 9onstitu,ie, fr nicio modificare.
50

're+ederi$ - se realiza trecerea de la monar*ia constitu,ional la cea parlamentar. - Romnia era stat na,ional, unitar -i indi+izi#il, - &n care se aplica principiul separrii puterilor &n stat$ puterea legislati+ e2ercitat de rege -i 'arlamentul #icameral (%enat, )dunarea Deputa,ilor"K puterea e2ecuti+ &ncredin,at regelui -i gu+ernului (format de partidul sau alian,a care c-tig alegerile parlamentare"K puterea =udectoreasc - atri#uit >naltei 9ur,i de Rusti,ie -i 9asa,ie -i instan,elor de =udecatK - atri#u,iile monar*ului$ este -eful statuluiK de,ine comanda armateiK nume-te pe pe primul-ministruK actele sale de+in +ala#ile numai dac sunt contrasemnate de ministrul de resortK - +otul uni+ersalK mportan,a adoptrii 9onstitu,iei$ contri#uie la consolidarea .arii CniriK creaz cadrul democratic al +ie,ii politice &n Romnia pn &n anul 4B?D.

-onstituii totalitare. -onstituia din 1B)%. >n anii O?@, o serie de ,ri din Europa ( talia fascist, 6ermania *itlerist etc." a+eau regimuri autoritare sau dictatoriale la conducere. Regele 9arol al -lea (4B?@ - 4B5@" a urmrit s instaureze un regim monar*ic autoritar -i -i-a atins scopul &n anul 4B?D. El -i-a #azat noul regim pe 9onstitu,ia din AL fe#ruarie 4B?D, care a fost acceptat de popula,ie prin ple#iscit. Ea a fost redactat de =uristul strate .icescu. 're+ederi$ - instituie un regim monar*ic autoritar - regele deine largi prerogati+e$ numete gu+ernul, gu+erneaz prin decretelegi, declara rz#oi, &nc*eia pacea. - Dreptul la +ot persoanele peste ?@ ani. Hemeile pentru prima oar a+eau dreptul la +ot. 9onstitu,ia din anul 4B?D a fost suspendat la data de 3 septem#rie 4B5@, &n condi,iile pr#u-irii regimului lui 9arol al -lea. -onstitu6iile Romniei din perioada comunist1. -onstituia din 1B&%. Dup al Doilea Rz#oi .ondial, &n Romnia s-a instaurat regimul totalitar comunist(3 martie 4B53". Eoua organizare a statului a fost reflectat -i &n 9onstitu,iile adoptate &n perioada comunist. La data de 4? aprilie 4B5D, a fost adoptat o lege fundamental inspirat din 9onstitu,ia so+ietic (stalinist" din anul 4B?M. )+nd 4@ titluri -i 4@3 articole, 9onstitu,ia din anul 4B5D marca ruptura cu +ec*ea tradi,ie &n domeniul legilor fundamentale. 're+ederi$ - Romnia de+enea repu#lic$ Repu#lica 'opular Romnia - a fost &nlturat principiul separrii puterilor &n stat$ conducerea Romniei asigurat de .area )dunare Eaional ('arlamentul", &ntre edine de 'rezidiul .)E.

51

- pluripartidismul era &nlturat &nstituindu-se monopartidismul (un singur partid"$ '9R. - se creau condi,iile pentru &nclcarea unor drepturi fundamentale ale cet,enilor, precum cel de proprietate. -onstituia din 1B8 . ) fost adoptat la data de A5 septem#rie 4B3A, cuprindea pre+ederi care reliefau desf-urarea procesului de so+ietizare -i stalinizare a Romniei &n toate domeniile. 're+ederi$ - este constituia totalei aser+iri a Romniei fa de Cniunea %o+ietic. - definea mult mai precis #aza politic a statului Gdemocrat-popularG, fundamentat pe dictatura proletariatului - organ suprem al puterii de stat era .area )dunare Ea,ional. 9onstituia din 4BM3. Dup moartea primului conductor comunist al Romniei, 6*eorg*e 6*eorg*iu-De=, &n anul 4BM3, &n fruntea partidului, apoi -i a statului, a a=uns Eicolae 9eau-escu. 0 nou constitu,ie a fost adoptat &n acel an -i intrat &n +igoare la data de A4 august 4BM3. >n cele B titluri ale sale -i &n cele 445 articole, pre+edea urmtoarele$ - &nlocuia denumirea oficial de pn atunci a ,rii, Repu#lica 'opular Romn, cu cea de Repu#lica %ocialist Romnia - reflecta &nc*eierea procesului de colecti+izare a agriculturii -i de distrugere a propriet,ii pri+ate &n economie - era precizat faptul c 'artidul 9omunist Romn constituia for,a politic conductoare a &ntregii societ,i. -onstitu6ia din 1B>8 a fost aplicat pn la &nlturarea regimului comunist, &n decem#rie 4BDB. >n 4BL5 ea a fost modificat &n sensul introducerii funciei de preedinte a Romniei. 'rimul preedinte$ E. 9eauescu. -onstitu6ia Romniei din anul 1BB1. Re+enirea la democra,ie, &n anul 4BDB, a determinat necesitatea adoptrii unei noi 9onstitu,ii. )doptat de )dunarea 9onstituant -i apro#at prin referendum de popula,ie la D decem#rie 4BB4, 9onstitu,ia a reflectat reinstaurarea statului de drept, a regimului democratic, a separrii puterilor &n stat -i a re+enirii la pluripartidism. 're+ederi$ separarea puterilor &n stat$ puterea legislati+ ('arlamentul are o structur #icameral, %enat -i )dunarea Deputa,ilorK puterea e2ecuti+ (6u+ernul$ este alctuit din rndul partidului sau alian,ei care c-tig alegerile parlamentareK este format din prim-ministru, mini-tri, al,i mem#riK se supune controlului 'arlamentuluiK adopt *otrri -i ordonan,e"K puterea =udectoreasc (=udectori -i 9urtea %uprem de Rusti,ie" 're-edintele$ ales pentru patru ani, pentru cel mult dou mandateK are rolul de mediator &ntre puterile statului -i de garant al respectrii 9onstitu,iei de ctre acesteaK este comandantul suprem al armateiK &nc*eie tratateK promulg legileK >n condi,iile desf-urrii procesului de integrare european, &n anul A@@?, unele articole ale 9onstitu,iei au fost modificate (amendate", pentru a permite aderarea Romniei la Cniunea European. 9ele mai importante sc*im#ri sunt$
52

- 6ratuitatea in+,m&ntului de stat nu mai este garantat necondi,ionat (ci numai conform legii". - .inorit,ile na,ionale au dreptul de a folosi lim#a matern &n administra,ie -i =usti,ie. - 'roprietatea pri+at este garantat -i ocrotit de lege. - .andatul pre-edintelui este de 3 ani. - 0#ligati+itatea stagiului militar se sta#ile-te prin lege organic. - munitatea parlamentar este limitat. - Dup aderarea Romniei la CE cet,enii ,rilor mem#re ale CE +or a+ea dreptul de a alege -i de a fi ale-i &n scrutinul local (dac sunt reziden,i ai localit,ii respecti+e". - ntrarea &n Cniunea European -i 08)E (E)80" nu +a fi +otat prin referendum, ci de ctre 'arlament.

53

54

55

56

57