Sunteți pe pagina 1din 19

22 Martie Ziua Mondiala a Apei

Proiect realizat de eleva: Jalba Oana Clasa a x-a S2

Apa-esenta vietii

Motto:Apa este mai scumpa decat aurul!

Compozitia apei
Dupa cum bine stim formula exacta a moleculei de apa este H2O (2 atomi de hidrogen sunt legati de un atom de oxigen), formula a fost infiintata de italianul Stanislau Cannizzarro. Apa curata este transparenta, inodora si nu are gust. In strat subtire este incolora iar in strat mai gros albastra. Anomalia densitatii apei are o mare influenta asupra climei planetei si a vietii animalelor si plantelor. Cand apa raurilor, a lacurilor si a marilor scade sub 4 grade, ea nu mai cade la fund ci, fiind mai usoara ramane la suprafata si ingheata aici. Fiind protejate de stratul de gheata, apele mai adanci nu ingheata pana la fund, ci au, sub stratul de gheata, temperatura de 4 grade la care viata poate continua. Apa lichida din natura nu este niciodata pura, fiindca ea dizolva o parte din substantele solide si gazoase cu care vine in contact. Cea mai curata apa este apa de ploaie sau din topirea zapezii. Apa izvoarelor si a raurilor contine dizolvate gazele din atmosfera: oxigen, azot si bioxid de carbon, apoi cationii: calciu, magneziu, sodiu, si anionii de carbonat, sulfat si clorura. Cea mai importanta sare continuta in apa de izvor sau de rau este carbonatul acid de calciu.

Importanta apei
Apa pentru vietuitoare

Apa este un component indispensabil vietii. Un om consum n medie 3 l ap/zi, iar corpul su are un continut de 60-70 ap. Un pom evapor aproximativ 200 l ap/zi. n organismele vii, apa este continut n form: intracelular (50), interstitial (15) si circulant (5). Tesutul adipos si oasele contin 33 ap, muschii 77, plmnii si rinichii 80, substanta cenusie 85, iar lichidele biologice: plasma 90, saliva 99,5. Un om adult, cntrind 70 kg contine ap ntr-un procent de 65-70 din greutatea sa, adic pn la 50 kg ap. Apa este nu numai un constituent al organismelor vii dar joac si un rol extrem de important ca cel de regulator termic sau de irigator al tesuturilor vii. Un adult normal trebuie s absoarb aproximativ 2,5-3 l ap/zi, preluati fie sub form de buturi sau ap continut n alimente precum si ap de combustie a alimentelor si tesuturilor Roztoarele din deserturi pot tri n absenta apei consumnd doar ierburi, scoart de copaci, frunze uscate. n captivitate apa este procurat pe cale endogen adic prin oxidri celulare, reusind s triasc fr s bea chiar 6 luni. Carnivorele care au nevoie imediat de ap, pentru a-si elibera reziduurile azotoase se hrnesc cu erbivore ale cror tesuturi contin mult ap. Omul s-a adaptat la conditiile mediului nconjurtor- populatia nomad a deserturilor consum o cantitate mai mic de ap dect populatia sedentar.

Apa pentru plante


Plantele superioare terestre absorb apa n mod pasiv si activ. Absorbtia pasiv. Datorit transpiratiei la nivelul frunzelor, celulele acestora se afl ntr-o stare de nesaturatie mrind forta de suctiune (francez: succion = sugere). Aceasta se transmite prin tulpin si rdcin pn la perii absorbanti. Acestia ptrunsi printre particulele solului, adernd la acesta. Are loc absorbtia apei de capilaritate din spatiile rmase ntre particulele solului. Acest tip de absorbtie asigur cea mai mare cantitate de ap absorbit de o plant terestr superioar. Absorbtia activ se realizeaz prin aparitia unei presiuni pozitive n rdcina plantei (presiune radicular) bine aprovizionat cu ap .Astfel, apa este absorbit de rdcin si condus prin tulpin pn la frunz. Ascensiunea apei n corpul plantei este determinat de presiunea radicular mai ales primvara, nainte de aparitia primelor frunze, astfel nct, apa ajunge pn la muguri. Astfel, rdcina absoarbe cantitti mari de ap si transpiratia este redus. Ascensiunea apei este generat de forta de suctiune a celulelor din frunze abia dup aparitia acestora

Starile de agregare ale apei in natura


n natur, apa se gseste n stare lichid, solid si gazoas. Trecera apei dintr-o stare n alta face s apar: norii, ceata, ploaia, grindina, roua, bruma, zpada, poleiul. Norii se formeaz ca urmare a evaporrii apei din sol si de la suprafata apelor, si a ridicrii vaporilor n straturile superioare ale aerului Ceata se formeaz n zilele reci, cnd vaporii de ap se condenseaz foarte aproape de pmnt Ploaia se formeaz cnd norii trec prin straturile reci de aer, iar vaporii se condenseaz si cad pe pmnt sub forma de picturi. Grindina apare vara, cnd picturile de ploaie trec prin straturile foarte reci de aer si se transform n boabe de gheat. Roua. n noptile senine de var, vaporii de aer, n atingere cu corpurile reci de pe pmnt, se condenseaz si formeaz stropi mici de ap. O dat cu nclzirea aerului, stropii de ap se evapor.

Bruma. n noptile senine si reci, de toamn sau ded primvar, corpurile de pe pmnt se rcesc foarte mult. Vaporii de ap care vin n atingere cu aceste corpuri se condenseaz, iar picturile de ap ngheat, formnd un strat fin alb-strlucitor. Zpada se formeaz n timpul iernii, cnd temperatura aerului scade sub zero grade. Picturile de ap ngheat si se transform n fulgi de zpad. Fulgii de zpad cad pe pmnd, acoperindu-l.

Lapovita se formeaz iarna, n zilele mai calde, cnd cad picturi de ap amestecate cu fulgi de zpad.

Poleiul este o pojghit de gheat care se formeaz iarna deasupra solului, ca urmare a unei ploi mrunte.

Circuitul apei in natura


n natur, apa se gseste din abundent, n toate strile de agregare: -n stare lichid (form n care acoper 2/3 din suprafata pmntului; sub form de mri, oceane, ruri, fluvii, ape subterane); -n stare solid (formeaz calote glaciare); -n stare gazoas (atmosfera contine o cantitate considerabil de ap, sub form de vapori de ap, invizibili). Cldura soarelui determin evaporarea apei de suprafat. Vaporii rezultati se ridic n atmosfer. Dac n atmosfera saturat cu vapori de ap apare o scdere a temperaturii, parte din vaporii condensati iau form de nori, ceat, ploaie, zpad sau grindin.

Apele ajunse la nivelul solului sau cele ce rezult din topirea zpezilor, n parte umplu din nou lacurile, rurile, fluviile, mrile si oceanele. Alt parte strbate straturile de pmnt, la diferite adncimi, formnd apele freatice. Apa subteran poate reaprea la suprafat, fie prin izvoare, fie extras prin fntni, puturi sau sonde.

Poluarea apei
Cauzele poluarii apei:
Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti;

Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere; Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica; Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice; Deseurile si reziduurile menajere; Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada topita; Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.

Clasificarea poluantilor

Poluanti de natura fizica: depunerile radioactive; ape folosite in uzine atomice; deseuri radioactive; ape termale; lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor termoelectrice si atomo electrice Mercurul provenit din:

Poluanti de natura chimica: deseuri industriale; inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente; ingerarea accidentala de compusi anorganici; deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice.

Azotatii proveniti din:


ingrasaminte chimice; detergenti; pesticide organofosforice

Cadminiul provenit din:


ape in care sau deversat reziduuri de cadminiu; aerosoli.

Plumbul provenit din:


evacuarile uzinelor industriale; gazele de esapament ale autovehiculelor; manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina

Zincul provenit din:


apa sau bauturi cu continut de zinc; ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele); dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale

Hidrocarburile provenite din:


gazele de esapament ale autovehiculelor; scurgerile de titei; arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale); arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul); fumul de tigara.

Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din:


apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare; pulverizarile aeriene; spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate; detergenti.

Poluanti de natura biologica:


microorganismele patogene; substantele organice fermentescibile.

Consecintele poluarii apei


posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvatice; contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica si radioactiva a legumelor, fructelor sau a zarzavaturilor; Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determina micsorarea capacitatii de debarasare fata de diversi poluanti prezenti la un moment dat. Boli infectioase: febra tifoida, dizenteria, holeria, poliomielita, hepatita, epidemica, dizenteria, giardiaza Boli neinfectioase:afecteaza globulele rosii, vasele sanguine, dureri de cap, ameteli, insomnie, oboseala, afectiuni ale sistemului nervos, scaderea tensiuni arteriale, afectiuni hepato-renale, alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei cronice

Utilizarile apei
Apa este folosita in diferite domenii si poate fi clasificata astfel:
Apa utilizata in alimentarea populatiei Apa utilizata in industria alimentara si alte ramuri ale industriei Ape utilizate pentru agrement sau sporturi nautice Ape utilizate pentru salubrizarea localitatilor Ape utilizate in agricultura pentru irigare Ape utilizate pentru crearea energiei electrice prin construirea de hidrocentrale

In concluzie apa este un element foarte important in viata, fara de care viata nu ar fi posibila.

In spatele aparentei simplitati a apei, reflectata in cea mai faimoasa dintre formulele chimice, se afla o molecula uimitor de sofisticata, responsabila de, poate, cea mai istovitoare "batalie" din istoria stiintei. La peste 150 de ani de la inceperea "ostilitatilor", controversa cu privire la memoria apei a revenit in actualitate. Are apa memorie? Poate un lichid diluat de 120 de ori sa pastreze proprietatile solutiei initiale? Daca incredibilul devine credibil, atunci inseamna ca apa isi poate cumva aminti de insusirile compusilor dizolvati in ea chiar si atunci cand din acestia nu a mai ramas nici macar o molecula. Iar a demonstra ca apa are memorie inseamna a confirma principiile homeopatiei, deoarece remediile ultradiluate reprezinta unul dintre elementele decisive ale acestei terapii, bazanduse tocmai pe capacitatea apei de a retine in matricea sa structurala amprenta energetica sau semnatura vibrationala a substantei fizice.

O substanta bizara Apa constituie mediul universal al tuturor activitatilor biologice. Aproape doua treimi din corpul uman si circa o jumatate din fiecare organ al omului, ca volum, constau din apa. Apa este extraordinar de sovaielnica atunci cand trebuie sa se incalzeasca sau sa se raceasca. Un defect care face oceanele lumii foarte eficiente in redresarea schimbarilor climatice neasteptate, prin franarea modificarilor de temperatura. Expansiunea apei pe masura ce ingheata permite bucatilor de gheata sa pluteasca, impiedicand oceanele sa inghete bocna de la fund in sus si sa omoare intreaga viata marina. Legaturile de hidrogen dintre moleculele de apa sunt extraordinar de flexibile, permitand moleculelor sa calatoreasca la viteze mari in interiorul si in afara celulelor prin canalele numite aquaporine.

Apa din noi


Oricare ar fi adevarul cu privire la memoria apei, studii de ultima ora confirma noi functii fundamentale ale acestui lichid in cadrul procesului vietii. Multe dintre ele se bazeaza pe proprietatile asa-numitelor legaturi de hidrogen care cupleaza intre ele moleculele de apa invecinate. Dupa cate se pare, apa din interiorul celulelor vii este extrem de structurata, aranjata in forme intermoleculare variate, si tocmai retelele extinse de legaturi de hidrogen care le structureaza dau apei proprietati si comportament foarte diferite fata de apa in vrac. Desi mai puternice decat majoritatea legaturilor intermoleculare, legaturile de hidrogen sunt totusi indeajuns de slabe ca sa permita moleculelor de apa o extraordinara flexibilitate. Aceasta proprietate este vitala pentru celulele vii, in interiorul carora moleculele ghideaza crearea de proteine, garantand functionarea corespunzatoare. Pana in acel moment unul dintre cei mai respectati oameni de stiinta francezi, Benveniste (decedat in 2004) a devenit, ca urmare a teoriilor sale, oaia neagra a lumii stiintifice franceze. Marginalizat, el si-a pierdut subventiile guvernamentale si laboratorul, dar, impreuna cu o echipa restransa de cercetatori, a continuat sa investigheze efectele biologice ale agitatelor si puternic diluatelor solutii. Urmatoarele rezultate ale lui Benveniste au fost considerate de majoritatea biologilor si mai putin credibile decat cele anterioare. In 1999, el a explicat, in fata unei audiente formate din specialisti (printre care si doi laureati ai Premiului Nobel), ca efectele moleculelor active din punct de vedere biologic precum adrenalina, nicotina si cafeina , dar si semnaturile imunologice ale virusurilor si bacteriilor pot fi inregistrate si trimise la treaba oriunde pe glob, prin intermediul internetului. Conform explicatiilor lui Benveniste, toate reactiile biologice au loc in apa, iar moleculele de apa inconjoara complet orice alta molecula plasata intre ele; ca atare, o singura molecula de proteina, de exemplu, va avea un fan club de cel putin 10.000 de molecule de apa, admiratori extrem de intreprinzatori, care transmit si amplifica semnalul biologic venit de la moleculele originale.

Bibliografie

-Referat.ro -Wikipedia.org -Google.ro

S-ar putea să vă placă și